ETICA SI INTEGRITATE

ACADEMICĂ

 1. ALTE FORME
DE LIPSĂ DE
ONESTITATE
ACADEMICĂ.
 2. IMPLICAREA
STUDENȚILOR ÎN
CERCETAREA
ȘTIINȚIFICĂ
Alte forme de lipsă de onestitate academică (Șercan,
E., 2017)  Chiar dacă în România discuția despre plagiat și
comportamentele lipsite de onestitate în mediul academic este
una de dată relativ recentă, cercetătorii specializați în educație
universitară din foarte multe țări au studiat în profunzime
chestiunea integrității academice și, în special, a plagiatului.
 Astfel, au fost identificate și studiate alte situații în care lipsa
de corectitudine se poate manifesta în rândul studenților.

Gostwiring - Acest termen provine din cuvântul

ghostwriter, care poate fi tradus în limba română
prin „scriitor-fantomă”, ceea ce înseamnă că
ghostwriting se poate traduce, ușor forțat, prin
„scriitura unei fantome”.
Ghostwriting (Șercan, E., 2017)
Ghostwriter-ii sunt persoane angajate special să scrie o lucrare, o
carte, fără ca publicul larg să știe cine este, în realitate, autorul. Dacă
această practică este inacceptabilă în mediul universitar, ea este
utilizată pe scară largă de vedete (cântăreți, actori), sportivi sau oameni
politici pentru a-și scrie memoriile sau anumite secvențe de viață.

 În străinătate ghostwriting-ul pentru studenți este

extrem de dezvoltat, existând numeroase site-uri
care oferă acest tip de servicii într-un deplin
anonimat, astfel încât nici clientul nu va cunoaște
identitatea celui care scrie tema, și nici scriitorul
nu va ști cine îi este clientul. Intermedierea între
cele două părți este asigurată de platforma
electronică.
 Există două tipuri de lucrări produse pentru studenți
răspândite pe scară largă și care pot fi redactate ca
urmare a contractării unor servicii de ghostwriting:
Ghostwriting (Șercan, E., 2017)
 1. Lucrările personalizate sunt acele lucrări adaptate solicitărilor clientului, care
poate să îi transmită celui care va scrie lucrarea o serie de cerințe, inclusiv
bibliografia pe care ar trebui să o utilizeze. Paleta de lucrări studențești care
poate fi acoperită de acest gen de servicii este una largă, de la eseuri și referate,
la lucrări de licență sau disertație, la teze de doctorat.

 2. Lucrările la comandă scrise deja (paper mills în limba engleză, termen care
ar putea fi tradus în română prin „fabrici de referate” sau „fabrici de lucrări”) sunt
puse la dispoziția studenților tot prin intermediul unor site-uri specializate.
Acestea oferă studenților o bază de date online în care sunt stocate lucrări din
domenii diferite. Accesul poate fi gratuit sau se poate cere ca persoana
interesată să descarce o astfel de lucrare să încarce o alta pe site, la schimb.
Falsificarea de date (Șercan, E, 2017)
Inventatorul englez Charles Babbage a clasificat fabricarea de date în patru
categorii:
(1) falsificarea – este o procedură elaborată de denaturare a unor date;
(2) contrafacerea – implică fabricarea completă a unor date;
(3) decuparea – presupune eliminarea datelor care nu corespund ipotezei de lucru;
(4) prepararea – înseamnă efectuarea mai multor măsurători, analize, interviuri
etc., și raportarea exclusivă a acelor date considerate convenabile de către
cercetător (WeberWulff, apud. Șercan E., 2017).
 Falsificarea de date (Șercan, E, 2017)
Pentru limitarea cazurilor în care poate să apară alterarea datelor, comunitatea științifică a
introdus o procedură de management a datelor care se referă la modalitatea de
colectare a informațiilor, proprietatea și responsabilitatea asupra datelor colectate,
păstrarea și partajarea accesului la date cu alți cercetători sau chiar cu alte persoane
interesate. (Manualul european privind etica în cercetare elaborat de Comisia Europeană).
Procedura de management a datelor include:
- supravegherea modalității de colectare a
datelor;
- asigurarea confidențialității subiecților
care au participat la studiu;
- stocarea în siguranță a datelor astfel
încât baza de date să poată fi pusă la
dispoziția altor cercetători interesați de
replicare;
- analizarea și utilizarea datelor într-o
manieră responsabilă;
- prezentarea veridică a datelor.
 Falsificarea de date (Șercan, E, 2017)
Partajarea datelor obținute în urma realizării unui studiu științific este o practică distinctivă
în comunitatea academică, reglementată prin diferite coduri de etică ale unor instituții de
învățământ sau asociații profesionale. Importanța partajării derivă din:
- consolidarea cercetării științifice pornind de la criteriul transparenței;
- încurajarea diversității de analiză și opinie;
- promovarea unor cercetări noi, a unor ipoteze și metode de analiză noi sau
alternative;
- sprijinirea studiilor care vizează metode de colectare și măsurare a datelor;
- facilitarea educației unor noi cercetători;
- posibilitatea explorării unor subiecte care nu au fost vizate de cercetătorii inițiali;
- posibilitatea de a crea noi seturi de date prin combinarea datelor din surse multiple.

Partajarea de date poate fi plasată sub embargou

prin cerințele inițiale ale proiectului de cercetare,
însă acest lucru este delimitat, de regulă, la un
anumit interval de timp, după
care accesul la informațiile din cercetare devine
public.
 Autoratul din oficiu (Șercan, E, 2017)
 Dezvoltarea științifică din ultimii ani a fost facilitată, în special, de munca
în echipe de cercetare, încurajată tot mai mult de comunitatea academică
internațională.

Acest lucru presupune implicarea unor specialiști care pot proveni din domenii cât mai diferite și
împărțirea sarcinilor pe parcursul tuturor etapelor de realizare a unui studiu: conceperea și
organizarea lucrării, colectarea de date, documentarea teoretică, analizarea și
redactarea.
Toate persoanele care sunt, în final, menționate ca autori ai unor cercetări, trebuie să fi avut o
contribuție la realizarea acesteia, atât la partea de cercetare, cât și la scrierea textului.
Persoanele care au acordat sprijin echipei prin furnizarea unor opinii sau critici pot fi menționate
în secțiunea rezervată mulțumirilor (acknowledgements).
Autoratul din oficiu (Șercan, E, 2017)
 Totuși, există destul de multe situații în care persoane care nu au participat la
niciuna dintre etapele de realizare ale unui studiu sunt, în final, menționate ca
autori. Conceptul de autor de onoare (honorary author în limba engleză) se
referă la persoanele care nu au participat la realizarea unei lucrări, cărți
sau cercetări și, cu toate acestea, figurează pe lista celor care au realizat-
o.
Există situații în care persoane care ocupă o
poziție de conducere în mediul universitar sau
care au o notorietate ridicată sunt menționate ca
autori ai unor lucrări la a căror realizare nu au
contribuit în mod efectiv.
 Autoratul din oficiu (Șercan, E, 2017)
 Decizia de a include un autor de onoare în colectivul de autori poate fi
luată fie pentru a avea trecere la acea persoană, dacă aceasta ocupă o
poziție de conducere, fie pentru a avea certitudinea că lucrarea va fi
publicată și, ulterior, citată dacă acea persoană are o bună reputație în
comunitatea academică.

În urma unor situații în care s-a

dovedit că unele lucrări științifice au
fost plagiate sau conțineau date
falsificate, iar unii dintre autori au
declarat că nu au participat la
realizarea respectivelor studii,
modalitatea de raportare a
autorilor a fost schimbată la nivel
internațional.

Revistele au introdus proceduri prin care toți autorii trebuie să semneze o declarație prin care
să certifice faptul că au contribuit la realizarea lucrării în cauză. Alte jurnale solicită autorilor
să precizeze în mod explicit contribuția fiecăruia dintre ei la realizarea studiului.
 Autoratul din oficiu – studentii (Șercan, E, 2017)
 În cazul studenților, situațiile în care unii studenți sunt menționați
ca autori ai unei lucrări de echipă la realizarea căreia nu au participat
pot apărea destul de des.

Includerea frauduloasă în echipa de lucru a

unui proiect poate să aibă la bază motive
care țin de competențele studenților și,
totodată, de lipsa lor pe anumite domenii.
Studenții care se pricep la o materie mai
bine decât la o alta, pot cere să fie
menționați ca autori la, de exemplu,
matematică, oferind la schimb introducerea
unei alte persoane în echipa de lucru de la
informatică (Debora Weber-Wulff, apud.
Șercan E, 2017).

În condițiile în care grupul de lucru este unul numeros, profesorilor le este foarte
greu să stabilească contribuția fiecărui cursant.
 Implicarea studenților în activități de cercetare –
Aplicație (Gibea, T., 2018)
 Nu este exclus să fiți invitat/ă de către un membru al comunității
academice într-o echipă de cercetare. Este posibil chiar să fiți rugați să
contribuiți la redactarea unui proiect de cercetare. În măsura în care
veți lua parte la așa ceva, trebuie să fiți atenți la situațiile când ați putea
utiliza, fără ca măcar să știți, anumite informații privilegiate într-o
manieră moralmente greșită.

Unul dintre riscuri vizează distribuirea

iresponsabilă a proiectului de cercetare sau a
unor părți ale acestuia. Este foarte probabil ca
cineva căruia i-ați distribuit proiectul respectiv să
preia anumite pasaje sau idei din el.

Distribuirea unui proiect de cercetare nu este strict interzisă, însă trebuie să

fiți precauți și să discutați întotdeauna cu responsabilul proiectului de cercetare în
cazul în care cineva care nu face parte din echipa de cercetare a proiectului vă
solicită să-i oferiți sau să-i trimiteți diferite informații care vizează implicit proiectul
respectiv.
 Implicarea studenților în activități de
cercetare – Aplicație (Gibea, T., 2018)
 Când putem să distribuim fără restricții un proiect de cercetare? În ceea ce
privește competiția pentru care aplicați, ați putea distribui proiectul după ce
perioada de depunere a expirat.
 Cu toate aceasta, trebuie să fiți conștienți de faptul că s-ar putea să nu
câștigați finanțarea. Este o practică comună și acceptabilă, din punct de
vedere moral, ca cercetătorii să aplice cu același proiect și la alte competiții
după ce proiectul respectiv a fost declarat necâștigător.

Din această cauză, cel mai bine ar fi să așteptați până când rezultatele sunt publicate, iar
dacă proiectul este declarat câștigător, să discutați totuși și cu responsabilul de proiect legat
de distribuirea proiectului.
 Implicarea studenților în activități de cercetare –
Aplicație (Gibea, T., 2018)

 Monica și Andreea au fost cooptate, separat, în două

proiecte de cercetare (ambele proiecte au membri
diferiți);
 Este pentru prima dată când sunt invitate să se implice
într-un astfel de proiect și își dedică 100% din timp
pentru a contribui la scrierea unei propuneri;
 Într-o pauză, Monica și Andreea se întâlnesc pe holul
facultății și încep să discute cu entuziasm despre toate
lucrurile noi pe care le-au învățat lucrând la scrierea
proiectelor;
 La un moment dat, Monica o întreabă pe Andreea ceva
legat despre metodologia adoptată în propunerea
echipei sale de proiect. Monica îi spune Andreei că
echipa sa încă lucrează la această secțiune și că ar
ajuta-o foarte mult dacă i-ar spune ce au ales ei și de ce.
Cum trebuie să procedeze Andreea?
Implicarea studenților în activități de cercetare –
Soluție (Gibea, T., 2018)

Andreea ar trebui să discute cu

coordonatorul proiectului despre
această situație și să-l întrebe
dacă are sau nu voie să divulge
astfel de informații, mai ales din
moment ce este vorba despre
metodologia de cercetare a
proiectului.
În anumite domenii, metodologia de
cercetare a unui proiect este
obiectul central al unei propuneri,
iar distribuirea acesteia poate
echivala cu transmiterea întregului
proiect de cercetare.
Implicarea studenților în activități de cercetare –
Dilema 1
 Dilema 1
Să presupunem că Andreea alege să discute cu coordonatorul/coordonatoarea
proiectului. Cum credeți că va reacționa acesta/aceasta? Uneori directorii de
proiect se așteaptă ca membrii echipei sale să fie loiali echipei.
 Gestul Andreei de a întreba dacă are sau nu voie să discute cu Monica nu ar
putea fi interpretat de către coordonatorul proiectului drept o dovadă a unei lipse
de loialitate a Andreei față de propria echipă?
Implicarea studenților în activități de cercetare –
Dilema 2
 Asumăm că Andreea îi trimite Monicăi întregul proiect de cercetare. Echipa
Monicăi decide să adopte metodologia pe care i-a distribuit-o Andreea.
 La afișarea rezultatelor, proiectul Andreei este declarat câștigător, iar cel al
Monicăi necâștigător.
 Monica o sună pe Andreea să o felicite și îi spune că va
rămâne veșnic recunoscătoare pentru faptul că a încercat să o ajute. Din
moment ce utilizarea moralmente greșită a informațiilor nu a dus la consecințe
rele, poate fi Andreea, în continuare, învinuită pentru faptul că i-a trimis
proiectul Monicăi?
 Implicarea studenților în activități de
cercetare – Aplicație 2
 Poți să copiezi ceva din propriul proiect de cercetare fără a putea fi
acuzat de autoplagiat?
Răspunsul este da. Când aplici pentru un grant de cercetare ți se cer, de
regulă, mai multe descrieri ale centrului sau instituției de cercetare, iar
dacă este cazul, și ale partenerilor. Aceste descrieri se modifică foarte
puțin în decursul timpului, în sensul în care foarte rar un institut sau un
centru își schimbă profilul sau infrastructura de cercetare.
 Implicarea studenților în activități de
cercetare – Aplicație 2
 Din această cauză, dar și din considerente de timp, cercetătorii utilizează de cele mai
multe ori aceeași descriere. Trebuie evidențiat foarte clar că în această situație nu este
vorba de autoplagiat.
 Instituțiile finanțatoare care cer astfel de informații nu au în vedere originalitatea sau
inspirația cercetătorilor de a descrie capabilitățile propriilor instituții sau centre de
cercetare.
Scopul acestor descrieri este de a analiza în ce măsură centrul sau institutul
de cercetare care propune proiectul deține resursele umane și infrastructura
necesară unei bune desfășurări a activităților de cercetare pentru care se solicită
finanțare.
 Implicarea studenților în activități de
cercetare – Aplicație 2
Exercițiu
Rodica a câștigat un proiect internațional pentru a analiza ce efect au anumite medii de
lucru asupra sănătății muncitorilor.
După doi ani de implementare a proiectului, Rodica observă, în baza datelor colectate, că
ar fi foarte interesant dacă ar include în grupul țintă o categorie suplimentară. Proiectul
pe care l-a câștigat nu îi permite să își extindă cercetarea pentru a include și această
categorie.
A vorbit cu instituția finanțatoare și a aflat că bugetul proiectului nu poate fi suplimentat.
Rodica a auzit despre un apel național care finanțează proiecte similare cu cel la care
lucrează în prezent. Din păcate, nu are timp să scrie un proiect separat și preferă să trimită
proiectul inițial declarat câștigător, specificând doar în grupul țintă și categoria suplimentară
de persoane pe care o consideră important de analizat.
Este imoral ce a făcut Rodica?
Implicarea studenților în activități de
cercetare – Aplicație 2
 Discuție
Depinde foarte mult de regulile celor două competiții. Ideea de a trimite la încă
o competiție un proiect de cercetare identic, declarat deja câștigător, nu ar
trebui să ne distragă atenția de la problemele ce țin în fond de regulamentele
celor două competiții.
 Rodica ar trebui să ia legătura cu ambele instituții finanțatoare pentru a verifica dacă
sunt de acord cu soluția ei, eventual să arate de ce este necesară extinderea
cercetării.
Bibliografie
 Aslam, Constantin; Moraru, Cornel-Florin; Paraschiv Raluca,
Curs de deontologie și integritate academică, Universitatea
Națională de Arte, București, 2019
 Gibea, Toni; Vică, Constantin; Mihailov, Emilian; Socaciu,
Emanuel; Mureșan, Valentin, Etică și integritate academică.
Instrumente suplimentare, Editura Universității din București,
2018
 Nițuică, Constantin, Etică și integritate academică, Suport de
curs ”Universitatea Tehnică Gh. Asachi” din Iași, 2019
 Papadima, L., coord. (2017). Deontologie academică. Curriculum
cadru, București, Universitatea din București
 Șercan, Emilia, Deontologie academică. Ghid practic, Editura
Universității din București, 2017