Plagiat Frauda Academica Licenta Diploma Master

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
PLAGIAT, FRAUDA ACADEMICA, FURT INTELECTUAL, DREPTURI DE AUTOR SI INTEGRITATE ACADEMICA IN ERA INTERNETULUI PLAGIAT, FRAUDA ACADEMICA, FURT INTELECTUAL, DREPTURI DE AUTOR SI INTEGRITATE ACADEMICA IN ERA INTERNETULUI
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh
jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb Lucrarea " PLAGIAT, FRAUDA ACADEMICA, FURT
nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer
PLAGIAT, FRAUDA
INTELECTUAL, DREPTURI DE AUTOR SI INTEGRITATE ACADEMICA
IN ERA INTERNETULUI" a fost lansata initial cu ocazia Targului
tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
ACADEMICA, FURT
INTELECTUAL, DREPTURI DE
Educational 2009.
Editia de fata, revazuta si adaugita, a fost nregistrata la
Biblioteca Nationala a Romniei avnd codul ISBN 978-973-0-18059-9.
dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
AUTOR SI INTEGRITATE
ACADEMICA IN ERA
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
INTERNETULUI
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio Afla inaintea profesorului tau daca textul tau este original sau plagiat .
DetectarePlagiat.ro va pune la dispozitie cel mai performant Program de Detectie a Plagiatului avand peste
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
120.000 utilizatori si fiind utilizat in majoritatea Universitatilor din Romania si R.
Moldova.
klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
pg. 1 wwww.Licenta-Diploma-Master.com pg. 2 wwww.Licenta-Diploma-Master.com
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw
Cuprins
Introducere
Introducere Care sunt cauzele pentru care oamenii apeleaz la anumite site-uri pentru a se informa dar apoi
s nu specifice sursele?
Capitolul 1. Definiia plagiatului. Cele ase forme ale plagiatului
De ce nu mai exist capacitatea omului de a-i spune prerea proprie?
Capitolul 2. Dreptul de autor i proprietatea intelectual De ce acum, cnd au posibilitatea de a fi originali, oamenii nu vor s o fac? Sau lipsa timpului,
Capitolul 3. Percepia profesorilor i studenilor despre plagiat uurina de navigare pe Internet, posibilitatea de a afla mai multe lucruri din mai multe domenii -
motive banale - sunt factorii care i ndeamn pe oameni spre a plagia? Factorii acetia exist, dar nu
Capitolul 4. Cum s evitm plagiatul
sunt motivani.
Capitolul 5. Detectarea lucrrilor plagiate. Sfaturi pentru descoperirea acestora Nicolae Manolescu, una din personalitile de seam contemporane, spunea c Internetul
Capitolul 6. Coninutul i protecia drepturilor de autor. Internetul i drepturile de autor informeaz, dar nu formeaz. Adic, utilizarea frecvent a Internetului poate diminua dorina omului
de a citi o carte, de a se plimba, de a iei cu prietenii, sau cum fceau generaiile anterioare, s picteze,
Surse de documentare
s compun. Dac Internetul ar fi aprut cu patru-cinci secole? Ar fi mai existat Mozart, Leonardo Da
Vinci, Constantin Brncui, Dostoievski, Emil Cioran etc?
Drepturile de autor sunt destinate spre a opri plagiatul, spre a desfiina pirateria i spre a atesta
faptul c fiecare lucru, idee, obiect are un stpn sau creator. Importana acestor drepturi nu este foarte
cunoscut i nici nu a fost promovat ca s ajung la urechile tuturor, astfel nct s i fie recunoscute i
contientizate importana. Plagiatul i pirateria sunt probleme recent aprute i probabil de aceea nu se
fac progrese asemntoare celor din statele occidentale.
Cu alte cuvinte, plagiatul nu este dect o modalitate de manifestare a contrafacerii n materia
dreptului de autor, iar aceasta justific, odat in plus, folosirea noiunii de contrafacere n acest
domeniu.

latinescul plagiarius, care definea pe cei care rpeau oameni, pe care apoi i vindeau ca sclavi. Astzi,
termenul de plagiat se refer numai la rpirea produsului intelectual al altei persoane, nsuirea
bunurilor materiale purtnd denumirea de piraterie.
Plagiatul academic
Capitolul 1 Plagiatul reprezint o form de fraud academic i face parte din contextul eticii academice,
Definiia plagiatului. Cele ase forme ale plagiatului reprezentnd o problem de educaie etic. Frauda academic reprezint un concept mai larg, care
cuprinde: falsificarea unor date sau informaii provenite din procesul de cercetare; sabotarea lucrrilor
altora prin mpiedicarea acestora s-i finalizeze lucrarea; nelarea sau coruperea n vederea obinerii
Dezvoltarea internetului, miliardele de documente de pe World Wide Web, dar i modul n care
unor avantaje academice; favoritismul aplicat unei persoane n dauna alteia.
colectm informaiile navignd sau apelnd la motoare de cutare, au schimbat modul de realizare a
n legislaia american referitoare la drepturile de autor, plagiat se consider utilizarea repetat
unei lucrri, fie ea de cercetare, fie un simplu eseu. n acest mod se permite includerea simpl a
a mai mult de 8 cuvinte, fr precizarea sursei originale, considernd c n acest fel, lucrarea plagiat
fragmentelor din alte texte, simplificnd i uurnd plagiatul, dar ngreunnd depistarea sa. Cnd sunt
este prezentat ca o lucrare original. Aceast precizare s-a fcut pentru a familiariza pe cei care
copiate texte dintr-o reea, vorbim despre plagiat online, sau plagiat cut&paste.
utilizeaz surse de documentare provenite din aceast ar asupra consecinelor.
Folosind internetul n scopul documentrii, tentaia studenilor de a plagia a crescut foarte mult
Plagiatul poate fi involuntar, prin utilizarea unor idei sau cuvinte, fr a preciza sursa, citarea
n ultimii ani. n numai cteva secunde, folosind un motor de cutare, tastnd cuvintele cheie asociate
greit a sursei, fr intenie (graba de a realiza un material nu reprezint o scuz), sau voluntar, cnd
unui subiect se preiau site-uri web care ofer informaii cu textul complet, gata pentru a fi copiat.
ideile i/sau rezultatele cercetrii sau muncii altei persoane sunt nsuite contient de ctre plagiator.
Dei plagiatul se refer la aciunea unei persoane de a prelua anumite lucrri, idei, creaii
Limita dintre plagiat i o lucrare elaborat de cineva este de multe ori neclar i nu ntotdeauna
cunoscute sau nu de ceilali, oricum scrise de altcineva, cu scopul de a le prezenta ca i cum i-ar
se poate judeca plagiatul numai cu DA i NU. Aici intervin o serie de factori de care trebuie inut cont,
aparine, acesta nu este clar delimitat. Nu exist criterii stabilite dup care oamenii s se ghideze i
trebuie fcut o distincie ntre plagiatul voluntar i cel involuntar, care de cele mai multe ori este
astfel s se diminueze aceast tendina de a nsui ceva ce nu le aparine. Plagiatul este o practic destul
1
datorat necunoaterii unor reguli i principii. nainte de apariia internetului acest tip de neltorie
de rspndit.
reprezenta mai mult o pierdere de timp, chiar dac i n acea perioad plagiatul exista, deoarece
Muli numesc plagiatul ca fiind o victim fr victim. Prima dintre ele ar fi adevratul autor,
necesita consultarea unui numr limitat de resurse, materialul trebuia scris de mn, iar posibilitatea
furndu-i prestigiul. De cealalt parte se afl cel care plagiaz, ntruct multe articole, lucrri de licen
detectrii era mult mai mare, tocmai din aceste motive.
se gsesc libere pe Internet, chiar i fr autor.
Odat cu dezvoltarea noilor tehnologii (internetul), numrul cazurilor de plagiat a crescut brusc.
Plagiatul se definete, conform DEX,2
O cretere lent i redus a aprut prin anii 80, timp de aproximativ 8 ani, urmat de o cretere brusc
Ca fiind o oper literar, artistic sau tiinific a altcuiva, nsuit (integral sau parial) i
nainte de anul 1990, cretere care a durat timp de aproape 10 ani, dup care a nceput o scdere a
prezentat drept creaie personal. Originea etimologic a termenului se pare c provine de la
numrului de cazuri, n mare parte datorit i dezvoltrii metodelor de depistare a plagiatului, prin
crearea unor soft-uri specializate, aceasta reprezentnd o alt faet a avantajelor i dezavantajelor
1
Carrol, J., A Handbook for deterring plagiarism in higher education. Oxford Brookes University, 2nd Edition, 2007
2
Academia Romana, Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan, DEX-Dictionarul explicativ al limbii romane, Editura Univers
Enciclopedic, 2007
internetului.3 lucrrile de tip cursuri universitare. Deoarece ofer o analiza mai globala, ele includ adesea
Autoplagiatul texte din cri de specialitate publicate anterior de autor. n plus, constituindu-se n bibliografie
n ultimul timp a aprut nsa la orizont o nou ameninare la adresa bunei redactri a de specialitate, lucrrile cu caracter de curs au adesea parti comune daca cursurile respective
lucrrilor tiinifice i anume autoplagiatul. Este o ameninare foarte nou, dar nc ambigu; aadar, sunt cu referire la domenii apropiate sau la subdomenii ale aceluiai domeniu; pentru domeniul
cunoaterea ei este fundamental att pentru cei care o utilizeaz ct i pentru cei care sunt atacai pe de intersectare se prefera publicarea textului n format standard pentru a pastra consistenta
nedrept cu ea, ca s se poat apra. n plus, nelegerea conceptului de autoplagiat este foarte discursului, a familiariza studenii cu texte standard asupra tematicii si a stimula diseminarea
important pentru cei care public frecvent i lucreaz n mediul academic, precum i pentru editorii corecta a coninutului sau;
revistelor de specialitate i pentru studeni.
unii autori publica un articol n mai multe locuri pentru a creste vizibilitatea textului, mai ales n
Plagiatul este definit (cf. DEX) ca ... ceva care a fost nsuit integral sau parial de la
condiiile n care revistele sunt din tari diferite, sunt publicate in limbi diferite si/sau se
altcineva i prezentat drept creaie personal.... n acest cadru, autoplagiatul s-ar referi la ... ceva pe
adreseaz unui public tinta foarte diferit.
care ni l-am nsuit integral sau parial de la noi i l-am prezentat drept creaie personal...; evident
c n acest context conceptul de autoplagiat este fr sens, unii autori afirmnd c nici nu ar trebui s n toate aceste situaii se poate vorbi n mod responsabil de autoplagiat ca frauda academica
discutm despre el (Broome, 2004). Acestea fiind doar n situaia n care nu exista transparenta asupra faptului ca materialul prezentat a mai fost expus
spuse, i n ciuda controverselor din literatur asupra conceptului de autoplagiat (dac el exist sau nu), anterior de acelai autor. n mediul academic soluia recomandata pentru aceste situaii, n scopul de a
trebuie menionat faptul ca n ultimii ani a aprut n mediul academic o preocupare mai atenta privind evita autoplagiatul, este sa se promoveze aceasta transparenta, dublata mereu de asigurarea ca se
acest concept, din perspectiva etica. Aceasta se ntmpla deoarece mediul academic este prin excelenta respecta copyright-ul.5 n cazul lucrrilor cu caracter netiinific de opinie, atitudine sociala
unul n care, n scopul vizibilitii si consistentei mesajului tiinific, reluam adesea idei si texte proprii publicate n reviste si cotidiane de profil, problema autoplagiatului nu se pune att de stringent
n lucrrile noastre noi. Dam cteva exemple de astfel de cutume academice bine ncetenite: 4 deoarece:
cei mai multi autori, dup ce i prezint teza de doctorat o publica si sub forma unei cri si/sau un asemenea text este de dorit sa ajung la un public ct mai larg si/sau;
a unuia sau mai multor articole;
problema transparentei este din start satisfcuta prin audienta mare de care se bucura aceste
de asemenea, dup ce se prezint o lucrare la o conferin, ea se trimite adesea spre publicare publicaii; trebuie nsa sa fim ateni aici la problema dreptului de copyright
ntr-o revista sau carte;
n cazul unei cri proprii care include texte din lucrri anterioare ale autorului se recomanda sa
exista cutuma fundamentala mediului academic de a crea opere derivate. Operele derivate sunt se menioneze explicit ca lucrarea noua include texte publicate anterior si/sau sa se citeze lucrrile
acele opere care sunt create pornind de la una sau mai multe lucrri tiinifice preexistente si anterioare n cea noua, pentru a-i permite cititorului sa consulte, daca dorete, ambele lucrri; daca nu
orice alte transformri ale unei opere tiinifice care reprezint o munca intelectuala de creaie se face acest lucru, avem o forma de autoplagiat care se numete reciclarea textului (text recycling),
(cf. Legii Dreptului de Autor). n mediul academic cele mai frecvente opere derivate sunt
4
http://www.psychotherapy.ro
3 5
Doctor P, Other Words.Plagiarism in the new age. Asian Stud Med J, 2003 Basso L, Ethics in bio-medical publishing: plagiarism and self-plagiarism, SICCR org.,
care trebuie evitata.6 o alta limba, in final rezultnd o carte pe care cel care a fcut operaiile cosmetice, i-o
n cazul unui articol bazat pe o conferin trebuie precizata conferin la care a fost prezentat, atribuie ca fiind autor, fara a indica in bibliografie cartea din care provine ceea ce se
altfel avem din nou de a face cu reciclarea textului. publica;
Daca un articol este trimis spre publicare simultan n doua reviste diferite si/sau daca un articol
a copia dintr-o biblioteca un program pentru calculator si a-i face cteva modificri pentru
publicat anterior se intenioneaz a fi publicat si n alta revista atunci editorii acestor reviste trebuie sa
a-l face de nerecunoscut; se schimba denumirile de variabile, numele de etichete si de
fie informai, iar daca ei hotrsc, prin prisma criteriilor prezentate mai sus, ca asta este n beneficul
proceduri; se nlocuiesc secvente cu unele echivalente, se face o translatare in alt limbaj de
cititorilor atunci acest lucru este acceptabil (fcndu-se nsa public acest lucru prin toate mijloacele
programare;
posibile); daca nu se face acest lucru atunci este vorba despre publicare duplicata (duplicate
publication), respectiv publicare redundanta (redundant publication), ambele fiind forme de autoplagiat a folosi un produs intelectual fara a arata sursa de provenien, adevratul autor; sunt situaii
care trebuie evitate. Autoplagiatul in care utilizarea, chiar cu indicarea autorului este permisa numai daca autorul accepta acest
reprezint republicarea unor texte de ctre acelai autor, sub alt titlu sau ntr-o alt form, puin sau lucru, fapt pe care utilizatorul trebuie s-l dovedeasc cu nscrisuri sau cu martori;
deloc modificat, vechile fragmente fiind integrate unui produs tiinific declarat "nou". Autoplagiatul
a extrage din romane, din poeme anumite parti, a le publica pur si simplu fara a-l indica pe
(nmulirea paginilor unei lucrri prin repetarea unor file in diferite capitole) sub forma reciclrii
adevratul autor sau a le insera in alte texte si a obine un alt text care daca nu este anunat
textului apare si n contextul n care studenii i prezint acelai text la cursuri sau n situaii diferite,
drept colaj trece ca lucrare originala daca nu este dovedit actul de plagiat;
fara a informa profesorul asupra acestui fapt.
a realiza un produs artistic prin copierea altui produs si a-l nsui ca fiind original desi nu
A plagia nseamn7:
este aa, fara a indica sursa sau ca este o reproducere sau o copie sau ca are la baza ca sursa
a copia integral o lucrare tiinific si a o prezenta cu numele de autor nu a adevratului de inspiraie o alta lucrare.
autor ci cu numele celui care a copiat-o;
Forme ale plagiatului8
a copia parti dintr-o lucrare tiinific ntr-o alta lucrare, fara a specifica de unde provine
acea parte copiata si a o publica sau prezenta cu numele de autor a altei persoane;
1. Copierea directa din surse originale
a prelua un model, o formula, a-i schimba notaiile, numele de variabile, meninnd
Cel mai frecvent, aceasta forma a plagiatului implic copierea uneia sau mai multor fraze
semnificaia si a-l prezenta ca opera originala a celui care de fapt a fcut numai o
cuvnt cu cuvnt din sursa original (cu sau fr note de subsol). Atunci cnd se copiaz fraze/pasaje
transformare ca sa nu fie recunoscut modelul iniial;
din textul original, este necesar ca acestea sa se nscrie intre ghilimele. Folosind citate, in special in
a prelua tot ce se poate prelua dintr-o carte, fara a face modificri: structura crii, formule, cazul lucrrilor tiinifice, demonstreaz ca autorul nu aduce o nota de originalitate in lucrarea sa.
exemple, poze, diagrame, definiii, pagini ntregi de text, cel mult efectund o traducere ntr-
7
http://www.ionivan.ro
8
Wendy Sutherland-Smith, Plagiarism, the Internet, and student learning: improving academic integrity ,Roudlege, 2008,
6
http://jcbp.psychotherapy.ro pag. 56
Copierea textelor/frazelor din articole tiinifice sau din manuale de specialitate nu reprezint o Acetia sunt numii paramagnetici, n timp ce complecii care conin electroni nepereche sunt
modalitate de a elabora o lucrare. Definirea unui stil propriu, folosirea conceptelor si ideilor originale respini de un cmp magnetic i se numesc diamagnetici"
asigura conceperea unei lucrri de calitate. Copierea din alte surse este uor de demascat si aceasta
"Compuii care conin electroni nepereche si sunt atrai de un cmp magnetic sunt numii
ncepe prin identificarea termenilor si conceptelor ce nu sunt familiare autorului. In cazul unei lucrri
paramagnetici. Compui cu electroni nepereche care sunt respini de acelai camp magnetic se
de licen sau teze de doctorat, profesorii cunosc foarte bine materialele folosite in vederea elaborrii
numesc diamagnetici."
acesteia, de asemenea sunt familiarizai cu sursele comune de informaii privind fiecare subiect tratat
in respectiva lucrare. ntr-adevr, uneori nu exist nici o modalitate mai buna de a redacta o lucrare tiinific fara a
Cea mai buna modalitate de a evita copierea accidentala este de a citi pasajul/textul pe care face trimitere la alte surse bibliografice care conin informaii substanial diferite, cu acelai fond dar cu
dorii s-l folosii in elaborarea lucrrii dvs. i apoi exprimai-l n propriile cuvinte folosind astfel alta forma. Se accepta ca ntr-o astfel de lucrare sa se foloseasc parafrazarea fara a fi considerata
expresii originale. Ulterior, comparai textul respectiv cu originalul i asigurai-v c acestea sunt plagiat, insa lucrarea trebuie sa reflecte propria contribuie a autorului, originalitatea sa. Nu uitai:
suficient de diferite, avnd grija sa evitai parafrazarea. Parafrazarea este considerate plagiat!
2. Copierea directa din surse originale folosind note de subsol 4. mprumutul structurii altei lucrri
Copierea frazelor sau pasajelor din diferite documente folosind note de subsol la sfritul Aceasta forma de plagiat este, de asemenea, destul de des ntlnit, ntruct multe dintre
fiecrei propoziii reprezint un alt mod de a plagia. Acest fapt este considerat plagiat deoarece niciuna introduceri, de exemplu, tind s urmeze acelai mod de prezentare a lucrrilor.
din frazele folosite nu reprezint contribuia proprie a autorului lucrrii. Pentru a evita capcana mprumutrii structurii si coninutului altor lucrri, asigurai-v ca
3. Reformularea unei propoziii (parafrazarea) ideile si concepiile dvs. sunt prezentate ntr-o maniera proprie, aducnd acea nota de originalitate,
Parafrazarea reprezint utilizarea propriilor cuvinte pentru a reproduce un anumit text sau idee. dovedind prin aceasta ca dvs. suntei autorul lucrrii. Desigur, se pot urmri elementele principale ale
Exista situaii in care se pot utiliza in paranteze cuvintele preluate din textul studiat. Parafrazarea nu lucrrii originale (sursa din care v-ai inspirat), insa asigurai-v c nu ai parafrazat sau ai copiat
este binevenita, dar in cazul in care se utilizeaz este obligatorie menionarea sursei. cuvnt cu cuvnt parti din textul original.
Parafrazarea este una dintre cele mai frecvente greeli ntlnite in randul elevilor/studenilor,
care, in ncercarea de a elabora un eseu/referat pur si simplu reformuleaz propoziii. Acest lucru este 5. Transpunerea altor lucrri/nsuirea muncii altcuiva
cel mai bine demonstrat in urmtorul exemplu: Toate lucrrile tiinifice, lucrri de diploma, eseuri, referate, lucrri practice de laborator
trebuie s fie produsul propriei dvs. cercetri, chiar si in cazurile lucrrilor practice unde se efectueaz
Complecii care conin electroni nepereche si sunt atrai de un camp magnetic se numesc analize de laborator in parteneriat cu un coleg. Prezentam in continuare cteva din exemplele de mai
paramagnetici, in timp ce complecii care conin electroni nepereche si sunt respini de un camp frecvente:
magnetic se numesc diamagnetici. (Angelici- Sinteza si Tehnica n Chimie Anorganic) Existenta pasajelor identice n lucrrile de laborator. In cazul analizelor de laborator unde se
lucreaz cu ajutorului unui alt coleg, rapoartele finale ale lucrrii trebuiesc pregtite
Urmtoarele parafrazri nu sunt acceptate: independent. Chiar daca s-a lucrat in comun, fiecare dintre studeni trebuie sa aib propria sa
"Complecii care conin electroni nepereche sunt cei care sunt atrai de un cmp magnetic. contribuie, trebuie sa exprime in mod propriu aspectele si rezultatele analizelor efectuate.
Copierea sau folosirea unui raport de laborator din semestrul precedent. Copierea direct sau
chiar folosirea unui raport de laborator vechi ca ablon sunt considerate plagiat si implicit
Capitolul 2
nclcri ale regulilor, atrgnd dup sine consecine nedorite. Contrar a ceea ce s-ar putea
crede, acest fapt este uor de reperat ntruct fiecare student are stilul sau unic de a scrie. Dreptul de autor si proprietatea intelectuala
6. Lipsa referinelor bibliografice/sursa notelor de subsol
In cadrul redactrii lucrrilor, atunci cnd se prezint un anumit fapt care nu este evident pentru Copyright sau dreptul de autor reprezint ansamblul prerogativelor, inclusiv dreptul exclusiv de
cineva care este specialist ntr-un domeniu, trebuiesc trecute note de subsol cu trimiteri la sursa a reproduce, distribui, executa, afia, sau de licen, de care se bucura autorii ca rezultat al unui efort
materialului. n mod ideal, aceasta va fi o referire la literatura de specialitate (de obicei, o revist creativ independent cu referire la operele create; instituia dreptului de autor este instrumentul de
tiinific sau, uneori, o carte). protecie a creatorilor si operelor lor9.
Cteva exemple de elemente care trebuie s fie menionate ca note de subsol: Dreptul de autor apare automat odat cu creaia sau opera dar in cazul unei valorificri
datele obinute de ctre ali cercettori, cum ar fi punctele de topire si fierbere ale apei; comerciale sau a unor dispute trebuie furnizate dovezi legale certe asupra momentului creaiei.
orice propoziie sau pasaj care sunt utilizate cuvnt cu cuvnt sau parafrazate; Copyright da proprietarului dreptul exclusiv asupra proprietii intelectuale de a reproduce, distribui,
concepte, idei sau concluzii care nu sunt intuitiv evidente i nu va sunt proprii; executa, afia, sau de licen de munca sa ca rezultat al unui efort creativ independent. Proprietarul
desene, diagrame, grafice, tabele, etc pe care le-ai copiat din alt parte; primete de asemenea, dreptul exclusiv de a produce sau licenia si derivate sale de lucru.
aproape orice altceva care nu reprezint propria dvs. munca. Copyright protejeaz orice tip de design, opere literare, artistice, dramatice, muzicale sau
Un exemplu in acest caz este sintagma "benzenul este o hidrocarbura aromatica", unde nu este documente, muzica, site-uri web, software, design-uri, logo-uri, opere de arta, ilustraii, picturi,
necesara nota de subsol ntruct aceasta este o certitudine. In schimb, sintagma " ferocianura este o fotografii, scripturi, cri, manuscrise, poezii, filme, jocuri, programe TV, dar exista si excepii:
molecul aromatica care s-a dovedit a fi mai reactiva dect benzenul n reaciile de substituie
aromatice" necesit o not de subsol deoarece sintagma "a fost demonstrat" trebuie sa rspund la Idei si descoperiri in sine nu sunt protejate de legea dreptului de autor. Doar modul in
ntrebarea "de ctre cine???. care acestea sunt exprimate este subiect al dreptului de autor;
Numele nu sunt elemente de copyright. Denumirile comerciale ale firmelor, produselor,

serviciilor, etc. Pot fi nregistrate si beneficia de o protecie parial in momentul crerii
dar ulterior ele trebuie neaprat depuse la nregistrare ca si mrci pentru a beneficia de
avantajele unui certificat ce atesta unicitatea.
Autorul unei opere are urmtoarele drepturi morale:
dreptul de a decide dac, n ce mod i cnd va fi adus opera la cunotin n mod public;
9
http://www.ecopyright.ro
dreptul de a pretinde recunoaterea caliti de autor al operei; dreptul de a vinde sau de a distribui copii pentru public;
dreptul de a decide sub ce nume va fi adus opera la cunotin public; dreptul de a crea adaptri - dreptul de a pregti noi lucrri, pe baza dreptului anterior
protejat (numite de produse derivate) si
dreptul de a pretinde respectarea integritii operei i de a se opune oricrei modificri, precum
i oricrei atingeri aduse operei, dac prejudiciaz onoarea sau reputaia sa; de performanta si de afiare a drepturilor - dreptul de a efectua o munca protejata sau
pentru a afia un lucru in public.
dreptul de a retracta opera, despgubind, dac este cazul, pe titularii drepturilor de exploatare,
prejudiciai prin exercitarea retractrii. Acest pachet de drepturi permite proprietarului dreptului de autor sa fie flexibil atunci cnd se
decide cum sa realizezi ctiguri comerciale, cum poate vinde sau da licene pentru orice drepturi.
Ce nseamn original?
Cnd doi sau mai multi autori pregtesc un lucru cu intenia de a contopi contribuiile lor in
Originala este creaia realizata pentru prima oara ntr-o anumit forma care constituie astfel
creaii inseparabile sau parti interdependente, este considerata creaie comuna si autorii sunt considerai
primul exemplar si care din acest motiv va servi drept baza pentru copii, reproduceri sau multiplicri,
comuni ca si proprietarii de drepturi de autor.
toate acestea doar cu acordul persoanei care deine dreptul de autor (copyright) asupra lor.
Cel mai frecvent exemplu de grup creativ de lucru este cel in care o carte sau articol au doi sau
Un document original este ntocmit cu toate formele legale cerute si acceptate de societate si
mai multi autori. Se considera proprietari comuni ai dreptului de autor si au un drept egal sa se
astfel are, prin autenticitate, o valoare reala, de necontestat. Proprietatea intelectuala pe care o deine
nregistreze si sa puna in aplicare drepturile de autor. Proprietarii primesc in mod egal cota de venituri.
autorul asupra creaiilor sale ii recunoate acest drept. Deci valoarea de original implica
responsabilitatea autorului de a-l declara astfel. Proprietatea intelectual
Termenul de "original" implica, un test de substanialitate - opere literare, dramatice, muzicale n general, normele deontologice academice cer ca orice reproducere, complet sau incomplet,
si artistice vor fi originale, daca efortul de a le crea a fost suficient de calificat si fora de munca a a unor contribuii intelectuale s fie atribuit adecvat - prin specificarea autorului ei, a operei etc.
contribuit consistent la realizarea lor. Neatribuirea corespunztoare creeaz confuzii i poate genera lezarea drepturilor morale ale autorilor;
Un lucru nu poate sa fie original dect in cazul in care acesta este rezultatul efortului creativ ea constituie o nclcare a deontologiei academice i o deficien (n cel mai bun caz) sau o culp (n
independent. Acesta nu va fi original, in cazul in care acesta a fost copiat de la ceva care deja exista. cazurile grave) n ceea ce privete integritatea academic. Totodat, ea constituie o nclcare serioas a
Pentru a nltura posibilitatea de va fi copiata munca, nregistrai-v creaiile prin serviciul nostru de obligaiilor profesionale.11
copyright online. Cel mai frecvent, nclcarea proprietii intelectuale i a drepturilor morale ale autorilor se
Convenia de la Berna modificata in 1976 acorda un numr de drepturi exclusive titularilor concretizeaz prin:12
drepturilor de autor/copyright, inclusiv10:
copierea sau parafrazarea necreatoare a unui text preexistent fr specificarea autorului;
de a face copii propriei creaii;
11
http://www.unibuc.ro
12
Judy Anderson, Plagiarism, copyright violation, and other thefts of intellectual property: an annotated bibliography with
10
http://www.ecopyright.ro a lengthy introduction, McFarland, 1998
citarea neatribuit a unor idei, argumente, date, rezultate etc. ntr-o manier care las impresia c citatul aparine altcuiva, preciznd astfel c nu i arog n nici un fel paternitatea sa (pe baza unor
c acestea ar aparine celui care citeaz - prezentarea public de ctre cineva a unor idei, formulri ca: se afirm adesea c..., s-a mai afirmat uneori i c..., unii autori au susinut c...), ea
rezultate de cercetare, ipoteze, date, reprezentri (vizuale, auditive, obiectuale), formule, nu poate fi acuzat de folosire frauduloas a surselor sau de nclcarea drepturilor de autor dar, n
algoritmi, demonstraii, secvene de program etc. Ale altor autori ca fiind ale sale proprii; funcie de context, i se poate reproa imprecizia, lipsa de acurate, neglijena etc. Abuzul de citate
nsuirea contribuiilor intelectuale (traduceri, sistematizri etc.) ale altor autori i prezentarea neatribuite este inacceptabil i blamabil profesional.
lor public fr menionarea explicit a surselor acestor contribuii, n situaii n care normele Caracterul textului n care apare problema atribuirii este de asemenea relevant pentru
academice n vigoare impun precizarea surselor. concluziile privind prezena sau absena unei culpe i gravitatea ei. Dei obligaia atribuirii precise a
n unele situaii, integritatea academic este afectat chiar dac nu sunt lezate anumite drepturi paternitii rmne mereu valabil, n manuale, tratate cu caracter didactic i alte materiale destinate
de autor bine determinate i bine protejate aa cum se poate ntmpla n cazul reproducerii unor pregtirii de specialitate exist presupoziia tacit c autorii transmit, cel puin n parte, stocul de
materiale pentru care drepturile de autor nu au fost revendicate sau nu au fost rezervate, ori n cazul n rezultate intelectuale deja acumulate n ar sau n lume; ca atare, n aceste cazuri exist o mai mare
care autorii au renunat deliberat la orice drepturi de proprietate. libertate de a cita sau reproduce rezultatele altor autori, de a le lista sau sintetiza etc., cu precizarea
Chiar i n asemenea situaii, normele academice impun celui care reproduce materialele s surselor folosite, conform practicilor uzuale. Scopurile specifice prestaiilor didactice fac ca
precizeze explicit cui aparine paternitatea acestora (sau, cel puin, s precizeze c aceasta nu i aparine reproducerea rezultatelor obinute de ali autori nu numai s nu fie automat culpabil, dar s fie chiar
lui personal), astfel nct s fie evitat orice confuzie i orice atribuire nelegitim a paternitii i a ncurajat (ntre anumite limite). Dar rmne i aici valabil obligaia profesional ca materialele
creativitii. didactice s conin i un aport personal, distanndu-se astfel de simpla compilaie a rezultatelor altor
n toate cazurile, lezarea proprietii intelectuale sau a integritii academice nseamn c o autori.
prestaie intelectual (text scris sau vorbit, material audio sau video etc.) produce o confuzie (sau un De asemenea, din raiuni de ordin pedagogic, aceast literatur are norme i practici specifice cu
fals) cu privire la proprietatea intelectual, confuzie ce persist i dup parcurgerea ntregii prestaii (a privire la citare, atribuire, etc. Deosebite de cele obinuite sunt normele sau practicile respective i n
ntregului text sau material) astfel c cititorii, auditorii sau spectatorii nu pot, n final, atribui corect cazul prestaiilor didactice orale (cursuri vorbite, seminarii, expuneri etc.), n care nu se folosesc
paternitatea operei. n cazurile n care nu persist o confuzie de acest fel, reproducerea neatribuit a ghilimelele, notele de subsol i toate celelalte mijloace ce uureaz atribuirea exact n scris. Drept
contribuiilor altor autori nu este, n genere, considerat culpabil.13 urmare, nu orice reproducere oral (neatribuit precis) a unor idei sau rezultate aparinnd altor autori
De aceea, nu se consider reprobabil citarea neatribuit a unor contribuii intrate n sfera ncalc proprietatea intelectual. Cu toate acestea, fiecare cadru didactic are obligaia de a evita orice
culturii generale sau a cunoaterii comune, a cror paternitate, fiind larg cunoscut, nu poate crea confuzie ntre rezultatele altor autori i aportul su personal, de a nu crea auditoriului impresia fals c i
confuzie sau o arogare frauduloas de merite. De exemplu, n Romnia nu se va considera culpabil se comunic idei absolut originale, cnd, de fapt, ceea ce se transmite este doar o reproducere de
citarea neatribuit a unor arhicunoscute expresii sau fraze literare (Ce e val, ca valul trece - rezultate ale altor autori.14
Eminescu), chiar dac persoana care citeaz nu menioneaz sursa.
De asemenea, dac persoana care citeaz (fr a atribui corespunztor) specific explicit faptul n general, cadrele didactice au datoria de a face specificarea de principiu c fac apel la, i/sau
reproduc, contribuii ale altor autori, chiar dac, date fiind condiiile specifice procesului didactic, ele
13
Judy Anderson, Plagiarism, copyright violation, and other thefts of intellectual property: an annotated bibliography with
a lengthy introduction, McFarland, 1998
nu pot atribui foarte precis fiecare enun citat sau reprodus unui anumit autor. n toate situaiile de acest motive ntemeiate, aceeai contribuie proprie, n ncercarea de a crea o fals impresie de prolificitate
tip, esenial este s nu existe nici neglijen (omisiune accidental culpabil a atribuirii), nici intenia de intelectual, atunci autocitarea devine culpabil din punctul de vedere al normelor de integritate
a mistifica (de a-i aroga paternitatea unor contribuii strine) chiar dac atribuirea precis nu este academic. Deosebit de grav este tentativ de fraud intelectual constnd n autoreproduceri de
posibil n absolut toate cazurile i pentru toate unitile de discurs. contribuii proprii menite s asigure beneficii nemeritate (promovarea pe un post superior, ctigarea
ntr-o lucrare care se prezint drept cercetare tiinific original folosirea neatribuit a unor unui concurs sau a unor distincii etc.)
rezultate ale altor autori este cu mult mai grav dect ntr-un manual sau material didactic care nu are Nici studenii nu au libertatea de a-i reproduce propriile lucrri n vederea obinerii de
pretenii de originalitate, ci doar obiective informative. Aceasta nu nseamn ns c, ntr-un manual calificative diferite, la materii sau la probe diferite. n msura n care aceasta nseamn a obine credite
sau material didactic, obligaia atribuirii exacte a rezultatelor este anulat, ci doar c ea are diferite cu aceeai prestaie universitar, fapta mbrac forma unei fraude i ea va fi sancionat
particulariti ce trebuie avute n vedere. conform regulamentelor n vigoare.
Trebuie, de asemenea, precizat c existena unor contribuii originale ntr-o anumit oper sau
Capitolul 3
lucrare nu absolv de rspundere moral i profesional pe autorul acesteia, dac, pe lng aceste
contribuii, el a inclus n lucrare i anumite fragmente (neatribuite corespunztor) a cror prezen Percepia profesorilor si studenilor despre plagiat
constituie o nclcare a proprietii intelectuale.
O problem delicat este cea a autocitrii sau autoreproducerii contribuiilor intelectuale. Nu
Problema plagiatului i a utilizrii incorecte - ilegale a documentelor de pe Web, preocup nu
orice reproducere a unui text propriu, ntr-o alt lucrare sau ntr-un alt context, este culpabil. Normele
numai profesorii. Cel mai adesea este vorba doar de necunoaterea modului n care trebuie citat un text,
academice permit diverse forme de autoreproducere a contribuiilor scrise sau vorbite: reluarea ntr-o
mai ales pe Internet. Desigur c plagiatul poate fi uor evitat: prin citarea corect, prin mulumiri
carte a unui text sau fragment de text propriu aprut anterior n periodice, reluarea ntr-o publicaie de
adresate autorului i prin sprijin acordat cititorului n a gsi textul original.16
mai mare tiraj a unei contribuii personale aprute deja ntr-o publicaie de mic circulaie (revist de
Este o chestiune de cultur general, deci ndatorire a profesorului s explice cum i n ce
specialitate, acte ale unui congres etc.), reluarea ntr-un manual sau material didactic a unei contribuii
situaii trebuie introduse citate, cum trebuie fcute referirile i ce trebuie acestea s includ. Pornind de
proprii publicate anterior ntr-o lucrare de cercetare, republicarea aceluiai text personal ntr-o alt
la aceast constatare, cursurile de redactare de la unele universiti au nceput s includ specificaii
limb i alte autoreproduceri similare nu sunt, n genere, considerate culpabile.
att asupra modului n care trebuie citat un text, ct i n privina plagiatului online.17
n toate cazurile (inclusiv n acela al unor lucrri elaborate de studeni), autorul are ns datoria
Pentru a afla care este percepia att a profesorilor cat si a studenilor despre plagiat, un grup de
moral de a preveni explicit cititorul c reia un text sau material deja publicat (n cazul lucrrilor
cercettori - sociologi suedezi au organizat in anul 2009 un studiu in cadrul Universitii Stockholm.
studeneti: material deja prezentat), preciznd unde anume a aprut acesta iniial (respectiv, la ce curs
Obiectivul studiului fost cel de a investiga atitudinile att a profesorilor cat si a studenilor fa
sau seminar a fost deja prezentat).15
de problema plagiatului. Studiul a fost realizat in cadrul Departamentul de de Calculatoare i tiina
Sistemelor de la Universitatea din Stockholm din Suedia, n anul 2009. n scopul anchetei, cercettorii
n cazurile n care cineva face abuz de autocitare, publicnd i republicnd n mod repetat, fr
i-au propus sa fac o comparaie ntre rezultatele obinute de ctre studenii Universitii Uppsala si
14
Wendy Sutherland-Smith, Plagiarism, the Internet, and student learning: improving academic integrity, Routledge, 2008
15 16
Errami M, Garner H, A tale of two citations, Nature.;http://www.nature.com/nature/journal Doctor P, In Other Words.Plagiarism in the new age. Asian Stud Med J 2003
studenii Universitii Stockholm. Rezultatele studenilor Universitii Uppsala au fost obinute in baza Departamentul de Calculatoare i tiina Sistemelor;
unui sondaj anterior, axat pe studiul de prevenire a plagiatului n activitatea studenilor n anul 2005 2. Atitudinea fa de plagiat comparaie intre studenii i profesorii din cadrul Departamentul de
(Henriksson, 2008). Calculatoare i tiina Sistemelor i studenii non-europeni versus studenii europeni;
3. Percepia fata de plagiat - comparaie intre studenii i profesorii din cadrul Departamentul de
Scopul comparaiei a fost unul dublu:
Calculatoare i tiina Sistemelor i studenii non-europeni versus studenii europeni;
a puncta asemnrile i diferenele constatate cu privire la modul n care este perceputa 4. Comparaie ntre rspunsurile date de ctre studenii la din cadrul Departamentul de
problema plagiatului cu care se confrunt cadrele didactice i studeni de la ambele universiti, Calculatoare i tiina Sistemelor i Universitatea din Uppsala
de a dezvolta o strategie de prevenire a plagiatului in cadrul la Departamentul de de

1. Contientizarea problemei legate de plagiat
Calculatoare i tiina Sistemelor de la Universitatea din Stockholm
S-a efectuat o comparaie ntre elevii i profesorii din cadrul Departamentul de Calculatoare i
Studiul, care a fost realizat n limba englez, a fost trimis prin e-mail unui numr de 24 tiina Sistemelor n ceea ce privete opiniile acestora despre plagiat i modul cum s fie descurajat
profesori i 74 studeni din cadrul la Departamentul de Calculatoare i tiina Sistemelor. 18 acest fenomen.
ntrebrile sondajului au fost bazate pe lista de ntrebri concepute de Henriksson (2008), iar In ceea ce privete informaiile existente despre problema plagiatului, studenii i-au exprimat
sondajul s-a efectuat electronic, prin Internet. Avantajul realizrii anchetei electronic a fost accesul nevoia de informaii suplimentare in acest domeniu, in timp ce profesorii au fost mulumii cu privire
imediat la baza de date, comparativ cu colectarea datelor mai nti si poi transferul acestora in format la informaiile existente despre plagiat. Prioritatea profesorilor a fost integrarea informaiilor cu privire
digital, ceea ce ar fi putut nsemna o sursa de eroare. Dezavantajul organizrii studiului prin e-mail, a la plagiat in sistemul de educaie cat si in documentele privind politica universitii in acest domeniu.
fost acela al nivelului sczut de participare, astfel ca doar aproximativ 10% din studenii invitai i 25% n cele din urm, profesorii au declarat c este mai importanta existenta unei politici clare a
din membrii facultii invitai au participat. Dei rezultatele obinute nu sunt statistic reprezentative, ele universitii dect existenta unui instrument de detectare a plagiatului. Studenii, la rndul lor, au fost
au oferit indicaii solide pentru dezvoltarea unei politici pentru a face fa problemei plagiatului in mai deschii in ceea ce privete folosirea instrumentelor electronice de detectare a plagiatului. Civa
cadrul la Departamentul de Calculatoare i tiina Sistemelor. dintre profesori au subliniat faptul c, dac studenii cunosc modul de funcionare al instrumentelor
Pentru comparaia ntre studenii europeni i studenii non-europeni, sondajul a fost realizat pe electronice de detectare a plagiatului, acetia vor ncerca s insele instrumentele i va ajunge
un eantion de 30 de persoane, acesta fiind mprit in cate dou grupuri de 15 studeni. Grupul ntr-un un punct in care profesorii ar putea s nu mai dea atenie aspectelor legate de plagiat.
studenilor non-europeni a fost compus din studeni originari din Pakistan i China, iar grupul european
a fost compus din studeni originari din Grecia, Suedia, Norvegia, Polonia, Frana i Ucraina. 2. Atitudinea fa de plagiat
Analiza rezultatelor n ncercarea de a accepta ideea de plagiat i, eventual, a fi capabil s-l descurajeze, cercettorii
Rezultatele au fost mprite n urmtoarele sub-seciuni: i-au propus sa neleag ce atitudini sunt n rndul studenilor i cadrelor didactice fa de plagiat.
1. Contientizarea problemei legate de plagiat comparaie intre studenii i profesorii din cadrul mprtesc oare profesori i studeni din cadrul Departamentul de Calculatoare i tiina Sistemelor
aceeai opinie in ceea ce privete si ce este plagiatul?
17
Comparaie intre studenii i profesorii din cadrul Departamentul de Calculatoare i tiina Sistemelor
http://chronicle.com
18
http:// www.plagiarismadvice.org/
Rspunsurile profesorilor i studenilor la ntrebri au fost date in baza unui set de

1.3. Ati plagiat/copiat prezentand un eseu conceput de altcineva, cu perm isiunea
ntrebri/situaii cu privire la cazurile de plagiat. acestuia?
Rezultatele obinute conform diagramelor arat c att studenii cat i profesorii mprtesc
80%
mai mult sau mai puin aceeai opinie vis a vis de plagiat. La nivel individual se remarca o fluctuaie a 60%
rspunsurilor in ceea ce privete prerea studenilor si profesorilor despre plagiat i non-plagiat, insa la 40%
nivel global, aceste distribuii au fost similare. 20%
0%
Ati plagiat? Ati copiat? Nu am Incert
Studenti 28% 72% 9% 6%

Profesori 46% 75% 0% 0%
1.1. Ati plagiat/copiat un eseu, cum parand de pe site-uri specializate, prezentandu-l
ca fiind conceput de dvs.?
1.4. Ati plagiat/copiat folosind texte din alte lucrari fara a indica sursa de inspiratie?
100%
80%
100%
60%
80%
40%
20% 60%
0% 40%
Nu am
Ati plagiat? Ati copiat? Incert
plagiat/copia 20%
Studenti 36% 70% 9% 6% 0%
Nu am
Profesori 42% 88% 0% 0% Ati plagiat? Ati copiat? Incert
plagiat/copiat
Studenti 87% 19% 2% 4%

Profesori 88% 42% 0% 0%
1.2. Ati plagiat/copiat folosind lucrarile altcuiva ca si cum ar fi ale dvs.?
80%
60%
40%
20%
0%
Nu am
plagiat/copiat
Studenti 70% 53% 0% 0%

Profesori 58% 79% 0% 0%

1.5. Ati plagiat/copiat folosind un text dintr-o sursa cunoscuta, aducand

m odificariacestuia, ca apoi sa nu indicati sursa de inspiratie?
Fluctuaiile la nivel individual pot da astfel unele indicii cu privire la nevoia de investiii in mai
100%
multe resurse. Un bun exemplu in acest sens l reprezint investiia n nvmnt i mai ales n
50% procesul de predare, n iniierea discuiilor i clarificarea incertitudinii n rndul cadrelor didactice i a
studenilor cu privire la ceea ce nseamn comportament acceptabil i inacceptabil.
0%
Ati plagiat? Ati copiat? Nu am Incert
Comparaie ntre studenii non-europeni si studenii europeni
Studenti 55% 21% 21% 17%
Profesori 83% 13% 8% 17% Bazat pe acelai set de ntrebri, s-au fcut comparaii ntre studenii europeni i non-europeni.
2.1.Ati plagiat/copiat cum parand un eseu de pe site-ui specializate, prezentandu-

1.6. Ati plagiat/copiat folosind un text cunoscut, dar schim band ordinea cuvintelor? l ca si cum ar fi conceput de dvs.?
80% 100%
60% 80%
60%
40%
40%
20% 20%
0% 0%
Nu am Nu am
Ati plagiat? Ati copiat? Incert Ati plagiat? Ati copiat? Incert
plagiat/copiat plagiat/copia
Studenti 47% 26% 26% 17% Studenti non-europeni 40% 53% 20% 7%
Profesori 71% 17% 13% 8% Studenti europeni 30% 87% 0% 0%
1.7. Ati plagiat/copiat folosind parafrazarea in lucrarile dvs.? 2.2. Ati plagiat/copiat folosind lucrarile altcuiva ca si cum ar fi ale dvs.?
100% 80%
80%
60%
60%
40% 40%
20% 20%
0%
Nu am 0%
plagiat/copiat Nu am
plagiat/copiat
Studenti 4% 2% 89% 9%
Studenti non-europeni 80% 33% 0% 0%
Profesori 8% 0% 83% 8%
Studenti europeni 60% 60% 0% 0%
2.3. Ati plagiat/copiat prezentand un eseu conceput de altcineva, cu perm isiunea 2.6. Ati plagiat/copiat folosind un text cunoscut, dar schim band ordinea
acestuia? cuvintelor?
80% 100.0%
80.0%
60%
60.0%
40%
40.0%
20% 20.0%
0% 0.0%
Ati plagiat? Ati copiat? Nu am Incert Nu am
plagiat/copia
Studenti non-europeni 27% 67% 6.7% 6.7%
Studenti non-europeni 6.7% 0% 93% 13.0%
Studenti europeni 20% 80% 6.7% 6.7%
Studenti europeni 6.7% 0% 87% 6.7%
2.4. Ati plagiat/copiat folosind texte din alte lucrari fara a indica sursa de
inspiratie? 2.7.Ati plagiat/copiat folosin parafrazarea in lucrarile dvs.?
100% 80%
80%
60%
60%
40% 40%
20% 20%
0%
Nu am 0%
Ati plagiat? Ati copiat? Incert Nu am
plagiat/copia Ati plagiat? Ati copiat? Incert
plagiat/copi
Studenti non-europeni 73% 27% 0% 0%
2.5. Ati plagiat/copiat folosind un text dintr-o sursa cunoscuta, aducand m odificari
acestuia, ca apoi sa nu indicati sursa de inspiratie?
Urmrind datele comparative ntre studenii non-europeni si studenii europeni cu privire la

80%
problematica plagiatului, se poate observa ca prerile acestora difer destul de mult conform
60%
rspunsurilor acestora.
40%
Astfel, conform unor exemple, majoritatea studenilor europeni clasifica acestea ca fiind plagiat
20%
n timp ce majoritatea studenilor non-europeni nu catalogheaz ca plagiat aceleai exemple.
0%
Ati plagiat? Ati copiat?
Nu am
Incert Rspunsurile la ntrebri potrivit diagramelor 2.2., 2.3., 2.6. si 2.7. Sunt cele mai reprezentative din
plagiat/copi
acest punct de vedere.
Studenti europeni 67% 20% 20% 13% In cazul ntrebrilor 2.2. si 2.3., pe de-o parte, studenii europeni considera ca a folosi lucrrile
altcuiva ca si cum ar fi proprii reprezint in primul rand un caz de furt (nelciunea) si apoi de
plagiat. Pe de alta parte, studenii non-europeni considera acest fapt ca fiind in primul rand plagiat, si
apoi nelciunea. In ceea ce privete rspunsurile la ntrebarea ai plagiat/copiat prezentnd un eseu Tabelul 3.1. Percepia studenilor non europeni si europeni fata de plagiat
Studeni Studeni
conceput de altcineva, cu permisiunea acestuia?, majoritatea studenilor europeni cat si cei non- Motive pentru care studenii plagiaz non- europeni
europeni au fost de acord ca acesta este caz de nelciunea. europeni
Studentul nu nelege c studiul individual are ca scop 53% 27%
3. Percepia fata de plagiat 1 gndirea logica si independenta
Comparaie intre studenii i profesorii din cadrul Departamentul de Calculatoare i tiina Studentul are ndoieli cu privire la abilitile sale i se 33% 20%
2
subestimeaz
Sistemelor
3 Studentul nu se poate exprima in cuvinte proprii gndirii sale 27% 27%
In ceea ce privete percepia fata de plagiat, profesorii i studenii din cadrul Departamentul de
Calculatoare i tiina Sistemelor au convenit c studenii ar trebui s aprofundeze regulile de scriere si 4 Studentul nu tie s se exprime in mod academic 73% 60%
prezentare ale unei lucrri academice. Cu toate acestea, cele dou grupuri nu sunt de acord in ceea ce 5 Modul de examinare nu este conceput bine 7% 0%
privete instrumentele de detectare ale lucrrilor plagiate. ntr-adevr, studenii au sperane mai mari
6 Cursurile au grad de dificultate prea nalt 20% 0%
dect cadrele didactice cu privire la beneficiile aduse de aceste instrumente de detectare.
Studenii i-au motivat cazurile de plagiat n termenii "lipsei de motivaie". Profesorii pe de alt 7 Competiie intre grupele de studeni 27% 7%
parte, sunt de prere ca slaba prestanta a studenilor in timpul examenelor scrise reprezint un motiv Studentul crede ca plagiatul este util pentru obinerea unor 20% 20%
8
rezultate mai bune
suficient pentru a plagia.
9 Studentul nu este motivat 67% 27%
Cel mai probabil insa, motivaia pentru care studenii plagiaz o reprezint un cumul de factori,
dintre care sunt amintii: lipsa de pregtire datorita formarii insuficiente in timpul studiilor liceale, 10 Studentul nu este interesat de obiectul de studiu al cursului 27% 20%
lipsa timpului datorita procedurilor de evaluare greit concepute, si, n cele din urm lipsa de motivaie
11 Studentul vede plagiat o soluie simpla avnd la dispoziie 33% 73%
a studenilor (probabil fiind parial urmare a lipsei de formare i de timp). internetul
12 Lipsa de timp a studentului 7% 13%
13 Comoditatea studentului 60% 47%

Comparaie ntre studenii non-europeni si studenii europeni
Comparaia ntre studenii non-europeni si studenii europeni in ceea ce privete percepia
acestora fata de plagiat reflecta diferene foarte mari in explicarea motivelor pentru care acetia
plagiaz (Tabelul 3.1).
Astfel, 67% dintre studenii non europeni folosesc plagiatul deoarece nu se considera motivai,
spre deosebire de numai 27% dintre studenii europeni care folosesc plagiatul avnd acelai motiv. De
asemenea, 33% dintre studenii non europeni considera ca gsesc in plagiat o soluie simpla, avnd la
dispoziie internetul, spre deosebire de 73% dintre studenii europeni.
80%
Tabelul 3.2. Percepia studenilor si profesorilor fata de plagiat
70%
DCSS* Uppsala
60%
Motive pentru care studenii plagiaz Studen Profesor Profesor
50% Studeni
40%
i i i
30%
1 Studentul nu nelege c studiul individual are ca scop 43.0% 46.0% 25.5% 53.4%
20% gndirea logica si independenta
10% 2 Studentul are ndoieli cu privire la abilitile sale i se 32.0% 25.0% 48.5% 49.2%
0%
subestimeaz
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 3 Studentul nu se poate exprima in cuvinte proprii gndirii 33.0% 33.0% 51.5% 47.5%
sale
Studenti non-europeni Studenti europeni
4 Studentul nu tie s se exprime in mod academic 72.0% 54.0% 43.1% 57.6%
Figura 3.1. Rspunsurile studenilor non-europeni si europeni in ceea ce privete plagiatul
5 Modul de examinare nu este conceput bine 4.0% 17.0% 13.0% 4.2%
6 Cursurile au grad de dificultate prea nalt 13.0% 0.0% 31.0% 18.6%

4. Comparaie ntre rspunsurile date de ctre studenii si profesorii din cadrul
Departamentul de Calculatoare i tiina Sistemelor i Universitatea din Uppsala 7 Competiie intre grupele de studeni 13.0% 8.0% 28.5% 25.4%
Aa cum s-a menionat, la sondajul realizat in randul studenilor din cadrul departamentului de
8 Studentul crede ca plagiatul este util pentru obinerea 19.0% 17.0% 35.5% 40.7%
Calculatoare i tiina Sistemelor au participat un numr de 47 de studeni i 24 cadre didactice n. La unor rezultate mai bune
studiul organizat la Universitatea din Uppsala, i-au dat concursul 239 studeni i 118 profesori din 9 Studentul nu este motivat 43.0% 25.0% 47.7% 52.5%
toate departamentele. Percepia studenilor cat si a profesorilor din privind motivele pentru care se Studentul nu este interesat de obiectul de studiu al
10 23.0% 17.0% 46.4% 40.7%
plagiaz este redata in tabelul 3.2. cursului
Conform datelor din tabelul 3.2 se poate observa ca 54% din profesorii din cadrul Studentul vede plagiat o soluie simpla avnd la
11 49.0% 33.0% 56.9% 61.9%
Departamentului de Calculatoare i tiina Sistemelor au menionat faptul c studenii nu au suficiente dispoziie internetul
cunotine legat de modul de exprimare tiinific. In acelai timp, 64.4% dintre profesorii Universitii 12 Lipsa de timp a studentului 17.0% 33.0% 64.4% 64.4%
din Uppsala considera ca studenii plagiaz datorita lipsei timpului alocat pentru studiu. 13 Comoditatea studentului 49.0% 33.0% 62.8% 56.8%
In ceea ce privete prerea studenilor din cadrul Departamentului de Calculatoare i tiina
*DCSS - Departamentul de Calculatoare i tiina Sistemelor
Sistemelor, 72% dintre acetia sunt de prere ca plagiatul este o soluie pentru lipsa modului de
exprimare tiinific. Spre deosebire de acetia, studenii Universitii din Uppsala sunt de prere ca
lipsa de timp (64.4%) cat si comoditatea (62.8%) sunt unele dintre cele mai comune motive pentru care
se plagiaz.

80.0%
70.0%
60.0%
50.0% Capitolul 4
40.0%
30.0% Cum s evitam plagiatul

20.0%
10.0%
0.0% Furtul sau folosirea fara menionarea sursei, ori a avizului autorului, a unor idei sau fraze, care
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
apar ulterior ca noi si originale, cu un alt autor, se numete plagiat. Acesta consta in nclcarea regulilor
DCSS Studenti DCSS Profesori Uppsala Studenti Uppsala Profesori
proprietii intelectuale, care nseamn, in fond, un abuz neruinat, un fapt penal.19
Figura 3.2. Rspunsurile studenilor si profesorilor in ceea ce privete plagiatul
Plagiatul reprezint ignorana, iar ignoranta nu scuza o infraciune. Plagiatul intenionat, cum ar
De asemenea, profesorii de la Universitatea din Uppsala (61.9%) au fost de prere c plagiatul fi copierea deliberat sau utilizarea muncii altcuiva, fr a avea acordul acestuia din urma, modificarea
n rndul studenilor este legat de faptul c aceasta este "o modalitate uoar avan la dispoziie sau falsificarea citatelor pentru a ascunde sursele de informare sunt numai cteva exemple grave de
internetul", cumulat cu lipsa de timp dedicata studiului individual (64.4%). nclcare a drepturilor de autor.
In aceeai ordine de idei, profesorii din cadrul Departamentul de Calculatoare i tiina Septimiu Chelcea (2003) recomand cteva reguli pentru evitarea plagiatului involuntar,
Sistemelor cred ntr-o msur mai mare n utilizarea instrumentelor electronice de detectare a valabile att pentru citarea tipografic, ct i pentru citarea electronic:
plagiatului. Cu toate acestea, unii profesori din cadrul aceluiai departament, au relevat riscul folosirii nchiderea ntre ghilimele a oricrui text care aparine altora;
acestor instrumente, ntruct studenii ar putea descoperi modul de operare al motoarelor de detectare menionarea numelui, titlului lucrrii, locul de apariie, editura, anul, pagina;
a plagiatului, iar acest lucru ar putea ingreuna foarte mult misiunea profesorilor. (Henriksson, 2008) atenie la distincia dintre cunotinele comune, care au intrat n patrimoniul tiinei i
subliniaz faptul ca profesorii trebuie s recunoasc si alte instrumente de detectare a cazurilor de informaiile din sfera dreptului de proprietate intelectual;
plagiat; ei trebuie sa aib abilitai n depistarea acestora i n proiectarea procedurilor de evaluare. reproducerea in cuvinte proprii a ideilor centrale ale unui text, menionnd corect autorul i
opera care au fcut obiectul inspiraiei;
prescurtarea textului original, exprimnd ntr-o manier proprie ideile de baz din opera citat;
luarea de notie inteligente, nu copiind propoziii i fraze din prelegerile profesorilor;
lucrul cu fie de lectur n care se sintetizeaz ideile autorilor pentru a evita reproducerea ntre
ghilimele.
Modaliti de evitare a plagiatului20
1. Acordai-v cat mai mult timp pentru cercetarea i scrierea eseurilor/lucrrilor. Nu
19
www.tribunainvatamantului.ro
20
http://www.libraries.uc.edu/help/faculty/plagiarism.html
ncepei redactarea eseului/lucrrii pana cnd nu va dai seama daca subiectul ales este realizabil sau poate fi remarcat atunci cnd se face o documentare asupra unei teme i acest lucru se poate ntmpla
nu. Putei fi suspectat foarte uor de plagiat att timp cat eseul/lucrarea trateaz alt subiect dect cel dup civa ani de la publicarea lucrrii.21
iniial. Atunci cnd gsii suficiente informaii pentru realizarea eseului/lucrrii i nu avei suficient Aa cum dezvoltarea internetului a permis o cretere a plagiatului, fiind la un moment dat vorba
timp la dispoziie pentru a redacta un eseu/lucrare cu un nou subiect, plagiatul este o tentaie mare! de un fenomen, la ora actual tot el este cel care limiteaz aceast fraud. Exist websiteuri care sunt
2. Acordai-v suficient timp asimilrii informaiilor din sursele de documentare. Daca sursa de dedicate studierii acestui fenomen, precum i mpiedicrii rspndirii lui
documentare este o carte, ncepei prin a face o sinteza a acesteia. Dac vei ncepe scrierea (http://www.DetectarePlagiat.ro ; www.plagiarism.org; www.turnitin.com).
eseului/lucrrii pe baza sintezei, urmnd ca in final sa includei citatele de care avei nevoie i sa In privina revistelor, primul contact si posibila evaluare a unui plagiat, l constituie procesul de
indicai sursa acestora., vei constata in final ca ai realizat o lucrare originala. Originalitatea peer review (evaluare sumara a articolului), care dac ridic suspiciuni, poate fi verificat prin
vine de la sintetizarea sursei de documentare! intermediul internetului (softuri specializate de detectare a plagiatului), confirmarea sau infirmarea
plagiatului.
3. Fii ateni la sursele de documentare care conin surse bibliografice citate in totalitate. Acest Urmrind amploarea pe care plagiatul a luat-o n ultimele 2 decenii, doi cercettori de la
lucru va asigura c putei cita cu uurin o surs bibliografica atunci cnd redactai Southwestern Medical Center de la Texas University22, Mounir Errami i Harold Garner, cu ajutorul
eseul/lucrarea. unui program (eTBLAST), au cercetat baza de date Medline, care cuprinde rezumatele a 17 milioane
4. Obinuii-v sa nchidei intre ghilimele toate citatele din sursele de inspiraie pe care le folosii articole publicate. Cercetnd similitudinile existente ntre cele 7 milioane de articole studiate, cel mai
in redactarea eseului/lucrrii. Acest lucru va va economisi timp, deoarece nu va trebui s des citate, au constatat 70.000 de cazuri de asemnare, care extrapolate i raportate la totalul bazei de
cutai in tot textul eseului/lucrrii atunci cnd pregtii lucrarea finala. date reprezint aproximativ 200.000 cazuri, aproape 3%. Cei doi cercettori au decis s publice
rezultatele cercetrii pe un site (http://spore.swmed.edu/dejavu) n sperana c jena de a fi nominalizat
5. Folosii un ghid de redactare atunci cnd va documentai pentru eseul/lucrarea dvs. ca plagiator, va face ca numrul celor care folosesc aceast metod s se reduc.
Pentru a mpiedica apariia plagiatului este necesar s se cunoasc ct mai multe lucruri
6. Avei ncredere n dvs. Chiar si cei mai buni scriitori sunt adesea contieni de ideile lor bune i
cred c nu mai au nimic de spus atunci cnd lucrrile lor au spus att de multe. Ideile referitoare la acest subiect i s se respecte o serie de reguli simple: citarea textual a cuvintelor
originale provin de la cel care lucreaz ndeaproape cu ideile altora, nu dintr-un moment exprimate de altcineva se va pune ntotdeauna ntre ghilimele i va fi nsoit de o referin complet,
inspiraie! relatarea ideii altei persoane va fi nsoit de o referin complet. Chiar dac un text este prelucrat i
cuvintele sunt nlocuite prin sinonime, citarea sursei este obligatorie. Dac exist dubii n privina
7. Este bine sa tii de unde putei primi ajutor. In afara de profesorul dvs., putei primi ajutor de la sursei, a originii ei, chiar daca citatul sau ideea ar fi util recomandarea este de a renuna la ea. Citatele
biblioteca universitii. Profesorul dvs. va v poate ajuta cu probleme legate de gestionarea care cuprind mai mult de cteva rnduri succesive, se trec n text cu alte caractere i cu spaiere diferit,
timpului, stresului, i dizabiliti de nvare. iar dac depesc o pagin se utilizeaz anexele.23
Nu constituie plagiat folosirea unor sintagme sau definiii scurte considerate ca aparin
Cum putem mpiedica apariia plagiatului
Cea mai simpl metod de a mpiedica plagiatul este de a ncepe educaia etic ct mai
21
devreme, nc din primii ani de studiu. Din pcate, plagiatul nu este detectat n toate cazurile. Uneori 22
Barrie JM, Presti DE, Digital plagiarism - The web giveth and the web shall taketh, J Med Internet Res, 2000
http://www.utsouthwestern.edu/
noiunilor de baz din specialitatea respectiv, sau folosirea unor noiuni de cultur general. Capitolul 5
Plagiatul reprezint o form grav de fraud academic, soluia n majoritatea cazurilor fiind
Detectarea lucrrilor plagiate. Sfaturi pentru descoperirea acestora
foarte simpl i se refer la recunoaterea paternitii lucrrilor originale care au constituit baza
documentarii, prin specificarea exact a sursei, recunoscnd astfel, onest, meritul autorilor lucrrilor
studiate. Pentru a-l preveni, este important s fie clarificat cerinele unei lucrri academice. Este util de Pentru a identifica plagiatul prin lucrrile studenilor, exista trei variante:
asemenea sa fie pus la dispoziia studenilor un ghid de tipul "Cum scriem un proiect?". Bruce Leland24 1. Varianta simpl si gratuita. Utilizarea http://DetectarePlagiat.ro . DetectarePlagiat.ro este un
recomand profesorilor s arate studenilor centrele de tipul www.referate.ro i ca acestea sa fie program (software) gratuit de verificare si detectare a plagiatului special conceput pentru limba
discutate - analizate mpreun, pentru a-i lmuri de ce textele de acolo nu sunt corecte i credibile. romana, un ajutor antiplagiat.
Programul DetectarePlagiat.ro reprezinta solutia de validare a originalitatii oricarui text scris in
limba romana.
DetectarePlagiat.ro va pune la dispozitie cel mai performant program de detectie a plagiatului in
limba romana fiind agreat de Comisia de Etica si utilizat in majoritatea Universitatilor din Romania.
Versiunea curenta (v2.0) identifica si stabileste plagiatul chiar si in cazul "portitelor" care
incearca sa "pacaleasca" sau sa evite detectarea plagiatului.
DetectarePlagiat.ro scaneaza fisiere de tipul .DOC si .DOCX (Microsoft Office Word), fisiere
.PDF (Portable Document Format), fisiere text .TXT .
DetectarePlagiat.ro analizeaza si scaneaza peste 10 miliarde de resurse, iar pentru acest lucru
are nevoie de timp. In functie de marimea fisierului si de tipul de calculator folosit si puterea acestuia,
scanarea anti-plagiat poate dura intre 5 - 15 minute.
DetectarePlagiat.ro ofera servicii de detectare a plagiatului digital care permit utilizatorilor sa
verifice continuturi pentru posibile similaritati textuale.
Spre deosebire de alti creatori de programe de verificare a autenticitatii si originalitatii textelor,
care impun o taxa pentru descarcarea programelor de detectie a plagiatului, softul DetectarePlagiat.ro
este oferit GRATUIT, intr-un demers onest de a creste calitatea continutului scris din mediul academic
romanesc si nu numai. El poate fi folosit simplu si eficient de centrele si institutele academice, cadre
universitare, studenti, edituri, ziare, agentii de presa ori companii care doresc sa verifice si sa-si
protejeze continutul online.
DetectarePlagiat.ro este primul proiect de anvergura in elaborarea unui program software
23 antiplagiat adaptat in mod specific pentru texte in limba romana. Rezultatul muncii sustinute a unei
Barry Gilmore, Plagiarism: Why It Happens - How to Prevent It , Heinemann, 2008
24
http://www.wiu.edu/users/mfbhl/
echipe de specialisti IT, soft-ul pe care il oferim este o premiera in Romania, primul si singurul dac au fost depuse pe dischete sau pe CD, se recomand o verificare a proprietilor
program de detectare eficienta a plagiatului, cu configurare de detectie pentru texte in limba romana. fiierelor. Muli dintre studeni nu mai trec textul preluat printr-un editor n calculatorul
Cu mii de ore de munca la activ, combinand metode si tehnici de analiza a datelor de la propriu, ci l expediaz exact aa cum l-au gsit - preluat. In acest caz, se poate vedea c
lingvistica computationala pana la programare neurolingvistica si modele de compatibilitate avansata, fiierul a fost creat de alt persoan dect studentul respectiv i, spre exemplu, cu un an sau
putem spune cu mandrie ca oferim o unealta valoroasa, de calibru profesional pentru toti cei care doi naintea intrrii sale n facultate;
doresc sa protejeze si sa verifice autenticitatea oricarui tip de text scris in limba romana.
in multe cazuri, chiar textul, pe care studentul l prezint, nici nu l-a citit. Acest caz include
DetectarePlagiat.ro este primul si singurul program gratuit de verificare si detectare a
indicii clare demonstrnd frauda: referine la alte lucrri ale autorului, fraze ce atest
plagiatului special conceput pentru verificarea si detectarea plagiatului din documentele in limba
participarea autorului la activiti sau evenimente inaccesibile studentului respectiv. In cazul
romana.
n care "sursa de inspiraie" a lucrrii a fost un articol de revist, se vor putea ntlni
http://www.DetectarePlagiat.ro analizeaza si scaneaza peste 10 miliarde de resurse,
formulri sau forme impuse de editori.
beneficiaza de un ansamblu de tehnici de analiza care ii permit sa detecteze in mod eficient
similitudinile suspecte si paragrafele copiate dintr-o sursa sau mai multe si care se regasesc in textul pentru a identifica posibilele surse (canditate de copiere), se pot ncerca cutri pe Web. De
supus investigatiei. multe ori va fi suficienta o secven de 3-4 cuvinte care poate fi inserata ntr-o cerere de
cutare chiar cu un motor de cutare universal, precum Google. Cum unele site-uri cu
2. Varianta simpl, dar costisitoare, este abonamentul la una din firmele al cror obiect de referate nu permit accesul roboilor pentru indexare, cutarea aceasta poate sa nu dea
activitate o reprezint depistarea plagiatului. Prima i cea mai cunoscut firm este Turnitin rezultate.
www.turnitin.com care returneaz, n cel mult 24 de ore, textul lucrrii analizate cu un "raport de Dac profesorul nu reuete s demonstreze plagiatul, nu nseamn neaprat c lucrarea
originalitate", fiind marcate cu rou toate pasajele copiate (cu indicarea corespunztoare a surselor de analizat este original. Dar aplicnd paii de mai sus numrul evalurilor eronate se va diminua, cu
unde s-a copiat). siguran. Experiena se acumuleaz treptat, mpreun cu un set tot mai "consistent" de lucrri i
Varianta ceva mai laborioas, dar fr cheltuieli prea mari, ar fi analiza direct a lucrrilor posibile surse pentru temele din cursul oferit.
25
studenilor, cu ncercrile proprii de identificare a plagiatului, si anume:
Sfaturi pentru descoperirea lucrrilor plagiate26

la o prim lectur a lucrrilor, dac profesorul a ajuns s-i cunoasc pe studeni, vocabularul (a) Indiciile vizuale
prea elevat, o frazare pretenioas, argumentarea sau exemplele vor indica posibilele fraude,
adic lucrrile ce trebuie analizate mai pedant; formatarea paginilor acestea nu trebuie sa aib aspectul web, pauze inconsistente, aspect
neobinuit, cuvinte sau seciuni, cu link-uri integrate, etc;
dac lucrrile, ntr-un format electronic, au fost transmise prin e-mail ca fiiere ataate, sau
stil de citare sau bibliografia inconsecventa;
25
Ann Lathrop, Kathleen Foss, Kathleen E. Foss, Student cheating and plagiarism in the Internet era: a wake-up call,
26
Libraries Unlimited, 2000 http://www.checkforplagiarism.net/
lucrarea conine link-uri ncorporate, pauze inadecvate sau numerotare inconsecventa; Lucrarea conine surse de documentare recente?
fraze care nu au legtur cu textul in antetul sau subsolul paginii imprimate; Lucrarea conine majoritatea surselor de documentare ca siteuri web care sunt inactive?
lucrarea a fost imprimata de pe un browser web; Lucrarea prezint detaliat informaii specifice, dar fara a cita sursa de documentare pentru
a susine afirmaiile?
lucrarea nu are pagina de titlu sau conine o pagina cu titlul scris de mana
Sursele citate n lucrare sunt efectiv utilizate? (uneori, sursele de documentare sunt
(b) Indicii de coninut
adugate in scopul de a enumera cat mai multe)
Discutai cu studentul urmtoarele aspecte:
Soluii software27:
Poate acesta sa rezume ideile principale ale lucrrii? Soluiile software ajut la scanarea documentelor de orice tip pentru depistarea plagiatului.
Studentul va poate furniza copii ale materialelor menionate n lucrare? Acestea folosesc ultimele tehnologii disponibile pentru a identifica i evidenia chiar i cele mai subtile
ncercri de a plagia, fie ele intenionat sau nu.
(c) Aspectul lucrrii: Serviciile oferite de astfel de software-uri se concretizeaz in:
Inconsecvente in stilul de citare sau bibliografie; Verificarea documentelor in baze de date

Verificarea documentelor se realizeaz in n baze de date detaliate, putndu-se detecta inclusiv
Lucrarea conine referine la grafice, diagrame, imagini, persoane sau evenimente care sunt articole prezentate la nivel mondial. De asemenea, cu ajutorul acestora, se pot verifica documente de
ireale? specialitate din domeniul medicinei, dreptului, economiei, etc.
Verificarea Internetului
(d) Stilul de scriere/Mecanica:
Chiar daca un site nu mai este activ, softurile pot verifica n continuare documentele pentru
Limbajul folosit in lucrare este unul academic? depistarea plagiatului. n plus, verificarea forumurilor, blogurilor, documentelor PDF aflate la
dispoziia publicului se face automat i n (aproape) n timp real.
Lucrarea este scrisa corect din punct de vedere gramatical? Utilizarea incorecta a sintaxei ar
putea fi rezultatul folosirii unui serviciu de traducere web pentru a traduce o lucrare din Verificarea structurii frazelor
germana in engleza si apoi in limba romana. Soluiile software ofer n plus fa de Internet, baze de date si verificarea documentelor prin
care structura frazelor este verificata pentru a dovedi dac a fost parafrazat n mod necorespunztor.
Lucrarea difer in mod semnificativ comparativ cu alte lucrri ale respectivului student?
Verificarea in/din limba strina
Lucrarea trateaz cerinele impuse? Se regsesc subiecte tratate care nu fac obiectul lucrrii? Un alt avantaj pe care l ofer soluiile software de detectare a plagiatului l reprezint
oportunitatea verificrii lucrrilor n majoritatea limbilor de circulaie (englez, spaniol, german,
Lucrarea este impecabila, nu conine nicio eroare de ortografie sau sintaxa
(e) Surse de documentare: 27

http://www.checkforplagiarism.net/
portughez, francez, italian), dar si in arab, coreean, i chinez. material al acestora. Deci nu trebuie confundat obiectul dreptului de autor nici cu obiectul operei nici
Depistarea plagiatului este o provocare, stresant pentru ambele pri. Cu un model de succes, cu obiectul dreptului material.
precum cel al firmei Turnitin, exista sperana c firmele de soft din ar, vor gsi resursele necesare n prezent, aceasta reprezint o soluie arbitrar i subiectiv n virtutea principiului egalitii n
pentru a realiza un astfel de sistem (de identificare a plagiatului) pentru textele scrise in limba romna. faa legii, exist unele opinii care apreciaz c meritul autorului nu ar trebui s reprezinte un criteriu
Rmne s pentru stabilirea proteciei juridice a operei.
sperm c plagiatul nu va mai fi tratat ca o greeal mrunt i c n coal elevii vor nva s scrie
corect i cinstit.
Capitolul 6 Coninutul dreptului de autor

Coninutul si protecia drepturilor de autor. Pornind de la natura complex, dual a dreptului de autor, se evideniaz dou categorii de
drepturi, reglementate inclusiv prin lege:
Internetul si drepturile de autor
A. Drepturile morale de autor (stabilite prin art. 10 din Legea 8/1996)
Dreptul de autor reprezint o instituie juridic similar altora, care are ns o valoare cultural i 1. Dreptul de divulgare a operei. Acest drept reprezint posibilitatea autorului de a decide
patrimonial semnificativ, de unde rezid i importana sa. n esen exist un drept exclusiv de dac, n ce mod, cum i cnd va fi adus opera la cunotina publicului. Este un drept absolut i
utilizare i valorificare al titularului dreptului de autor, care aduce anumite beneficii patrimoniale, inviolabil, strns legat de persoana autorului. Importana sa este major, deoarece are influen i
limitat doar de ctre societate, n ceea ce privete durata proteciei i exerciiul dreptului exclusiv de asupra momentului apariiei i existenei drepturilor patrimoniale, deoarece pn la data la care opera
proprietate.28 este divulgat, aceste drepturi sunt doar eventuale.
Subiectele dreptului de autor 2. Dreptul la paternitatea operei. Este un drept care se refer la dreptul de a pretinde
Dreptul de autor este strns legat de persoana autorului, acordndu-i acestuia atribute de ordin recunoaterea calitii de autor al operei, bazat pe legtura indestructibil dintre autor i opera sa, ca
moral i patrimonial. Principiul care guverneaz dreptul de autor este acela al adevratului creator al manifestare a creativitii acestuia. Aspectul sau latura pozitiv a acestui drept const n dreptul
operei, care leag calitatea de autor de calitatea de subiect al dreptului de autor. Calitatea de autor este autorului de a revendica n orice moment calitatea sa de autor al operei, iar aspectul negativ implic un
o problem de fapt, n timp ce calitatea de subiect este o problem de drept, astfel c cele dou nu drept de a se opune la orice fel de act de contestare sau fraudare a acestei caliti a sale. Este un drept ce
presupun neaprat identitatea de persoan, aceast identitate depinznd de anumite situaii, care reies poate aparine doar persoanei fizice, fiind ns transmisibil succesorilor n drepturi ai autorului.
din clasificarea subiectelor dreptului de autor n subiect originar/primar i subiect derivat/secundar. 3. Dreptul la nume. Autorul este cel care are dreptul de a decide sub ce nume va fi adus la
Obiectul dreptului de autor cunotina publicului opera. Opiunile pe care le are sunt stabilite prin lege, astfel nct o oper poate fi
Obiectul dreptului de autor l reprezint operele de creaie intelectual n domeniul literar, adus la cunotina publicului sub numele real al autorului, anonim sau sub un pseudonim, fiind exclus
artistic sau tiinific, respectiv forma n care ideile sunt exprimate nu att coninutul ideilor sau suportul publicarea sub numele unei alte persoane.
4. Dreptul la inviolabilitatea operei. Acest drept presupune respectarea integritii operei i
opoziia la orice fel de modificare sau atingere adus acesteia, dac prin acesta se prejudiciaz onoarea
28
www.ucdc.info
sau reputaia autorului. Este un drept care se transmite prin motenire. fizice accesul la spaiu sau echipamente, bunuri sau servicii, n vederea svririi unei contravenii sau
5. Dreptul de retractare a operei. Autorul are un drept de a retrage opera, dup ce aceasta a infraciuni.
fost adus la cunotina publicului, despgubind atunci cnd aceasta se impune, pe titularul dreptului de 3. Mijloace de drept civil. Titularii drepturilor pot solicita instanei constatarea nclcrii
autor, dac acesta este o alt persoan dect autorul. Acest drept nu se transmite prin motenire drepturilor lor sau recunoaterea acestora, cu plata unor daune materiale pentru repararea prejudiciilor
succesorilor autorului. Legea stabilete i o excepie n cazul programelor pentru calculator, caz n care cauzate. Conform prevederilor din Legea 8/1996 pentru stabilirea despgubirilor, instanele de judecat
nu este posibil retractarea acestora, aspect firesc, avnd n vedere c ar fi i imposibil un control vor putea recurge la anumite criterii, cum ar fi consecinele economice ale faptei (ctig nerealizat de
asupra utilizrii ulterioare retractrii, dar i pentru c unele programe stau la baza unor sisteme ctre titular, beneficiu realizat de fptuitor), daunele morale cauzate etc., iar cnd aceasta nu este
complexe, astfel nct s-au aduce prejudicii semnificative unor persoane ce nu ar putea fi identificate n posibil, cuantumul despgubirilor va fi stabilit la triplul sumei care ar fi n mod legal datorat pentru
mod concret. tipul de utilizare care reprezint fapta ilicit.
4. Mijloace de drept penal. Legea stabilete i posibilitatea sancionrii ca infraciuni pentru
B. Drepturile patrimoniale de autor anumite fapte, care lezeaz dreptul de autor i drepturile conexe.
Latura patrimonial a dreptului de autor presupune anumite trsturi specifice, care le Toate creaiile, operele literare si artistice sunt protejate internaional de Convenia de la Berna
difereniaz de alte drepturi patrimoniale, dar care le separ i fa de latura nepatrimonial. Aceste pentru protecia Operelor Literare si Artistice care dateaz din 1886 revizuita prin Actul de la Paris din
drepturi rmn strns legate de persoana autorului, sunt exclusiv, ns sunt cesibile i limitate n timp. 24 iulie 1971 si modificata la 28 septembrie 1979. In Romnia Legea nr. 8/1996 stabilete cadrul
Prin decizia sa, autorul i poate da acordul ca opera sa s fie utilizat i de alte persoane. juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe.
Transmiterea acestor drepturi se poate realiza att prin acte ntre vii, prin contracte, cr i prin efectul Opera de creaie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la
legii, pentru cauz de moarte. nc o caracteristic special a acestor drepturi este aceea c sunt drepturi cunotina publica, prin simplul fapt al realizrii ei, chiar in cazul in care nu este terminata.
Temporare, fiind transmise motenitorilor pentru o perioad limitat de timp.
Protecia dreptului de autor Internetul si drepturile de autor
Legea prevede mai multe modaliti care sunt destinate a apra drepturile de autor i drepturile Internetul este descris fara a grei deloc un mijloc de comunicare multimedia. Mesajele
conexe. coninute in comunicarea prin internet sunt de foarte multe ori obiectul proteciei dreptului de autor.
1. Msuri tehnice de protecie. Legea, prevede posibilitatea folosirii de msuri tehnice de
Textul scris este coninutul de baza al unui site. Desigur nu orice text scris este o opera protejata
protecie prin care se nelege utilizarea oricrei tehnologii, dispozitiv sau component, care prin
prin dreptul de autor. Textul trebuie sa se bucure de caracteristica de a fi original. Aprecierea
funcionarea sa normal este destinat a mpiedica sau limita actele care nu sunt autorizate de titularii
originalitii nu este ntotdeauna simpla. Sunt exceptate de la protecie urmtoarea serie de texte care
drepturilor recunoscute prin lege. De asemenea, titularii drepturilor pot furniza n contextul comunicrii
conin:
operelor orice fel de informaii cu privire la drepturile legate de acea oper, condiiile i modalitile de
a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile tiinifice, procedeele, metodele de funcionare sau
utilizare a respectivei opere.
conceptele matematice ca atare si inteniile, coninute ntr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de
2. Mijloace de drept administrativ. nclcarea anumitor drepturi atrage dup sine rspunderea
scriere, de explicare sau de exprimare;
contravenional. Tot contravenie constituie i fapta persoanei juridice de a permite unei persoane
b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale
ale acestora;... e) nostru de zi cu zi. Dei, la prima vedere acesta reprezint un lucru foarte util, el este cel care ne ocup
tirile si informaiile de presa; f) cea mai mare parte din viaa noastr.
simplele fapte si date. Pentru c fiecare dintre noi are acces liber la internet, societatea n care trim a ajuns s uite ce
Astfel ca de cate ori este preluat un text din alta parte trebuie observat daca nu ne aflam in situaia nseamn s pescuieti cu adevrat o oper de art. Fr sa realizm suntem complicii pirateriei pe
in care nclcam drepturile de autor ale altora. In ceea ce privete tirile trebuie sa fie tiut ca, desi internet, plagiem i nu mai avem plcerea de a merge la un film sau la o pies de teatru, nu mai gsim
acestea nu sunt protejate prin drepturile de autor, reproducerea lor in cadrul unui site poate fi urmata de un refugiu citind o carte.
o aciune privind concurenta neloiala.
In spaiul virtual, dreptul se autor mpiedic alte persoane sa utilizeze materialele unui individ
pentru profit propriu. Drepturile de autor protejeaz informaiile, creaiile produs de ctre un individ
mpotriva copierii acestora.
Proprietarul informaiilor cu drept de autor are dreptul de a autoriza i de a reproduce opera sa (pe
suport electronic, video sau in format CD/DVD), si de a o distribui. In momentul in care orice persoan
ncalc dreptul de proprietate intelectuala, aceasta se numete nclcarea drepturilor de autor. Acest
lucru nseamn ca nu exista posibilitatea de a descrca, salva, transmite prin e-mail opere originale
ctre altcineva. Pentru aceste aciuni este nevoie de permisiunea autorului operei originale n scopul de
a o face transmisibila.29 Surse de documentare:
1. Academia Romana, Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan, DEX-Dictionarul explicativ al limbii
Legea copyright-ului mpiedica folosirea neautorizata (reproducerea, republicarea, obinerea de
romane, Editura: Univers Enciclopedic, 2007;
foloase materiale, etc.) a materialelor ce se supun acestei legi. Proprietarul de drept al materialului in
2. Ann Lathrop, Kathleen Foss, Kathleen E. Foss, Student cheating and plagiarism in the Internet
cauza si numai acesta, poate autoriza reproducerea electronica sau sub orice alta forma, multiplicarea si
era: a wake-up call, Libraries Unlimited, 2000;
distribuirea acestuia. Cnd un anume autor nclca legea copyright-ului acesta comite o infraciune.
3. Barrie JM, Presti DE, Digital plagiarism - The web giveth and the web shall taketh, J Med
In momentul in care un provider de internet constata ca un anume utilizator nclca dreptul de
Internet Res 2000; http://www.jmir.org;
autor asupra unui material oarecare, contul de internet poate fi dezactivat. Mai mult, daca asemenea
4. Barry Gilmore, Plagiarism: Why It Happens - How to Prevent It, Heinemann, 2008;
informaie este gzduita pe un site oarecare acelai provider poate bloca accesul utilizatorilor la
5. Basso L, Ethics in bio-medical publishing: plagiarism and self-plagiarism, SICCR org.,
respectivul site si/sau tergerea contului celui ce nclca legea.
http://www.siccr.org;
Internetul, drepturile de autor i pirateria sunt subiecte din ce n ce mai studiate i analizate n
6. Bill Marsh, Plagiarism: alchemy and remedy in higher education, SUNY Press, 2007;
ultimul timp la nivel global. Sunt problemele cu care ne confruntm foarte des, n diverse circumstane.
7. Carrol, J., A Handbook for deterring plagiarism in higher education. Oxford Brookes
Internetul reprezint pentru fiecare dintre noi mai mult dect o surs de informaii, este prietenul
29
Barrie JM, Presti DE, Digital plagiarism - The web giveth and the web shall taketh, J Med Internet Res 2000
University, 2nd Edition, 2007;

8. Carrol, J., & Ryan, J. (Eds.). Teaching international students: improving learning for all.
Routledge, Taylor & Francis Group. Henriksson, A-S, 2008;
9. Doctor P, In Other Words... Plagiarism in the new age. Asian Stud Med J 2003:
http://www.asmj.org/article0803.html;
10. Errami M, Garner H, A tale of two citations, Nature.; http://www.nature.com/nature/journal;
11. Ioan Macovei, Dreptul proprietii intelectuale, Bucureti, 2006;
12. Judy Anderson, Plagiarism, copyright violation, and other thefts of intellectual property: an
annotated bibliography with a lengthy introduction, McFarland, 1998;
13. Legea 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe, actualizat (2006);
14. Nicoleta - Rodica Dominte, Dicionar de dreptul proprietii intelectuale, Bucureti, 2009;
15. Purdue University Calumet, Academic Integrity; http://webs. Calumet. Purdue.edu/integrity/
16. Wendy Sutherland-Smith, Plagiarism, the Internet, and student learning: improving academic
integrity, Routledge, 2008;
17. http://www.plagiarism. org;
18. http://www.freelegaladvicehelp.com;
19. http://www.utsouthwestern.edu;
20. http://www.psychotherapy.ro
21. http://www.ecopyright.ro
22. http://chronicle.com;
23. http://www.plagiarismadvice.org;
24. www.umfcv.ro
25. http://www.wiu.edu
26. http://www.checkforplagiarism.net.
27. http://DetectarePlagiat.ro
PLAGIAT, FRAUDA ACADEMICA, FURT INTELECTUAL, DREPTURI DE AUTOR SI INTEGRITATE ACADEMICA IN ERA INTERNETULUI
Afla inaintea profesorului tau daca textul tau este original sau plagiat .
DetectarePlagiat.ro va pune la dispozitie cel mai performant program de detectie a
plagiatului fiind agreat de Comisia de Etica si utilizat in majoritatea Universitatilor din Romania si R.
Moldova.
http://DetectarePlagiat.ro
pg. 51 wwww.Licenta-Diploma-Master.com

Plagiat Frauda Academica Licenta Diploma Master

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plagiat Frauda Academica Licenta Diploma Master

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui

pg. 3 wwww.Licenta-Diploma-Master.com pg. 4 wwww.Licenta-Diploma-Master.com

Numele nu sunt elemente de copyright. Denumirile comerciale ale firmelor, produselor,

Autorul unei opere are urmtoarele drepturi morale:

de a dezvolta o strategie de prevenire a plagiatului in cadrul la Departamentul de de

Rspunsurile profesorilor i studenilor la ntrebri au fost date in baza unui set de

nivel global, aceste distribuii au fost similare. 20%

Studenti 28% 72% 9% 6%

Studenti 87% 19% 2% 4%

1.2. Ati plagiat/copiat folosind lucrarile altcuiva ca si cum ar fi ale dvs.?

Studenti 70% 53% 0% 0%

pg. 23 wwww.Licenta-Diploma-Master.com pg. 24 wwww.Licenta-Diploma-Master.com

1.5. Ati plagiat/copiat folosind un text dintr-o sursa cunoscuta, aducand

2.1.Ati plagiat/copiat cum parand un eseu de pe site-ui specializate, prezentandu-

Profesori 71% 17% 13% 8% Studenti europeni 30% 87% 0% 0%

pg. 25 wwww.Licenta-Diploma-Master.com pg. 26 wwww.Licenta-Diploma-Master.com

Urmrind datele comparative ntre studenii non-europeni si studenii europeni cu privire la

13 Comoditatea studentului 60% 47%

pg. 29 wwww.Licenta-Diploma-Master.com pg. 30 wwww.Licenta-Diploma-Master.com

6 Cursurile au grad de dificultate prea nalt 13.0% 0.0% 31.0% 18.6%

pg. 31 wwww.Licenta-Diploma-Master.com pg. 32 wwww.Licenta-Diploma-Master.com

30.0% Cum s evitam plagiatul

Sfaturi pentru descoperirea lucrrilor plagiate26

Inconsecvente in stilul de citare sau bibliografie; Verificarea documentelor in baze de date

(e) Surse de documentare: 27

Capitolul 6 Coninutul dreptului de autor

proprietate.28 este divulgat, aceste drepturi sunt doar eventuale.

o aciune privind concurenta neloiala.

University, 2nd Edition, 2007;

pg. 49 wwww.Licenta-Diploma-Master.com pg. 50 wwww.Licenta-Diploma-Master.com

S-ar putea să vă placă și