UNIVERSITATEA ,,DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

ADMINISTRAREA AFACERILOR INTERNAȚIONALE

EUROREGIONALE

REFERAT

”PLAGIAT ȘI AUTOPLAGIAT”

Studentă: Cristina Laur

Prof. univ.: Vasile Bria

CHIȘINĂU 2021
 CUPRINS

ABSTRACT……………………………………………………………………..… 3

PARTEA I. PLAGIATUL ȘI AUTOPLAGIATUL……........................... ...........4

1.1. Etimologia, istoricul și definirea cuvântului de ”plagiat” și ”autoplagiat” …. 4

1.2. Cadrul legal cu privire la plagiat și autoplagiat……..………...………………… 4

1.3. Tipuri de plagiat…………………………………………………………………..…...5

PARTEA II. IDENTIFICAREA PLAGIATULUI ȘI VERIFICAREA PRIN

PROGRAME DE DETECTARE A GRADULUI DE PLAGIERE……....…… 6

2.1. Criteriile de identificare a plagiatului și evaluarea acestuia……. ... .................6

2.2. Tipuri de programe pentru verificarea gradului de originalitate………………..7

PARTEA III. CONSECINȚELE PLAGIATULUI.……………………………...8

3.1. Consecințele plagiatului………………………………………………………….......9

3.2. Studiu de caz: Condamnări penale pentru plagiat………………………………..10

CONCLUZII.............................................................................................................11

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................12

2
 ABSTRACT

Una dintre cele mai cruciale norme de conduită pe care se cer a fi respectate de către
membrii comunităţii ştiinţifice internaţionale este respectarea standardelor de onestitate
academică.

În timp ce mediul academic determină acordarea de drept a creditului ştiinţific ca fiind

una esenţială, în mod inevitabil, noi în scrieri, fie că sunt referate, lucrări studenţeşti,
lucrări de licenţă sau de masterat, avem o continuă inspirație - ideile şi afirmările altora.
În cazul în care nu este menționată sursa informaţiilor şi se însuşesc parţial sau în
totalitate ideile ori cuvintele altora prezentându-le ca fiind proprii, se comite furt
intelectual sau plagiat.

​ lagiatul​ reprezintă o problemă substanțială, o greşeală foarte gravă ce poate fi comisă

P
atât intenţionat, cât şi din neatenţie. Conform lui Earl Babbie​1​, lucrările studenţeşti oferă
suficiente exemple de plagiat intenţionat sau neintenţionat. Astfel, prezentarea surselor
are două avantaje majore. Dacă se face în mod adecvat, scoate în evidenţă pe de o parte
ideile proprii sau chiar originale ale autorului, căci despre pasajele la care nu se
menţionează nicio sursa se consideră că aparţin semnatarului lucrării, iar pe de altă parte
asistă cititorul în identificarea scrierilor relevante şi în localizarea pasajelor interesante
referitoare la temele care îl preocupă. În plus, permite autorului să crediteze sursa ideilor
prezentate în cazurile în care se cuvine să procedeze astfel.

Ca şi forme ale plagiatului, ​constituie plagiat​: reproducerea exactă a cuvintelor unui alt
autor dacă se omit ghilimelele şi referinţa precisă; redarea cu alte cuvinte, altfel spus
reformularea în cuvinte proprii, a textului altuia fără a adăuga referinţa precisă;
reformularea şi/sau rezumarea ideilor altuia fără a adăuga referinţa precisă.​2

1
​http://www.spinedu.com/wp-content/uploads/2014/05/Babbie.pdf
2
​https://livadarucostel.wordpress.com/2013/12/10/plagiatul-o-problema-grava-pentru-mediul-academic/

3
 PARTEA I. PLAGIATUL ȘI AUTOPLAGIATUL

1.1. Etimologia, istoricul și definirea cuvântului de ”plagiat” și ”autoplagiat”

”Cuvântul „plagiat“ vine din latinescul „plagium“, care se traduce prin „a vinde altora
sclavi furați sau care nu aparțin vânzătorului“. Termenul și-a păstrat până acum sensul
originar, pentru că el este, din punct de vedere semantic, sinonim cu furt. În limba
franceză termenul de "plagiat" apare pentru prima dată în anul 1697, fiind format din
francezul "plagiaire" (plagiator) cu sufixul "at", și împrumutat din latinescul
"plagiarius".​3

În Dicționarul Merriam-Webster, plagiatul înseamnă: "să se fure și să se treacă ideile sau

cuvinte altcuiva, ca fiind proprii; să se folosească producția altcuiva fără a-i credita sursa;
să se prezinte ca o idee nouă sau originală derivată dintr-o sursă existentă." 4​​ Potrivit
Dicționarului Explicativ al Limbii Române, "a plagia" înseamnă" a însuşi, a copia, total
sau parțial, ideile cuiva, prezentându-le drept creații personale". O altă explicație dată
plagiatului în același dicționar înseamnă "a comite un furt literar, artistic sau științific".​5

În Micul Dicționar Enciclopedic, termenul de plagiat este explicat în sensul că acesta

constă în "însușirea fără drept în orice mod a calității de autor al unei opere științifice,
literare, muzicale, de artă plastică ori a oricărei opere de creație intelectuală."

1.2. Cadrul legal cu privire la plagiat și autoplagiat

Conform dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 206/2004, ”plagiatul” este:
‘‘expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a
unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice
extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona
acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale’’​6​. Definiția legală a
”autoplagiatului” este similară cu cea a plagiatului, unica diferență fiind autorul sursei
plagiatului, în acest caz fiind același(aceiași) autor(i).

3
​https://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat#Etimologie
4
​https://www.merriam-webster.com/dictionary/plagiarize
5
​https://dexonline.ro/definitie/plagia
6
​ EGE nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi
L
inovare (​http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52457​)

4
 De evidențiat este semnificația condiției: ‘‘fără a menţiona acest lucru şi fără a face
trimitere la sursele originale’’, și anume încălcarea obligației de citare în modul de
corespundere cu standardele academice a operei publicate de același autor sau de un alt
autor, prin indicarea numelui autorului, titlului operei, editurii la care s-a făcut publicarea,
anului publicării, paginii de la care s-a făcut preluarea informațiilor de tipul celor
enumerate și, în cazul preluării unui text, fragment de text sau expresie, prin delimitarea
clară a ceea ce s-a preluat din altă sursă de ceea ce reprezintă munca intelectuală proprie.

Totuși, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 206/2004, obiectul de
reglementare al acestei legi nu este dreptul de autor, ci ‘‘buna conduită în activităţile de
cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de inovare’’. Respectiv, legea menționată
anterior nu reglementează și nu garantează autorilor un drept exclusiv de proprietate
intelectuală asupra elementelor precum ‘‘texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze,
teorii, rezultate ori metode ştiinţifice’’, incluse în opere anterior publicate.

În același timp, Legea nr. 206/2004 nu sancționează și nu interzice preluarea, în sine, a

acestor elemente, deoarece o astfel de interdicție ar echivala cu imposibilitatea
desfășurării oricărei activități de cercetare-dezvoltare.

Este sancționată minciuna cu privire la pretinsa performanță academică.

1.3. Tipuri de plagiat

Diferențierea formelor în care se realizează plagiatul poate fi făcută având în vedere
anumite elemente precum:

● Intenția:
- plagiatul cu intenție;
- plagiatul involuntar
● Modelul care a fost copiat:
- plagiatul propriu-zis;
- autoplagiatul;
● Domeniul:
- plagiatul de știință;
- plagiatul în artă;
- plagiatul în literatură;
● Gravitatea:
- cărți,

5
 - volume;
- plagiatul în studii, articole;
- plagiatul în lucrări de licență, disertație, doctorat, abilitare;
● Practica frecventă:
- plagiat constant;
- plagiat ca întâmplător;
- plagiat ca stil.

Pe lângă această clasificare a plagiatului, mai există și forme care specifică modul de
preluare și folosire a conținutului preluat. Cele mai frecvente forme de plagiat care se
întâlnesc în practică sunt: de tip copy-paste; prin citare parțială; prin mixare; parafrazare;
hybrid; prin confuzie; mascat; de tip agregat.

PLAGIATUL DE TIP COPY-PASTE - înseamnă preluarea și folosirea cuvânt cu cuvânt

(verbatim) a muncii unei alte persoane fără citare corectă, prin atribuirea sursei și
utilizarea ghilimelelor.

PLAGIATUL PRIN CITARE PARȚIALĂ - înseamnă preluarea de conținut dintr-o

singură sursă, asupra căruia se fac intervenții minimale. În cazul acestui tip de plagiat
sursa originală poate să nu fie indicată deloc sau poate să fie menționată prin notă de
subsol sau paranteze, însă nu și prin plasarea între ghilimele a textului preluat.

PLAGIATUL PRIN MIXARE - apare atunci când porțiuni de propoziție sau frază sunt
preluate din mai multe surse și sunt folosite în aşa fel încât să se potrivească. Acest tip de
plagiat este unul muncit". Însă riscul de a fi depistat nu merită etortul dea combina texte
diferite.

PLAGIATUL PRIN PARAFRAZARE - apare atunci când cuvintele cheie sau unele
porțiuni din propoziție sau frază sunt înlocuite cu cuvinte sau expresii sinonimice, dar
conținutul de bază este pästrat, sursa originală nefiind menționată.

PLAGIATUL PRIN RECICLARE - această defapt se referă la autoplagiat și presupune

utilizarea propriei munci a autorului, folosită anterior într-o alta lucrare publicată, la care
au fost aduse modificări fără specificarea/citarea faptului că respectivul text a mai fost
publicat anterior.

PLAGIATUL HYBRID este modalitatea prin care se combină surse citate corect cu
propoziții, fraze sau paragrafe copiate fără referire la sursa originală. Și în acest caz
intenția este una evidentă, având în vedere faptul că autorul demonstrează, fără echivoc,
că și-a însuşit modalitățile de citare impuse de regulile academice.

6
PLAGIATUL PRIN CONFUZIE este tipul de plagiat care combină propoziții, fraze sau
paragrafe întregi din surse diferite care nu sunt atribuite. Mai exact, acest tip de plagiat
combină propoziții sau fraze, una câte una, în așa fel încât conținutul să fie din cat mai
multe surse, chiar dacă de multe ori acesta nu se potrivește și nu are cursivitate sau
logică.

PLAGIATUL MASCAT Este tipul de plagiat mascat prin folosirea unor referințe
inexistente sau inexacte despre autorii lucrărilor sau materialele de proveniență a datelor.
Autorul încearcă să dezinformeze şi oferă informații eronate cu privire la sursa folosită,
scopul fiind, de fapt, de a ascunde faptul că a plagiat.

PLAGIATUL DE TIP AGREGAT Apare atunci când autorul folosește în lucrare în mod
corect atribuirea sursei originale, prin referire la aceasta și utilizarea ghilimelelor, însă
lucrarea nu conține niciun fel de contribuție originală fiind o simplă însăilare de citate. O
lucrare realizată prin această procedură nu are niciun fel de valoare științifică.​7

PARTEA II. IDENTIFICAREA PLAGIATULUI ȘI VERIFICAREA

PRIN PROGRAME DE DETECTARE A GRADULUI DE
PLAGIERE

2.1. Criteriile de identificare a plagiatului și evaluarea acestuia

Conform CNECSDTI​8​, gradul de gravitate al plagiatului și autoplagiatului, trebuie

estimat în corelație cu mai mulți factori.

”Severitatea plagiatului ca violare a regulilor de integritate academică. Plagierea, la

nivelul unei opere date, poate avea grade diferite de severitate. Patru criterii sunt
definitorii pentru diagnosticarea severității plagierii: extensia preluărilor ilegitime,
localizarea lor în arhitectura lucrării , caracterul realmente voluntar sau involuntar al
actelor de plagiat și repetabilitatea actelor de fraudă ale autorului în diferite lucrări. Un al

https://www.scribd.com/document/398630166/Plagiatul-Autoplagiatul-Si-Contrafacerea-Abateri-Grave-de-
La-Normele-de-Buna-Conduita-in-Cercetarea-Stiintifica
8

https://www.researchgate.net/publication/315378100_Principii_si_procedee_de_identificare_a_plagiatului
_2017

7
cincilea criteriu de gravitate a plagiatului este de natură extrinsecă și se referă la
avantajele obținute, nemeritat, de către autor ca urmare a plagierii. Marcatorii de mai jos
pot fi de folos evaluatorilor de lucrări suspecte de plagiat în diagnosticare severității
fraudei.

- Numărul de paragrafe,
- Numărul de cuvinte,
- Plagierea parafrazărilor,
- Practicarea plagiatului de tip mozaic,
- Localizarea plagiatului,
- Falsitatea motivației de necunoaștere a bunelor practici de citare.”

2.2. Tipuri de programe pentru verificarea gradului de originalitate

”Implicarea unor specialiști independenți în diagnosticarea cazurilor de plagiat

este obligatorie. Grupurile de evaluare a lucrărilor suspecte de plagiat trebuie să includă,
în primul rând, experți din domeniul la care se referă, în principal, opera analizată.

În al doilea rând , în grupul de evaluare este bine să fie inclus și un specialist dintr-un
domeniu diferit de cel al lucrării evaluate pentru a evita apariție unor comportamente de
solidaritate profesională deficitar înțeleasă. De asemenea , trebuie evitată includerea în
grupul de evaluare a unor persoane direct sau indirect subordonate autorului lucrării
supuse analizei.”​9

”Lista programelor care sunt recunoscute de CNATDCU și care sunt folosite în

instituțiile de învățământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat și de
Academia Română în vederea stabilirii gradului de similitudine, cuprinde: iTechnicate;
Turnitin, Plagiarism Detector + PDAS. SafeAssign, SEMPLAG.” 10 ​

Aplicațiile informatice care duc la estimarea ponderii pe care o au textele din lucrarea de
referință similare cu alte texte semnate de alți autori, prezente pe internet, nu pot suplini
evaluările experților prin analize calitative. Contează nu numai, și nu în primul rând , cât
s-a plagiat ci și ce s-a preluat ilegitim. Plagiatul în secțiuni de sinteză ale lucrării nu poate
fi evaluat în termeni cantitativi de număr sau procente de text preluat incorect. Similar,

9
Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI)
”Principii si procedee de identificare a plagiatului (2017)”
https://www.researchgate.net/publication/315378100_Principii_si_procedee_de_identificare_a_plagiatului
_2017
10

https://www.scribd.com/document/398630166/Plagiatul-Autoplagiatul-Si-Contrafacerea-Abateri-Grave-de-
La-Normele-de-Buna-Conduita-in-Cercetarea-Stiintifica

8
preluarea copy- paste a citatelor și a interpretărilor lor, fără indicarea sursei, este probă
de necontestat a intenționalității plagiatului. Practica de a evita răspunderea în luarea
deciziei de (ne)plagiat prin referire exclusivă la rezultatele obținute cu ajutorul softurilor
de recunoaștere a similitudinilor trebuie descurajată.

În faza de verificare a suspiciunilor de plagiat, evaluatorii specializați trebuie să asigure

pe deplin confidențialitatea dezbaterii pe cazul în discuție, să argumenteze temeinic
deciziile pe Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și
Inovării (CNECSDTI).

PARTEA III. CONSECINȚELE PLAGIATULUI

3.1. Consecințele plagiatului

Autorul este obligat să retragă manuscrisul contestabil care este deja publicat sau în
diferite etape de republicare .

● În caz de coautor, coautorul trebuie să aprobe retragerea publicării, chiar dacă

abaterea nu este legată de acestea.
● Publicațiile dovedite a fi false de către Comisie sunt șterse din bibliografia
autorului sau marcate corespunzător.
● Diminuarea salariului de bază (precedată de o discuție la conducerea universitäti
sou facultăți.

3.2. Studiu de caz: Condamnări penale pentru plagiat

Conform b1.ro​11​, ”în România există doar două cazuri de condamnări penale pentru
infracțiunea de plagiat, deși cazurile sunt mult mai numeroase. Aceste două cazuri sunt

11

https://www.b1.ro/stiri/eveniment/doua-cazuri-de-condamnari-penale-pentru-plagiat-profesorul-din-galati-c
are-a-plagiat-o-carte-despre-cum-sa-nu-plagiezi-si-scriitorul-care-si-a-insusit-o-traducere-din-tolstoi-1669
65.html

9
cel al lui Gheorghe Stanca, care și-a însușit o traducere din Tolstoi, iar celălalt este
Răducan Oprea, fostul decan al facultății de drept din Galați.

Publicistul Gheorghe Stanca​12​, ​care a plagiat "Jurnalul lui Lev Tolstoi” a primit o
pedeapsa de un an de închisoare cu suspendare. Dosarul publicistului este unicul caz de
plagiat pentru care a fost acordată o sentinţă de condamnare la închisoare. Procurorii au
arătat că Stanca a plagiat o traducere a cărţii "Jurnalul", scris de Lev Tolstoi şi apoi a
semnat lucrarea cu pseudonim.

Răducan Oprea a furat o lucrare științifică a unui profesor din București, precizând că a
scris-o împreună cu fiica sa, apoi a vândut-o studenților săi drept creația proprie.

Lucrarea copiată în proporție de 90% de Răducan Oprea era despre metodologia

cercetării, iar studenții ar fi trebuit să învețe din ea cum să scrie o lucrare de licență și să
nu plagieze. Tatăl și fiica au fost condamnați la o amendă penală de 10.000 de lei, plus
cheltuieli de judecată și daune morale de cinci mii de euro pentru adevăratul autor,
Mihaela Rădulescu, profesor în București. Plagiatorii și partea păgubită au făcut pace,
astfel că amenda nu s-a mai plătit.

Academic, decanul a primit o diminuare de 15% a salariului timp de două luni și i s-a
interzis să mai ocupe timp de trei ani o funcție de conducere. Conform rectoratului de la
universitatea „Dunărea de Jos” Galați, sancțiunile au fost de ajuns, astfel că nu profesorul
Răducan Oprea predă în continuare.”

CONCLUZII
Plagiatul reprezintă o problemă substanțială, o greşeală foarte gravă ce poate fi comisă atât
intenţionat, cât şi din neatenţie.

Acest fenomen reprezintă o încălcare a standardelor de onestitate academică, care în majoritatea

cazurilor se pedepsește cu sancțiuni disciplinare sau amenzi, însă poate fi aplicate sancțiuni
penale.

În acest mod este sancționată minciuna cu privire la pretinsa performanță academică.

12

https://www.b1.ro/stiri/eveniment/jurnalistul-gheorghe-stanca-a-fost-condamnat-la-inchisoare-cu-suspend
are-pentru-plagiat-72408.html

10
 BIBLIOGRAFIE

1. http://www.spinedu.com/wp-content/uploads/2014/05/Babbie.pdf
2. https://livadarucostel.wordpress.com/2013/12/10/plagiatul-o-problema-grava-pentr
u-mediul-academic/

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat#Etimologie
4. https://www.merriam-webster.com/dictionary/plagiarize
5. https://dexonline.ro/definitie/plagia
6. LEGE nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică,
dezvoltarea tehnologică şi inovare (
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52457​)
7. https://www.scribd.com/document/398630166/Plagiatul-Autoplagiatul-Si-Contraf
acerea-Abateri-Grave-de-La-Normele-de-Buna-Conduita-in-Cercetarea-Stiintifica
8. https://www.researchgate.net/publication/315378100_Principii_si_procedee_de_id
entificare_a_plagiatului_2017
9. Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și
Inovării (CNECSDTI) ”Principii si procedee de identificare a plagiatului (2017)”
https://www.researchgate.net/publication/315378100_Principii_si_procedee_de_id
entificare_a_plagiatului_2017
10. https://www.scribd.com/document/398630166/Plagiatul-Autoplagiatul-Si-Contraf
acerea-Abateri-Grave-de-La-Normele-de-Buna-Conduita-in-Cercetarea-Stiintifica
11. https://www.b1.ro/stiri/eveniment/doua-cazuri-de-condamnari-penale-pentru-plagi
at-profesorul-din-galati-care-a-plagiat-o-carte-despre-cum-sa-nu-plagiezi-si-scriito
rul-care-si-a-insusit-o-traducere-din-tolstoi-166965.html
12. https://www.b1.ro/stiri/eveniment/jurnalistul-gheorghe-stanca-a-fost-condamnat-la
-inchisoare-cu-suspendare-pentru-plagiat-72408.html

11