Rigoarea: cu privire la ormele disciplinare si standardele predominante,facand cercetari si

utilizand metode potrivite, in aderarea la un protocol stabilit, adecvat; facand interpretari si

concluzii pe urma cercetarii si incomunicarea rezultatelor.
Transparenta si comunicarea deschisa in declararea conflictelor de interese in raportarea metodelor
de cercetare ale setului de date, in analiza si interpretarea datelor; facand descoperiri in cercetare
valabilein sens larg care includ distribuirea rezultatelor negative drept potrivite si prezentand
munca lor altor cercetatori si publicului general.
Grija si respectul: pentru toti participantii si subiectii de cercetare, incluzand oameni, animale,
mediul inconjurtor si obiectele culturale. Cei ocupati cu cercetarea trebuie de asemenea sa arate
grija si respect pentru muncade cercetare si bursa de studiu pentru viitoarele generatii.
Multe persoane privind aceasta lista cu elemente de baza le-ar vedea ca necontestabile deoarece
ele sunt valorile si principiile pe care oamenii in general sunt asteptati sa le aduca in coexistenta
cu ceilalti in toate aspectele vietii - nu numai in munca academica. Insa exista o istorie lunga si
complicata a comportamentului etic in cercetare si aceasta continua pana in zilele noastre.(Fanelli
2009, Franzen, Rdder & Weingart 2007, Resnik & Master 2013). Acest lucru se intampla in
ciuda cresterii atentiei academice si publice fata de problema prin indicatiile internationale precum
Declaratia pentru Integritatea Cercetarii din Singapore (2010) sau directive nationale ca si Codul
Practicilor UKRIO( 2009) in Regatul Unit si dezvoltarea oficilor nationale ca ORI (US) sau
UKRIO (UK)
Sunt multe motive de ce lipsa a integritatii poate fi gasita in munca cerctetatorilor. Academia este
un competitiv si ierarhic mediu si cercetarea dupa natura sa o individualista,egocentrista practica,
probabil chiarmai mult in stiintele sociale unde publicatiile unui singur autor obisnuiau sa fie
norma pana de curand, decat stiintele naturale unde echipa publicantilor a fost standardul pentru
multi ani.Sunt multe presiuni in cariera unui cercetator; lupta pentru ofertele de cercetare ,
comenzile de la rambursieri, pentru un impact acceptabil sausuficienta rezultatelor
descoperirii , conflict de interese, frica de a arata ridicolol in fata colegilor,presiunea generala a
suprasolicitarii academice si simtul inrudit ca unele tipuri de plagiarism pot fi fie
neproblematice ,fie nedetectate in ciuda posibilitatilor in crestere a identificarii academice
mediocre in era internetului.Cuplate u nivele exagerate ( nesanatoase) de ambitie, aceste presiuni
pot duce cu usurinta la practici problematice sau abatere evidenta.
Sunt maimulte moduri in care un cercetator poate arata o lipsa de integritate, cateoadata fara sa
vrea. Din acest motiv poate fi de ajutor chiar si pentru cercetatorii consacrati sa consulte
documente de ghidare relevante despre integritatea cercetarii pentru a deveni cunoscatori a
standardelor asteptate de practica corecta. Organizatile nationale precum UKRIO (UK) sau ORI
(US) asigura resurse ajutatoare pe site-urile lor (e.g. http://www.ukrio.org/publications/ sau
http://ori.hhs.gov/), incluzand de exemplu,Codul de Practica detaliat pentru Cercetare (2009) care
include o lista detaliata de preocupari pe care cercetatorii ar trebui sa o ia in considerare in
realizarea cercetarilor lor.Steneck (2007) publicat de Biroul de Integritate a Cercetare (ORI) sau
US asigura o imagine de ansamblu asupra preocuparilor integritatii cercetarii si cea mai buna
practica , cat timp este scrisa in primul rand cu precadere pentru cercetarea stiintei naturale,
contine informatii valoroase pentru cercetatorii academici in orice domeniu.

Referinte
D. Fanelli (2009). How Many Scientists Fabricate and Falsify Research? A Systematic Review and MetaAnalysis of Survey Data. PLoS ONE 4(5): e5738. doi:10.1371/journal.pone.0005738 scale of plagiarism and
misconduct
M. Franzen, S. Rdder & P. Weingart (2007). Fraud: causes and culprits as perceived by science and the media.
EMBO Reports 8(1), 3-7. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1796756/pdf/7400884.pdf
Office of Research Integrity (ORI), US (n.d.). http://ori.hhs.gov/
D. Resnik & Z. Master (2013). Policies and Initiatives Aimed at Addressing Research Misconduct in HighIncome Countries, PLOS Medicine, DOI:10.1371/journal.pmed.1001406,
http://journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.1001406
Singapore Statement on Research Integrity (2010). http://www.singaporestatement.org/statement.html
N. Steneck (2007). Introduction to the responsible conduct of research, Office of Research Integrity,
http://ori.hhs.gov/sites/default/files/rcrintro.pdf
UK Research Integrity Office (UKRIO) (2009). Code of Practice for Research: Promoting Good Practice and
Preventing Misconduct, http://www.ukrio.org/wp-content/uploads/UKRIO-Code-of- Practice-for-Research.pdf
Universities UK (2012). The concordat to support research integrity,
http://www.universitiesuk.ac.uk/highereducation/Documents/2012/TheConcordatToSupportResearc
hIntegrity.pdf
1.2MODIFICAREA DATELOR??? FALSIFICAREA , PLAGIARISMUL SI ALTE FORME DE
ABATERE
Progresul academic depinde de curatetea colectiei de date , integritatea in procesul de analiza a
datelor si de o interpretare a datelor( informatiilor) disponibile.Adevarul , sinceritatentea si
acuratetea constituie cele mai importante valori in acest context.Pentru a prezenta in mod verididic
o cercetare , trebuie sa fie prezentata intr-o maniera adecvata. Sunt anumite elemente stabilite de
o publicatie responsabila care raporteaza rezultatele cercetarii empirice.Steneck (2007) identifica
urmatoarele:
Rezumate: ei rezuma continutul publicatiilor in suficiente detalii astfel incat sa permita altor
cercetatori sa le evalueze munca incluzand o evaluare adecvata a relevantei descoperirilor si
incluzand rezultate negative perinente
Metode; ar trebui fi descrise in suficiente detalii sa permita altor cercetatori sa le copieze noi
sau unice , metodele necesita descriere extinsa.
Rezultate: ar trebui raportate in suficiente detalii pentru a permite altor cercetatori sa isi formeze
proprile concluzii despre lucraresi descrierea rezultatelor trebuie sa reprezinte un rezumat
complet a tot ceea ce fost descoperit lasand dezbaterea selectiva pentru sectiunea de dezbatere
Dezbaterea: aceasta este sectiunea unde cercetatorii evalueaza importanta descoperirilor. Este
important sa fii precis in evaluarea posibilelor greseli sau a interpretarilor alternative.
Note , bibliografie si recunoastere;schiteaza orice contributie relevanta pentru cercetator,fie din
literatura sau de la o persoana implicata in cercetare sau care reflecteaza asupra cercetarii.
Neincluderea informatiilor necesare in oricare din aceste sectiuni schitate mai sus , are implicatii
negative asupra integritatii cercetarii.Cele mai cunoscute sau/sicomune forme de neintalnire a
integritatii cercetarii includ de exemplu fabricarea sau falsificarea descoperirilor, omisiunea
informatiilor,interpretarea inprecisa, fabricarea de date sau omiterea lor.
Este o continua strictete a abaterilor , de la cele care sunt considerate universal severe si primesc

sanctiuni importante cand sunt identificate, precum plagiarism , fabricarea sau falsificarea datelor ,
pana la acelea care sunt problematice si constituie o deformare a procesului academic al cercetarii,
dar nu sunt atatde grav sanctionate.Acestea sunt considerate cateodata asezate intr-o zona gri intre
practicile legle si cele ilegale precum omiterea unei informatii irelevante, folosirea unor metode
de analiza sau prezentare care inbunatatesc sau prioriteaza anumiti factori care favorizeaza o
anumita interpretare care e posibil sa nu fie sustinuta de informatie.
Preocupari importante in context:
Plgiarism; -prezentarea lucrarii cuiva ca fiind lucrarea sa originala.O PREOCUPARE atent
asociata in acest context este plagiarismul de sinesau reciclarea textului,refolosirea paginilor
lucrarii cuiva intr-o noua publicatie
CODUL DE ACTIUNE PENTRU CONFRUNTAREA CU PLAGIARISMUL
http://www.nuigalway.ie/plagiarism/
Plagiarismul este actul de copiere, incluzand ori citarea directa din lucrarea altcuiva fara
recunoasterea meritata pentru a obtine beneficii credit sau castig. Plagiarismul se poate aplicamate
multor materiale precum; cuvinte , idei , imagini, informatii, abordare de date sau. metode .Toata
muncarearealizata de studenti pentru evaluare, pentru prezentare sau pentru prezentarea ( publica)
este acceptata intelegand ca este munca lor si contributia lor originala, exceptand referintele
explicite unde se folosesc normele si formatele acceptate a disciplinei academice potrivite.
(final chenar)
Fabricarea datelor-creareadedate prin moduri ilegale , sau in alte cuvinte inventarea de date in
locul strangerii de date
Falsificarea datelor-folosirea unui mod de strangere a datelor legal, dar apoi modificarea unei
cantitati de date pentru a da directia dorita.
Omisiunea de date-folosirea unui mod de strangere a datelor legal , dar api lasand fara un substrat
de date care poate nu sunt descoperiri pozitive, par aberante, sau par nepublicabiledin alte motive,
astfel deformand interpretarea descoperirilor.
Manipularea si filtarea datelor-folosirea tehnicilor de imbunatatire al unui aspectdin informatie
care sprijina o anumita interpretare.
PLAGIARISMUL este probabil cea mai intalnita preocupare dezbatut in integritatea cercetarii,si
probabil cea mai importanta abatere printre studenti.Se refera la folosiga gandurilor altor autori,
fara identificarea corecta a sursei.Cel si ce nu ,e mai multe universitati au politici plagiariste.Sunt
un numar larg de unelte de instruire anti-plagiariste disponibile oricarui utilizator de internet,
simulte organe academice care se ocupac u detectare soft-urilor de plagirism precum Turnitin sau
Crosscheck .In timp ce punctele fine in ceea ce priveste evitarea plagiarismului raman discutabile,
un bun cod de practica care poate clarifica pentru academicieni si studenti ce e acceptabil si ce nu
( vezi cutiuta pentru o definitie a plagiarismului). Au fost cazuri evidente de plagiarism in ultimii
ani sprijinit de posibilitatiile crescute de a urmari surse electronic.De exemplu, un numar mare de
politicieni germani a trebuit sa demisioneze din cauza identificarii unor pasaje plagiate in tezele
lor de doctorat.Intamplator plagiarismul a fost gasit si intr-un numar de cazuri evidente in materie
de etica incluzand identificarea plagiarismului masiv intr-un best-seller de valoare (sau despre
virtuti?)
In contrast cu normele bine stabilite ale plagiarismului, plagiarismult de sine sau reciclarea
textului este o notiune mai putin clar stabilita decat plagiarismul.Cei mai multi dintre

academicieni sunt probabil obisnuiti cu autori din domeniul lor, care isi recicleaza textele proprii
in publicatii repetate.In mod normal , nicio sanctiune nu era asteptata sa aparadin aceasta practica.
Cu toate acaestea o atentie crescuta a fost oferita acestei probleme.
De exemplu ,Comitetul despre publicarea Eticilor(COPE) a tratat de curand problema si a publicat
Indicatii de reciclare a textului,pe site-ul lor,(http://publicationethics.org/text-recyclingguidelines) si corecturile sau chiar au loc retractii de pagini cu un numar excesiv de pasaje,sunt
identificate ca optiuni potrivite de catre COPE .
Fabricarea si falsificarea datelor- al doilea cele mai importante abateri si daca sunt identificate,
sunt deasemenea sever sanctionate.Recent , cazuri celebre au fost South Korean Stem Cell ale
cercetatorului Hwang Woo Suk (Kakuk 2009), al carui laborator fusese reclamat sa fi creat
celulele stem umane prin clonare si cazul lui Jan Hendrik Sch , un cercetator important de
nanotehnologie care avea seturile de date fabricate si manipulate.Ambii cercetatori au trebuit sa
retraga multe din hartiile care fusese la baza succesului lor academic si au suferit multe penalitati
profesionale.In stiintele sociale,o personalitate istorica,Cyril Burt , care devenise faimos pentru
cercetarile lui psihologice pe gemeni, se presupune ca a fabricat o importanta cantitate de date.
Daca fabricarea este identificata, de obicei hartiile afectate sunt retrase din ziare( publicatii), desi
retragerea poate avea loc din alte motive, nu toate au de-a face cu abateri severe ale cercetatorilor.
(Fang, Steen & Casadevall 2012). Au fost cresteri in numarul articolelor de ziar retrase in ultimul
deceniu, sustinute nu doar de constiinta marita a standardelor de integritate ale cercetarii ci si de
cresterea disponibilitatilor datelor pe internet si a posibilitatilor accesarii si verificarii prin
comparatie a rezultatelor raportate.Pentru oricine interesat in monitorizarea fenomenului, celebrul
site web Retraction Watch asigura raporturi complete despre retrageri, incluzand detali,.context
si informatii despre process a unor cazuri individuale.In ciuda importantei tipurilor grave de
abateri,alte forme , mai putin evidente sunt comune si de obicei sunt asezate intr-o zona gri de
aparenta acceptare, aceste forme merita mai multa atentie fata de cat primesc defapt si
academicienii ar trebui sa reflecte asupra lor cu mai multa grija in munca lor.O problema
particulara relevanta este omiterea de date.Asa cum a fost aratat( dovedit) aparent este o puternica
tendinta de crestere a supraprezentarii rezultatelor pozitive in literatura si comparativ cu disparitia
rezultatelor negative.(Fanelli 2012). In ceea ce priveste integritatea procesului stintific,acesta este
un fenomen ingrijorator intrucat denatureaza setul de date generale si creste riscul rezutatelor
pozitive false.In timp ce sunt domenii de cercetare unde omiterea datelor este strategic deliberata
si deseori bazata pe un conflict de interese , ca de exemplu in domeniul teste medicale
sponsorizate de companiile farmaceutice(e.g. Goldacre 2012), In multe cazuri , autorii sunt de
parere ca rezultatele negative nu merita sa fie publicate sau admit ca nu sunt publicabile.Sunt
indicatii ca in timp ce publicatiile sunt mai putin doritoare sa publice rezultate negative,deseori
chiar autorii renunta sa publice rezultate negative.Aceste evolutii au fost considerate ca fiind
corelate cu increderea crescuta cu privire la descoperirile concurente si presiunea sa publice.
(Fanelli 2010).
In domeniul stiintelor sociale,omisiuanea de date nu e limitata de cantitatea datelor , dar este la fel
de importanta pentru cercetarea calitativa.De exemplu,informatia care nu se potriveste cu parerea
cercetorului asupra obiectului de lucru poate fi ignorata si sa nu fie codata sau inclusa
corespunzator in interpretare, chiar daca ar asigura informatia care ar merita atentie.Mult
cercetatul fenomen al esecului este important in special in acest context, mai precis faptul ca
oamenii evalueaza o mare parte din informatiape care o primesc pe baza presupunerilor implicite

care poate nu le sunt clare.(Greenwald & Krieger 2006).

Referitor la anumite paradigme sau ideologii stiintifice ,pot fi dintre factorii care influenteaza cum
cercetatorii percep informatia pe care ei o primesc.Nevoia de reflectare care caracterizeaza mult
cercetarea calitativa trebuie sa fie extinsa catre rama de unde cercetatorul lucreaza evaluand nu
doar relevanta informatiei dar deasemenea metodele de alegere si analiza a setului de date.De fapt
orice decizie care asigura ordine in date implica decizii sa excluda sau sa primitizeze informatii
,unele pot avea implicatii problematice pentru integritatea cercetarii.Acest lucru indica cat de mult
intrebarile despre integritatea cercetarii se pot extinde si cum cu grija,ele pot fi asociate cu
intrebari din metodologia cercetarii.