Sunteți pe pagina 1din 20

Plagiatul academic

REGULI DE PREVENIRE

Plagiatul se definete, conform DEX, ca fiind o Oper literar, artistic sau tiinific a altcuiva, nsuit (integral sau parial) i prezentat drept creaie personal. Originea etimologic a termenului se pare c provine de la latinescul plagiarius , care definea pe cei care rpeau oameni, pe care apoi i vindeau ca sclavi. Astzi, termenul de plagiat se refer numai la rpirea produsului intelectual al altei persoane, nsuirea bunurilor materiale purtnd denumirea de piraterie.

n legislaia american referitoare la drepturile de autor, plagiat se consider utilizarea repetat a mai mult de 8 cuvinte, fr precizarea sursei originale, considernd c n acest fel, lucrarea plagiat este prezentat ca o lucrare original. Am fcut aceast precizare pentru a familiariza pe cei care utilizeaz surse de documentare provenite din aceast ar asupra consecinelor.

Frauda academic

Plagiatul reprezint o form de fraud academic i face parte din contextul eticii academice, reprezentnd o problem de educaie etic.

reprezint un concept mai larg, care cuprinde: falsificarea unor date


sau informaii provenite din procesul de cercetare; sabotarea lucrrilor altora prin mpiedicarea

acestora s-i finalizeze lucrarea; nelarea sau coruperea n vederea obinerii unor avantaje
academice; favoritismul aplicat unei persoane n dauna alteia.

Plagiatul reprezint n general o nclcare att a drepturilor morale ale autorului, ct i a drepturilor de proprietate intelectual asupra creaiei respective. Totui, exist cazuri n care plagiatul poate s nu ncalce nici drepturi morale ale autorului dac acesta/aceasta a renunat la ele voluntar - i nici drepturi de proprietate intelectual, dac respectiva creaie este disponibil n domeniul public fr nici un fel de restricii.

Plagiatul poate fi involuntar, prin utilizarea unor idei sau cuvinte, fr a preciza sursa, citarea greit a sursei, fr intenie (graba de a realiza un material nu reprezint o scuz), sau voluntar, cnd ideile i/sau rezultatele cercetrii sau muncii altei persoane sunt nsuite contient de ctre plagiator.

i totui

Nu am plagiat, doar m-am inspirat Plagiatul nu se msoar prin intenia autorului, ci prin creaia rezultat mai precis, prin mesajul transmis publicului. Chiar dac autorul a avut intenia de a se inspira i de a crea un produs intelectual mai bun, prin referirea la creaiile altor autori, dac lucrarea sa produce confuzie n rndul cititorilor ntre creatorul real i semnatar, este vorba despre plagiat fr alte nuane.

Prezentarea drept creaie personal

O anumit creaie intelectual poate fi prezentat ca fiind proprie fie explicit n continuare voi argumenta c, Prerea mea este c, Propun folosirea conceptului de., fie Implicit ca regul general, toate elementele de originalitate (concepte noi, interpretri, informaii factuale, generalizri, ipoteze i ntrebri etc) incluse ntr-o lucrare semnat de un autor sunt atribuite acestui autor dac nu exist o specificare explicit, clar, a unui alt autor de la care au fost preluate.

Cum putem mpiedica apariia plagiatului ?


In primul rnd trebuie s ne gndim dac termenul plagiat este cunoscut i neles n comunitatea noastr academic. Este uor de sancionat un plagiat , dar n acest caz trebuie s fii sigur c autorul respectiv tie ce nseamn acest lucru. Bineneles c i acest lucru este greu de demonstrat, cele mai multe cazuri de plagiat involuntar avnd drept cauz ignorana n acest domeniu. Cea mai simpl metod este de a ncepe educaia etic ct mai devreme, nc din primii ani de studiu.

Din pcate, plagiatul nu este detectat n toate cazurile. Uneori poate fi remarcat atunci cnd se face o documentare asupra unei teme i acest lucru se poate ntmpla dup civa ani de la publicare. Aa cum dezvoltarea internetului a permis o cretere a plagiatului, fiind la un moment dat vorba de un fenomen, la ora actual tot el este cel care limiteaz aceast fraud. Exist websiteuri care sunt dedicate studierii acestui fenomen, precum i mpiedicrii rspndirii lui.

Scurt Istoric Inainte de apariia internetului acest tip de neltorie reprezenta mai mult o pierdere de
timp, chiar dac i n acea perioad plagiatul exista, deoarece necesita consultarea unui numr limitat de resurse, materialul trebuia scris de mn, iar posibilitatea detectarii era mult mai mare, tocmai din aceste motive. Odat cu dezvoltarea noilor tehnologii (internetul), numrul cazurilor de plagiat a crescut brusc. O cretere lent i redus a aprut prin anii 80, timp de aproximativ 8 ani,urmat de ocretere brusc nainte de anul 1990, cretere care a durat timp de aproape 10 ani, dup care a nceput o scdere a numrului de cazuri, n mare parte datorit i dezvoltrii metodelor de

depistare a plagiatului, prin crearea unor soft-uri specializate, aceasta reprezentnd o alt faet a
avantajelor i dezavantajelor internetului (4).

Proprietatea Industriala

Obiectele proteciei proprietii industriale sunt definite de Convenia de la Paris pentru protecia proprietii industriale , semnat la 20 martie 1883 , ele putndu-se mpri n trei grupe : Creaii:

invenii rezolvarea cu mijloace tehnice a unei probleme tehnice din orice domeniu tehnologic modele de utilitate reprezint o form de protecie asigurat de nregistrarea sau acordarea unui brevet pentru o invenie aparinnd de regul domeniului mecanic desene i modele industriale prin care se protejeaz aspectul nou al unui produs avnd funcie utilitar mrci semne susceptibile de reprezentare grafic servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparinnd altor persoane indicaii geografice denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o ar, regiune sau localitate a unui stat, n cazurile n care are o calitate, o repetiie sau alte caracteristici determinante pot fi n mod esenial atribuite acestei origini geografice nume comercial - numele sau, dup caz, denumirea sub care un comerciant i execut comerul i sub care semneaz

Semne distinctive:

Reprimarea concurenei neloiale promoveaz mijloacele de aprare mpotriva actelor de concuren contrare practicii oneste n comer sau industrie

Conditiile de brevetare a inventiei

O inventie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetata sub rezerva ca aceasta sa corespunda urmatoarelor cerinte de baza pentru brevetabilitate:

inventia trebuie sa fiesusceptibila de aplicare industriala;


inventia trebuie sa fienoua; inventia trebuie sa implice oactivitate inventiva. Noutatea. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul tehnicii, care include cunostintele ce au devenit accesibile publicului oriunde in lume pana la data prioritatii inventiei in cauza. Activitatea inventiva.O inventie trebuie sa implice o activitate inventiva, adica sa nu rezulte in mod evident din stadiul tehnicii. In cazul brevetelor de inventie de scurta durata se considera ca o inventie implica o activitate inventiva, daca ea prezinta un avantaj tehnic sau practic. Aplicarea industriala.O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fi folosit in domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt domeniu de activitate umana. Pot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte: Produs- masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, agregate, instalatii, circuite, elemente de constructie, mobilier, articole de uz casnic, jucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru calculator, baze de date electronice etc.; substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu s-a actionat prin efort creativ; amestecuri fizice sau fizico-chimic.

Surse de documentare:

1. Academia Romana, Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan,DEX-Dictionarul explicativ al limbii

romane, Editura: Univers Enciclopedic, 2007, sv plagia, plagiat.


2. Barrie JM, Presti DE, Digital plagiarism - The web giveth and the web shall taketh, J Med Internet Res 2000;2(1):e6; [http://www.jmir.org/2000/1/e6/] 3. Basso L, Ethics in bio-medical publishing: plagiarism and self-plagiarism, SICCR org., downloaded 15.04.2009; [http://www.siccr.org/newsing/258/Editorial_Basso_ Dec08_EN.pdf] 4. Doctor P, In Other Words.Plagiarism in the new age. Asian Stud Med J 2003;2:2 [Full text available Online at: http://www.asmj.org/article0803.html ] 5. Errami M,Garner H, A tale of two citations, Nature. 2008 Jan 24;451(7177):397-9; downloaded18.04.2009; [http://www.nature.com/nature/journal/v451/n7177/full/ 451397a.html] 6. Mihaela Miroiu (coord),Ana Bulai,Daniela Cuta,Liviu Andreescu,Daniela Ion, Etica n

Aparat de suturare mecanica a defectelor faringoesofagiene

Prioritatile suturii mecanice

Se evita deschiderea cavitatii oro-hipofaringiene, corespunzator se evita si contactul direct cu tumoarea

Marginele se suprapun simetrc una peste alta


Distasta intre suturi este simetrica Mucoasa se traumatizeaza mult mai putin comparative cu sutararea manuala Procesul de regenere dureaza 10-12 zile

Complicatiile postoperatorii locale in cazul aplicarii suturii mecanicne