Sunteți pe pagina 1din 36

1.

Concepte și aspecte generale referitoare la


plagiat

 Plagiatul este definit ca „operă științifică a altcuiva, însușită


(integral sau parțial) și prezentată drept creație personală” sau ca
„lucrare (științifică) străină, prezentată drept personală” (DEX,
2012).

 „folosirea „cuvintelor sau ideilor altei persoane, ca și când


ar fi propriile cuvinte sau idei”
 „o deturnare de idei, opinii, argumente, materiale sau de
texte din alți autori, fără însă a le cita în mod corespunzător”
 în ciuda diversității de forme și idei exprimate, toate
încercările de definire ale plagiatului s-au concentrat pe
ideea de furt de cuvinte sau idei.

1
 Plagiatul este axat pe însușirea și publicarea prin furt a unei
cercetări sau lucrări, astfel rezultă un fals:

 care conține integral sau numai parţial o operă de creaţie


intelectuală scrisă, realizată şi publicată anterior de o altă
persoană, generând falși autori;

 care se produce concret nu numai prin copiere și preluare,


dar și prin traducere şi/sau modificare neautorizată, în mod
parţial sau integral;

 care este însoțit de omiterea premeditată a indicării surselor


și a autorilor reali (referințelor bibliografice din care s-a
inspirat plagiatorul).

2
Semnificații multiple ale plagiatului și plagierii

3
Terminologie

Bibliografie = lista surselor Notă/Adnotare = ceva ce A plagia/autoplagia = a frauda


utilizate în realizarea și explică/întregește un text, o cercetare copiind
prezentarea cercetării. însemnare explicativă. integral/parțial substanța unui
Citare/Autocitare = corecta Notă de subsol = notă cu text, omițând citarea corectă
atribuire a unei opere scrise conținut bibliografic, în și completă a lucrării și
unui autor (sie însuși). partea de jos a paginii. autorului acesteia.

Citat/autocitat = text scris Plagiator = persoană care Parafrază = explicație mai


reprodus întocmai după practică copierea și furtul largă în cuvinte proprii a unui
sursă (text propriu anterior) în activitatea de cercetare. text menționat în referințe.
Cunoașterea comună = Plagiator involuntar sau Proprietate intelectuală =
corpus comun de informații inconștient = noțiuni fără produs al minții umane și
și cunoștințe fundamentale. sens sau inacceptabile. cercetării științifice.
Drepturi de autor = formă de Plagiat = rezultat al Redactare incorectă a sursei =
protecție garantată prin lege plagierii, lucrare însușită redactare frauduloasă pentru
4
(lucrări originale/autori) prin furt de la un alt autor. a masca un plagiat.
2. Legislație referitoare la plagiat
 Legea 206/2004 definește juridic în mod distinctiv, în art 4, alin. 1
lit. d) și e) plagiatul (drept o expunere într-o operă scrisă sau o
comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte,
expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori
metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format
electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a
face trimitere la sursele originale) și autoplagiatul (aproape
identic cu diferența că totul se referă la creația aceluiaşi sau
aceloraşi autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face
trimitere la sursele originale).

 Diferența dintre plagiat și autoplagiat este conferită de posesorul


dreptului de autor asupra originalului, în plagiat fiind un terț autor
sau echipă de autori ai originalului, iar în autoplagiat chiar
plagiatorul, transformat în autoplagiator.
5
 Legea specială a eticii în cercetare (206, din 27 mai 2004), privind buna
conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare
clarifică juridic plagiatul, de o manieră bidimensională (preluarea operei
altui sau altor autori, însoțită de intenția clară de a obține avantaje sau
drepturi în mod ilegal prin denaturarea autorului real al originalului său
„fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale”).
Exprimarea originală și respectul pentru ideile originale sunt considerate
esența proprietății intelectuale și sunt protejate de legile drepturilor de
autor, la fel ca oricare invenție, patent sau brevet.

 Legea 1 din 5 ianuarie 2011, privind educaţia naţională, în articolul 310,


lit. a), b) și c), plasează sau ierahizează mai corect plagiatul pe prima
poziție între cele trei abateri grave de la buna conduită în cercetarea
ştiinţifică şi activitatea universitară: „plagierea rezultatelor sau
publicaţiilor altor autori, confecţionarea de rezultate sau înlocuirea
rezultatelor cu date fictive și introducerea de informaţii false în solicitările
de granturi sau de finanţare”. 6
 Legea nr. 8 din 14 martie 1996, lege privind dreptul de autor şi
drepturile conexe, reactualizată în 8 noiembrie 2015, incriminează
clar plagiatul definindu-l practic ca însușire pe nedrepta unei
opere (furt de proprietate intelectuală) în art. 141, alin. (1):
„Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără
drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă
ca o creaţie intelectuală proprie.”

 În sprijinul aprecierii unor situații controversate de plagiat, au


apărut și instituții specializate în identificarea și sancționarea
acestuia. Printre aceste autorități se pot enumera: Oficiul Român
pentru Drepturi de Autor (ORDA) și Consiliul Național de Etică a
Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNE) 
7
3. Diversitatea tipologică a plagiatului

Sunt unele clasificări care încearcă să replaseze anumite forme de


plagiat în zona „permisivității”, dar aceste forme nu trebuie
acceptate ca deontologice sau științifice. Astfel de încercări sunt
calsificările plagiatului în:

 plagiat voluntar și involuntar,


 plagiat intenționat și neintenționat;
 plagiat prescriptibil și imprescriptibil,
 plagiat parţial și integral,
 plagiat profesional și „simple omisiuni ale citării sau
nevinovate erori de citare”

8
 În procesul de învățământ, în lucrările realizate de elevi, studenți,
masteranzi, doctoranzi și chiar de unii profesori se întâlnesc, în
principal, următoarele modalități de realizare a plagiatului:
 fraudarea unui material cu conținut științific prin încorporarea

lui integrală într-o lucrare publicată sub alt nume decât acela
al autorului originalului: i)cumpărarea și publicarea unei
lucrări de cercetare, copierea unui articol integral dintr-un text
fără a menționa sau confirma sursa originală ii)depunerea
unei lucrări în grup cu sau fără știrea coautorilor prin simpla
accesare și copiere a fișierului etc.;
 fraudarea prin însușirea și trimiterea spre publicare a unui

referat, lucrări, articol, redactat de altcineva, dar asumat în


nume propriu;
9
 copierea unor texte dintr-un raport, material, articol de
cercetare, din una sau mai multe surse originale, cu referințe
corecte și complete, dar fără a folosi ghilimele și recurgând la
parafrazarea proprie a conținutului, în locul utilizării corecte a
citării;
 parafrazarea dintr-unul sau din mai multe texte preluate la
rândul lor din surse originale fără a oferi și citarea referinței
originale în text și în lista bibliografică.

 Conform ghidurilor unor univerități de prestigiu există trei


forme principale de plagiate majore

10
Universitatea Purdue Universitatea București Universitatea din Pittsburgh

 Clase de plagiat Clase de plagiat Clase de plagiat

1. Cuvânt cu cuvânt 1. Copierea unui text în 1. Copierea sau reordonarea


(copy-paste) absenţa citării sursei textului dintr-o sursă, fără
Copiere fără a utiliza
originale. ghilimele și fără menționarea
ghilimele și fără a
identifica sursa originală. sursei.
 
2. Parafrazat 2. Parafrazarea inadecvată a 2. Parafrazare uneori prea
Parafrazare fără a unui articol original. aproape de sursa originală
identifica sursa
(originalul). fără a recunoaște sursa.

3. Mozaic 3. Sintetizarea inacceptabilă 3. Utilizarea interpretărilor


Fraze sau paragrafe din datelor și argumentelor
surse originale multiple și improprie a unui text sursei originale fără notă de
fără identificarea dintr-un articol original. subsol sau citare în text.11

acestora.
Există și autoplagiatul
Autoplagiatul - expunerea într-o operă scrisă scrisă, inclusiv în format electronic, a unor
texte, expresii, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din
opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau aceloraşi autori, fără a
menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale .

12
4. Exemplificarea celor patru tipuri de plagiat

 Plagiatul cuvânt cu cuvânt sau copierea în absența ghilimelor și


fără a identifica sursa (originalul)
 Plagiatul parafrazat sau parafrazarea fără menționarea sursei

 Plagiatul mozaic sau sintetizarea improprie a unui text din mai


multe articole originale (surse omise). Un mozaic de două
plagiate: parafrazat și cuvânt cu cuvânt.

 Autoplagiatul

13
Exemplul nr. 1. Plagiatul cuvânt cu cuvânt sau copierea în absența ghilimelor
și fără a identifica sursa (originalul)

Sursa (originalul) Plagiatul cuvânt cu cuvânt


Plagiatul modern în formele sale tot Plagiatul modern în formele sale tot
mai extinse conturează o paradigmă mai extinse conturează o paradigmă
modernă a plagierii contagioase și modernă a plagierii contagioase și
cere pedepsirea autorilor pentru a-i cere pedepsirea autorilor pentru a-i
opri impactul negativ în spațiul opri impactul negativ în spațiul
academic românesc. (Popescu, 2015, academic românesc.
p. 15)
Nu există ghilimele și nici
menționarea suresei.

14
Exemplul nr. 2. Plagiatul parafrazat sau parafrazarea fără menționarea sursei

Sursa (originalul) Plagiatul parafrazat


Plagiatul modern și tipologia sa în Plagiatul modern în formele sale tot
expansiune conturează o paradigmă mai extinse conturează o paradigmă
modernă a plagierii contagioase în modernă a plagierii și cere
spațiul academic românesc și impune pedepsirea autorilor pentru a-i opri
soluții pragmatice de sancționare a impactul negativ în spațiul academic
autorilor pentru a-i opri impactul românesc.
distrugător (Popescu, 2015, p. 15).

E bună parafrazare, dar nu există


menționarea sursei.

15
Exemplul nr. 3. Plagiatul mozaic sau sintetizarea improprie a unui text din mai multe
articole originale (surse omise)
Un mozaic de două plagiate: parafrazat și cuvânt cu cuvânt.

Sursa (originalul) Plagiatul mozaic


 Primul text plagiat prin parafrazare
1. Plagiatul modern și tipologia sa în continuă Plagiatul modern în formele sale tot mai extinse
expansiune conturează o paradigmă modernă a conturează o paradigmă modernă a plagierii
plagierii contagioase în spațiul academic și contagioase și cere pedepsirea autorilor pentru
impune soluții pragmatice de sancționare a a-i opri impactul negativ în spațiul academic.
autorilor pentru a-i opri impactul distrugător
(Popescu, 2015, p.15). Nu este o bună parafrazare și nici nu se
menționează sursa.

2. Pachetele de programe contemporane sau Al doilea text plagiat cuv\nt cu cuv\nt


softurile antiplagiat permit identificarea Pachetele de programe contemporane sau
plagiatorilor. (Dumitru, 2018, p.23) softurile antiplagiat permit identificarea
plagiatorilor.

Nu avem ghilimele pentru preluarea cuvânt cu


cuvânt și nici nu este menționată sursa. 16
Exemplul nr. 4. Autoplagiatul

Sursa (originalul) Autoplagiatul


AUTOR Același autor
La autoplagiere textele sunt identice
Plagiatul modern și tipologia sa în continuă Plagiatul modern și tipologia sa în continuă
expansiune conturează o paradigmă modernă a expansiune conturează o paradigmă modernă a
plagierii în spațiul academic românesc impune plagierii contagioase în spațiul academic
soluții pragmatice de sancționare a autorilor românesc și impune soluții pragmatice de
pentru a-i opri impactul distrugător (Popescu, sancționare a autorilor pentru a-i opri impactul
2015, p. 15) distrugător.

Același autor, dar fără citare și fără ghilimele

17
5. Programe informatice de depistare a
plagiatului
 Este foarte important ca studenții să conștientizeze și principalele
modalități în care poate fi făcut plagiatul. Tipurile de plagiat sunt
descrise și clasificate în foarte multe feluri. În opinia noastră,
apreciem că Pipaș (2015) redă cel mai bine și mai clar tipurile
principale de plagiat:
 Preluare integrală – Autorul prezintă pasaje întregi dintr-o altă
operă, cuvânt cu cuvânt, ca și cum aceasta ar fi creația sa
proprie;
 Copiere parțială – Autorul copiază părți semnificative dintr-o
operă și le prezintă ca și cum ar fi creația sa proprie;
 Copiere amestecată – Autorul copiază paragrafe sau fraze
amestecate, din diferite opere, fără indicarea surselor, pentru a se
pierde urma surselor originale;
 Copierea deghizată – Autorul preia linia de argumentare,
exemplele și alte elemente de conținut ale sursei, dar modifică
unele expresii, ordinea paragrafelor sau alte elemente pentru 18
a
face mai dificilă identificarea sursei;
 Copierea prin repovestire – Autorul repovestește opera, fără a prelua
cuvânt cu cuvânt conținutul, retraducând prin sinonime sau formulări
analoge conținutul acesteia;
 Autoplagierea – Autorul preia integral sau masiv dintr-o lucrare proprie,
anterioară, publicată în format carte sau articol (format clasic sau digital);
 Menționarea incompletă – Autorul menționează numele sursei, dar nu
include informațiile specifice (titlu de lucrare, an, editură, oraș, pagină);
în felul acesta corectitudinea preluării nu poate fi verificată și se ascund
pasaje preluate integral anterior sau posterior primei menționări;
 Menționarea incorectă – Autorul oferă informații inexacte referitoare la
sursa citată, făcând imposibilă identificarea și verificarea ei;
 Citarea mascată – Autorul citează corect sursa între ghilimele, dar apoi
preia paragrafe întregi din sursă fără a mai pune ghilimele. Deși atribuie
un pasaj din textul său sursei, el maschează faptul că a preluat fără
referire alte pasaje din aceeași sursă;
 Colajul – Autorul citează corect sursele, dar întregul text nu este altceva
decât un colaj din diferite surse, fără nicio contribuție personală a
autorului”. 19
 Pentru clarificarea rezonabilă a situației dacă există sau nu
plagiat, trebuie să se apeleze la programe informatice precise,
prompte în a identifica plagiatul, dar și la standarde, norme,
proceduri și criterii antiplagiat, acceptate de orice tip de
comunitate științifică precum:
a) Softul Plagiarism Detector (DetectarePlagiat.ro) în cercetarea
românească
În vederea utilizării acestui soft se recomandă parcurgerea a trei
pași:
•alegerea unui document pentru scanare;
•scanarea și verificarea existenței plagiatului;
•crearea raportului de originalitate și dacă este cazul și al celui de
detectare a plagiatului (cuantificarea procentuală a similitudinilor
sau similarităților); ultimul raport menționat va conține și linkuri spre
locurile din manuscrisul verificat care se regăsesc în diferite baze de
date, pe Internet etc. 20
21
Analiza finală constată tridimensionalitatea conținutului și conferă
un caracter sintetic graficului final care cuantifică simultan:
• Ponderea textului original,
• Ponderea textului plagiat,
• Raportul textului plagiat fiind detaliat cu toate sursele
acestuia, într-o ierarhie strict legată de numărul de cuvinte
identice existente în cele două articole, lucrări, cărți
(originalul și plagiatul) și procentul de similitudini pentru
fiecare

22
Analiza atentă și detaliată a tuturor elementelor din Raportului de plagiat

În figura de mai jos apare exemplul fictiv de captare detaliată a unui posibil
plagiat indicând și sursa și locația acesteia pe Internet pentru confruntarea
cu originalul a articolului suspectat de plagiere.

23
b) Softul Turnitin, care se bucură în rândul comunității științifice și
educaționale de o reputație pozitivă și de un impact favorabil și
datorită capacității sale de a verifica texte şi manuscrise considerate
a fi originale, realizate în limbile de circulație internațională
dominante. http://turnitin.com/ro/
Softul Turnitin identifică zece tipuri caracteristice instituțiilor
academice:
CLONE sau plagiatul clasic de tip cuvânt cu cuvânt (text copiat
sau clonat în stil integral fără citare și/sau fără ghilimele);
CTRL-C sau plagiatul axat pe copierea de pasaje integrale, dar
fără citarea surselor și prezența ghilimelelor;
FIND – REPLACE sau plagiatul prin identificarea de cuvinte-
cheie și fraze esențiale, urmată de înlocuirea cu sinonime cu
păstrarea sensului sursei necitate, fără citare și fără ghilimele;
REMIX sau plagiatul clasic parafrazat (remixat);
RECYCLE sau autoplagiatul clasic (fără autocitare); 24

.
 HYBRID sau plagiatul care combină câteva surse citate perfect
cu pasaje preluate integral fără însă a le mai cita pe cele din
urmă, fiind o hibridare (mixaj sau colaj);
 MASHUP sau plagiatul „ghiveci” prin multiplicarea surselor
până la limita plagiatului mozaic și chiar dincolo de aceasta
(fără a cita practic sursele);
 ERROR 404 sau plagiatul prin eroare și falsificare apelând la
citări lipsite de acuratețe ori la citări din surse inexistente;
 AGGREGATOR sau plagiatul prin agregare de texte perfect
citate și cu ghilimele riguros plasate, dar care generează la o
simplă analiză un articol sau o carte lipsită complet de
creativitate, plusvaloare sau de originalitate;
 RE-TWEET sau plagiatul reluat sau mai plastic „re-câripit”,
reașază plagiatul în umbra unui alt articol citându-l corect
(nedezlipindu-se de conținutul acestuia sau fiind influențat în
mod evident de structura sursei sau referinței bibliografice 25

originale)
 Creativitatea softului Turnitin permite atât identificarea, cât și
tipologizarea acestor plagiate. Prin folosirea programului se pot
reda: frecvența de apariție a plagiatului, ponderea unui anumit
plagiat, impactul și gravitatea plagiatului analizat, respectiv
nivelul acestuia pe o scală cu zece trepte
 Turnitin a devenit un soft destinat educației, elevilor și
studenților, profesorilor, iar iThenticate a fost creat și destinat
instituțiilor de vârf în cercetare, cel din urmă oferind și soluții
informatice inovatoare și complexe, apte a răspunde cerințelor
specifice editorilor (editurilor). Pachetele de programe antiplagiat
apelează la atitudini preventive, oferă precauţie editorilor,
anticipează unele abateri înainte de a se produce. În acest fel, se
urmăreşte diminuarea timpului de instrumentare a analizelor
tipologice, dar și protejarea reputației instituției de cercetare,
profesorilor, cercetătorilor, editorilor etc.
26
6. De ce plagiază studenții

lipsa cunoașterii modalităților de scriere academică, de citare,


parafrazare și atribuire corectă a surselor pe care le utilizează în
lucrările lor;
o reală lipsă de înțelegere a faptului că trebuie să acorde credit
muncii intelectuale a altor autori;
intenția de a obține note mari se situează și ea printre cauzele
principalele ale plagierii;
o gestionare ineficientă a timpului - nu lucrează din timp la
realizarea temei primite și lasă acest lucru pe ultimul moment;
lipsa unor norme clare, a unor coduri de etică, lipsa promovării
culturii de integritate, toleranța față de plagiat și față
comportamentele neoneste și neaplicarea sancțiunilor în mediul
academic contribuie la răspândirea plagiatului

27
 accesul facil la cărți, literatură științifică, articole și alte materiale
prin intermediul Internetului;

 posibilitatea cumpărării unor lucrări de pe Internet, de pe site-uri


specializate în vânzarea de lucrări la comandă;

 atitudinea sfidătoare a unor studenți față de cerințele impuse de


profesori și chiar față de profesori;

 comoditatea si lipsa de studiu individual a studentului

 frica de a pica un examen

28
7. Câteva recomandări pentru evitarea plagiatului

sporirea timpului dedicat cercetării, elaborării, redactării și


comunicării unui material științific;
redactare atentă și corectă, conform standardelor internaţionale de
citare ale universităţilor, revistelor, editurilor etc.;
 citarea adecvată a ideilor preluate din alte surse;
 verificarea surselor citate în textul original pentru a preveni
comiterea oricăror erori posibile;
 urmărirea cu atenţie a recomandărilor conţinute în ghidurile de
elaborare a unei lucrări ştiinţifice elaborate de edituri, reviste, etc.
 prevenirea plagiatului de către cadrele didactice, cercetătorii unei
instituţii de învăţământ superior, studenți, masteranzi, doctoranzi,
prin achiziţia unor sisteme informatice pe care autorii să le poată
folosi înainte de transmiterea unui text;

29
citarea corectă trebuie să se refere, atunci când este cazul, şi la
alte elemente ale unui articol: date, figuri, tabele și grafice etc.;
autorii trebuie să includă în textul articolului şi mulţumirile privind
permisiunea de a cita anumite material preluate din surse terţe,
aflate sub incidenţa dreptului de proprietate intelectuală deţinut de o
altă entitate;
evitarea republicării articolelor în volume, cât şi recurgerea la
reeditări, revizuiri și adăugiri realizate neprofesional, partiționarea
unei cercetări de amploare în mai multe articole publicate în diferite
reviste pentru a nu genera autoplagiatul etc.
evitarea plagiatului este un scop secundar al cercetării,
principalele obiective rămân creativitatea și originalitatea
manuscrisului elaborat;

30
 Folosirea parafrazării doar atunci când este neapărat necesară;

• Parafrazarea nu este chiar binevenită deoarece este mult mai


susceptibilă să conducă la plagiat. În situația limită, în care autorul nu
are de ales și trebuie să recurgă la parafrazare este obligatorie
menționarea referinței bibliografice din care s-a preluat textul
parafrazat.

• Nu sunt considerate parafrazări simplele modificări sau apelul la


sinonime plasate în textul sursă, chiar dacă autorul inovativ este
citat.

• Esența parafrazării este ca prin utilizarea propriului limbaj


cercetătorul să demonstreze că a revelat originalul într-o formă
succintă în raport cu textul integral al lucrării citate, chiar mai clar
decât sursa citată dacă este posibil, dar fără să altereze sau să
denatureze semnificațiile sursei, evitând să facă rearanjamente în
31
textul iniţial, subtilități inutile, sinonimii obsesive.
Cum parafrazăm?

Parafrazarea implică:
• restrângerea/sintetizarea unui fragment de text (se obține o
formă concisă);
• restructurarea materialului (ex. permutarea părților);
• utilizarea unui lexic diferit (ex. mai puțin tehnic);
• eliminarea unor părți din materialul parafrazat (de ex. din
motive de relevanță sau accent).

Observații
• Micile modificări de natură cosmetică sau simplele omisiuni nu
reprezintă parafrază;
• Parafraza nu este un citat fără ghilimele.
• Utilizați parafraza mai ales atunci când puteți exprima mai
concis și mai clar ideea care vă interesează. 32
Operațiuni tipice folosite la parafrazare

• Permutare: modificări structurale ‐ deplasarea ideilor, termenilor,


părților de discurs;

• Înlocuire: alegerea unor elemente alternative pentru o mai bună


claritate, text mai puțin pretențios;

• Suprimare: păstrarea elementelor relevante și eliminarea celor care


nu sunt importante în contextul dat;

• Adăugare: unele sugestii sau idei implicite sau obscur exprimate în


original pot fi prezentate explicit. Atenție! nu se adaugă idei care nu
sunt prezente în original (înainte de trimiterea bibliografică)!

33
Exemplu 1. Parafrazare: corectă și incorectă

Sursa (originalul) Parafrazare corectă Parafrazare incorectă


„Includerea incertitudinii este  Incertitudinea rămâne Includerea incertitudinii este un
într-adevăr punctul de plecare indispensabilă (Campbell, Lo, reper distinctiv al procesului de
în procesul de autodefinire a MacKinlay, 1997) în autodefinire a econometriei
econometriei financiare. Fără econometria financiară definită financiare. Fără valorificarea
a valorifica incertitudinea, sintetic de Jianqing Fan, în acesteia orice probleme asociate
problemele legate de 2004, ca interstițiu al „teoriei econometriei financiare
econometria financiară s-ar probabilităţilor, economiei s-ar reduce la exerciţii de
reduce la exerciţiile financiare și econometriei microeconomie.
microeconomiei”. clasice.”
(Campbell, Lo, MacKinlay,
1997)
Se respectă atât citarea Se remarcă lipsa citării autorului în
autorului direct în text, cât și text și a ghilimelelor
folosirea ghilimelelor

34
Exemplu 2. Parafrazare: corectă și incorectă
Sursa:
În scrierea unei lucrări, sursele sunt citate din două motive: să îi atenționezi
pe cititori cu privire la originea informației tale și să citezi autorii de la care
ai împrumutat cuvintele și ideile. ( Hacker,1995, p. 260).
Parafrazare incorectă:
În scrierea unei lucrări, sursele sunt citate dintr-o serie de motive: să
aertizezi cititorii cu privire la originile informației noastre și să oferi credit
celor de la care ai împrumutat.
Observaţie: aici doar câteva cuvinte sunt înlocuite cu altele: două-serie;
atenționezi-avertizezi, tale-noastre, a cita-a credita. Deşi textul e aproape
acelaşi, nu se face nicio trimitere la original.
Parafrazare corectă:
Un autor/cercetător îşi citează sursele pentru a se asigura că cititorii săi știu
de unde a preluat informația și pentru a recunoaște munca depusă de
veritabilul autor (Hacker, 1995, p. 260).
Observaţie: aici studentul a parafrazat textul în cuvintele sale, redându-i
corect sensul şi făcând trimitere la lucrarea după care a parafrazat. 35
 Prin plagierea lucrărilor de licență sau masterat, studentul obține
un avantaj și un drept ilegal, deoarece lucrarea lui îi conferă titlul
de licențiat sau titlu de master.

 Regula cea mai importantă și, în același timp, cea mai simplă și
eficace de a evita plagiatul este următoarea:

Citați sistematic orice fragment de text (cât de mic), orice idee și


orice date preluate din altă parte și scrieți corect sursele
bibliografice. De asemenea, vă recomandăm să verificați lucrarea
cu un soft antiplagiat înainte de predarea acesteia.

 Plagiatul în cazul unei lucrări de licență sau al unei disertații


reprezintă o fraudă intelectuală majoră, care atrage imediat
eliminarea din examenul de susținere a tezei respective și,
implicit, imposibilitatea de a mai fi acordată diploma universitară
corespunzătoare.

S-ar putea să vă placă și