PLAGIAT - PLAGIATOR

Student Vlasceanu Georgiana Elena

Disciplina: Etica si integritate academica
Universitatea Nicolae Titulescu Bucuresti

1
 Cuprins

1. Capitolul 1 – Introducere ……………………………...pag 3

2. Capitolul 2 – Despre plagiat…………………………...pag 3
3. Capitolul 3 – Importanţa educaţiei in fenomenul
plagiatului……………………………………………….pag 4
4. Capitolul 4 – De la şoptit si copiat la plagiat si
corupţie………………………………………………….pag 5
5. Capitolul 5 – Creaţia intelectuala ……………………pag 7
6. Capitolul 6 – Autenticitate, originalitate,valoare…….pag 9
7. Capitolul 7 – Influenţa plagiatului asupra
societaţii…………………………………………………pag 10
8. Capitolul 8 – O altfel de revoluţie……………………..pag 12
9. Capitolul 9 – Concluzii…………………………………pag 13

2
 Capitolul 1 – Introducere

Prezenta lucrare işi propune sa abordeze tema plagiatului, punând

accent pe importanta acestui fenomen in dezvoltarea societaţii si a cauzelor
care au condus la aceasta situaţie. Deasemenea la final se vor regasi câteva
soluţii pentru o schimbare in bine. Menţionez ca majoritatea informaţiei a
fost extrasă din cartea “ Ghid de acţiune contra plagiatului: - buna-
conduită,prevenire,combatere-“, autor Dorin Isoc, o lucrare valoroasa care
imbogaţeste personalitatea oricărui individ prin autenticitate si originalitate.

Capitolul 2 – Despre plagiat

Plagiatul reprezinta însuşirea ideilor, metodelor, procedurilor,

tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin
care acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie proprie.1
Cuvantul “plagiat” vine din latinescul “plagium”, care se traduce prin “a
vinde altora sclavi furaţi sau care nu aparţin vanzatorului”. Termenul şi-a
pastrat pana acum sensul originar, pentru ca este din punct de vedere
semantic sinonim cu “ furt”.
Analogia intre plagiat si furt este inşelatoare din doua puncte de
vedere: al distribuţiei daunelor si al calitaţii acestora.
In primul rand, furtul are ca victimă principală persoana care işi pierde
bunul furat. Exista si victime colaterale – de exemplu, membrii comunitaţii
respective care vor fi afectaţi de teamă sau insecuritate. Totuşi, paguba suferită
de victima directă a furtului este semnificativ mai importanta. In cazul
plagiatului, victima nu este doar autorul contribuţiei originale – ci intreaga
comunitate profesională, si cu precădere cititorii sau, mai general,
consumatorii materialului bazat pe plagiat. Prin urmare, prin daunele totale
produse, plagiatul este o combinaţie de furt cu inşelaciune – deoarece
publicul isi formeaza o impresie falsa despre autorul creaţiei respective.
A doua diferenţă intre plagiat si furt se referă la relaţia dintre autorul
real si creaţia sa. Autorii nu sunt doar “ proprietarii” creaţiilor lor intelectuale

1
Legea nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduit in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si
inovare.

3
– deseori relaţiile sunt mai profunde, dat fiind ca autorii investesc un efort
considerabil in munca lor intelectuala. Ideile sau formulările proprii unui
autor ii definesc personalitatea si identitatea in raport cu ceilalti membri ai
comunitaţii – mai mult decat proprietaţile materiale. Prin urmare, prin daunele
produse autorului real, plagiatul implica simultan furtul unei creatii
intelectuale, furtul unei identitaţi intelectuale si o forma de abuz emotional. 2

Capitolul 3 – Importanţa educaţiei in fenomenul plagiatului

Se vorbeşte adesea despre revoluţie si înnoire. Cu toate acestea nici o

revolutie nu este deplină fara schimbarea oamenilor. Revoluţiile au existat
dintotdeauna. Ce s-a schimbat este viteza de prcepere a realitaţii. Azi ne este
greu sa acceptam ca ar trebui sa aşteptam trecerea catorva generaţii ca să
vedem revoluţiile reuşind.
Şcoala sistemelor revolute este tocmai şcoala care le-a ţinut in viaţă.
Este dupa caz, şcoala sistemelor comuniste, este şcoala cu iz religios, este
şcoala construită si intarită pentru a educa cetaţeni supuşi, cetaţeni loiali
unor dictatori sau tirani, cetaţeni goliti de umanism si de demnitate.
Cei care realizeaza revoluţiile se gandesc la viaţa politica, se gandesc
la schimbarile economice si sociale dar neglijeaza şcoala care este unicul si
ultimul bastion al ideologiei vechiului sistem. Cand spunem şcoala, intelegem
oamenii şcolilii vechilor sisteme. Pe motiv că un dascăl se formeaza in
multi ani de truda, aceşti oameni işi perpetueaza activitatea anterioară,
singura pe care o cunosc.
Evident ca revoluţia îi marcheaza si pe ei dar raman tributari vechiilor
concepţii şi, lipsiţi de o adaptare atenta la noile realitaţi, ajung duşmanii,
ajung opoziţia cronică a noii societaţi. Lasaţi în pace de societate care este
ocupată cu alte probleme mult mai accentuate, oamenii vechii şcoli ajung să
dezorganizeze instituţiile si să le transforme in adevarate feude unde lipsa de
integritate si corupţia devin legi fundamentale.
Graba societaţii dupa rezultate facile, dorinţa umană a dascalilor de a
prospera într-o lume a concurenţei dupa rezultatele palpabile ale bunăstarii,
au dus si duc inevitabil la transformarea şcolilor obediente ale vechilor
regimuri in adevarate “ fabrici de diplome”.
O vină importantă revine aici guvernelor care nu sesizează sau se fac
ca nu sesizează tendinţa de creştere a “ capacitaţii de producţie a
universitaţilor”. Aceste instituţii, cu resurse identice ca anterior schimbărilor

2
Cosmina Rughinis, “ Plagiatul”, (07.02.2010), pagina 7

4
sociale şi/sau politice, işi propun acum şi chiar ajung să mărească
contigentele anuale de studenţi prin reducerea nivelului de pregatire si prin
cresterea permanentă a fondului de salarii.
In realitate, in absenţa reacţiilor de control ale mediului economic,
aceste instituţii bugetare ajung sa “produca pe stoc”.
Mai grav este ca aceasta goană turbată a dascălilor vechiului regim
dupa venituri cu orice preţ conduce la surogate de standarde de calitate si
duce, mai ales, la grave abateri de integritate academica.
Principala abatere de integritate este plagiatul care este promovat cu
seriozitate si cu inconştienţă atât de către student cât si de către dascăli sau
cercetatori.
Creşterea ponderii plagiatului, ca fenomen, este semnalată si in lucrări
de analiză ale gradului de integritate şi ale tendinţei de a copia a studenţilor
ajunşi in lumea civilizată.
Intrebarea firească apare acum cu pregnanăa: este posibilă o revoluţie
a integritaţii, inclusiv academice, in ţările subdezvoltate si in ţările afectate
de revoluţiile sociale si politice mult prea rapide si mult prea fundamentale?
In ţările civilizate, integritatea academică a fost obţinuta intr-o perioada
îndelungată de timp, într-o ordine fireasca, dupa atingerea unui nivel
economic suficient si dupa introducerea unor standarde de calitate.
Deasemenea, nu este posibil importul de metodă, mecanism social şi
integritate. Mai corect spus, nu este posibil importul integral. Ce este însa
posibil este importul de ţintă şi de standard de calitate.
Consecinţa este la fel de fireasca: fiecare ţara care a acceptat o
revoluţie proprie specificului ei, trebuie sa îşi aleaga momentul şi calea,
costurile şi riscurile care să permită şi activarea ultimei componente a
revoluţiei: revoluţia integritaţii, revoluţia morală!3
Desigur, este o cale scumpă si indelungată, dar nu există o altă cale.
Pentru a beneficia de schimbarea unei societaţi, trebuie ca fiecare individ să
se schimbe individual din punct de vedere moral in primul rand, pentru ca
mai apoi sa işi schimbe si celelalte valori, avand însă o fundaţie solidă.

Capitolul 4 – De la şoptit şi copiat la plagiat si corupţie

Perioada anilor de şcoala este cea mai importantă din punct de vedere al
formării individului de mâine. În această perioadă se pot îndrepta greşelile de

3
Dorin Isoc, “ Ghid de actiune contra plagiatului: -buna-conduita, prevenire, combatere-“, Editura Ecou
Transilvan, 2012, pag. 3-6

5
creştere obţinute de catre elevi in perioada anterioara şi se pot pune bazele
solide ale personalitaţii acestuia.
De cele mai multe ori însa nu se pune accent şi pe latura psihlogica
a elevilor, pe modul diferit de însuşire a materiei si informaţiilor. Sunt
supuşi cu toţii unei uniformizari si anihilari a individualitaţii acestora. În
multe situaţii copii vin cu această latură aplatizată de catre parinţi, care nu
au avut pregatirea necesară să se ocupe de formarea acelui individ. În zilele
noastre, sintagma “ cei şapte ani de acasă” include bunul simţ necesar
copilului pentru a creşte sub îndrumarea unor dascali, profesori, produse ale
sistemului.
Aici însa intervine o mare problemă pentru că nu avem cadre
didactice suficient de pregatite. Arareori primeaza personalitatea copilului şi
tanărului, a viitorului cetaţean responsabil in faţa “ sarcinilor” didactice care
pot fi raportate să dea bine “ la minister”.
Deseori, amintirile din şcoală sunt legate de mici aventuri de şoptit la
raspuns, de copiat la extemporal, teză şi examen, de luat note pe lucrări
“furate” de la colegi sau de pe internet, fiindcă termenul de “ plagiat” este
prea savant ca să fie rostit la nivelul şcolii elementare. Că ne place, că nu
ne place, aceste amintiri sunt singurele care raman fiindcă ele ne aparţin,
fiindcă în ele am fost implicaţi. Aceste manifestări, social nocive, au fost
refulările prin care noi cei lipsiţi de posibilitaţi de manifestare a
personalitaţii am refulat şi am învins sistemul.
Faptele sunt însa nocive. Pentru a evita aceste fapte nu am fost
pregatiţi, nimeni nu a încercat să ne arate cât de mari sunt daunele produse
de necinste, aceste fapte nu au fost niciodata pedepsite la momentul potrivit.
Frumuseţea si candoarea amintirilor nu ne permit sa asociem micile şotii cu
fapte de corupţie. De ce am face-o?
Pentru început, pentru ca nici una din faptele de şoptit, copiat, plagiat
nu sunt ale unui individ ci presupun pregatire si derulare in colectiv. O
parte a membrilor colectivelor, ca sunt doi colegi, buni prieteni sau o grupa
de studenţi, sunt autorii faptei iar ceilalţi sunt complicii lor.
De mila, din solidaritate sau din indiferenţă, acceptăm rolul de
complice şi in acest fel stimulam reluarea şi amplificarea unor fenomene
care au consecinte tot mai grave.
Daca nota, la un raspuns la ora de istorie, obţinuta printr-un raspuns
bine dirijat este o situatie cu totul minoră, obţinerea unui titlu de doctor în
ştiinţe pe baza unui plagiat sau, cel mai adesea, pe baza unui set de
plagiate, reprezintă o fapta reprobabilă cu gravitate sociala si deosebita.
De aici la asocierea pentru prăduirea banului public sau la cumpărarea
unui magistrat nu mai este decât un pas. Saltul la corupţie si marea corupţie
6
s-a facut cu aceeaşi oameni, in aceleaşi condiţii de necinste dar prin
selectarea participanţilor ca efectul să fie profitabil pentru puţini si pagubitor
pentru foarte mulţi.4

Capitolul 5 – Creaţia intelectuala

Creaţia intelectuală este activitatea umană prin care sunt valorificate cu

precădere abilităţile creative ale individului.
Spre deosebire de alte activităţi prestate de individ, creaţia umană este
cea care aduce un aport de noutate şi valoare în rândul rezultatelor similar
produse de societate. În acest fel ea are caracterul unei activitaţi profund
inovative sau preponderent inovative.
Activitatea de creaţie intelectuală scrisă, are ca rezultate o cercetare sau
o documentare. Cercetarea este forma de activitate de creaţie care aduce un
surplus de cunoaştere la stadiul cunoscut al unui domeniu la care se referă.
Spre deosebire de cercetare, documentarea este forma de activitate care
opereaza cu elemente de cunoaştere deja existente cu scopul de a le face
utile pentru o anumită destinaţie care presupune in mod esenţial informarea
sub formă de suport de decizie, de materiale de instruire, etc.
Trăsăturile comune ale celor două forme de activitate de creaţie sunt:
a) Ambele forme de activitate se referă la un domeniu şi o temă.
b) Ambele forme de activitate presupun o încadrare temporară şi
tematică limitată potrivit aportului autorului si destinaţiei
prestabilite.
c) Ambele forme de activitate presupun o viziune proprie a autorului
şi un aport al acestuia pentru materializarea viziunii pentru care se
opteaza. Această materializare este specifică personalitaţii autorului.

Precizările anterioare sunt necesare pentru a delimita activitatea de

creaţie intelectuală de alte activitaţi desfaşurate de fiinţa umană. Chiar dacă
aceste activităţi presupun un efort intelectual, efectul este doar menţinerea
stării de bunăstare a societaţii la nivelul anterior finalizării activităţii.
Spre exemplu, conducerea contabilităţii unei firme presupune efort
intelectual, dar activitatea se bazează pe proceduri si algoritmi care sunt
aceiaşi pe o durata dată de timp.
Conducerea unei firme presupune şi ea efort intelectual, rezultatele se
materializeaza în profit şi bunăstare individuală.

4
Dorin Isoc, “ Ghid de actiune contra plagiatului: -buna-conduita, prevenire, combatere-“, Editura Ecou
Transilvan, 2012, pag 18-19

7
 Se constată însa că niciuna din activitaţile de mai sus nu contribuie la
îmbunataţirea, la sporirea tezaurului intelectual al societaţii.
Prin tezaur intelectual se va intelege totalitatea creaţiilor intelectuale
care prezinta o forma specifica menită a fi transmisă generaţiilor viitoare.
Pentru o înţelegere deplină a plagiatului se va face distincţie metodologică
între creaţia intelectuală ca activitate şi opera de creaţie intelectuală, numită
simplu şi opera, ca efect al activitaţii intelectuale.
Activitatea de creaţie intelectuală, separată, din motive istorice şi de
specializare, în profesii, este realizată de către persoane care reuşesc să
îmbine competenţe dobandite cu însuşiri ale individului creator.
Operele de creaţie individuală presupun două componente majore.
Prima componentă a operei de creaţie intelectuală este cea care se adreseaza
simţurilor. A doua componentă este cea care se adresează raţiunii. Spre
exemplu, o analiză stilistică a unui text literar se referă la o temă pe care
raţionalul o cuprinde, dar are şi o prezentare care reuşeşte să surprindă
sensibilitatea si personalitatea autorului.
Un articol ştiinţific, la rândul său, are o temă, un subiect care se
poate rezuma in câteva cuvinte, dar intreaga prezentare este dependentă
de modul in care autorul reuşeşte să surprindă prin integralitatea
personalitaţii sale realitatea la care se referă.
În general, se va vorbi atunci de fondul operei sau despre idee şi de
formă sau de aspectul acesteia.
Opera poate fi concepută ca pe un obiect compus care se poate
descompune într-o mulţime de obiecte componente, numite piese de creaţie
sau concepte creative.
Piesa de creaţie apare astfel ca un mod de materializare posibil al
expunerii unei idei sau a unui concept.
Modul de descompunere a unei opere ca mulţime compusă de obiecte
elementare nu este unic.
Pentru o carte sau un articol, secţiunile textului sau subdiviziunile
acestuia pot fi considerate obiecte elementare. Fiecare obiect elementar este
caracterizat de fond şi formă sau aspecte specifice. Mai este de reţinut că
forma obiectului asociat operei de creaţie intelectuală sau setului de obiecte
elementare este o problemă de aspect.
Se va putea argumenta în acest fel că un acelaşi fond poate îmbrăca
mai multe aspecte. Această proprietate a operelor de creaţie, ca un fond să
posede forme multiple, face ca activitatea de creaţie intelectuală să fie
practic infinită.

8
 Astfel un fond dat de cunoştinte poate prezenta aspecte infinite fară ca
prin aceasta creaţia să fie limitată. Specificitatea aspectelor este dată de
specificitatea indivizilor care realizează aspectele.
În momentul în care într-o scriere, apar interpretări asupra unor
adevaruri sau realitaţi sau în momentul în care, în relatarea acestora, se face
apel la trăiri, sentimente sau judecăţi de valoare atunci se poate ajunge la o
operă de creaţie intelectuală.
Extinderea subiectului prin intervenţii ale autorului relatării o
transformă pe aceasta într-o operă de creaţie intelectuală intrucat intervenţiile
se produc totdeauna potrivit unui plan care este modul de manifestare a
unor opţiuni personale ale unui individ.
Rezultă astfel că indiferent de subiectul tratat într-o formă de
comunicare, se identifică o operă de creaţie intelectuală atunci când
personalitatea comunicatorului se manifestă prin intermediul unor opţiuni,
interpretări, procesări, organizări.5

Capitolul 6 – Autenticitate, originalitate, valoare

Un prim reper care este asociat cu operele de creaţie intelectuală este

că acestea sunt întotdeauna asociate cu un individ prin intermediul
personalitaţii acestuia. O consecinţă imediată este că în orice operă, în mod
specific se caută şi trebuie căutate formele prin care se manifesta
personalitatea umana.
Este evident că personalitatea umană prin componentele sale moştenite
şi construite se manifestă în mod diferit în opere diferite. O alta consecinţă
crudă a realitaţii este că nu toţi indivizii trebuie să creeze sau sunt in stare
să creeze opere originale de creaţie intelectuală.
Este de reţinut că atributul unei opere de a proveni cu certitudine din
activitatea unui individ pe deplin identificat se va numi autenticitate.
Autenticitatea, ca proprietate a unei opere, raspunde întrebărilor “ de la cine?” ,
“ de unde?”, “ de când?”.
Un al doilea reper este cel care se referă la originalitatea operei de
creaţie intelectuală. Caracteristica de originalitate se referă la aspectul calitativ
al creaţiei şi constituie un raspuns la întrebarea “a mai existat asa ceva
înainte?”. Este de sesizat ca răspunsul nu este asociat numai cu noutatea si
mai ales cu ansamblul creaţiei.

5
Dorin Isoc, “ Ghid de actiune contra plagiatului: -buna-conduita, prevenire, combatere-“, Editura Ecou
Transilvan, 2012, pag 22-27

9
 Originalitatea unei opere este o noţiune relativă şi trebuie analizată ca
atare. Pentru început este de precizat ca nu există o originalitate deplină. Din
raţiuni practice vor fi luate întotdeauna în considerare momentul de referinţă
al analizei şi setul de opere care constituie reperul la care se face
raportarea.
Autenticitatea şi originalitatea nu sunt atribute care să se excludă dar
nici atribute care să se substituie. Dacă autenticitatea poate fi declarată de
persoanele implicate in actul de creaţie şi poate fi luată în considerare ca
atare, originalitatea se consideră în afara acestor persoane şi împreuna cu
aceste persoane, dar întotdeauna în cadrul unei autenticitaţi recunoscute sau
admise.
Alături de cele două atribute în discuţie este mereu atrasă valoarea
operei. Spre deosebire de autenticitate care necesită o asociere corectă a
calităţii de autor şi de originalitate care necesită o comparare a mai multor
opere similare în care apare conţinutul şi momentul apariţiei operei, valoarea
este un atribut pe care numai timpul îl poate asocia şi proba.
Valoarea unei opere de creaţie intelectuală implica, de cele mai multe
ori, utilitatea obiectului de creaţie şi presupune că ar fi un raspuns la
întrebarea “ se poate bucura cineva de obiectul de creaţie rezultat?”.
Formularea întrebării s-a dorit generală tocmai pentru a nu limita “ bucuria”
la “utilitatea imediată”.
O operă de valoare presupune autenticitate şi originalitate. O operă
originală presupune autenticitatea fără a presupune cu necesitate valoarea. O
operă autentică nu trebuie sa fie cu necesitate originală.
Autenticitatea se poate constata în mod obiectiv şi probat în orice
moment al existenţei operei publicate, originalitatea trebuie judecată în raport
de un set de creaţii similare pe cand valoarea are nevoie de proba trecerii
timpului.6

Capitolul 7 – Influenţa plagiatului asupra societaţii

Plagiatul este o faptă socială deosbit de nocivă. Se vor da în

continuare câteva argumente şi exemple care să încadreze fapta la adevărata
sa valoare.
Societatea umană are la bază un set de principii de moralitate şi
echitate. Că le numim cele zece porunci, că le numim legi civile, toate

6
Dorin Isoc, “ Ghid de actiune contra plagiatului: -buna-conduita, prevenire, combatere-“, Editura Ecou
Transilvan, 2012, pag 31-34

10
convenţiile sociale condamnă furtul. În esenţa sa plagiatul este un furt, ale
cărui condiţii sunt deosebite, unele fiind prezentate in Capitolul 2.
Numărul persoanelor afectate de plagiat este foarte mare, efectele
sociale fiind multiple:
a) Plagiatul submineaza ordinea sociala.
Prin aducerea în plan social, in formă scrisă, a unor opere de creaţie
care devin dovezi ce pot servi modificarii ierarhiilor de valori umane, fapta
de plagiat contribuie la subminarea ordinii si echitatii sociale. Subminarea se
produce in mod activ, intrucat ea acţioneaza atat la nivelul valorilor deja
existente şi recunoscute, ca scrieri deja validate cât şi la nivelul impunerii
unor pseudo-valori.
Plagiatul este perceput, in primul rand, ca o fapta care se manifesta
prin creatii intelectuale plagiate, dar intotdeauna un plagiat are in spate
indivizi, generic numiti, plagiatori.
Din punctual de vedere al faptuitorilor, plagiatul devine o cale prin
care concurenta intre indivizii de valoare ai societatii est poluata prin aparitia
in jocul social al unor false valori. Profitorii faptelor de plagiat vor crea
impresia ca oprtunismul si falsul sunt cai valide prin care se poate parvenu
fara efort.
Daca se tine seama acum ca infrmatia este preluata mai ales de catre
tineri care au nevoie de ea pentru formarea individuala, rezulta ca odata cu
informatia, acestora li se ofera si exemplul incorectitudinii si al parvenirii, al
inutilitatii aparente a integritatii.
b) Plagiatul este anticamera coruptiei
Statistic, se constata ca plagiatul apare, mai ales, cand este vorba de
autori, adica in cazul asa-zisilor coautori. Este dificil de presupus ca
persoanele care au produs in acest fel o lucrare o fac fara a “colabora”.
Despre aceasta “colaborare” sau mai ales “complotare” au inceput sa
vorbeasca tot mai mult o serie de documente si de autori, iar numele corect
al faptei este “asociere in savarsirea de infractiuni”.
Intrucat “colaborarea” conduce la inducerea in eroare a societatii si a
reprezentantilor acesteia, calitatea de co-autor, in cazul unei lucrari plagiate,
constituie o prima etapa in dezvoltarea si intarirea de nuclee care vor sta mai
tarziu la baza faptelor de coruptie.
c) Plagiatul descurajeaza creatia autentica
Prima persoana afectata de fapta de plagiat st autorul operei autentice.
Afectarea persoanei autorului presupune doua aspecte:
1. Opera sa a fost insusita de alta persoana care nu a invstit nimic
intr-o munca la capatul careia se afla opera de creatie.

11
 2. Fie prin actiunea directa asupra autorului, fie prin actiuna directa
asupra publicului interesat, persoanele care ar avea un cuvant de spus sunt
descurajate prin punerea lor la un loc cu cei care pot ajunge la rezultate
similar prin actiuni neloiale.
d) Plagiatul diminueaza calitatea creatiei autentice
Inflatia produsa prin faptele de plagiat impiedica accesul persoanelor
interesate la operele de valoare reala prin simplul fapt ca se creaza confuzie
printr-un volum sporit de lucrari si autori.
Este cunoscut faptul ca, prin lipsa actiunilor ferme de descurajare a
plagiatului, numarul de publicatii a crescut in multe tari ceea ce impiedica
mentinerea unor standarde de integritate severe la nivelul asigurarii creatiei
autentice.
In lipsa creatiei autentice, originalitatea nu poate fi constatata si de aici
rezulta o confuzie stimulata in decelarea valorilor in contextul tezaurului de
creatii intelectuale ale societatii.
e) Plagiatul afecteaza economia nationala
Analizat ca un fenomen care afecteaza in primul rand tineretul, un
fenomen care evolueaza gradual de la banalul soptit, la fituici pana la
defrmarea relatiei formative a scolii si a a rezultatelor cercetarii, plagiatul are
associate in lumea economica fenomenele de contrafacere si concurenta
neloiala, ambele conducand la o economie putin performanta.7

Capitolul 8 – O altfel de revolutie

Inca din copilarie omul invata prin imitatie, prin observarea si

preluarea atitudinilor, comprtamentelor, reactiilor si credintelor celor din jurul
sau. Familia, mediul in care ne-am format, mentalitatea poporului in care ne-
am nascut isi pun covarsitor amprenta asupra personalitatii noastre. Pana
atinge maturitatea psihica si isi dezvolta o constiinta de sine, omul este pur
si simplu produsul mediului din care provine. Parintii si mediul sunt
responsabili pentru ceea ce a devenit el. Insa, odata ce a atins maturitatea
psihica si a devenit adult, omul este responsabil 100% de sine insusi, de
alegerile sale si de destinul sau. El este responsabil sa faca un inventar al
tuturor gandurilor, comportamentelor si atitudinilor sale si, in urma
constatarilor facute, sa le pastreze pe cale care ii sunt pe plac si cu care
rezoneaza, sa renunte la cele care nu sunt bune pentru el si sa-si dezvolte
altele noi, in acord cu personalitatea si viata pe care si-o doreste. Acesta este

7
Dorin Isoc, “ Ghid de actiune contra plagiatului: -buna-conduita, prevenire, combatere-“, Editura Ecou
Transilvan, 2012, pag 47-51

12
rolul autocunoasterii si dezvoltarii personale de care auzi vorbindu-se atat de
mult in ultima vreme si care este obligatorie pentru fiecare dintre noi.
Ce se intampla daca nu iti asum acest demers? Vei ramane doar cu
acele credinte si valori pe care ti le-au insuflat cei care te-au crescut. Vei fi
limitat la a trai o viata copy/paste, lipsita de originalitatea si autenticitatea
care exista ca si potential in interiorul tau. Vei repeta “greselile” parintilor
tai pentru ca, traind inconstient, vei avea tendinta sa ramai loial scenariului
de viata pe care l-ai vazut la ei. Vei prelua comportamentele si atitudinile
celor care te-au crescut, iar ele te vor duce acolo unde i-au dus si pe ei.8

Capitolul 9 – Concluzii

Plagiatul este doar un rezultat al modului de formare al individului de

catre societate, scoala, familie, etc. Schimbarea acestor sisteme este un proces
de lunga durata, care trebuie asumat si care se produce cu schimbarea
fiecarui individ.
Plagiatul este un termen foarte complex, care nu consta numai intr-o
activitate. El se bazeaza pe o educatie si cum timpul nu mai poate fi dat
inapoi,fiecare individ este responsabil de schimbarea tiparelor care au condus
la situatia actuala.
Cateva sfaturi din cartea “ Puterea ta interioara” :
“ Nu mai gandi si nu mai face nimic doar pentru ca asa ti-au spus
altii, pentru ca “asa se face”. Pune totul sub semnul intrebarii, renunta la
ceea ce ti-au spus mama, tata sau alte persoane ( cu exceptia acelor oameni
care intr-adevar reprezinta un model de implinire, fericire si bucurie de a trai
si, astfel, pot fi mentorii tai). Cauta-ti adevarul tau propriu si construieste-ti
propria ta cale, chiar daca esti un deschizator de drumuri.
Nu le mai permite celor care nu reprezinta un model pentru tine sa te
influenteze, sa te faca sa te indiesti de tine sau sa te manipuleze ca sa te
determine sa nu-I depasesti. Arata-le ca se poate si altfel. Cand tu devii un
om de valoare, increzator in sine , mandru, demn, cu realizari personale si
profesionale, ii vei face si pe ei sa se indoiasca de credintele lor si de felul
in care si-au trait viata – in compromisuri, suferinta sau renuntari si, astfel,
sunt sanse sa se schimbe si ei.
Nu permite ca tu sa fii o copie a unei societati bolnave care inca nu
si-a gasit calea catre armonie, ci devino un model al omului nou, evoluat,

8
Dr. Ursula Sandner, “ Puterea ta interioara. Invinge-ti emotiile negative si construieste-ti o minte
sanatoasa”, pag 13.

13
implinit si fericit. Am mai spus-o si o repet: istoria a fost schimbata de acei
oameni care au indraznit sa fie altfel, sa iasa din turma si sa gandeasca cu
propria lor minte.”9

Bibliografie:
1. Dorin Isoc, “ Ghid de actiune contra plagiatului: -buna-conduita,
prevenire, combatere-“, Editura Ecou Transilvan, 2012.
2. Cosmina Rughinis, “ Plagiatul”, (07.02.2010).
3. Dr. Ursula Sandner, “ Puterea ta interioara. Invinge-ti emotiile
negative si construieste-ti o minte sanatoasa”.

9
Dr. Ursula Sandner, “ Puterea ta interioara. Invinge-ti emotiile negative si construieste-ti o minte
sanatoasa”, pag 14-15

14
15