INTERPRETAREA FENOMENULUI

DE PLAGIAT

~1~
 CUPRINS

1. INTRODUCERE ..................................................................................................................... 3
2. PLAGIATUL ȘI FORMELE SALE ........................................................................................ 3
2.1 Formele plagiatului .......................................................................................................... 4
2.1.1 Plagiatul de tip copy-paste sau clonă ........................................................................ 4
2.1.2 Plagiatul prin citare parțială ...................................................................................... 5
2.1.3 Plagiatul prin parafrazare .......................................................................................... 6
2.1.4 Plagiatul prin mixare ................................................................................................. 7
2.1.5 Plagiatul prin reciclare .............................................................................................. 8
2.1.6 Plagiatul hibrid .......................................................................................................... 8
2.1.7 Plagiatul prin confuzie .............................................................................................. 8
2.1.8 Plagiatul mascat ........................................................................................................ 9
2.1.9 Plagiatul de tip agregat.............................................................................................. 9
3. STUDIU DE CAZ ................................................................................................................... 9
Perceptia privind plagiatul .............................................................................................................. 9
4. CONCLUZIE......................................................................................................................... 19
Bibliografie ................................................................................................................................... 19
Infografie....................................................................................................................................... 19

~2~
 1. INTRODUCERE

Plagiatul, sub denumirea sa generică, este un subiect tot mai discutat și controversat în
ziua de astăzi, fiind foarte puternic mediatizat, făcând cunoscute numeroase lucrări de plagiat
comise chiar de către demnitari de rang înalt, care, pentru atingerea anumitor scopuri sau spre a
trage anumite foloase, aceștia au lăsat deoparte orice cod de conduită profesională sau etică, fie
ea denumită “moralitate” sau “simț al dreptății”. Scopurile pentru care s-au folosit persoanele
menționate de plagiat, sau pentru care se folosesc ceilalți oameni în general pot varia ușor, însă
în acest caz scopul nu scuză mijloacele.
Prin realizarea acestei teme de referat se dorește așa zisa “pătrundere” în lumea
plagiatului, sub toate formele sale și metodele de plagiat prin care se pot comite astfel de
ilegalități legate de încălcarea proprietății intelectuale și a drepturilor de autor, precum și
motivațiile persoanelor care fac plagiat sub o formă sau alta.
În cuprinsul acestui referat doresc să evidențiez câteva din metodele de plagiat pe care
unele persoane le aplică, dar mai important o să încerc să evidențiez motivațiile pentru care mulți
oameni plagiază fiind mai ales în cunoștință de cauză despre sancțiunile care pot fi aplicate în
mod legal acestora în cazul descoperirii lucrărilor care conțin plagiat.

2. PLAGIATUL ȘI FORMELE SALE

Plagiatul reprezintă însușirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor

sau textelor unei alte persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obținute,
prezentându-le drept creație proprie (LEGE nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduită în
cercetarea științifică, 2019)1.
„Etimologia cuvântului plagiat provine din latinul plagarius al cărui sens inițial era de
‗răpitor, seducător‘ sau ‗tâlhar‘, cuvânt care a intrat mai apoi în limba engleză sub forma
plagiary, cu înțelesul de persoană care ia în mod abuziv cuvintele sau ideile altuia (Șercan,
2017)”2.
Predarea cursului de etică și integritate academică reprezintă o modalitate de a preveni
intr-o oarecare măsură acest fenomen de plagiat în rândul elevilor și studenților din instituțiile de
învățământ și nu numai, ci și a celorlalte persoane care doresc întocmirea de lucrări științifice ori
a altor tipuri de „produse ale gândirii”.
Acesta are rolul de a educa populația tânără, încă din școli, să evite acest tip de furt de
proprietate intelectuală practicat tot mai des având în vedere și facilitatea cu care se pot extrage

1
LEGE nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, d. t. (2019, 11 21).
Preluat pe 01 12, 2020, de pe https://ro.wikipedia.org/: https://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat
2
Șercan, E. (2017). Deontologie academică. Ghid practic. București: Editura Universităţii din Bucureşti, pag. 21.

~3~
informații din diverse surse pentru a crea ceva care până la urma reprezintă munca unor alte
persoane.
„Sunt însă şi lucruri care nu merg în ceea ce priveşte acest curs. Cel dintâi şi cel mai
important e acela că, totuşi, despre aceste lucruri se vorbeşte destul de târziu. La 21 – 22 de ani,
studenţii au consumat deja cea mai mare a parcursului şcolar unde, din păcate, au învăţat şi
(cum) să plagieze şi, mai ales, faptul că, atunci când e generalizat, plagiatul nu (mai) e o culpă.
Apoi, în ciuda pretenţiilor “academice”, masteratul nu e – la noi – atât începutul unei cariere
ştiinţifice, cât mai curând o necesitate, a cărei satisfacere (în orice condiţii) mai aduce un mărunt
spor salarial. Majoritatea celor ce urmează masterate nu o fac pentru a se specializa, ci pentru a
mai încasa o modestă sumă, prevăzută de lege, pentru cei ce au cinci ani de studii superioare (sau
pur şi simplu pentru a se stabiliza pe post). Aşa că pentru ei lucrurile nu încep cu exemenele de
masterat, ci, dimpotrivă, se termină cu acestea. Şi dacă 15 (mai nou 16) ani de şcoală au fost
strâmbi, prea puţini se gândesc să-i mai îndrepte în ultimii doi (ori chiar în ultimul, cel de după
cursul de “Etică şi integritate academică”)”, (Maci, 2019)3.
Autorul susține faptul că materia de etică și integritate academică este predată în școli
într-un moment inoportun, adică la vârsta la care persoana în cauză are deja sedimentat acest
obicei de a plagia munca altora pentru a-și îndeplini scopurile, fie ele financiare sau de altă
natură.
Etica, în acest moment, este un lucru desconsiderat deoarece s-au creat premisele unui
parcurs școlar sau academic în care elevul sau studentul este obișnuit să folosească anumite
tehnici și metode de plagiat, însuși plagiatul nemaifiind considerat de către aceștia ca un lucru
nefiresc, ci doar ca o metodă de a-și înlesni munca pentru a ajunge la rezultatul final.

2.1 Formele plagiatului

2.1.1 Plagiatul de tip copy-paste sau clonă

“Înseamnă preluarea și folosirea cuvânt cu cuvânt (verbatim) a muncii unei alte persoane
fără citare corectă, prin atribuirea sursei și utilizarea ghilimelelor. Potrivit Turnitin, este cel mai
des întâlnit tip de plagiat, fiind și cel mai simplu, în condițiile accesului facil la resurse
bibliografice online, înlesnit de conexiunea la internet. Procedeul de copiere se realizează prin
simpla utilizare a comenzilor Ctrl + C urmat de Ctrl + V de pe computer sau prin copierea ad
litteram a conținutului unei lucrări. Pe cât de ușor poate fi executat, pe atât de simplu este de
identificat. Porțiunile plagiate prin procedeul „copy-paste” pot diferi ca întindere, de la un
paragraf la mai multe pagini, subcapitole sau capitole, sau chiar lucrări întregi. Debora Weber-
Wulff (2014) atrage atenția asupra situațiilor ilare în care autorul care plagiază un alt autor
copiază în lucrarea lui și eventualele greșeli gramaticale, de punctuație, de transcriere sau de

3
Maci, M. (2019, mai 3). Preluat pe ianuarie 18, 2020, de pe http://www.contributors.ro/:
http://www.contributors.ro/editorial/cum-produce-școala-plagiatori/

~4~
spațiere care apar în original. În cazul acestui tip de plagiat intenționalitatea este una evidentă
(Șercan, 2017)”4.

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe
teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al
indice al unei puteri economice reduse. unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea
Vulnerabilitatea unei țări influențează unei țări influențează multe alte aspecte, iar
multe alte aspecte, iar aceasta depinde de aceasta depinde de existența unor înlocuitori și
existența unor înlocuitori și de diversitatea de diversitatea surselor de aprovizionare. De
surselor de aprovizionare. De exemplu, în exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au
anii ‘70, unii analiști și-au exprimat exprimat îngrijorarea cu privire la dependența
îngrijorarea cu privire la dependența tot tot mai mare a Statelor Unite de materii prime
mai mare a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor.
importate și, așadar, de vulnerabilitatea Din treisprezece materii prime industriale de
lor. Din treisprezece materii prime bază, Statele Unite depindeau de importuri
industriale de bază, Statele Unite pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu,
depindeau de importuri pentru aproape crom, mangan și nichel.
90% din necesarul de aluminiu, crom,
mangan și nichel.‖
Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii,
Editura Polirom, Iași, p. 81.
Tabel 1: Plagiatul de tip copy-paste sau clonă5
Acest tip de plagiat este cel mai utilizat deoarece este foarte facil datorită informațiilor
care se pot găsi în mediul online sau din alte surse care nu aparțin celui care întocmește o lucrare.
După părerea mea, această metodă este mai des folosită în rândul elevilor de școală
generală datorită faptului că aceștia nu cunosc implicațiile actului de plagiat și consecințele
acestuia. Volumul mare de lectură și temele aferente acestui ciclu de învățământ fac ca elevul să
aleagă această metodă pentru a degreva de unele teme care poate pentru el nu ar prezenta interes
sau care i s-ar parea prea grele.

2.1.2 Plagiatul prin citare parțială

“Înseamnă preluarea de conținut dintr-o singură sursă, asupra căruia se fac intervenții
minimale. În cazul acestui tip de plagiat sursa originală poate să nu fie indicată deloc sau poate
să fie menționată prin notă de subsol sau paranteze, însă nu și prin plasarea între ghilimele a

4
Șercan, E. (2017). Deontologie academică. Ghid practic. București: Editura Universităţii din Bucureşti, pag. 29-
30.
5
Șercan, E. (2017). Deontologie academică. Ghid practic. București: Editura Universităţii din Bucureşti, pag. 30.

~5~
textului preluat. Lipsa ghilimelelor, deși s-a făcut trimiterea către autor face ca respectivul pasaj
să fie declarat plagiat (Șercan, 2017).”6

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe
teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al teritoriul unei țări, lipsa lor nu este un indice al
unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei puteri economice mici. Vulnerabilitatea
unei țări influențează multe alte aspecte, iar unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și aceasta depinde de existența unor înlocuitori și
de diversitatea surselor de aprovizionare. De de diversitatea surselor de import. De exemplu,
exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat
exprimat îngrijorarea cu privire la dependența îngrijorarea cu privire la dependența tot mai
tot mai mare a Statelor Unite de materii prime mare a Statelor Unite de materii prime
importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor.
Din treisprezece materii prime industriale de Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri bază, America depindea de importuri pentru
pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom,
crom, mangan și nichel. mangan și nichel (Nye, 2012, p.81).
Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii, Editura
Polirom, Iași, p. 81.
Tabel 2: Plagiatul prin citare parțială7

Adoptarea acestui tip de plagiat este pe cât de simplu pe atât de ostentativ, așa zisul autor
nefăcând aproape niciun efort de a-și ascunde urmele, acesta doar schimbând câteva cuvinte cu
speranța de a da impresia unui text autentic sau de a cita munca unui alt autor dar fără a face
referințele corecte.

2.1.3 Plagiatul prin parafrazare

“Apare atunci când cuvintele cheie sau unele porțiuni din propoziție sau frază sunt
înlocuite cu cuvinte sau expresii sinonimice, dar conținutul de bază este păstrat, sursa originală
nefiind menționată. Debora Weber-Wulff denumește această tehnică „plagiat camuflat‖.
Parafrazarea poate să se rezume la unul sau câteva paragrafe în care au fost operate modificări și
se poate întinde până la rescrierea unei lucrări întregi. Acest tip de plagiat poate fi destul de greu
de identificat deoarece este modalitatea de mascare prin schimbarea unor cuvinte cu unele cu
înțeles identic sau similar, prin schimbarea ordinii cuvintelor într-o frază sau chiar a topicii

6
Ibidem, pag. 30-31.
7
Șercan, E. (2017). Deontologie academică. Ghid practic. București: Editura Universităţii din Bucureşti, pag. 31.

~6~
frazei. Cu toate acestea, scheletul unei idei rămâne același, ideea principală rămâne aceeași, chiar
dacă efortul de a ascunde proveniența conținutului este unul important (Șercan, 2017).”8

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe Deși resursele naturale nu există pe teritoriul
teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unui stat, acest lucru nu este un indicator al
unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei puteri economice reduse. Vulnerabilitatea
unei țări influențează multe alte aspecte, iar unei țări își pune amprenta pe multe variabile,
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și iar aceasta depinde de existența unor
de diversitatea surselor de aprovizionare. De înlocuitori și dediversitatea surselor de import.
exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au În anii ‘70, o serie de specialiști și-au exprimat
exprimat îngrijorarea cu privire la dependența reținerea cu privire la dependența Statelor
tot mai mare a Statelor Unite de materii prime Unite de materii prime achiziționate de pe alte
importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. piețe și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din 13
Din treisprezece materii prime industriale de materii prime industriale de bază, America
bază, Statele Unite depindeau de importuri depindea de achiziții externe pentru aproape
pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan
crom, mangan și nichel. și nichel.
Tabel 3: Plagiatul prin parafrazare9

Folosirea acestui tip de plagiat, combinând cuvintele autorului original cu cuvintele și

expresiile proprii, face ca acest act să fie unul mult mai bine pus la punct față de celelalte tipuri
de plagiat deoarece persoana care combină creația altuia împreună cu cuvintele sale, depune în
mod considerabil un efort mai mare pentru a masca lipsa de originalitate proprie. Manipularea
informației este efectuată într-un mod mai meticulos și mai atent, șanșele de a fi prins
diminuându-se.

2.1.4 Plagiatul prin mixare

“Apare atunci când porțiuni de propoziție sau frază sunt preluate din mai multe surse și
sunt folosite în așa fel încât să se potrivească. Acest tip de plagiat este unul „muncit, însă riscul
de a fi depistat nu merită efortul de a combina texte diferite. În acest caz intenționalitatea actului
este una evidentă, la fel și încercarea de a ascunde modalitatea de realizare a lucrării (Șercan,
2017).”10

8
Ibidem, pag. 31.
9
Șercan, E. (2017). Deontologie academică. Ghid practic. București: Editura Universităţii din Bucureşti, pag. 31.
9
Ibidem, pag. 31-32.
10
Ibidem, pag. 32.

~7~
 Mixarea a diferite fragmente de text a unor autori diferiți și expunerea acestora ca fiind
propria creație, este în opinia mea, un fel de plagiat tip copy-paste, la fel ca cel menționat mai
inainte, efortul depus nefiind unul mare și nici intenția de a-și ascunde faptele nefiind prea clară.

2.1.5 Plagiatul prin reciclare

“Sub această denumire avem de-a face, de fapt, cu autoplagiatul. Înseamnă utilizarea
propriei munci a autorului, folosită anterior într-o altă lucrare publicată, la care au fost aduse
modificări minimale, fără a se specifica (cita) faptul că respectivul text a mai fost publicat
anterior. Platforma iThenticate denumește această procedură și „plagiatul de tip duplicat”. Există
curente de opinie destul de răspândite în comunitatea academică prin care unii cercetători resping
ideea că un text care le aparține și a fost publicat o dată nu mai poate fi republicat. Un text al
aceluiași autor poate fi republicat doar cu condiția de a se specifica faptul că nu este o creație
nouă, ci una deja adusă la cunoștința publicului. Acest tip de practică este una dezaprobată de
comunitatea academică, mai ales atunci când autorul încearcă să obțină un avantaj din
republicare. În cazul studenților poate fi vorba despre obținerea unor note sau promovarea unor
examene la mai multe materii folosind aceeași lucrare, în cazul cadrelor didactice, promovarea
pe o poziție superioară (Șercan, 2017).”11
Lipsa de originalitate în acest caz este datorată în principal comodității individului
respectiv sau, după cum este menționat anterior, cu scopul de a se autopropulsa prin munca
proprie întocmită la o dată anterioară și care a avut succes la vremea respectivă.

2.1.6 Plagiatul hibrid

“Este modalitatea prin care se combină surse citate corect cu propoziții, fraze sau
paragrafe copiate fără referire la sursa originală. Și în acest caz intenția este una evidentă, având
în vedere faptul că autorul demonstrează, fără echivoc, că și-a însușit modalitățile de citare
impuse de regulile academice (Șercan, 2017).”12

2.1.7 Plagiatul prin confuzie

“Este tipul de plagiat care combină propoziții, fraze sau paragrafe întregi din surse
diferite care nu sunt atribuite. Debora Weber-Wulff numește acest tip de plagiat shake and paste
collection, adică conținut obținut prin amestecare și lipire. Mai exact, acest tip de plagiat
combină propoziții sau fraze, una câte una, în așa fel încât conținutul să fie din cât mai multe
surse, chiar dacă de multe ori acesta nu se potrivește și nu are cursivitate sau logică. Și în acest

11
Ibidem, pag. 33.
12
Șercan, E. (2017). Deontologie academică. Ghid practic. București: Editura Universităţii din Bucureşti, pag. 34.

~8~
caz intenția autorului de a plagia este evidentă, chiar dacă nu folosește nicio formă de citare
(Șercan, 2017).”13

2.1.8 Plagiatul mascat

„Este tipul de plagiat mascat prin folosirea unor referințe inexistente sau inexacte despre
autorii lucrărilor sau materialele de proveniență a datelor. Autorul încearcă să dezinformeze și
oferă informații eronate cu privire la sursa folosită, scopul fiind, de fapt, de a ascunde faptul că a
plagiat. Aceste situații pot să apară atunci când se încearcă acoperirea plagiatului nu prin citarea
autorului din care au fost preluate informațiile sau textele în mod fraudulos, ci prin citarea
autorului citat de acesta. Este vorba, în fapt, despre citarea la a doua mână (Șercan, 2017).”14

2.1.9 Plagiatul de tip agregat

„Apare atunci când autorul folosește în lucrare în mod corect atribuirea sursei originale,
prin referire la aceasta și utilizarea ghilimelelor, însă lucrarea nu conține niciun fel de contribuție
originală fiind o simplă însăilare de citate. O lucrare realizată prin această procedură nu are
niciun fel de valoare științifică (Șercan, 2017).”15

3. STUDIU DE CAZ

Perceptia privind plagiatul

În cuprinsul textului de mai jos, preluat din surse online, am încercat să nuanțez percepția
diferitelor categorii de persoane incluse în actul academic, și anume student și profesor, care sunt
motivele sau motivațiile studentului de a plagia, chiar și scuzele sale, precum și poziția corpului
didactic asupra faptelor de plagiat, din ce cauză consideră aceștia că se plagiază, gradul lor de
toleranță pentru astfel de fapte, etc.
Studiul a fost aplicat pe un eșantion de studenți și cadre didactice din cadrul a două
universități diferite din aceeași țară.

13
Ibidem, pag. 34.
14
Ibidem, pag. 35.
15
Ibidem, pag. 36.

~9~
 Perceptia profesorilor si studentilor despre plagiat (http://detectareplagiat.ro/)16
Problema plagiatului si a utilizării incorecte - ilegale a documentelor de pe Web,
preocupă nu numai profesorii. Cel mai adesea este vorba doar de necunoașterea modului în care
trebuie citat un text, mai ales pe internet.
Desigur ca plagiatul poate fi usor evitat: prin citarea corecta, prin multumiri adresate
autorului si prin sprijin acordat cititorului in a gasi textul original.
Este o chestiune de cultura generala, deci indatorire a profesorului sa explice cum si in ce
situatii trebuie introduse citate, cum trebuie facute referirile si ce trebuie acestea sa includa.
Pornind de la aceasta constatare, cursurile de redactare de la unele universitati au inceput sa
includa specificatii atat asupra modului in care trebuie citat un text, cat si in privinta plagiatului
online.
Pentru a afla care este perceptia atat a profesorilor cat si a studentilor despre plagiat, un
grup de cercetatori - sociologi suedezi au organizat in anul 2009 un studiu in cadrul Universitatii
Stockholm.
Obiectivul studiului fost cel de a investiga atitudinile atat a profesorilor cat si a
studentilor fata de problema plagiatului. Studiul a fost realizat in cadrul Departamentul de de
Calculatoare si Stiinta Sistemelor de la Universitatea din Stockholm din Suedia, in anul 2009.
In scopul anchetei, cercetatorii si-au propus sa faca o comparatie intre rezultatele obtinute
de catre studentii Universitatii Uppsala si studentii Universitatii Stockholm.
Rezultatele studentilor Universitatii Uppsala au fost obtinute in baza unui sondaj anterior,
axat pe studiul de prevenire a plagiatului in activitatea studentilor in anul 2005 (Henriksson,
2008).
Scopul comparatiei a fost unul dublu:

 a puncta asemanarile si diferentele constatate cu privire la modul in care este perceputa

problema plagiatului cu care se confrunta cadrele didactice si studenti de la ambele
universitati,
 de a dezvolta o strategie de prevenire a plagiatului in cadrul la Departamentul de de
Calculatoare si Stiinta Sistemelor de la Universitatea din Stockholm

Studiul, care a fost realizat in limba engleza, a fost trimis prin e-mail unui numar de 24
rofesori si 74 studenti din cadrul la Departamentul de Calculatoare si Stiinta Sistemelor.
Intrebarile sondajului au fost bazate pe lista de intrebari concepute de Henriksson (2008), iar
sondajul s-a efectuat electronic, prin Internet.

16
(fără an). Preluat pe ianuarie 18, 2020, de pe http://detectareplagiat.ro/:
http://detectareplagiat.ro/comparatie_plagiat_studenti_profesori.php

~ 10 ~
 Avantajul realizarii anchetei electronic a fost accesul imediat la baza de date, comparativ cu
colectarea datelor mai intai si poi transferul acestora in format digital, ceea ce ar fi putut insemna
o sursa de eroare. Dezavantajul organizarii studiului prin e-mail, a fost acela al niveluilui scazut
de participare, astfel ca doar aproximativ 10% din studentii invitati si 25% din membrii facultatii
invitati au participat.
Desi rezultatele obtinute nu sunt statistic reprezentative, ele au oferit indicatii solide pentru
dezvoltarea unei politici pentru a face fata problemei plagiatului in cadrul la Departamentul de
Calculatoare si Stiinta Sistemelor.
Pentru comparatia intre studentii europeni si studentii non-europeni, sondajul a fost realizat
pe un esantion de 30 de persoane, acesta fiind impartit in cate doua grupuri de 15 studenti.
Grupul studentilor non-europeni a fost compus din studenti originari din Pakistan si China, iar
grupul european a fost compus din studenti originari din Grecia, Suedia, Norvegia, Polonia,
Franta si Ucraina.
Analiza rezultatelor
Rezultatele au fost impartite in urmatoarele sub-sectiuni:
1. Constientizarea problemei legate de plagiat - comparartie intre studentii si profesorii din
cadrul Departamentul de Calculatoare si Stiinta Sistemelor;
2. Atitudinea fata de plagiat - comparartie intre studentii si profesorii din cadrul
Departamentul de Calculatoare si Stiinta Sistemelor si studentii non-europeni versus
studentii europeni;
3. Perceptia fata de plagiat- comparartie intre studentii si profesorii din cadrul
Departamentul de Calculatoare si Stiinta Sistemelor si studentii non-europeni versus
studentii europeni;
4. Comparatie intre raspunsurile date de catre studentii la din cadrul Departamentul de
Calculatoare si Stiinta Sistemelor si Universitatea din Uppsala

Asa cum s-a mentionat, la sondajul realizat in randul studentilor din cadrul departamentului
de Calculatoare si Stiinta Sistemelor au participat un numar de 47 de studenti si 24 cadre
didactice in.
La studiul organizat la Universitatea din Uppsala, si-au dat concursul 239 studenti si 118
profesori din toate departamentele. Perceptia studentilor cat si a profesorilor din privind motivele
pentru care se plagiaza este redata in tabelul
Conform datelor din tabelul 3.2 se poate observa ca 54% din profesorii din cadrul
Departamentului de Calculatoare si Stiinta Sistemelor au mentionat faptul ca studentii nu au
suficiente cunostinte legat de modul de exprimare stiintific.
In acelasi timp, 64.4% dintre profesorii Universitatii din Uppsala considera ca studentii plagiaza
datorita lipsei timpului alocat pentru studiu.
In ceea ce priveste parerea studentilor din cadrul Departamentului de Calculatoare si Stiinta
Sistemelor, 72% dintre acestia sunt de parere ca plagiatul este o solutie pentru lipsa modului de
exprimare stiintific.

~ 11 ~
 Spre deosebire de acesti, studentii Universitatii din Uppsala sunt de parere ca lipsa de timp
(64.4%) cat si comoditatea (62.8%) sunt unele dintre cele mai comune motive pentru care se
plagiaza.

Tabelul - Perceptia studentilor si profesorilor fata de plagiat

Motive pentru care studentii plagiaza /// DCSS Studenti ///DCSS Profesori ///Uppsala Studenti
///UppsalaProfesori

1. Studentul nu intelege ca studiul individual are ca scop gandirea logica si independenta

60.00%

50.00%

40.00%
DCSS Studenti
30.00% DCSS Profesori
Uppsala Studenti
20.00%
Uppsala Profesori
10.00%

0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

2. Studentul are indoieli cu privire la abilitatile sale si se subestimeaza

60.00%

50.00%

40.00%
DCSS Studenti
30.00% DCSS Profesori
Uppsala Studenti
20.00%
Uppsala Profesori
10.00%

0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

~ 12 ~
3. Studentul nu se poate exprima in cuvinte proprii gandirii sale

60.00%

50.00%

40.00%
DCSS Studenti
30.00% DCSS Profesori
Uppsala Studenti
20.00%
Uppsala Profesori
10.00%

0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

4. Studentul nu stie sa se exprime in mod academic

80.00%

70.00%

60.00%

50.00%
DCSS Studenti
40.00% DCSS Profesori
30.00% Uppsala Studenti
20.00% Uppsala Profesori

10.00%

0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

~ 13 ~
5. Modul de examinare nu este conceput bine

18.00%
16.00%
14.00%
12.00%
10.00% DCSS Studenti
DCSS Profesori
8.00%
Uppsala Studenti
6.00%
Uppsala Profesori
4.00%
2.00%
0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

6. Cursurile au grad de dificultate prea inalt

35.00%

30.00%

25.00%

20.00% DCSS Studenti

DCSS Profesori
15.00%
Uppsala Studenti
10.00% Uppsala Profesori
5.00%

0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

~ 14 ~
7. Competitie intre grupele de studenti

30.00%

25.00%

20.00%
DCSS Studenti
15.00% DCSS Profesori
Uppsala Studenti
10.00%
Uppsala Profesori
5.00%

0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

8. Studentul crede ca plagiatul este util pentru obtinerea unor rezultate mai bune

45.00%
40.00%
35.00%
30.00%
25.00% DCSS Studenti
DCSS Profesori
20.00%
Uppsala Studenti
15.00%
Uppsala Profesori
10.00%
5.00%
0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

~ 15 ~
9. Studentul nu este motivat

60.00%

50.00%

40.00%
DCSS Studenti
30.00% DCSS Profesori
Uppsala Studenti
20.00%
Uppsala Profesori
10.00%

0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

10. Studentul nu este interesat de obiectul de studiu al cursului

50.00%
45.00%
40.00%
35.00%
30.00% DCSS Studenti
25.00% DCSS Profesori
20.00%
Uppsala Studenti
15.00%
Uppsala Profesori
10.00%
5.00%
0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

~ 16 ~
11. Studentul vede plagiat o solutie simpla avand la dispozitie internetul

70.00%

60.00%

50.00%

40.00% DCSS Studenti

DCSS Profesori
30.00%
Uppsala Studenti
20.00% Uppsala Profesori
10.00%

0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

12. Lipsa de timp a studentului

70.00%

60.00%

50.00%

40.00% DCSS Studenti

DCSS Profesori
30.00%
Uppsala Studenti
20.00% Uppsala Profesori
10.00%

0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

~ 17 ~
 13. Comoditatea studentului

70.00%

60.00%

50.00%

40.00% DCSS Studenti

DCSS Profesori
30.00%
Uppsala Studenti
20.00% Uppsala Profesori
10.00%

0.00%
DCSS DCSS Uppsala Uppsala
Studenti Profesori Studenti Profesori

*DCSS - Departamentul de Calculatoare si Stiinta Sistemelor

Raspunsurile studentilor si profesorilor in ceea ce priveste plagiatul

De asemenea, profesorii de la Universitatea din Uppsala (61.9%) au fost de parera ca

plagiatul in randul studentilor este legat de faptul ca aceasta este "o modalitate usoara avan la
dispozitie internetul", cumulat cu lipsa de timp deticata studiului individual (64.4%).

In aceeasi ordine de idei, profesorii din cadrul Departamentul de Calculatoare si Stiinta

Sistemelor cred intr-o masura mai mare in utilizarea instrumentelor electronice de detectare a
plagiatului.

Cu toate acestea, unii profesori din cadrul aceluiasi departament, au relevat riscul folosirii
acestor instrumente, intrucat studentii ar putea descoperi modul de operare al "motoarelor" de
detectare a plagiatului, iar acest lucru ar putea ingreuna foarte mult misiunea profesorilor.
(Henriksson, 2008) subliniaza faptul ca profesorii trebuie sa recunoasca si alte instrumente de
detectare a cazurilor de plagiat; ei trebuie sa aiba abilitati in depistarea acestora si in proiectarea
procedurilor de evaluare.

~ 18 ~
 4. CONCLUZIE

Plagiatul, văzut din perspectivă juridică și anume acela de furt de proprietate intelectuală,
este și va fi întotdeauna o problemă majoră care trebuie combătută în activitatea academică și nu
numai, o infracțiune care este pedepsită în condițiile legii dar și blamată în învățământ ca și o
faptă nedemnă de o persoană careia i se pretează o anumită conduită morală și etică.
Însumând toate motivele și factorii care declanșează spre un astfel de comportament
neacademic al individului care plagiază munca altuia, ajungem la conzluzia că este nevoie de o
educație civică în acest sens care va trebui predată în școli încă de la începutul parcursului școlar
al elevului, comportament moral și etic care ar trebui să intre în obișnuință în toate rândurile
populației.
Neluând în calcul fapta comiterii unei infracțiuni cu privire la plagiat, putem privi
plagiatul și ca o piedică în parcursul intelectual și creativ al fiecăruia acesta stopând cu totul
aceste deziderate deoarece plagiatul este practic munca altuia care a depus un efort intelectual
destul de mare probabil, fapta în sine neaducând nici un plus valoare societății sau persoanei care
plagiază.

Bibliografie

1. LEGE nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, d. t. (2019, 11 21).
Preluat pe 01 12, 2020, de pe https://ro.wikipedia.org/: https://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat

2. Maci, M. (2019, mai 3). Preluat pe ianuarie 18, 2020, de pe http://www.contributors.ro/:

http://www.contributors.ro/editorial/cum-produce-%C8%99coala-plagiatori/

3. Șercan, E. (2017). Deontologie academică. Ghid practic. București: Editura Universităţii din
Bucureşti.

Infografie

1. (fără an). Preluat pe ianuarie 18, 2020, de pe http://detectareplagiat.ro/:

http://detectareplagiat.ro/comparatie_plagiat_studenti_profesori.php

~ 19 ~