Sunteți pe pagina 1din 46

a) [X ] b) [X ] c) [X ] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [X] d) [X] e) [ ] a) [X ] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [ ] c) [ ] d) [X] e) [X] a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [X] a) [ X] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [X]

a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [ ]

1. Indicai tipurile de diagrame: Diagramele bazate pe lungimi Diagramele de proporii Diagramele cu coordonate geografice Diagrama Scatter Toate variantele descrise 2. Indicai diagramele bazate pe lungimi: Diagrame cu bare Pictograma Diagrama de proporii Diagramele speciale Toate variantele descrise 3. Ce elemente include suprafaa de reprezentare a graficului: Eticheta reelei de a e Titlul sau denumirea graficului !alorile intervalelor scalei "egenda graficului Scala ha#urilor aplicate 4. Reprezentarea grafic a ratelor se face prin: $rafice cu coordonate rectangulare Diagramele cu coordonate geografice Diagramele cu bare Diagramele de proporii Diagramele speciale 5. Indicai tipurile de grafice% &u coordonate rectangulare Diagrame &artodiagram' &u coordonate polare Speciale . !electai din cele enumerate c"nd se folose#te diagrama de proporii: ('sp)ndirea fenomenului Structura fenomenului *um'rul de bolnavi +sigurarea populaiei cu paturi la ,- mii de locuitori .ndicatorul de raport $. Reprezentarea grafic a indicatorului de proporie se face prin: Diagramele de proporii cu bare Pictograme /are Diagrama Scatter Diagramele de proporii cu discuri %. !electai din cele enumerate& c"nd se folose#te graficul cu coordonate rectangulare: ('sp)ndirea fenomenului 0ortalitatea infantil' dup' cauze de deces Ponderea de bolnavi Ponderea grupelor de s'n'tate +sigurarea populaiei cu medici la ,- mii de locuitori 1n ultimii 2 ani '. !electai din cele enumerate& c"nd se folose#te diagrama radial% (ata mortalit'ii generale 0ortalitatea infantil' 1n ,3 luni +sigurarea populaiei cu medici Ponderea vizitelor la domiciliu Sporul absolute 1(. Regulile de construire a diagramei cu discuri: (aza 4 valoarea spontan' (aza 4 valoarea medie

c) [ ] d) [X] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [X] d) [X] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [X] e) [X] a) [X] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [ ] c) [ ] d) [X] e) [X] a) [ ] b) [ ] c) [ X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [X] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ]

(aza 4 valoarea medie ponderat' Transferarea indicatorului 1n grade 5n sector se indic' valoarea 1n grade 11. !electai tezele care confirm utilitatea practic a reprezentrilor grafice: (eprezint' structura corelativ' dintre factorii de risc (eprezint' structura sau ponderea fenomenului studiat Prezint' dinamica #i legit'ile fenomenului (eprezint' gradul de r'sp)ndire #i relevan' a fenomenelor .ndic' gradul de influen' a factorilor asupra fenomenului 12. Regulile de construire a diagramei radiale: (aza 4 valoarea spontan' (aza 4 valoarea medie &ercul se imparte spontan &ercul se 1mparte dup' num'rul de observaii studiate (epartizarea valorilor pe coordinate 13. !electai componentele de baz a graficului: Suprafaa de reprezentare Suprafaa graficului +ria graficului +rgumentarea subiectului reprezentat Soft4ul 1n care se va efectua 14. !eriile cronologice pot fi: Simple &ompuse .ntrerupte *eintrerupte &ombinate 15. )a metodele de a*ustare a seriei cronologice se refer: 0a6orarea intervalului &alcularea mediei ponderate &alcularea mediei prin metoda momentelor &alcularea mediei de grup &alcularea mediei glisante 1 . !eria cronologic se a*usteaz dac: *ivelurile 1n dinamic' s1nt 1n cre#tere *ivelurile 1n dinamic' s1nt 1n descre#tere *ivelurile 1n dinamic' variaz' pronunat *ivelurile 1n dinamic' nu se modific' *ivelurile oscileaz' periodic 1$. +edia de grup ,n seria cronologic este: Suma a trei niveluri vecine Semisuma a dou' niveluri vecine !aloarea medie7 obinut' din nivelul dat #i dou' niveluri vecine Suma nivelurilor vecine Diferena dintre trei niveluri vecine 1%. -nul din indicatorii de analiz a seriei cronologice este: !aloarea medie a unui procent de spor !aloarea absolut' a unui procent de cre#tere !aloarea medie a sporului !aloarea absolut' a unui procent de spor Sporul relativ 1'. .i/elurile seriei cronologice pot fi reprezentate de: !alorile medii !alorile relative !alori omogene Structura morbidit'ii Ponderea vizitelor

a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [X] d) [X] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [X]

2(. Ritmul de cre#tere al seriei cronologice este: (aportul procentual al ritmului sporului la nivelul precedent (aportul procentual al nivelului urm'tor la cel precedent (aportul procentual al procentului absolut la ritmul sporului (aportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent (aportul procentual al unui procent de spor la nivelul precedent 21. !porul absolut reprezint: (aportul nivelului urm'tor la cel precedent Diferena dintre nivelul urm'tor #i nivelul precedent (aportul procentual al nivelului urm'tor la cel precedent Suma nivelurilor urm'tor #i precedent Semisuma nivelurilor urm'tor #i precedent8 22. .i/elurile seriei cronologice pot fi reprezentate de: !alori relative !alori absolute 0odul 0ediana !alori standardizate 23. 0aloarea absolut a unui procent de spor este: (aportul nivelului urm'tor la cel precedent (aportul procentual al nivelului urm'tor la cel precedent (aportul sporului absolut la ritmul sporului Semisuma nivelurilor urm'tor #i precedent (aportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent 24. Ritmul de spor reprezint: (aportul nivelului urm'tor la cel precedent (aportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului (aportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent (aportul procentual al nivelului urm'tor la cel precedent Suma nivelurilor urm'tor #i precedent 25. 0alorile ce formeaz seria cronologic se numesc: !ariant' 0odul 9nitate de observaie 0edian' *ivele

2 . !electai definiia corect a !eriei cronologice: a) [ ] Seria cronologic' este #irul constituit din valorile numerice relative ale unui caracter aran6ate 1n ordine cresc)nd' sau descrec)nd' b) [ ] Seria cronologic' este format' din nivelele unui caracter al unit'ilor de observaie c) [X] Seria cronologic' este #irul alc'tuit din valori numerice omogene7 comparabile ale unui fenomen7 care caracterizeaz' schimbarea lui la anumite intervale de timp d) [ ] Seria cronologic' este #irul numeric a unui eveniment care caracterizeaz' schimbarea lui 1n timp #i spaiu e) [ ] Seria cronologic' este un #ir de valori numerice ale unit'ilor de observaie luate 1mpreun' 1n anumite limite de spaiu #i timp a) [X] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [X] a) [X] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [ ] 2$. !eriile cronologice pot fi: Simple de interval &ompuse de interval Simple de moment 5ntrerupte de interval &ompuse 2%. !electai metodele de standardizare: Direct' .ndirect' Tangenial' Proporional' Parametric'

2'. +etoda direct de standardizare se utilizeaz pentru: a) [ ] Determinarea caracterului leg'turii dintre dou' fenomene studiate b) [X] &ompararea indicatorilor intensivi 1n scopul elimin'rii influenei asupra lor a factorilor ce determin' neomogenitatea totalit'ilor comparate c) [ ] Determinarea veridicit'ii diferenei dintre dou' totalit'i comparate d) [ ] Determinarea puterii leg'turii dintre dou' fenomene studiate e) [ ] Determinarea raportul dintre dou' fenomene studiate a) [ ] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] 3(. In cadrul metodei directe de standardizare drept standard poate fi primit% .ndicatorii intensivi generali .ndicatorii intensivi speciali &omponena unei totalit'i 0edia de grup' a unei totalit'i comparate ndicatorii generali de raport 31. 1rima etap a standardizrii directe include: &alcularea valorilor relative &alcularea indicatorilor intensivi generali #i speciali &alcularea indicatorilor standardizai &alcularea standardului &alcularea valorilor medii 32. 2tapa a doua a metodei directe de standardizare pre/ede: &alcularea indicatorilor intensivi speciali +legerea #i calcularea standardului &alcularea indicatorilor standardizai &alcularea :valorilor a#teptate; pentru fiecare grup' de standard &alcularea :valorilor a#teptate; numai pentru o grup' de standard

33. +etoda direct de standardizare pentru compararea indicatorilor intensi/i obinui ,n totaliti neomogene dup structur: a) [X] Se utilizeaz' b) [ ] *u se utilizeaz' c) [ ] Se utilizeaz' la un num'r mic de observaii d) [ ] Se utilizeaz' la un num'r mare de observaii e) [ ] Se utilizeaz' la un num'r par de observaii< a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] 34. Indicatorii standardizai: (eflect' nivelul veridic al fenomenului Sunt convenionali Sunt criterii de veridicitate Sunt criterii de variabilitate Sunt indicatori veridici

35. +etoda direct de standardizare pentru compararea indicatorilor intensi/i obinui ,n totaliti omogene dup structur: a) [ ] Se utilizeaz' b) [X] *u se utilizeaz' c) [ ] Se utilizeaz' la un num'r mic de observaii d) [ ] Se utilizeaz' la un num'r mare de observaii e) [ ] Se utilizeaz' la un num'r mediu de observaii a) [X] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [X] 3 . 3ac mrimea indicatorilor standardizai nu se deosebe#te de mrimea indicilor intensi/i 45 6 78: =actorul eliminat nu influeneaz' m'rimea indicatorului intensiv =actorul eliminat influeneaz' m'rimea indicatorului intensiv =actorul eliminat influeneaz' m'rimea indicatorului intensiv 1n direcia cre#terii =actorul eliminat influeneaz' m'rimea indicatorului intensiv 1n direcia descre#terii =actorul eliminat apropie de medie indicatorul intensive 3$. !electai scopul utilizrii metodei de standardizare: .dentificarea cauzelor divergenei indicelor generali intensivi #i medii comparai &ompararea #i analiza fenomenelor produse de medii neomogene Determinarea gradului de neomogenitate a totalit'ilor comparate +precierea gradului de influen' a factorilor asupra indicilor comparai .dentificarea factorilor influenei asupra fenomenului studiat

a) [ ] b) [X] c) [X] d) [X] e) [ ] a) [X] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [X] a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [X] e) [ ]

3%. +etoda standardizrii ne permite s constatm: $radul de neomogenitate 1n totalit'ile comparate =actori care au influenat indicii comparai *ivelul indicilor intensivi7 medii sau standardiz'rii calculai din totalit'i comparate #i standarde &oraportul indicilor comparai $radul de influen' a factorilor asupra fenomenului standart 3'. +etoda standardizrii se utileaz ,n cazul: Deferenei considerabile a indicilor de grup 1n totalit'ile neomogene comparate .nfluenei considerabile a factorilor omogeni asupra grupelor comparate *eomogenit'ii considerabile a totalit'ilor comparate Diferenei indicilor de grup 1n totalit'i omogene >ric'ror necesit'i 4(. Indicai la care etape a metodei de standardizare se utilizeaz /alori absolute: Prima #i a doua Prima #i a treia + doua #i a treia + doua #i a patra "a toate etapele 41. Care din /ariantele enumerate mai *os& indic /aloarea numeric real a fenomenului% !aloarea absolut' a standardului .ndicii standardizai .ndicii generali #i speciali e tensivi sau medii .ndicii generali intensivi sau medii !aloarea relativ' a fenomenului

42. )a care etap a metodei de standardizare se poate de confirmat prezena factorilor influenei asupra fenomenului studiat: a) [X] . etap' b) [ ] .. etap' c) [ ] ... etap' d) [ ] .! etap' e) [ ] ! etap' 43. Restabilii semnificaia primei etape a metodei de standardizare formulat ,n continuare: 9Calcularea indicelor .. pentru grupele comparate: ,nlocuind cu/intele omise cu una din /ariantele propuse: a) [ ] speciali standardizai b) [ ] speciali absolui c) [ ] standardizai medii #i intensivi de grup d) [X] generali #i intensivi ?sau medii) pentru grupele comparate e) [ ] standardizai absolui 44. !electai e;plicaiile enumerate mai *os de ce indicii standardizai sunt considerai condiionali: a) [ ] Pentru c' identific' prezena decala6ului dintre nivelele de grup' a fenomenului studiat b) [X] Pentru c' au fost obinui din totalit'i artificial #i condiional formate c) [X] Pentru c' indic'7 care ar fi fost nivelul fenomenului studiat dac' grupele comparate ar fi fost omogene dup' structur' d) [X] Pentru c' nu reflect' nivelul veridic #i real al fenomenului studiat e) [ ] Pentru c' reflect' nivelul veridic #i real al fenomenului studiat 45. Care din /ariantele propuse semnific esena etapei a 0<a a metodei de standardizare: a) [ ] &ompletarea tabelului cu indicii standardizai #i speciali eXtensivi pentru efectuarea compar'rii #i formularea concluziilor b) [ ] &ompletarea tabelului cu indicii speciali #i medii standardizai c) [X] &ompletarea tabelului analitic cu indicii generali intensivi sau medii #i standardizai pentru comparare #i formulare a concluziilor d) [ ] &ompletarea tabelului cu standardele generale de grup #i indicii standardizai pentru formulare a concluziilor e) [ ] &ompletarea tabelului de grup cu indici speciali@ a) [X] b) [ ] 4 . 5legei /arianta adec/at #i corespunztoare sensului etapei a III a metodei de standardizare: &alcularea valorilor absolute a#teptate a fenomenului 1n grupele standard Eliminarea factorilor intuii sau presupu#i care influeneaz' fenomenului studiat

c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [X] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [X] d) [X] e) [ ]

5nl'turarea mecanic' a factorii influeni asupra fenomenului 5nl'turarea factorilor influeni prin omogenizarea mediului care produce fenomenul studiat Determinarea grupelor de standard prin metoda ma6or'rii intervalului 4$. 0ariaz oare /aloarea indicilor standardizai ,n dependen de standardele alese #i calculate= da considerabil nu ne1nsemnat cu ,--A 4%. Indicai care din e;presiile propuse mai *os corespund etapei a I0 a metodei de standardizare: Sumarea totalit'ilor comparate Determinarea valorilor a#teptate 1n grupele de standard Determinarea indicatorilor standardizai Determinarea valorilor absolute 1n grupele de standard Determinarea gradului de influen' a factorilor asupra fenomenului 4'. Caracterizai factorii de risc: =actorii ce influeneaz' pozitiv starea de s'n'tateB =actorii ce caracterizeaz' starea de s'n'tate =actorii ce nu au nici o aciune asupra st'rii de s'n'tateB =actorii ce influeneaz' apariia unei anumite st'ri morbideB =actorii indifereniB 5(. !electati caracteristicele :>actorilor de protectie:: =actorii ce influeneaz' negativ starea de s'n'tateB =actorii ce influeneaz' pozitiv starea de s'n'tateB =actorii ce m'resc sperana de supravieuireB =actorii ce scad frecvena 1mboln'virilorB =actorii indifereniB

51. !electai caracteristicele 9>actorilor indifereni:: a) [ ] =actorii ce m'resc sperana de supravieuireB b) [ ] =actorii ce scad frecvena 1mboln'virilorB c) [ X] =actorii ce nu au nici o aciune asupra st'rii de s'n'tate B d) [ ] =actorii ce influeneaz' negativ starea de s'n'tateB e) [ ] =actorii ce influeneaz' pozitiv starea de s'n'tateB 52. !electai obiectele preocuprilor epidemiologice: a) [ X] Populaie int' b) [ ] 9n bolnav c) [X] 9n grup particular de bolnavi d) [ ] 9n copil e) [ ] .ndividul 53. !electai termenii caracteristici aplicrii epidemiologiei ,n sntatea public: a) [ X] Determinarea factorilor de risc b) [ ] Descrierea istoriei naturale a bolilor c) [ X] Depistarea #i supravegherea 1n mas' a bolilor d) [ ] Depistarea #i supravegherea bolii unui individ e) [X] &lasificarea bolilor 54. !electai termenii caracteristici aplicrii epidemiologiei ,n medicina clinic: a) [ ] &lasificarea bolilor b) [X] Descrierea istoriei naturale a bolilor c) [ X] Studiul pronosticului bolilor d) [ X] Studiul etiologiei bolilor e) [ ] Depistarea #i supravegherea 1n mas' a bolilor 55. !electai etapele cercetrii fundamentale ale epidemiologiei: a) [ ] Supravegherea bolii b) [ X ] .niierea procesului patologic c) [ ] Profila ia teriar' d) [ X ] Depistarea clinic' a bolii e) [X] .niierea procesului epidemiologic

5 . !electai etapele cercetrii aplicati/e ale epidemiologiei: a) [ X ] Profila ia teriar' b) [X ] Profila ia primordial' c) [ ] .niierea procesului epidemiologic d) [ X ] Profila ia primar' e) [ X ] Profila ia secundar' 5$. Indicai principalele tipuri de studii epidemiologice: a) [ X ] Studiile descriptive b) [ X ] Studiile analitice c) [ ] Studiile narative d) [ ] Studiile secionale e) [X ] studiile transversale 5%. !electai caracteristicile anc?etelor descripti/e: a) [ ] &ercet'torul controleaz' distribuia bolii b) [ ] "otul se auto1mparte 1ntr4un lot de studiu #i unul martor c) [X] Estimeaz' e istena 1ntr4o populaie a unor maladii #i a unor factori de risc d) [ X ] Permit elaborarea ipotezelor7 dar nu permit cunoa#terea factorului de risc #i a efectului e) [ ] Dovedesc relaia cauzal' sau eficacitatea unor decizii diagnostice #i organizaionale 5'. !electai enunul caracteristic :5sociaiei epidemiologice:: a) [X] (elaia ce se poate dovedi c' e ist' 1ntre dou' categorii distincte7 factori de risc #i boal' b) [ ] >rice condiie care poate fi descris' #i dovedit' c' se asociaz' apariiei unei anumite st'ri morbide cu o frecven' superioar' celei a#teptate c) [ ] =actor despre care p)n' 1n prezent nu se cunoa#te c' s4ar asocia cu starea de s'n'tate sau starea de boal' a unei populaii d) [ ] Probabilitatea apariiei bolilor sau decesului 1n prezena sau absena factorilor de risc e) [ ] Toate cele enumerate (. !electai afirmaia caracteristic :Riscului:: a) [ ] (elaia ce se poate dovedi c' e ist' 1ntre dou' categorii distincte7 factori de risc #i boal' b) [ ] >rice condiie care poate fi descris' #i dovedit' c' se asociaz' apariiei unei anumite st'ri morbide cu o frecven' superioar' celei a#teptate c) [ ] =actor despre care p)n' 1n prezent nu se cunoa#te c' s4ar asocia cu starea de s'n'tate sau starea de boal' a unei populaii d) [X ] Probabilitatea apariiei bolilor sau decesului 1n prezena sau absena factorilor de risc e) [ ] Toate cele enumerate 1. !electai enunul caracteristic :>actorului indiferent:: a) [ ] (elaia ce se poate dovedi c' e ist' 1ntre dou' categorii distincte7 factori de risc #i boal' b) [ ] >rice condiie care poate fi descris' #i dovedit' c' se asociaz' apariiei unei anumite st'ri morbide cu o frecven' superioar' celei a#teptate c) [ X ] =actor despre care p)n' 1n prezent nu se cunoa#te c' s4ar asocia cu starea de s'n'tate sau starea de boal' a unei populaii d) [ ] Probabilitatea apariiei bolilor sau decesului 1n prezena sau absena factorilor de risc e) [ ] Toate cele enumerate 2. !electai termenul caracteristic :1opulaiei la risc:: a) [ X ] Populaia purt'toare a factorilor de risc7 susceptibil' de a dezvolta o anumit' boal' b) [ ] >rice condiie care poate fi descris' #i dovedit' c' se asociaz' apariiei unei anumite st'ri morbide cu o frecven' superioar' celei a#teptate c) [ ] =actor despre care p)n' 1n prezent nu se cunoa#te c' s4ar asocia cu starea de s'n'tate sau starea de boal' a unei populaii d) [ ] &ondiia care prin eXistena ei menine starea de s'n'tate a unei populaii e) [ ] Toate cele enumerate 3. !electai termenul caracteristic :>rec/enei bolii:: a) [ ] Populaia purt'toare a factorilor de risc7 susceptibil' de a dezvolta o anumit' boal' b) [ ] >rice condiie care poate fi descris' #i dovedit' c' se asociaz' apariiei unei anumite st'ri morbide cu o frecven' superioar' celei a#teptate c) [ X ] .ntensitatea cu care apare o boal' 1ntr4o populaie d) [ ] &ondiia care prin e istena ei menine starea de s'n'tate a unei populaii e) [ ] Toate cele enumerate

4. !electai termenul caracteristic :Cauzalitii:: a) [ ] Populaia purt'toare a factorilor de risc7 susceptibil' de a dezvolta o anumit' boal' b) [ ] >rice condiie care poate fi descris' #i dovedit' c' se asociaz' apariiei unei anumite st'ri morbide cu o frecven' superioar' celei a#teptate c) [X] (elaia dintre toi factorii de risc #i efectele pe care le4ar putea produce d) [ ] &ondiia care prin e istena ei menine starea de s'n'tate a unei populaii e) [ ] Toate cele enumerate 5. !electai termenul caracteristic :2pidemiei:: a) [ ] Populaia purt'toare a factorilor de risc7 susceptibil' de a dezvolta o anumit' boal' b) [ ] >rice condiie care poate fi descris' #i dovedit' c' se asociaz' apariiei unei anumite st'ri morbide cu o frecven' superioar' celei a#teptate c) [ X ] +pariia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare 1ntr4o colectivitate uman'7 cu o frecven' 1n e ces fa' de frecvena normal a#teptat' d) [ ] &ondiia care prin e istena ei menine starea de s'n'tate a unei populaii e) [ ] Toate cele enumerate . Indicai& care este formula de calcul a :1re/alenei:: a) [ ] *um'rul de cazuri de boal' primare C num'rul populaiei X ,--b) [X] *um'rul de cazuri de boal' 1n perioada de observaie C num'rul populaiei X ,--c) [ ] *um'rul de cazuri noi 1n perioada specificat' C ani 4 persoan' de observaie X ,--d) [ ] *um'rul de cazuri de boal' primare C ani 4 persoan' de observaie X ,--e) [ ] Toate cele enumerate $. Indicai& care este formula de calcul a :Incidenei:: a) [X] *um'rul de cazuri de boal' primare C num'rul populaiei X ,--b) [ ] *um'rul de cazuri noi 1n perioada de observaie C num'rul populaiei X ,--c) [ ] *um'rul de cazuri noi 1n perioada specificat' C ani 4 persoan' de observaie X ,--d) [ ] *um'rul de cazuri de boal' primare C ani 4 persoan' de observaie X ,--e) [ ] Toate cele enumerate %. Indicai& care este formula de calcul a :Incidenei densitate:: a) [ ] *um'rul de cazuri de boal' primare C num'rul populaiei X ,--b) [ ] *um'rul de cazuri noi 1n perioada de observaie C num'rul populaiei X ,--c) [X] *um'rul de cazuri noi 1n perioada specificat' C ani 4 persoan' de observaie X ,--d) [ ] *um'rul de cazuri de boal' primare C ani 4 persoan' de observaie X ,--e) [ ] Toate cele enumerate '. !electai studiile descripti/e& efectuate 9)a ni/el de populaie:: a) [ X ] Studii de corelaie ?ecologice) b) [ ] Studii transversale c) [ ] Serii de cazuri d) [ ] Studii de cohort' e) [ ] Toate cele enumerate $(. !electai studiile descripti/e& efectuate 9)a ni/el de indi/izi:: a) [ ] Studii de corelaie ?ecologice) b) [ X] Studii transversal c) [ X ] Serii de cazuri d) [ X ] &azuri e) [ ] Toate cele enumerate $1. !electai a/anta*ele studiilor trans/ersale: a) [ ] Sunt cele ce permit o evaluare complet' a prevalenei b) [ ] Se desf'#oar' 1ntr4un timp relativ scurt c) [ ] Pot s' constituie o prim' etap' al unui studiu de cohorta d) [ ] +u un cost sc'zut e) [ X ] Toate cele enumerate $2. !electai indicatorii utilizai ,n analiza studiilor descripti/e: a) [ ] .ndicatori intensivi b) [ ] .ndicatori e tensivi c) [ ] .ndicatori de raport d) [ ] .ndicatori demonstrativi e) [ X] Toate cele enumerate

$3. !electai caracteristicile personale ale colecti/itii ,n studiile descripti/e: a) [ X ] !1rsta b) [ X ] Se ul c) [ ] Distribuia temporal' a bolilor #i a factorilor de risc d) [ X ] &ategoria sociala e) [ ] Toate cele enumerate $4. !electai caracteristicile temporale ale colecti/itii ,n studiile descripti/e: a) [ ] !1rsta b) [ ] Se ul c) [ X ] Distribuia temporal' a bolilor d) [ ] &ategoria sociala e) [ X ] Distribuia temporal' a factorilor de risc $5. !electai caracteristicile spaiale ale colecti/itii ,n studiile descripti/e: a) [ ] !1rsta b) [ ] Se ul c) [ X ] Distribuia spaial' a bolilor d) [ ] &ategoria social' e) [ X] Distribuia spaial' a factorilor de risc $ . 0ariabilele studiate ,ntr<o anc?et analitic sunt: a) [ X] E punerea b) [ ] =actorul indiferent c) [ ] =actorul de protecie d) [ X ] (ezultatul e) [ ] Epidemia $$. 2;punerea ,ntr<o anc?et analitic poate fi: a) [ ] +ctiv' b) [ ] *atural' c) [ ] Pasiv' d) [ ] &u variabil' intrinsec' e) [X] Toate cele enumerate $%. Rezultatul obinut ,ntr<un studiu analitic poate fi msurat prin: a) [ ] Deces b) [ ] Dimensiunile unei tumori c) [ ] .ntensitatea durerii d) [ ] &alitatea vieii e) [ X ] Toate cele enumerate $'. !electai caracteristica in/estigaiei epidemiologice ,ntr<un studiu caz < control: a) [ ] Se observ' #i se m'soar' concomitent #i e punerea #i rezultatul b) [ ] Pe un grafic "e is corespund culoarului oblic longitudinal c) [ ] .nvestigaia se face de la e punere spre rezultat d) [ X ] .nvestigaia porne#te de la rezultat spre e punere e) [ ] Toate cele enumerate %(. !elecia subiecilor ,ntr<un studiu caz < control se efectueaz: a) [ ] 5n funcie de e punere b) [X] 5n funcie de rezultat c) [ ] 0i t' d) [ ] *u este legat' nici de e punere7 nici de rezultat e) [ ] Pe un grafic "e is %1. !electai alte denumiri ale studiilor caz @ control: a) [ X ] Studii retrospective b) [ X] Studii anamnestice c) [ ] Studii mi te d) [ ] Studii de a#teptare e) [ ] Studii de inciden' %2. )otul test ,ntr<un studiu caz < control poate fi constituit din: a) [ ] /olnavi spitalizai b) [ ] Populaia int'

c) [ ] /oli profesionale d) [ ] =orme de boli 1nt1lnite 1n populaia general' e) [ X ] Toate cele enumerate %3. )otul martor ,ntr<un studiu caz < control poate fi constituit din: a) [ X] /olnavi spitalizai cu alt diagnostic dec)t cel studiat b) [ X ] E#antion din populaia generala c) [ X ] $rup heterogen d) [ ] /olnavi spitalizai cu acela#i diagnostic studiat e) [ ] Toate cele enumerate %4. Culegerea informaiilor ,ntr<un studiu caz < control se face: a) [ ] Din documente medicale b) [ ] .nterviu c) [ ] E aminare direct d) [ ] De c'tre e aminator e) [ X ] Toate cele enumerate %5. !elecionarea lotului control ,ntr<un studiu caz < control se face: a) [ X] "otul control trebuie s' fie similar lotului test7 cu e cepia bolii respective b) [ ] "otul control trebuie s' fie similar lotului test7 inclusiv boala respectiv' c) [X] Este necesar de eliminat factorii de risc comuni cazurilor #i martorilor d) [X] "otul control trebuie s' fie c1t mai heterogen e) [ ] "otul control trebuie s' fie c1t mai puin heterogen % . !electai a/anta*ele studiilor caz < control: a) [ X ] Sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioad' de laten' mare b) [ X] Sunt mai puin costisitoare dec)t cele de cohorta c) [ X ] *ecesit' mai puin timp pentru desf'#urarea studiului7 dec)t cele de cohorta d) [ ] *ecesit' mai mult timp pentru desf'#urarea studiului7 dec)t cele de cohort' e) [ ] Sunt mai costisitoare dec)t cele de cohorta %$. !electai deza/anta*ele studiilor caz < control: a) [ ] Sunt studii de durat'7 unele persoane pot deceda7 migra sau refuza participarea b) [ X] *u permit m'surarea directa a (( c) [ X ] 5n studiile caz4control se studiaz' doar un singur efect d) [ ] De ordin administrativ7 foarte costisitoare 1n termeni de timp7 personal #i urm'rire a pacienilor e) [ X ] Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil %%. An cazul c,nd Bdds ratio este mai mic dec,t 1& atunci: a) [ ] E punerea este factor de risc b) [X ] E punerea este factor de protecie c) [ ] *u e ist' nici o asociaie 1ntre e punere #i rezultat d) [ ] E ist' o asociaie 1ntre e punere #i boal' pentru c' riscul este mai mare la none pu#i e) [ ] Toate cele enumerate %'. !electai afirmaia corect& care este caracteristica unui studiu ?ibrid: a) [ X ] +tunci c1nd un studiu caz 4 control este efectuat pe baza unui studiu de cohort' 1n desf'#urare b) [ ] +tunci c1nd un studiu caz 4 control este efectuat pe baza unui studiu descriptiv 1n desf'#urare c) [ ] +tunci c1nd un studiu caz 4 control este efectuat pe baza unui studiu clinic randomizat 1n desf'#urare d) [ ] +tunci c1nd un studiu caz 4 control este efectuat pe baza unui studiu transversal 1n desf'#urare e) [ ] +tunci c1nd un studiu caz 4 control este efectuat pe baza unui studiu de caz 1n desf'#urare '(. >ora asocierii epidemiologice ,n studiile caz < martor se msoar cu: a) [ X ] >dds ratio b) [ ] (iscul atribuit c) [ ] Prevalena factorului de risc d) [ ] .ncidena factorului de risc e) [ ] Toate cele enumerate '1. Impactul aciunii factorului de risc ,n populaie ,n studiile caz < martor se msoar cu: a) [ ] (iscul relativ b) [ X ] (iscul atribuit c) [ ] Prevalena factorului de risc d) [ ] .ncidena factorului de risc e) [ ] Toate cele enumerate

'2. Bdds ratio ,n studiile caz < martor ne demonstreaz: a) [ ] De c1te ori este mai mare riscul bolii ?decesului) la e pu#i fa' de none pu#i b) [ X ] =ora asocierii epidemiologice c) [ ] &u c1t este mai mare riscul la cei e pu#i fa' de none pu#i d) [X ] (aportul dintre probabilitatea realiz'rii unui eveniment la probabilitatea nerealiz'rii lui e) [ ] .mpactul aciunii factorului de risc 1n populaie '3. Riscul atribuit ,n studiile caz < martor& ne demonstreaz: a) [ ] De c1te ori este mai mare riscul bolii ?decesului) la eXpu#i fa' de noneXpu#i b) [ ] =ora asocierii epidemiologice c) [ ] &u c1t este mai mare riscul bolii la cei e pu#i fa' de none pu#i d) [ ] =recvena deceselor e) [ X ] .mpactul aciunii factorului de risc 1n populaie '4. 1entru ca asociaia epidemiologic dintre factorul de risc #i boal s fie do/edit ,ntr<un studiu caz<control& Bdds ratio trebuie s ia /alori: a) [ ] Egal cu , b) [X] 0ai mare dec1t , c) [ ] 0ai mic dec1t , d) [ ] Egal cu e) [ ] Toate cele enumerate '5. An cazul c,nd Bdds ratio este mai mare dec,t 1& atunci: a) [ X ] E punerea este factor de risc b) [ ] E punerea este factor de protecie c) [ ] *u e ist' nici o asociaie 1ntre e punere #i rezultat d) [ ] EXist' o asociaie 1ntre e punere #i boal' pentru c' riscul este mai mare la none pu#i e) [ ] Toate cele enumerate ' . !electai afirmaiile caracteristice studiilor caz<martor: a) [X] sunt adecvate pentru problemele de s'n'tate ce apar rar b) [ ] sunt adecvate pentru determinarea ratelor de inciden' c) [X] sunt mai puin costisitoare dec1t studiile de cohort d) [ ] e ist' o asociaie 1ntre e punere #i boal' pentru c' riscul este mai mare la none pu#i e) [X] dificil de a asigura comparabilitatea 1ntre persoanele de control #i cazuri '$. !electai afirmaiile ce nu sunt caracteristice studiilor caz<martor: a) [ ] sunt adecvate pentru problemele de s'n'tate ce apar rar b) [ X ] sunt adecvate pentru determinarea ratelor de inciden' c) [ ] sunt mai puin costisitoare dec1t studiile de cohort' d) [ X ] e ist' o asociaie 1ntre e punere #i boal' pentru c' riscul este mai mare la none pu#i e) [ ] este dificil de a asigura comparabilitatea 1ntre persoanele de control #i cazuri '%. !electai afirmaiile caracteristice studiilor caz<martor: a) [ ] >dds ratio este o estimare adecvat' a riscului relativ c1nd ratele de inciden' ale problemei de s'n'tate studiate sunt mari b) [ ] Datele colectate permit calcularea riscului relativ c) [X] necesit' de obicei volume ale e#antionului mai mici dec1t studiile de cohort' d) [ ] > variabil' poate fi modificator al efectului sau factor de confuzie7 dar niciodat' ambele e) [ X ] 9n odds ratio mai mare sau mai mic de ,B-7 e prim' faptul c' riscul problemei de s'n'tate este asociat cu e punerea ''. An cazul c,nd Bdds ratio este egal cu 1& atunci: a) [ ] E punerea este factor de risc b) [ ] E punerea este factor de protecie c) [ X ] *u e ist' nici o asociaie 1ntre e punere #i rezultat d) [ ] E ist' o asociaie 1ntre e punere #i boal' pentru c' riscul este mai mare la none pu#i e) [ ] Toate cele enumerate 1((. !electai afirmaiile ce nu sunt caracteristice studiilor caz<martor: a) [ X ] >dds ratio este o estimare adecvat' a riscului relativ c1nd ratele de inciden' ale problemei de s'n'tate studiate sunt mari b) [ X] Datele colectate permit calcularea riscului relativ c) [ ] necesit' de obicei volume ale e#antionului mai mici dec1t studiile de cohort' d) [X] > variabil' poate fi modificator al efectului sau factor de confuzie7 dar niciodat' ambele e) [ ] 9n odds ratio mai mare sau mai mic de ,B-7 e prim' faptul c' riscul problemei de s'n'tate

este asociat cu e punerea 1(1. 3in ce cauz msurile asocierii utilizate pentru studiile de co?ort nu pot fi aplicate pentru studiile caz martor% a) [ ] Deoarece persoanele de control sunt selectate dintr4o populaie diferit' de cea a cazurilor b) [ ] Din cauza erorii de selecie c) [X] Deoarece nu se pot determina ratele f'r' cunoa#terea e punerii d) [ ] Deoarece 1n studiul caz control se studiaz' indivizi e pu#i #i none pu#i e) [ ] Toate cele enumerate 1(2. !electai caracteristica fazei II de e;perimentare a medicamentelor: a) [ ] Se efectueaz' pe un num'r mic de subieci ?D-4,--) b) [ ] +re ca scop de a evalua tolerana #i sigurana tratamentului c) [ X ] Precizeaz' eficacitatea optimal' a tratamentului d) [X ] Se efectueaz' la ,--43-- subieci e) [ ] Stabile#te eficacitatea tratamentului7 prin teste terapeutice comparative 1(3. !electai afirmaiile ce sunt caracteristice studiilor caz<martor: a) [ ] Subiecii de studiu din populaia int' sunt alocai grupului de tratament sau celui de comparare b) [ X ] &azurile sunt persoanele care au problema de s'n'tate studiat' c) [ X ] Scopul studiului este de a decide dac' e punerea studiat' poate fi responsabil' de condiia de s'n'tate a cazurilor d) [X] Pentru a fi inclus 1n studiu cazul trebuie s' aib' sigur problema de s'n'tate studiat' e) [ ] (udele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi 1(4. !electai caracteristica fazei I de e;perimentare a medicamentelor: a) [ X ] Se efectueaz' pe un num'r mic de subieci ?D-4,--) b) [ X ] +re ca scop de a evalua tolerana #i sigurana tratamentului c) [ ] Precizeaz' eficacitatea optimal' a tratamentului d) [ ] Se efectueaz' la ,--43-- subieci e) [ ] Stabile#te eficacitatea tratamentului7 prin teste terapeutice comparative 1(5. !electai afirmaiile ce nu sunt caracteristice studiilor caz<martor: a) [X] Subiecii de studiu din populaia int' sunt alocai grupului de tratament sau celui de comparare b) [] &azurile sunt persoanele care au problema de s'n'tate studiat' c) [ ] Scopul studiului este de a decide dac' e punerea studiat' poate fi responsabil' de condiia de s'n'tate a cazurilor d) [] Pentru a fi inclus 1n studiu 7 cazul trebuie s' aib' sigur problema de s'n'tate studiat' e) [ X ] (udele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi 1( . !electai caracteristica studiilor clinice: a) [ ] Sunt studii controlate b) [ ] !erific' ipotezele elaborate 1n anchetele descriptive #i verificate analitic c) [ ] &ercet'torul administreaz' factorul studiat d) [ ] Dovedesc eficacitatea tratamentelor7 interveniilor e) [ X ] Toate cele enumerate 1($. !electai caracteristica termenului 9Rata e/enimentului e;perimental 4R228:: a) [ X ] Proporia pacienilor din grupul celor la care li s4a administrat substana activ'7 #i care au r'spuns pozitiv b) [ ] Proporia pacienilor din grupul celor la care li s4a administrat placebo7 #i care au r'spuns pozitiv c) [ ] Diferena absolut' dintre rata evenimentului de control #i rata evenimentului eXperimental d) [ ] *um'rul de pacieni ce trebuie s' beneficieze de tratament7 pentru a salva , de la efectul nedorit e) [ ] 5n ce proporie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului,@ 1(%. !electai domeniile de aplicare a studiilor clinice: a) [ ] Evaluarea eficacit'ii vaccinurilor noi b) [ ] E perimentarea medicamentelor noi c) [ ] Evaluarea de noi conduite terapeutice d) [ ] Evaluarea unor programe de educaie e) [ X ] Toate cele enumerate 1('. !electai caracteristica fazei III de e;perimentare a medicamentelor:

a) [ ] Se efectueaz' pe un num'r mic de subieci ?D-4,--) b) [ ] +re ca scop de a evalua tolerana #i sigurana tratamentului c) [ ] Precizeaz' eficacitatea optimal' a tratamentului d) [ X ] Se efectueaz' la 2--4,2-- subieci e) [ X ] Stabile#te eficacitatea tratamentului7 prin teste terapeutice comparative 11(. !electai caracteristica modelului de tratament 9,ncruci#at 4crosso/er8:: a) [ ] Se utilizeaz' c)nd formarea grupurilor de studiu este dificil' b) [ X ] =iec'rui subiect luat 1n studiu i se administreaz' ambele scheme de tratament7 pentru comparare c) [ ] Studiul poate fi 1ntrerupt c)nd se poate de stabilit o diferen' semnificativ' de eficacitate a tratamentului d) [ X ] 9n avanta6 este c' variabilitatea de r'spuns al unui subiect la dou' tratamente diferite este mai mic' dec)t variabilitatea de r'spuns a doi subieci diferii e) [ X ] "imitele acestui model este c' necesit' administrarea tratamentului de scurt' durat' cu o perioad' ?Eash out)7 de sp'lare 1ntre tratamentele administrate pentru a diminua efectul rezidual al primului tratament 111. An studiile clinice e#antionarea probabilistic& unde fiece unitate are o probabilitate de selecie& include% a) [ ] Tragere la sori simpl' b) [ ] Tragere la sori stratificat' c) [ ] Tragere la sori a grupelor d) [ ] Selecie sistematic' e) [ X ] Toate cele enumerate 112. !electai caracteristicele e#antionrii neprobabilistice ,n studiile clinice: a) [ ] =iece unitate are o probabilitate de selecie b) [ X ] *u specific' o probabilitate de selecie c) [ ] Se aleg la 1nt1mplare grupe naturale de indivizi d) [ ] Selecie sistematic' e) [ ] Se aleg grupe 1n care populaia a fost divizat' 1n funcie de unele caracteristici ?v1rst'7 gen) 113. !electai caracteristicele studiului clinic controlat: a) [ X ] Subiecii luai 1n studiu trebuie s' fie asem'n'tori 1n ceea ce prive#te boala7 mediul7 maladiile asociate b) [X] Subiecii trebuie s' se deosebeasc' numai prin administrarea tratamentului luat 1n studiu c) [ X ] 9nit'ile de studiu se aloc' la grupe de tratament diferite prin randomizare d) [ X ] &ontrolul poate fi efectuat prin atribuirea c1t mai multor variabile e) [ ] &ontrolul poate fi efectuat prin atribuirea a c1t mai puine variabile 114. !electai caracteristicele termenului 9Randomizare:: a) [ ] Este o modalitate fezabil' de a crea grupuri comparabile b) [ ] (andomizarea ofer' aceea#i #ans' oric'rui individ de a primi oricare din tratamentele propuse c) [ ] Probabilitatea unui individ de a primi o anumit' repartizare 1n grupele de studiu este independent' de probabilitatea altui individ de a primi aceea#i alocare d) [ ] &a metod' de randomizare este utilizarea tabelului cu numere aleatoare e) [ X ] Toate cele enumerate 115. !electai caracteristica modelului de tratament 9,n paralel:: a) [ X ] 5n acest model subiecilor ambelor grupe li se administreaz' o singur' schem' terapeutic' de4a lungul 1ntregii cercet'ri b) [X] "imita acestui model este variabilitatea rezultatelor obinute #i necesit' un num'r mare de subieci luai 1n grupele de studiu c) [ ] 5n acest model subiectul este alocat aleatoriu 1ntr4un grup ce urmeaz' o succesiune predefinit' de tratamente unde fiece persoan' prime#te mai mult de un tratament d) [ ] 5ntre tratamentele succesive poate fi o perioad' f'r' tratament7 pentru a sc'dea efectele de lung' durat' a tratamentului administrat e) [ ] Perioada de urm'rire trebuie s' fie egal' la toate tratamentele administrate 11 . !electai caracteristica modelului de tratament 9de substituire:: a) [ X ] Se utilizeaz' c)nd formarea grupurilor de studiu este dificil' b) [ ] =iec'rui subiect luat 1n studiu i se administreaz' ambele scheme de tratament7 pentru comparare c) [ X ] Studiul poate fi 1ntrerupt c)nd se poate de stabilit o diferen' semnificativ' de eficacitate a tratamentului d) [ ] 9n avanta6 este c' variabilitatea de r'spuns al unui subiect la dou' tratamente diferite este mai mic' dec)t variabilitatea de r'spuns a doi subieci diferii

e) [ ] "imitele acestui model este c' necesit' administrarea tratamentului de scurt' durat' cu o perioad' ?Eash out)7 de sp'lare 1ntre tratamentele administrate pentru a diminua efectul rezidual al primului tratament 11$. !electai caracteristica fazei I0& postmarCeting& de e;perimentare a medicamentelor: a) [ ] Se efectueaz' pe un num'r mic de subieci ?D-4,--) b) [ X ] +re ca scop precizarea eventualelor indicaii noi c) [ X ] +re ca scop precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului d) [ X ] Sunt efectuate dup' ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generala e) [ ] Stabile#te eficacitatea tratamentului7 prin teste terapeutice comparative 11%. !electai modalitile de administrare a inter/eniei medicale: a) [ ] 5n mod deschis b) [ ] Simplu orb c) [ ] Dublu orb d) [ ] Triplu orb e) [ X ] Toate cele enumerate 11'. !electai caracteristica modalitii de administrare a inter/eniei medicale 9An mod desc?is:: a) [ X ] &ercet'torul #i subiecii din cele dou' loturi sunt informai referitor la administrare b) [ X ] &ercet'torul cunoa#te care este lotul test #i care este lotul martor c) [ ] Subiecii nu cunosc 1n care lot au fost alocai d) [ ] (iscul acestui procedeu este c' cercet'torul poate urm'ri lotul test cu o mai mare atenie dec)t lotul martor e) [ ] &ercet'torul poate s' nu observe unele aspecte ap'rute 1n lotul martor 12(. !electai caracteristica modalitii de administrare a inter/eniei medicale 9!implu orb:: a) [ ] &ercet'torul #i subiecii din cele dou' loturi sunt informai referitor la administrare b) [X ] &ercet'torul cunoa#te care este lotul test #i care este lotul martor c) [ X] Subiecii nu cunosc 1n care lot au fost alocai d) [ X ] (iscul acestui procedeu este c' cercet'torul poate urm'ri lotul test cu o mai mare atenie dec)t lotul martor e) [ X] &ercet'torul poate s' nu observe unele aspecte ap'rute 1n lotul martor 121. An urma analizei rezultatelor studiilor clinice& inter/enia este factor de risc& atunci c,nd % a) [ X ] (( F , b) [ ] (( G , c) [ ] (( H , d) [ ] (( H 3 e) [ ] Toate cele enumerate 122. !electai caracteristica modalitii de administrare a inter/eniei medicale 93ublu orb:: a) [ X ] &ercet'torul nu cunoa#te 1n care lot au fost repartizai subiecii b) [ X ] Subiecii nu cunosc 1n care lot au fost repartizai c) [ X] &ercet'torul prime#te produsele 1n ambala6e identice7 cu numere de serie diferite7 pe care le va comunica conduc'torului studiului7 odat' cu rezultatele d) [ ] Tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane7 cercet'torul7 subiectul #i persoana ce m'soar' criteriul de raionament e) [ ] &ercet'torul #i subiecii din cele dou' loturi sunt informai referitor la administrare 123. Riscul relati/ ,n studiile clinice& ne demonstreaz: a) [ X ] De c1te ori este mai mare riscul bolii la martori fa' de eXperiment b) [X] =ora asocierii epidemiologice c) [ ] &u c1t este mai mare riscul la cei e pu#i fa' de none pu#i d) [ ] =recvena deceselor e) [ ] .mpactul aciunii factorului de risc 1n populaie 124. An urma analizei rezultatelor studiilor clinice& inter/enia este factor de protecie& atunci c,nd: a) [ ] (( F , b) [ ] (( G , c) [ X ] (( H , d) [ ] (( H 3 e) [ ] Toate cele enumerate 125. !electai caracteristica modalitii de administrare a inter/eniei medicale 9Driplu orb:: a) [ ] &ercet'torul nu cunoa#te 1n care lot au fost repartizai subiecii b) [ ] Subiecii nu cunosc 1n care lot au fost repartizai

c) [ ] &ercet'torul prime#te produsele 1n ambala6e identice7 cu numere de serie diferite7 pe care le va comunica conduc'torului studiului7 odat' cu rezultatele d) [ X ] Tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane7 cercet'torul7 subiectul #i persoana ce m'soar' criteriul de raionament e) [ ] &ercet'torul #i subiecii din cele dou' loturi sunt informai referitor la administrare 12 . !electai caracteristica termenului 9Rata e/enimentului de control 4R2C8 E F:: a) [ ] Proporia pacienilor din grupul celor la care li s4a administrat substana activ'7 #i care au r'spuns pozitiv b) [ X ] Proporia pacienilor din grupul celor tratai cu placebo7 #i care au r'spuns pozitiv c) [ ] Diferena absolut' dintre rata evenimentului de control #i rata evenimentului eXperimental d) [ ] *um'rul de pacieni ce trebuie s' beneficieze de tratament7 pentru a salva , de la efectul nedorit e) [ ] 5n ce proporie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului 12$. !electai caracteristica termenului 9Reducerea absolut a riscului 45RR8:: a) [ ] Proporia pacienilor din grupul celor la care li s4a administrat substana activ'7 #i care au r'spuns pozitiv b) [ ] Proporia pacienilor din grupul celor tratai cu placebo7 #i care au r'spuns pozitiv c) [ X ] Diferena absolut' dintre rata evenimentului de control #i rata evenimentului e perimental d) [ ] *um'rul de pacieni ce trebuie s' beneficieze de tratament7 pentru a salva , de la efectul nedorit e) [ ] 5n ce proporie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului 12%. !electai caracteristica termenului 9Reducerea relati/ a riscului 4RRR8:: a) [ ] Proporia pacienilor din grupul celor la care li s4a administrat substana activ'7 #i care au r'spuns pozitiv b) [ ] Proporia pacienilor din grupul celor tratai cu placebo7 #i care au r'spuns pozitiv c) [ ] Diferena absolut' dintre rata evenimentului de control #i rata evenimentului eXperimental d) [ ] *um'rul de pacieni ce trebuie s' beneficieze de tratament7 pentru a salva , de la efectul nedorit e) [ X ] 5n ce proporie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului 12'. An urma analizei rezultatelor studiilor clinice& inter/enia este factor indiferent& atunci c,nd: a) [ ] (( F , b) [X ] (( G , c) [ ] (( H , d) [ ] (( H 3 e) [ ] Toate cele enumerate33 13(. !electai caracteristica termenului 9.umrul necesar a fi tratat 4..D8:: a) [ ] Proporia pacienilor din grupul celor la care li s4a administrat substana activ'7 #i care au r'spuns pozitiv b) [ ] Proporia pacienilor din grupul celor tratai cu placebo7 #i care au r'spuns pozitiv c) [ ] Diferena absolut' dintre rata evenimentului de control #i rata evenimentului e perimental d) [ X ] *um'rul de pacieni ce trebuie s' beneficieze de tratament7 pentru a salva , de la efectul nedorit e) [ ] 5n ce proporie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului 131. 1entru calcularea beneficiului tratamentului se /or calcula urmtorii indicatori: a) [ ] (iscul relativ?(() b) [ ] (educerea absolut' a riscului ?+(() c) [ ] (educerea relativ' a riscului ?((() d) [ ] *um'rul necesar a fi tratat ?**T) e) [ X ] Toate cele enumerate 132. !electai caracteristica in/estigaiei epidemiologice ,ntr<un studiu de co?ort: a) [ ] Se observ' #i se m'soar' concomitent #i e punerea #i rezultatul b) [ ] Pe un grafic "e is corespund culoarului oblic longitudinal c) [ X ] .nvestigaia se face de la e punere spre rezultat d) [ ] .nvestigaia porne#te de la rezultat spre e punere e) [ ] Toate cele enumerate 133. An urma analizei rezultatelor studiilor de co?ort& factor indiferent poate fi: a) [ ] (( F ,7 (+ F b) [X ] (( G ,7 (+ G -

c) [ ] (( H ,7 (+ H d) [ ] (( H ,7 (+ F e) [ ] Toate cele enumerate 134. !elecia subiecilor ,ntr<un studiu de co?ort se efectueaz: a) [X] 5n funcie de e punere b) [ ] 5n funcie de rezultat c) [ ] 0i t' d) [ ] *u este legat' nici de e punere7 nici de rezultat e) [ ] Pe un grafic "e is 135. !electai alte denumiri ale studiilor de co?ort: a) [ ] Studii retrospective b) [ ] Studii anamnestice c) [ ] Studii mi te d) [ X ] Studii de a#teptare e) [ X] Studii de incidena 13 . An cazul c,nd riscul relati/ este mai mare dec,t 1& atunci: a) [ X ] E ist' o asociaie 1ntre factorul de risc #i boal' pentru c' riscul este mai mare la e pu#i b) [ ] =actorul studiat nu este un factor de risc7 ci de protecie7 pentru c' riscul bolii la e pu#i este mai mic fa' de none pu#i c) [ ] *u e ist' nici o asociaie 1ntre factorul de risc #i boal'7 pentru c' riscul este la fel #i la e pu#i #i la none pu#i d) [ ] E ist' o asociaie 1ntre factorul de risc #i boal' pentru c' riscul este mai mare la none pu#i e) [ ] Toate cele enumerate 13$. !electai a/anta*ele studiilor de co?ort: a) [ X ] Se calculeaz' incidena bolii pentru ambele grupuri7 ce permite calculul direct al (( pentru fiece grup b) [ ] Sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioad' de laten' mare c) [ X ] Dac' studiul a fost realizat pe un e#antion7 rezultatele pot fi generalizate la 1ntreaga populaie d) [ ] *ecesit' mai puin timp pentru desf'#urarea studiului7 dec)t studiile caz 4 control e) [ X ] (ezultatele apar dup' aciunea =(7 ce confer' studiului un caracter calitativ crescut 13%. !electai& caracteristicele anc?etelor analitice prospecti/e de tip I: a) [ ] Se ia la 1nceput de studiu un lot de subieci asupra c'rora a acionat factorul de risc #i un lot martor b) [X ] &ercetarea 1ncepe fie 1nainte de a aciona factorul de risc7 fie dup' aciunea factorului de risc c) [X ] Se ia 1n observaie un lot de subieci7 ale#i aleator din populaie #i se a#teapt' s' acioneze factorul de risc d) [X] "otul se auto1mparte 1ntr4un lot de studiu #i unul martor e) [ ] "oturile nu sunt autoconstituite7 intervine cercet'torul #i le selecteaz' 13'. 1entru a alege tipul anc?etei epidemiologice& este important: a) [ ] Situaia socio4economic' a populaiei b) [ ] Densitatea populaiei c) [X] =recvena bolii 1n populaie d) [X] +vanta6ele #i dezavata6ele anchetelor e) [X] =recvena probabil' a e punerii la risc 14(. Ce tip de studiu de co?ort este indicat& dac pre/alena factorului de risc este mic: a) [ ] (etrospectiv b) [ ] Prospectiv istoric c) [ X ] Prospectiv tip .. d) [ ] E perimental e) [ ] Descriptiv 141. An urma analizei rezultatelor studiilor de co?ort& factor de risc poate fi: a) [ X ] (( F ,7 (+ F b) [ ] (( G ,7 (+ G c) [ ] (( H ,7 (+ H d) [ ] (( H ,7 (+ F e) [ ] Toate cele enumerate 142. An baza datelor obinute din anc?eta de co?ort& putem msura: a) [ ] =recvena bolii b) [ ] =ora asocierii epidemiologice c) [ ] .mpactul aciunii factorului de risc 1n populaie d) [ ] =recvena deceselor e) [ X ] Toate cele enumerate

143. Riscul relati/ ,n studiile de co?ort ne demonstreaz: a) [X] De c1te ori este mai mare riscul bolii ?decesului) la e pu#i fa' de none pu#i b) [X] =ora asocierii epidemiologice c) [ ] &u c1t este mai mare riscul la cei eXpu#i fa' de noneXpu#i d) [ ] =recvena deceselor e) [ ] .mpactul aciunii factorului de risc 1n populaie 144. 1entru ca asociaia epidemiologic dintre factorul de risc #i boal s fie do/edit& riscul relati/ trebuie s ia /alori: a) [ ] Egal cu , b) [X] 0ai mare dec1t , c) [ ] 0ai mic dec1t , d) [ ] Egal cu e) [ ] Toate cele enumerate 145. An cazul c,nd riscul relati/ este egal cu 1& atunci: a) [ ] E ist' o asociaie 1ntre factorul de risc #i boal' pentru c' riscul este mai mare la e pu#i b) [ ] =actorul studiat nu este un factor de risc7 ci de protecie7 pentru c' riscul bolii la e pu#i este mai mic fa' de none pu#i c) [ X ] *u e ist' nici o asociaie 1ntre factorul de risc #i boal'7 pentru c' riscul este la fel #i la e pu#i #i la none pu#i d) [ ] E ist' o asociaie 1ntre factorul de risc #i boal' pentru c' riscul este mai mare la none pu#i e) [ ] Toate cele enumerate 14 . !electai& caracteristicele anc?etelor analitice prospecti/e de tip II: a) [ X ] Se ia la 1nceput de studiu un lot de subieci asupra c'ror a acionat factorul de risc #i un lot martor b) [X] "oturile nu sunt autoconstituite7 intervine cercet'torul #i le selecteaz' c) [ ] &ercetarea 1ncepe fie 1nainte de a aciona factorul de risc7 fie dup' aciunea factorului de risc d) [ ] "otul se auto1mparte 1ntr4un lot de studiu #i unul martor e) [ ] Se ia 1n observaie un lot de subieci7 ale#i aleator din populaie #i se a#teapt' s' acioneze factorul de risc 14$. !electai deza/anta*ele studiilor de co?ort: a) [ X ] Sunt studii de durat'7 unele persoane pot deceda7 migra sau refuza participarea b) [ ] *u permit m'surarea directa a (( c) [ ] 5n studiile de cohort' se studiaz' doar un singur efect d) [ X ] De ordin administrativ7 sunt foarte costisitoare 1n termeni de timp7 personal #i urm'rire a pacienilor e) [ ] Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil 14%. An cazul c,nd riscul relati/ este mai mic dec,t 1& atunci: a) [ ] E ist' o asociaie 1ntre factorul de risc #i boal' pentru c' riscul este mai mare la e pu#i b) [ X ] =actorul studiat nu este un factor de risc7 ci de protecie7 pentru c' riscul bolii la e pu#i este mai mic fa' de none pu#i c) [ ] *u e ist' nici o asociaie 1ntre factorul de risc #i boal'7 pentru c' riscul este la fel #i la e pu#i #i la none pu#i d) [ ] E ist' o asociaie 1ntre factorul de risc #i boal' pentru c' riscul este mai mare la none pu#i e) [ ] Toate cele enumerate 14'. An urma analizei rezultatelor studiilor de co?ort& factor de protecie poate fi: a) [ ] (( F ,7 (+ F b) [ ] (( G ,7 (+ G c) [ X ] (( H ,7 (+ H d) [ ] (( H ,7 (+ F e) [ ] Toate cele enumerate 15(. Riscul atribuit ,n studiile de co?ort ne demonstreaz: a) [ ] De c1te ori este mai mare riscul bolii ?decesului) la e pu#i fa' de none pu#i b) [ ] =ora asocierii epidemiologice c) [ X ] &u c1t este mai mare riscul bolii la cei e pu#i fa' de none pu#i d) [ ] =recvena deceselor e) [ ] .mpactul aciunii factorului de risc 1n populaie 151. Ce tip de studiu de co?ort este indicat& dac pre/alena factorului de risc este mare: a) [ ] (etrospectiv b) [ ] Prospectiv istoric c) [ X ] Prospectiv tip . d) [ ] EXperimental e) [ ] Descriptiv 152. >ora asocierii epidemiologice se msoar cu:

a) [ X ] (iscul relativ b) [ ] (iscul atribuit c) [ ] Prevalena factorului de risc d) [ ] .ncidena factorului de risc e) [ ] Toate cele enumerate 153. 0alorile relati/e se msoar: a) [ ] 1n unitatea de m'sur' a caracteristicii statistice respective b) [ ] numai 1n procente c) [ X ] 1n coeficieni7 procente7 promile7 prodecimile7 prosantimile d) [ ] numai 1n promile e) [ ] sunt m'rimi adimensionale 154. Rata: a) [ ] e prim' cota unui element al populaiei fa' de volumul 1ntregii populaii b) [ ] nu permite evidenierea schimb'rilor dinamice a fenomenului c) [ ] caracterizeaz' raportul dintre dou' totalit'i independente d) [ ] nu permite compararea diferitor medii dup' nivelul fenomenului e) [ X ] se poate calcula at)t la nivelul populaiei generale7 c)t #i la nivelul grupelor acesteia 155. !electai rata specific: a) [ ] natalitatea b) [ ] mortalitatea general' c) [ ] morbiditatea d) [ X ] mortalitatea infantil' e) [ ] fertilitatea generala 15 . .u este rat specific: a) [ ] mortalitatea infantil' b) [ X ] natalitatea c) [ ] natalitatea dup' mediu d) [ ] mortalitatea pe grupe de v)rst' e) [ ] mortalitatea prin boli cardiovasculare 15$. Indicatorul e;tensi/: a) [ ] e prim' ponderea fenomenului fa' de mediu b) [ ] determin' nivelul fenomenului 1n mediul care l4a produs c) [ ] caracterizeaz' raportul cotelor a dou' totalit'i independente d) [X] e prim' ponderea unei p'ri a fenomenului fa' de fenomenul 1ntreg e) [ ] permite evidenierea modific'rilor dinamice 1n structura fenomenului 15%. Rata caracterizeaz: a) [ ] Structura fenomenului b) [ X] =recvena fenomenului c) [ ] "imita fenomenului d) [ ] Tendina central' a fenomenului e) [ ] Poziia fenomenul 1n mediu 15'. Indicatorul statistic de proporie caracterizeaz: a) [ X ] Structura fenomenului b) [ ] =recvena fenomenului c) [ ] "imita fenomenului d) [ ] Tendina central' a fenomenului e) [ ] *ivelul fenomenului 1 (. !electai indicatorul statistic de raport: a) [ ] *atalitatea b) [ X ] +sigurarea populaiei cu medici c) [ ] Structura vizitelor 1n &0= d) [ ] Dinamica morbidit'ii pentru o perioad' de timp e) [ ] Ponderea avorturilor dup' indicaii medicale 1 1. 1onderea caracterizeaz: a) [X] Structura fenomenului b) [ ] =recvena fenomenului

c) [ ] "imita fenomenului d) [ ] Tendina central' a fenomenului e) [ ] Poziia fenomenul 1n mediu 1 2. Rata se utilizeaz pentru determinarea: a) [X] Evidenierii schimb'rilor dinamice 1n frecvena fenomenului b) [ ] Structurii fenomenului 1n medii #i perioade de timp diferite c) [X] &ompararea diferitor totalit'i dup' frecvena unui fenomen d) [ ] =recvenei fenomenului 1n alt fenomen e) [ X ] =recvenei fenomenului 1ntr4un mediu 1 3. Indicatorul statistic intensi/ caracterizeaz% a) [ ] Structura fenomenului b) [ X ] =recvena fenomenului c) [ ] "imita fenomenului d) [ ] Tendina central' a fenomenului e) [ ] Durata fenomenului 1 4. Indicatorul de raport: a) [ ] =ace asociere dintre mediu #i fenomen b) [ ] Determin' nivelul fenomenului 1n mediu care l4a produs c) [ ] EXprim' ponderea unei p'ri a fenomenului fa' de fenomenul intreg d) [ X ] (eprezint' relaia dintre doua totalit'i independente e) [ ] Este ce raport compar' nivelul unui fenomen 1 5. !electai tipurile de /alori relati/e: a) [X ] de dinamic' b) [ X ] de raport c) [ ] de variaie d) [ X ] de intensitate e) [ X ] de structur' 1 . )a calcularea unei /alori relati/e este obligatoriu ca: a) [X] s' fie respectat' tehnica de calcul b) [X] termenii raportului s' fie comparabili c) [ ] colectivitatea statistic' s' fie omogen' d) [ ] s' lipseasc' leg'tur' de condiionare 1ntre termenii comparai e) [X baza de comparaie s' fie semnificativ' pentru fenomenul analizat 1 $. Rata caracterizeaz: a) [ X ] intensitatea fenomenului b) [ ] variabilitatea fenomenului c) [X] nivelul fenomenului d) [X] r'sp)ndirea fenomenului e) [ ] omogenitatea fenomenului 1 %. Rata: a) [ ] caracterizeaz' raportul dintre dou' totalit'i independente b) [X] permite compararea diferitor medii dup' nivelul fenomenului c) [ ] e prim' ponderea unei p'ri a fenomenului fa' de 1ntregul fenomen d) [X] permite evidenierea schimb'rilor dinamice a fenomenului e) [ ] se poate calcula numai la nivelul populaiei 1n ansamblu 1 '. Ratele pot fi: a) [ X ] specific b) [ X ] standardizate c) [X ] brute d) [ X ] globale e) [ ] armonizate 1$(. Rata standardizat: a) [ X ] este o rat' fictiv' b) [ ] este o rat' veridic' c) [ X] se utilizeaz' numai 1n comparaii d) [ ] 1nl'tur' raportul asem'n'rilor eseniale e) [X ] 1nl'tur' raportul diferenelor structurale

1$1. Rata specific: a) [ ] nu pierde din vedere :1ntregul; b) [ ] se aplic' pe populaii omogene c) [X ] se utilizeaz' mult 1n studiile epidemiologice d) [ X ] se aplic' pe subpopulaii omogene e) [X ] pierde din vedere :1ntregul; 1$2. Indicatorul e;tensi/: a) [ ] este un indicator cu caracter dinamic b) [X ] nu face asociere 1ntre mediu #i fenomen c) [ X ] e prim' ponderea unei p'ri a fenomenului fa' de fenomenul 1ntreg d) [ ] se utilizeaz' numai pentru comparaii e) [ ] permite evaluarea modific'rilor dinamice ale fenomenului 1$3. Indicatorul de raport: a) [ ] mai frecvent se utilizeaz' pentru a demonstra structura asigur'rii populaiei cu resurse b) [ X ] este similar cu indicatorul intensiv numai dup' tehnica de calcul c) [ X ] mai frecvent se utilizeaz' pentru a demonstra nivelul asigur'rii populaiei cu resurse d) [ ] este similar cu indicatorul intensiv dup' tehnica de calcul #i dup' esen' e) [ X] nu este o rat'7 ci un raport simplu 1$4. !electai tipurile de mrimi utilizate ,n cercetarea #tiinific: a) [ ] Discrete b) [ X ] +bsolute c) [ X ] (elative d) [ ] +pro imale e) [ X ] 0edii 1$5. Indicatorul statistic se reprezint prin: a) [X] 0'rimi relative intensive b) [X] 0'rimi medii c) [ ] 0'rimi absolute d) [X ] 0'rimi relative de tip dinamic e) [ X ] 0'rimi relative e tensive 1$ . !electai tipurile de mrimi relati/e: a) [ X ] (ata b) [ ] &ronologice c) [ X ] (aportul d) [ X ] Proporia e) [ ] !ariaia 1$$. !electai indicatorul statistic de proporie: a) [ ] *atalitatea b) [ ] +sigurarea populaiei cu medici c) [X ] Structura vizitelor 1n &0= d) [ ] Dinamica morbidit'ii pentru o perioad' de timp e) [X ] Ponderea avorturilor dup' indicaii medicale 1$%. !electai rata general: a) [ X ] *atalitatea b) [ X ] 0ortalitatea generala c) [ ] Structura vizitelor 1n &0= d) [ ] 0ortalitatea infantil' e) [ ] Ponderea avorturilor dup' indicaii medicale 1$'. Indicatorul intensi/: a) [X] este un indicator cu caracter dinamic b) [X] face asociere 1ntre mediu #i fenomen c) [ ] e prim' ponderea unei p'ri a fenomenului fa' de fenomenul 1ntreg d) [ ] se utilizeaz' numai pentru comparaii e) [ ] permite evaluarea structurii fenomenului 1%(. Care afirmaie& din cele enumerate& este ade/rat pentru statistic= a) [ ] studiaz' aspectele cantitative ale cazurilor individuale

b) [ ] studiaz' aspectele calitative ale cazurilor individuale c) [ ] studiaz' aspectele cantitative #i calitative ale cazurilor individuale d) [X] studiaz' aspectele cantitative #i calitative ale fenomenelor sociale de mas' e) [ ] studiaz' numai aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de mas' 1%1. 0ariabila :culoarea oc?ilor: poate fi reprezentat prin scala: a) [ ] ordinal' b) [ ] factorial' c) [ X ] nominala d) [ ] de interval e) [ ] de raport 1%2. !electai afirmaia incorect referitor la colecti/itatea statistic: a) [ X ] este format' din elemente neomogene b) [ ] este delimitat' din punct de vedere al coninutului c) [ ] este format' din elemente7 care au tr's'turi eseniale commune d) [ ] este delimitat' 1n spaiu #i timp e) [ ] poate fi at)t static'7 c)t #i dinamic' 1%3. Doate din urmtoarele sunt obiecti/e ale biostatisticii& cu e;cepia: a) [ ] studierea st'rii s'n't'ii populaiei b) [ X ] studierea st'rii s'n't'ii individuale c) [ ] acumularea #i analiza datelor referitor la activitatea instituiilor medicale d) [ ] evidenierea particularit'ilor 1n starea s'n't'ii populaiei e) [ ] evaluarea eficacit'ii metodelor de tratament #i profila ie 1%4. Dotalitatea elementelor de aceea#i natur& supuse studiului& reprezint: a) [ ] caracteristica statistic b) [ ] parametrul statistic c) [ X ] colectivitatea statistic d) [ ] unitatea statistic e) [ ] indicatorul statistic 1%5. 2tapa de prelucrare statistic include: a) [ ] obinerea datelor #i informaiilor statistice b) [X] calcularea indicatorilor statistici c) [ ] formularea concluziilor d) [ ] interpretarea rezultatelor e) [ ] analiza primar' a rezultatelor 1% . 2lementul component al unei colecti/iti statistice se nume#te: a) [ ] variabil' statistic' b) [X] unitate statistic' c) [ ] model statistic d) [ ] indicator statistic e) [ ] populaie statistic 1%$. Colecti/itile statistice pot fi: a) [ ] alternative sau nealternative b) [ ] primare sau derivate c) [ ] calitative sau cantitative d) [ ] factoriale sau rezultative e) [X ] statice sau dinamice 1%%. Criteriul& pe baza cruia se caracterizeaz unitatea statistic& se nume#te: a) [ ] model statistic b) [ ] informaie statistic' c) [ X ] caracteristic' statistic' d) [ ] parametru statistic e) [ ] coeficient statisticD, 1%'. 0ariabilele statistice pot fi: a) [X ] primare sau derivate b) [ ] alternative sau binare c) [ ] primare sau absolute d) [ ] calitative sau nominative

e) [ ] cantitative sau numerice 1'(. An etapa de obser/are statistic are loc: a) [ ] interpretarea rezultatelor b) [ ] sistematizarea datelor statistice c) [ ] calcularea indicatorilor statistici d) [ ] prelucrarea datelor statistice e) [ X ] obinerea datelor #i informaiilor statistice 1'1. :0"rsta: este o caracteristic statistic: a) [ X ] atributiv' numeric' b) [ ] calitativ' nealternativ' c) [ ] atributiv' de timp d) [ ] rezultativ' e) [ ] derivat' 1'2. Care afirmaie& referitor la recensm"nt& este corect: a) [ ] este o metod' de observare total'7 permanent' b) [ X ] este o metod' de observare total'7 periodic c) [ ] este o metod' de observare parial'7 special organizat' d) [ ] este o metod' de observare parial'7 periodic' e) [ ] este o metod' de observare parial'7 permanent 1'3. Caracteristica statistic :reu#ita: este: a) [ X ] cantitativ' continu' b) [ ] cantitativ' discret' c) [ ] numeric' discontinu' d) [ ] nominativ' nealternativ' e) [ ] atributiv' calitativ' 1'4. !electai semnificaiile corecte ale termenului de statistic: a) [ X ] metodologie statistic' b) [ X ] date statistice c) [X] activitate practic' d) [ X ] metod' statistica e) [ ] metod' sociologic' 1'5. :1rofesia: este o caracteristic statistic: a) [ X ] calitativ' b) [ ] continu' c) [ ] discret' d) [ ] cantitativ' e) [ ] alternativ' 1' . 1rintre funciile indicatorului statistic nu se includ: a) [ ] funciile de m'surare #i comparare b) [ ] funciile de analiz' #i sintez' c) [X] funciile de planificare #i control d) [ ] funciile de estimare #i verificare a ipotezelor e) [ ] funcia de testare a semnificaiei 1'$. !electai afirmaia incorect despre scala de inter/al: a) [ ] diferena dintre dou' numere ale scalei are semnificaie precis' b) [ ] se folose#te pentru reprezentarea numerelor cardinale7 la care valoarea zero nu semnific' absena complet' a caracteristicii urm'rite c) [ ] multiplicarea sau divizarea valorilor7 pe aceast' scal'7 nu are sens d) [X] 1n cazul valorilor7 m'surate pe scala de interval7 poate fi utilizat' numai mediana e) [ ] pentru valorile7 m'surate pe aceast' scal'7 pot fi utilizai ma6oritatea indicatorilor statistici 1'%. !cala greutii este o scal: a) [ ] de interval b) [ X ] de raport c) [ ] ordinal' d) [ ] nominal' e) [ ] factorial'

1''. Care este obiecti/ul fundamental al statisticii= a) [ X ] a rezuma #i a analiza datele statistice b) [ ] a prelucra cantitativ datele statistice c) [ ] a colecta datele statistice d) [ ] a analiza cazurile individuale e) [ ] a descrie variabilitatea cazurilor individuale 2((. !electai afirmaia corect despre a doua aplicaie a )egii cifrelor mari: a) [ ] pentru un volum anumit al colectivit'ii selective7 rezultatele din aceast' colectivitate nu se modific' comparativ cu cele obinute 1n colectivitatea general' b) [ ] pentru un volum anumit al colectivit'ii selective7 rezultatele din aceast' colectivitate se modific' puin fa' de rezultatele obinute 1n colectivitatea general' c) [ ] pentru un volum anumit al colectivit'ii selective7 rezultatele din aceast' colectivitate vor fi identice cu cele obinute 1n colectivitatea general' d) [ X ] pentru un volum anumit al colectivit'ii selective7 rezultatele din aceast' colectivitate vor fi ma imal apropiate de cele obinute 1n colectivitatea generala e) [ ] pentru un volum anumit al colectivit'ii selective7 rezultatele din aceast' colectivitate vor fi ma imal 1ndep'rtate de cele obinute 1n colectivitatea generala 2(1. 0ariabila :grupa sanguin: poate fi reprezentat prin scala: a) [ X ] nominal b) [ ] de raport c) [ ] ordinal' d) [ ] factorial' e) [ ] de interval 2(2. !electai afirmaiile corecte despre statistica descripti/: a) [ ] estimeaz' caracteristicile unei colectivit'i b) [ ] m'soar' incertitudinea rezultatelor c) [ X ] descrie starea #i variabilitatea colectivit'ii statistice cercetate d) [ X ] include totalitatea metodelor de culegere7 prelucrare7 caracterizare #i prezentare sintetic' a datelor statistice e) [ ] estimeaz' parametrii #i testeaz' ipotezele 2(3. Brdonarea studenilor ,n lista de admitere este o scal: a) [ ] nominal' b) [ ] de raport c) [ X ] ordinala d) [ ] factorial' e) [ ] de interval 2(4. !electai afirmaia /alid despre cercetarea statistic curent: a) [ ] se utilizeaz' 1n cazul variaiei mici 1n timp a fenomenului cercetat b) [ X ] se utilizeaz' 1n cazul variaiei intense 1n timp a fenomenului investigat c) [ ] se mai nume#te cercetare special organizat' d) [ ] se efectueaz' la anumite intervale de timp e) [ ] nu este permanent 2(5. 0ariabilele statistice pot fi: a) [ ] continue sau ne1ntrerupte b) [ ] discrete sau discontinue c) [ ] alternative sau binare d) [ ] binare sau dihotomice e) [X ] factoriale sau rezultative 2( . !e nume#te probabilitate a e/enimentului #i se noteaz 9p:: a) [ ] raportul dintre num'rul total de rezultate ale e perimentului #i num'rul de rezultate favorabile producerii evenimentului b) [ X ] raportul dintre num'rul de rezultate favorabile producerii evenimentului #i num'rul total de rezultate ale e perimentului c) [ ] raportul dintre num'rul de rezultate favorabile producerii evenimentului #i num'rul de rezultate nefavorabile producerii evenimentului d) [ ] raportul dintre num'rul de rezultate nefavorabile producerii evenimentului #i num'rul total de rezultate ale e perimentului e) [ ] raportul dintre num'rul de rezultate nefavorabile producerii evenimentului #i num'rul de rezultate favorabile producerii evenimentului

2($. :3iagnosticul: este o caracteristic statistic: a) [ ] calitativ' continu' b) [ ] factorial' c) [ ] calitativ' discret' d) [ X ] rezultativ' e) [ ] calitativ' alternativ' 2(%. !electai afirmaia corect despre prima aplicaie a )egii cifrelor mari: a) [ ] odat' cu ma6orarea volumului colectivit'ii selective7 rezultatele din aceast' colectivitate se vor 1ndep'rta de cele obinute 1n colectivitatea general' b) [ ] odat' cu ma6orarea volumului colectivit'ii selective7 rezultatele din aceast' colectivitate vor fi identice cu rezultatele obinute 1n colectivitatea general' c) [ X ] odat' cu ma6orarea volumului colectivit'ii selective7 rezultatele din aceast' colectivitate tind s' reproduc' rezultatele obinute 1n colectivitatea generala d) [ ] odat' cu ma6orarea volumului colectivit'ii selective7 rezultatele din aceast' colectivitate vor fi ma imal apropiate de cele obinute 1n colectivitatea general' e) [ ] odat' cu ma6orarea volumului colectivit'ii selective7 rezultatele din aceast' colectivitate vor fi ma imal 1ndep'rtate de cele obinute 1n colectivitatea general 2('. !electai afirmaia fals cu pri/ire la criteriile cercetrii #tiinifice: a) [ ] rezultatele cercet'rii #tiinifice nu sunt :dogmatice; b) [ ] rezultatele cercet'rii #tiinifice sunt documentate minuios c) [ X ] documentarea minuioas' a rezultatelor nu asigur' comparabilitatea acestora d) [ ] atitudinea critic' fa' de rezultatele proprii #i ale altora e) [ ] rezultatele cercet'rii #tiinifice pot fi confirmate sau infirmate 21(.An etapa de pregtire a studiului nu se include: a) [ ] documentarea bibliografic' b) [ ] formularea ipotezei cercet'rii c) [ ] alegerea tipului de studiu d) [ X ] prelucrarea datelor e) [ ] stabilirea planului de cercetare 211. Caracteristica statistic :specializarea: este: a) [ ] cantitativ' continu' b) [ ] numeric' discret' c) [ X ] nominativ' nealternativ' d) [ ] calitativ' alternativ' e) [ ] de spaiu 212. An funcie de timpul obinerii datelor& obser/area statistic poate fi: a) [ ] selectiv' b) [ X ] curent' c) [ X ] special organizat' d) [ X ] periodica e) [ ] total' 213. !electai caracteristicile fenomenelor sociale de mas: a) [ X ] sunt fenomene comple e b) [ ] sunt fenomene simple c) [ ] sunt fenomene tipice d) [X] se produc 1n condiii de incertitudine e) [ ] au caracter determinist 214. Care din urmtoarele afirmaii despre fenomenele sociale de mas nu sunt corecte= a) [ ] se produc 1n condiii de incertitudine b) [ X ] au caracter determinist c) [ X ] se caracterizeaz' prin variabilitate mic' d) [ ] forma individual' de manifestare a fenomenelor de mas' este diferit' e) [ X] legitatea de apariie #i manifestare poate fi cunoscut' numai la nivelul cazurilor individuale 215. +etodele de msurare #i clasificare din cadrul studiului #tiinific trebuie s fie: a) [ ] nestandardizabile b) [X] clare

c) [X] comparabile d) [X] reproductibile e) [X] adaptate problemei cercetate 21 . Care din urmtoarele afirmaii despre fenomenele sociale de mas sunt corecte= a) [ X ] au caracter nedeterminist b) [X ] rezult' din aciunea combinat' a multor factori c) [ ] se produc 1n condiii de certitudine d) [ ] se caracterizeaz' prin variabilitate mic'7 at)t 1n timp7 c)t #i 1n spaiu e) [ X ] legitatea de apariie #i manifestare poate fi cunoscut' numai la nivelul 1ntregii colectivit'i 21$. Care din funciile enumerate nu aparine indicatorului statistic: a) [ ] de comparare b) [ X ] de coordonare c) [ ] de sintez' d) [ ] de estimare e) [ ] de m'surare 21%. !electai afirmaiile corecte despre statistica inferenial: a) [ ] descrie starea #i variabilitatea colectivit'ii statistice dup' una sau mai multe caracteristici b) [ X ] vizeaz' estimarea caracteristicilor unei colectivit'i7 pe baza rezultatelor obinute pe un e#antion c) [ ] nu m'soar' incertitudinea rezultatelor d) [ X ] estimeaz' parametrii #i testeaz' ipotezele e) [ ] culege #i prelucreaz' datele statistice 21'. 5naliza primelor rezultate ofer rspuns la ,ntrebrile: a) [ X ] procedeele statistice aplicate sunt adecvate b) [ ] ipoteza se confirm' sau se respingeI c) [ ] a fost suficient' analiza numeric'I d) [ X ] datele cu care se lucreaz' sunt corecte e) [ ] care este semnificaia rezultatelorI 22(. Care din urmtoarele sunt obiecti/e ale biostatisticii= a) [ X ] studierea st'rii s'n't'ii populaiei b) [ ] studierea st'rii s'n't'ii individuale c) [ ] evidenierea particularit'ilor st'rii s'n't'ii individuale d) [ X ] evaluarea eficacit'ii metodelor de tratament #i profila ie e) [ X] aplicarea metodelor statistice 1n cercet'rile clinice #i e perimentale 221. !electai afirmaiile corecte pri/itor la colecti/itatea statistic: a) [ X ] este format' din elemente omogene dup' anumite criterii b) [ X ] are caracter obiectiv #i finit c) [ X ] trebuie delimitat' 1n spaiu #i timp d) [X ] poate fi at)t static'7 c)t #i dinamic' e) [ ] nu se delimiteaz' din punct de vedere al coninutului 222. 1robabilitatea lipsei e/enimentului 9G: se determin ,n modul urmtor: a) [ ] J G ?m4n)Cn b) [ X ] J G ?n4m)Cn c) [ ] J G ?n4m)Cm d) [ ] J G ?m4n)Cm e) [ ] J G ?m4J)Cn 223. !electai caracteristicile colecti/itii statistice: a) [ X ] are caracter obiectiv #i finit b) [ X ] este delimitat' 1n spaiu #i timp c) [ ] poate fi numai static' d) [ ] este format' din elemente neomogene e) [ X ] este delimitat' din punct de vedere al volumului 224. Controlul cantitati/ al datelor presupune: a) [ X ] verificarea completitudinii datelor b) [ ] verificarea naturii calitative a datelor c) [X ] verificarea volumului de date d) [ X ] verificarea primirii tuturor formularelor

e) [ ] verificarea logic' a datelor 225. !electai afirmaiile corecte referitor la colecti/itatea statistic general: a) [ ] cuprinde numai o parte din elementele7 care pot fi supuse studiului statistic b) [ X ] cuprinde totalitatea elementelor7 care pot fi supuse studiului statistic c) [ ] are 1ntotdeauna un volum nelimitat d) [ X ] volumul acesteia poate fi limitat de anumite caracteristici e) [ ] este destinat' pentru caracterizarea totalit'ii pariale 22 . !electai caracteristicile scalei de raport: a) [ X ] pe aceast' scal' valoarea zero indic' absena complet' a variabilei studiate b) [ X ] dou' valori7 m'surate pe aceast' scal'7 se afl' 1n acela#i raport7 indiferent de unitatea de m'sur' folosit' c) [ ] dou' valori7 m'surate pe aceast' scal'7 se afl' 1n acela#i raport7 dac' unitatea de m'sur' folosit' este aceea#i d) [ ] 1n cazul datelor obinute pe scala de raport7 nu se pot utiliza toate metodele statistice e) [X] 1n cazul datelor obinute pe scala de raport7 se pot utiliza toate metodele statistice 22$. Dipuri de cercetare #tiinific sunt urmtoarele: a) [ ] cercetarea imperativ' b) [X ] cercetarea aplicativ' c) [ ] cercetarea e haustiv' d) [ X ] cercetarea fundamentala e) [ X ] cercetarea pentru dezvoltare 22%. !electai afirmaiile /alabile pentru unitatea statistic: a) [ X] este elementul component al colectivit'ii statistice b) [ X ] poate fi simpl' #i comple ' c) [X ] este posesoare de caracteristici statistice d) [ ] este elementul component al caracteristicii statistice e) [ ] nu este reinut' 1n studiul statistic 22'. !electai particularitile /ariabilei statistice: a) [ ] nu variaz' ca valoare de la o unitate la alta b) [ X ] este reinut' 1n studiul statistic c) [ ] este proprietatea comun' pentru c)teva unit'i statistice d) [ X ] este 1nsu#irea comun' tuturor unit'ilor unei colectivit'i e) [X ] valorile individuale ale caracteristicii sunt variabile 23(. !electai tipurile /ariabilelor statistice ,n funcie de modul de e;primare: a) [ ] de spaiu b) [ X ] nominative c) [ ] factoriale d) [ ] rezultative e) [ X ] numerice 231. !electai compartimentele biostatisticii: a) [X ] statistica s'n't'ii populaiei b) [ X ] statistica sistemului de s'n'tate c) [ ] studierea st'rii s'n't'ii populaiei d) [ X ] statistica cercet'rilor medico4biologice e) [ ] evaluarea eficacit'ii metodelor de tratamentD@ 232. !electai caracteristicile /ariabilelor cantitati/e: a) [ X ] se e prim' prin unit'i de m'sur' b) [ X ] se e prim' numeric c) [ ] se e prim' prin atribute d) [ X ] sunt m'surabile e) [ X] sunt variabile numerice 233. 1entru etapa de analiz statistic sunt specifice urmtoarele: a) [ ] culegerea datelor b) [X] fundamentarea deciziilor c) [ ] sistematizarea datelor d) [ X ] verificarea ipotezelor e) [ X ] prezentarea final' a rezultatelor

234. Caracteristici factoriale sunt: a) [ ] consecinele bolii b) [ ] rezultatul tratamentului c) [ X ] profesia d) [ X ] v)rsta e) [ X ] se ul 235. Care din caracteristicile enumerate mai *os se refer la datele statistice= a) [ X ] sunt m'rimi concrete b) [ ] sunt m'rimi abstracte c) [ X ] sunt purt'toare de informaii d) [ X ] pot fi primare sau derivate e) [ X ] pot fi absolute #i relative 23 . 1entru indicatorul statistic sunt ade/rate urmtoarele afirmaii: a) [ X ] este obinut urmare cercet'rii statistice b) [X ] este obiectiv determinat c) [ X ] are un coninut real d) [ X ] are o formul' proprie de calcul e) [ ] are o form' nespecific' de e primare 23$. !electai afirmaiile corecte despre scala nominal: a) [ X ] se utilizeaz' pentru reprezentarea variabilelor calitative7 ale c'ror variante nu difer' ierarhic una de alta b) [ ] indicatorul statistic7 care poate fi determinat7 este mediana c) [ X ] indicatorul statistic7 care poate fi determinat7 este dominanta d) [ X ] precizeaz' 1n ce categorie se 1ncadreaz' un element al totalit'ii e) [ ] se utilizeaz' pentru reprezentarea variabilelor7 ale c'ror variante difer' ierarhic una de alta 23%. !electai caracteristicile colecti/itii statistice: a) [ ] nu are caracter obiectiv #i finit b) [X] este delimitat' din punct de vedere al formei organizatorice c) [ ] poate fi numai dinamic' d) [ X ] poate fi static' #i dinamic' e) [ X ] este delimitat' din punct de vedere al coninutului 23'. !electai lacunele frec/ente ,n prezentarea unei lucrri: a) [ ] definirea clar' a criteriilor de includere #i e cludere din studio b) [ X ] neidentificarea populaiei int' c) [ ] descrierea riguroas' a tehnicilor de m'surare d) [ X] analiza insuficient' a datelor aberante e) [ X ] prezentarea e cesiv' a datelor brute 24(. An funcie de /olumul cercetrii& obser/area statistic poate fi: a) [ ] periodic' b) [X ] total' c) [ ] curent' d) [ X ] selectiv' ?partiala) e) [ ] special organizat' 241. Care sunt particularitile cercetrii periodice: a) [ X ] se utilizeaz' c)nd fenomenul cercetat are o variabilitate mai mic' 1n timp b) [ ] se utilizeaz' c)nd fenomenul cercetat are o variabilitate pronunat' 1n timp c) [ X ] se utilizeaz' c)nd fenomenul cercetat are o evoluie periodic' d) [ ] 1n cazul acestei cercet'ri7 se fi eaz' data #i chiar ora de 1nregistrare a datelor e) [ X ] se efectueaz' la anumite intervale de timp 242. !electai metodele de culegere a datelor: a) [X] recens'm)ntul b) [X] sonda6ele statistice c) [X] observarea p'rii principale d) [ ] monografia total' e) [ ] metoda variaional' 243. Care afirmaii despre metoda de anc?et statistic sunt corecte=

a) [ ] este o metod' de observare parial'7 periodic' b) [ X ] este o metod' de observare parial'7 special organizat' c) [ ] este o metod' de observare parial'7 permanent' d) [ ] presupune reprezentativitatea e#antioanelor e) [ X ] nu presupune reprezentativitatea e#antioanelor 244. 1entru erorile sistematice de ,nregistrare este caracteristic: a) [ ] apar relativ frecvent b) [X ] au o inciden' redus' c) [ ] survin datorit' lipsei de concentrare a persoanei care efectueaz' 1nregistrarea d) [ X ] provin din ne1nelegerea scopului observ'rii e) [ X ] pot fi prevenite prin instruirea personalului 245. 1articulariti ale erorilor ,nt"mpltoare de ,nregistrare sunt: a) [ X ] nu influeneaz' v'dit acurateea rezultatelor b) [ X ] apar relativ frecvent c) [ ] influeneaz'7 1ntr4o m'sur' 1nsemnat'7 acurateea rezultatelor d) [ X ] survin datorit' lipsei de concentrare a persoanei care efectueaz' 1nregistrarea e) [ ] provin din necunoa#terea unor noiuni 24 . 1entru indicatorul statistic sunt false urmtoarele afirmaii: a) [ ] este e presia numeric' a evenimentului social b) [ ] are o form' specific' de e primare c) [X] are funcie de control d) [X] nu poate fi determinat 1n mod obiectiv e) [X] poate fi obinut 1naintea datelor statistice 24$. Care afirmaii despre scala de inter/al sunt corecte= a) [ ] diferena dintre dou' numere ale scalei nu are semnificaie precis' b) [ ] pe aceast' scal' valoarea zero indic' absena complet' a caracteristicii urm'rite c) [ X ] pe aceast' scal' valoarea zero nu indic' absena complet' a caracteristicii urm'rite d) [ X ] diferena dintre dou' numere ale scalei are semnificaie precis' e) [ X ] multiplicarea sau divizarea valorilor7 pe aceast' scal'7 nu are sens 24%. Care afirmaii despre criteriile cercetrii #tiinifice sunt corecte: a) [ ] rezultatele cercet'rii #tiinifice nu pot fi testate b) [ ] rezultatele cercet'rii #tiinifice sunt :dogmatice; c) [ X ] rezultatele cercet'rii #tiinifice sunt documentate minuios d) [ X ] rezultatele cercet'rii #tiinifice pot fi confirmate sau infirmate e) [ X ] validitatea rezultatelor cercet'rii #tiinifice poate fi verificat' 24'. Caracteristici ale unui e;periment #tiinific sunt: a) [ ] subiectivitatea b) [ X ] fidelitatea c) [ X ] obiectivitatea d) [ X ] validitatea e) [ ] incomparabilitatea a) [X] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [X] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [X] a) [ ] b) [ ] c) [X] 25(. !electai afirmaiile corecte referitor la colecti/itatea statistic parial: supune studiului numai o parte din elementele totalit'ii generale supune studiului numai o parte din elementele totalit'ii pariale este selectat' prin metode speciale este destinat' pentru caracterizarea totalit'ii selective este destinat' pentru caracterizarea totalit'ii generale 251. !electai caracteristicile cercetrii #tiinifice: 1#i are originea 1ntr4o 1ntrebare sau problema necesit' precizarea clar' a scopului nu are un plan specific nu accept' presupuneri critice necesit' colectarea #i interpretarea unor date e perimentale 252. !electai particularitile /ariabilelor nominati/e: sunt variabile cantitative se e prim' prin unit'i de m'sur' se e prim' prin atribute

d) [X] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [X] e) [X] a) [X] b) [ ] c) [X] d) [X] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [X] a) [X] b) [ ] c) [ ] d) [X] e) [X] a) [X] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [X] a) [X] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [X] a) [X] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [X] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [X]

sunt variabile calitative se e prim' at)t prin unit'i de m'sur'7 c)t #i prin atribute 253. -n studiu clinic trebuie s fie: fezabil interesant nerelevant etic nou 254. 2tapa de pregtire a studiului include: formularea temei studiului colectarea datelor statistice definirea scopului studiului formularea obiectivelor sistematizarea datelor statistice 255. Caracteristici ale monografiei 4metod de culegere a datelor8 sunt: este o metod' de observare total'7 permanent' este o metod' de observare parial'7 aprofundat' este o metod' descriptiv' este o metod' analitic' nu permite generalizarea rezultatelor 25 . !electai caracteristicile scalei ordinale: diferena dintre poziiile succesive ale scalei nu are importan' diferena dintre poziiile succesive ale scalei are semnificaie precis' indicatorul cel mai util7 1n cazul tendinei centrale7 este dominanta indicatorul cel mai util7 1n cazul tendinei centrale7 este mediana se utilizeaz' pentru reprezentarea variabilelor7 ale c'ror variante sunt ierarhizate logic 25$. !tabilirea planului studiului #tiinific presupune: alegerea tipului studiului culegerea datelor stabilirea populaiei int' gruparea variabilelor7 reinute 1n studiu alegerea e#antionului studiului 25%. )a etapele de definire a e#antionului se refer: alegerea tipului de e#antion alegerea modului de e#antionare stabilirea scalelor de m'sur' pentru unit'ile cercetate definirea tipului de culegere a indicatorilor definirea variabilelor 25'. 5naliza rezultatelor finale trebuie s rspund la ,ntrebrile: ipoteza se confirm' sau se respingeI care este semnificaia rezultatelorI a fost suficient' analiza numeric'I procedeele statistice aplicate sunt adecvateI datele cu care se lucreaz' sunt corecteI 2 (. !electai deza/anta*ul ,ntrebrilor ,nc?ise& ,n cadrul c?estionarului: sunt neuniforme sunt dificil de administrat necesit' mult timp pentru analiz' sugestibilitatea r'spunsurilor 1ngreuiaz' analiza statistic' a r'spunsurilor 2 1. Care este rolul ,ntrebrilor de trecere din c?estionar: separ' sensurile ;pro; #i ;contra; din r'spunsurile persoanelor anchetate asigur' controlul fidelit'ii opiniei e primate ofer' anchetatului sentimentul de 1ncredere provoac' eXplicaii 1n raport cu diferite opinii e primate marcheaz' apariia unei noi grupe de 1ntreb'ri

a) [X] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [X] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [X] a) [X] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [X] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [X] d) [X] e) [ ] a) [X] b) [X]

2 2. !electai a/anta*ul ,ntrebrilor desc?ise& ,n cadrul c?estionarului: permit cunoa#terea particularit'ilor populaiei int' permit cuantificarea r'spunsurilor cu a6utorul unei scale sunt preferate 1n cercet'rile medicale permit culegerea datelor cu riscul sugestibilit'ii permit alegerea r'spunsurilor dinainte fi ate 2 3. Care este rolul ,ntrebrilor introducti/e din c?estionar: marcheaz' apariia unei noi grupe de 1ntreb'ri asigur' controlul calit'ii r'spunsului ofer' anchetatului sentimentul de 1ncredere provoac' e plicaii 1n raport cu diferite opinii e primate separ' sensurile ;pro; #i ;contra; din r'spunsurile persoanelor anchetate 2 4. C?estionarul statistic trebuie s respecte urmtoarea regul: s' evite 1ntreb'rile concise #i la subiect s' conin' preponderent 1ntreb'ri7 care fac apel la memoria celor chestionai s' conin' 1ntreb'ri7 care sugereze r'spunsurile s' corespund' cu nivelul de cuno#tine ale respondentului s' pun' accentul pe limba6ul professional 2 5. !electai a/anta*ul ,ntrebrilor desc?ise& ,n cadrul c?estionarului: sugestibilitatea r'spunsurilor libertatea e prim'rii individualizate u#urarea prelucr'rii statistice a r'spunsurilor preferate 1n cercet'rile medicale nu permit respondentului s' devieze de la subiectul 1n cauz' 2 . Care din cele enumerate mai *os nu se refer la regulile de ,ntocmire a c?estionarului: s' evite 6argonul profesional sau prescurt'rile s' evite 1ntreb'rile tendenioase s' utilizeze un vocabular 1neles de respondeni s' nu afecteze prestigiul sau orgoliul respondentului s' evite succesiunea logic' a 1ntreb'rilor 2 $. 3in punct de /edere al calitii informaiilor e;ist c?estionare: de date factuale ;omnibus; de opinie speciale autoadministrate 2 %. C?estionarul statistic trebuie s respecte urmtoarele reguli: s' asigure sigurana #i veridicitatea datelor 1nregistrate s' fie interesant pentru cel chestionat nu e obligator s' asigure reprezentativitatea datelor 1nregistrate s' permit' obinerea r'spunsurilor e acte se vor prefera 1ntreb'rile deschise 2 '. An funcie de coninutul lor& e;ist c?estionare: cu referire la date calitative cu referire la date cantitative administrate prin telefon autoadministrate administrate de c'tre operatori de anchet' 2$(. An funcie de modul de aplicare& c?estionarele pot fi: cu 1ntreb'ri deschise administrate prin telefon autoadministrate administrate de c'tre operatori de anchet' cu 1ntreb'ri 1nchise 2$1. !electai particularitile c?estionarelor cu ,ntrebri ,nc?ise: permit alegerea r'spunsurilor dinainte fi ate gradul de libertate al respondentului este redus

c) [ ] d) [X] e) [ ] a) [X] b) [ ] c) [X] d) [X] e) [ ] a) [X] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [ ] c) [X] d) [X] e) [X] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [X] a) [ ] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [ ] c) [X] d) [X] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [X] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ]

nu influeneaz' gradul de libertate al respondentului permit cuantificarea r'spunsului cu a6utorul unei scale nu impun cercet'torului buna cunoa#tere a temei 2$2. !electai a/anta*ele ,ntrebrilor ,nc?ise& ,n cadrul c?estionarului: sunt u#or de administrat ofer' libertatea e prim'rii sunt uniforme u#ureaz' analiza statistic' a r'spunsurilor sugestibilitatea r'spunsurilor 2$3. !electai funciile ,ntrebrilor filtru din c?estionar: opresc trecerea unor categorii de subieci la 1ntreb'rile succesive verific' fidelitatea opiniei e primate asigur' controlul calit'ii r'spunsului servesc la analiza r'spunsurilor din chestionar nu opresc persoana de a urma succesiunea 1ntreb'rilor 2$4. !electai caracteristicile ,ntrebrilor de control din c?estionar: nu aduc informaii noi verific' consistena opiniei e primate asigur' faptul dac' anchetaii au 1neles e act sensul 1ntreb'rilor funcia principal' este aducerea informaiilor noi nu verific' fidelitatea r'spunsurilor oferite 2$5. !electai particularitile ,ntrebrilor bifurcate din c?estionar: asigur' controlul calit'ii r'spunsului opresc persoana de a urma succesiunea 1ntreb'rilor separ' sensurile ;pro; #i ;contra; din r'spunsurile persoanelor anchetate nu calific' r'spunsurile oferite nu opresc persoana de a urma succesiunea 1ntreb'rilor 2$ . !electai particularitile ,ntrebrilor :de ce=: din c?estionar: sunt un e emplu de 1ntreb'ri imprecise valoarea informativ' a acestor 1ntreb'ri nu este important' valoarea chestionarului este direct proporional' cu num'rul acestor 1ntreb'ri sunt un e emplu de 1ntreb'ri precise provoac' e plicaii 1n raport cu diferite opinii e primate 2$$. 3in punct de /edere al cantitii informaiilor e;ist c?estionare: autoadministrate speciale ;omnibus; de date factuale de opinie 2$%. An formularea ,ntrebrilor din c?estionar trebuie respectate urmtoarele condiii: se vor evita negaiile 1ntreb'rile vor fi complicate7 cu 1nflorituri stilistice nu se va 1ntreba la modul general se vor prefera 1ntreb'rile indirecte gradul de abstractizare al 1ntreb'rilor nu va depinde de nivelul de studii al respondenilor 2$'. !electai a/anta*ele ,ntrebrilor ,nc?ise& ,n cadrul c?estionarului: spri6in' memoria celui anchetat sporesc anonimatul celui anchetat scad securitatea celui anchetat sunt preferate 1n cercet'rile medicale permit respondentului s' devieze de la subiectul 1n cauz' 2%(. -n e#antion este considerat reprezentati/ atunci c"nd: volumul s'u este mic reproduce 1n structura sa structura colectivit'ii generale eroarea de reprezentativitate este mare s4a utilizat selecia aleatoare s4a utilizat selecia aleatoare diri6at'

a) [ ] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ]

2%1. 3ac s<a e;clus orice inter/enie subiecti/ ,n alegerea e#antionului& selecia este: diri6at' mi t' aleatoare mecanic' parial'

2%2. !electai strategia de selecie pentru sonda*ul stratificat: a) [ ] fiecare membru al populaiei este alocat unui grup7 apoi toi membrii grupului selectat sunt inclu#i 1n e#antion b) [ ] este selectat un e#antion de clastere7 apoi membrii e#antionului sunt selectai aleator din aceste clastere c) [ ] fiecare membru al populaiei este menionat pe o list'K se e trage un num'r de pornire aleator #i apoi indivizii populaiei sunt selectai la intervale egale d) [X] fiecare membru al populaiei este alocat unui strat7 apoi un e#antion aleator este selectat din fiecare strat e) [ ] fiecare membru al populaiei are o probabilitate egal' de a fi selectat 2%3. 1recizia e#antionului este determinat de: a) [X] cantitatea unit'ilor statistice b) [ ] e tragerea aleatoare a unit'ilor statistice c) [ ] e tragerea diri6at' a unit'ilor statistice d) [ ] e tragerea variaional' a unit'ilor statistice e) [ ] calitatea unit'ilor statistice 2%4. An etapa a doua a cercetrii prin sonda* are loc: a) [X] estimarea parametrilor colectivit'ii generale b) [ ] obinerea indicatorilor derivai c) [ ] prelucrarea datelor statistice d) [ ] colectarea datelor statistice e) [X] e tinderea indicatorilor de e#antion asupra 1ntregii totalit'i 2%5. 3ac selecia se face de ctre persoanele care culeg datele& selecia este: a) [ ] aleatoare b) [X] diri6at' c) [ ] variaional' d) [ ] mi t' e) [ ] inferenial' a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [ ] 2% . !electai particularitatea e#antionului format aleator cu re/enire: volumul colectivit'ii generale scade consecutiv pe m'sura cre#terii num'rului e tragerilor volumul colectivit'ii generale r'm)ne constant pe toat' perioada e tragerii la fiecare e tragere7 orice unitate a colectivit'ii generale are probabilitate diferit' de a fi selecionat' la sf)r#itul e tragerilor volumul colectivit'ii generale este mic#orat e act cu volumul e#antionului aceea#i unitate statistic' nu poate fi inclus' de mai multe ori 1n colectivitatea selectiv'

2%$. 1articularitate a procedeului mecanic de selecie este: a) [ ] e tragerea unit'ilor statistice se face aleator b) [ ] asigur' 1n totalitate caracterul aleator al seleciei c) [ ] prima unitate7 de la care se 1ncepe num'rarea7 nu se include 1n pasul de num'rare d) [ ] e tragerea unit'ilor statistice nu este diri6at' e) [X] e tragerea unit'ilor se face conform pasului de num'rare prestabilit 2%%. Cauze ale erorilor sistematice de reprezentati/itate sunt: a) [ ] selectarea aleatoare a unit'ilor statistice b) [X] selectarea preferenial' a unit'ilor statistice c) [X] cuprinderea incomplet' 1n sonda6 a unit'ilor7 din motive de comoditate d) [ ] selectarea obiectiv' a unit'ilor statistice e) [X] selectarea deliberat' a unit'ilor statistice a) [ ] b) [ ] c) [X] d) [ ] 2%'. 2roarea ,nt"mpltoare de reprezentati/itate poate a/ea /alori mici& dac: e#antionul include un num'r insuficient de cazuri e#antionul include un num'r mic de cazuri e#antionul include un num'r suficient de cazuri e#antionul include un num'r relativ mare de cazuri

e) [ ]

e#antionul include un num'r relativ mic de cazuri

2'(. !electai strategia de selecie pentru sonda*ul aleator simplu: a) [ ] fiecare membru al populaiei este menionat pe o list'K se e trage un num'r de pornire aleator #i apoi indivizii populaiei sunt selectai la intervale egale b) [X] fiecare membru al populaiei are o probabilitate egal' de a fi selectat c) [ ] fiecare membru al populaiei este alocat unui strat7 apoi un e#antion aleator este selectat din fiecare strat d) [ ] fiecare membru al populaiei este alocat unui grup7 apoi toi membrii grupului selectat sunt inclu#i 1n e#antion e) [ ] este selectat un e#antion de clastere7 apoi membrii e#antionului sunt selectai aleator din aceste clastere a) [ ] b) [ ] c) [X] d) [ ] e) [ ] 2'1. Reprezentati/itatea e#antionului este determinat de: e tragerea diri6at' a unit'ilor statistice volumul e#antionului e tragerea aleatoare a unit'ilor statistice num'rul unit'ilor statistice e tragerea simetric' a unit'ilor statistice

2'2. !electai strategia de selecie pentru sonda*ul multistadial: a) [ ] fiecare membru al populaiei are o probabilitate egal' de a fi selectat b) [ ] fiecare membru al populaiei este alocat unui grup7 apoi toi membrii grupului selectat sunt inclu#i 1n e#antion c) [ ] fiecare membru al populaiei este alocat unui strat7 apoi un e#antion aleator este selectat din fiecare strat d) [ ] fiecare membru al populaiei este menionat pe o list'K se eXtrage un num'r de pornire aleator #i apoi indivizii populaiei sunt selectai la intervale egale e) [X] este selectat un e#antion de clastere7 apoi membrii e#antionului sunt selectai aleator din aceste clastere a) [X] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [X] e) [ ] a) [X] b) [ ] c) [ ] d) [ ] e) [X] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [ ] e) [X] 2'3. !onda*ul statistic este *ustificat prin: operativitate economicitate condiii specifice de realizare num'rul mai mare al erorilor de 1nregistrare num'rul mai mic de variabile studiate 2'4. )a caracteristicile de baz ale e#antionului se refer: variabilitatea reprezentativitatea neomogenitatea precizia simetricitatea 2'5. !copurile sonda*ului statistic sunt: estimarea parametrilor colectivit'ii generale 1n baza rezultatelor cercet'rii pariale estimarea parametrilor colectivit'ii pariale 1n baza rezultatelor cercet'rii generale estimarea parametrilor colectivit'ii generale 1n baza rezultatelor cercet'rii generale e tinderea indicatorilor totalit'ii 1ntregi asupra e#antionului e tinderea indicatorilor de e#antion asupra 1ntregii totalit'i 2' . 1rima etap a cercetrii prin sonda* include: colectarea datelor statistice prelucrarea datelor statistice estimarea parametrilor generali e tinderea indicatorilor de e#antion asupra 1ntregii totalit'i obinerea indicatorilor derivai

2'$. !electai particularitatea e#antionului format aleator fr re/enire: a) [X] volumul colectivit'ii generale scade consecutiv pe m'sura cre#terii num'rului e tragerilor b) [ ] volumul colectivit'ii generale r'm)ne constant pe toat' perioada e tragerii c) [ ] la fiecare e tragere7 orice unitate a colectivit'ii generale are aceea#i probabilitate de a fi selecionat' d) [ ] la sf)r#itul e tragerilor volumul colectivit'ii generale nu se modific' e) [ ] probabilitatea erorilor de selecie este mai mare dec)t 1n cazul procedeului f'r' revenire a) [ ] 2'%. !electai a/anta*ele obser/rii prin sonda*: este mai operativ7 dar mai scump dec)t observarea general'

b) [X] c) [ ] d) [X] e) [X] a) [X] b) [ ] c) [ ] d) [X] e) [X] a) [X] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [ ] a) [X] b) [X] c) [ ] d) [X] e) [ ]

erorile de 1nregistrare sunt mai puin numeroase #i mai u#or de 1nl'turat erorile de 1nregistrare sunt mai puin numeroase7 dar mai greu de 1nl'turat permite caracterizarea mai aprofundat' a fenomenului investigat este mai operativ #i mai ieftin comparativ cu observarea generala 2''. 1entru asigurarea reprezentati/itii e#antionului trebuie respectate urmtoarele condiii: e tragerea obiectiv' a unit'ilor statistice e tragerea preferenial' a unit'ilor statistice e tragerea neprobabilistic' a unit'ilor statistice omogenitatea colectivit'ii generale independena includerii unit'ii statistice 1n e#antion 3((. Reprezentati/itatea e#antionului nu /a fi asigurat ,n urmtoarele cazuri: e tragerea subiectiv' a unit'ilor statistice e tragerea preferenial' a unit'ilor statistice e tragerea neprobabilistic' a unit'ilor statistice asigurarea omogenit'ii colectivit'ii generale independena includerii unit'ii statistice 1n e#antion 3(1. 1lanul cercetrii prin sonda* trebuie s includ: delimitarea 1n timp #i spaiu a totalit'ii generale verificarea gradului de omogenitate al colectivit'ii generale verificarea gradului de omogenitate al colectivit'ii selective determinarea m'rimii e#antionului asigurarea seleciei nealeatoare a unit'ilor statistice

3(2. !tabilirea /olumului e#antionului pentru /ariabile cantitati/e& ,n cazul seleciei repetate& presupune cunoa#terea mrimii: a) [X] erorii limit' b) [X] coeficientului de e actitate c) [ ] probabilit'ii apariiei evenimentului d) [ ] probabilit'ii lipsei evenimentului e) [X] abaterii medii p'tratice a) [ ] b) [X] c) [ ] d) [X] e) [X] 3(3. !electarea unitilor statistice poate fi efectuat prin: selecia secvenional' selecia aleatoare selecia intervenional' selecia diri6at' selecia mi t'

3(4. !electai strategia de selecie pentru sonda*ul mecanic: a) [X] fiecare membru al populaiei este menionat pe o list'K se e trage un num'r de pornire aleator #i apoi indivizii populaiei sunt selectai la intervale egale b) [ ] fiecare membru al populaiei are o probabilitate egal' de a fi selectat c) [ ] este selectat un e#antion de clastere7 apoi membrii e#antionului sunt selectai aleator din aceste clastere d) [ ] fiecare membru al populaiei este alocat unui grup7 apoi toi membrii grupului selectat sunt inclu#i 1n e#antion e) [ ] fiecare membru al populaiei este alocat unui strat7 apoi un e#antion aleator este selectat din fiecare strat a) [X] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [ ] 3(5. !electai procedeele de selecie: procedeul mechanic procedeul tragerii la sori tabelul cu numere aleatoare tabelul cu numere selectate procedeul tragerii mecanice la sori

3( . !electai particularitile e#antionului format aleator cu re/enire: a) [X] volumul colectivit'ii generale r'm)ne neschimbat pe toat' perioada e tragerii b) [X] probabilitatea erorilor de selecie este mai mare dec)t 1n cazul procedeului f'r' revenire c) [X] aceea#i unitate statistic' poate fi inclus' de mai multe ori 1n colectivitatea selectiv' d) [X] la fiecare e tragere7 orice unitate a colectivit'ii generale are aceea#i probabilitate de a fi selecionat' e) [ ] volumul colectivit'ii generale scade consecutiv pe m'sura cre#terii num'rului eXtragerilor a) [X] 3($. !electai particularitile e#antionului format aleator fr re/enire: la fiecare e tragere7 unit'ile colectivit'ii generale au probabilitate mai mare de a fi selecionate

b) [ ] c) [X] d) [X] e) [ ]

volumul colectivit'ii generale r'm)ne neschimbat pe toat' perioada e tragerii aceea#i unitate statistic' nu poate fi inclus' de mai multe ori 1n colectivitatea selectiv' volumul colectivit'ii generale scade consecutiv pe m'sura cre#terii num'rului e tragerilor probabilitatea erorilor de selecie este mai mic' dec)t 1n cazul procedeului f'r' revenire

3(%. !electai particularitile procedeului mecanic de selecie: a) [X] presupune e tragerea unit'ilor statistice dup' un interval predeterminat b) [ ] pasul de num'rare se stabile#te ca raport 1ntre volumul colectivit'ii selective #i celei generale c) [X] pasul de num'rare se stabile#te ca raport 1ntre volumul colectivit'ii generale #i celei selective d) [X] nu asigur' 1n totalitate caracterul aleator al seleciei e) [ ] nu 1ncalc' principiile seleciei aleatoare a) [ ] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [X] a) [ ] b) [X] c) [X] d) [ ] e) [X] a) [X] b) [ ] c) [X] d) [X] e) [ ] 3('. Care sunt principalele tipuri de erori ale cercetrii prin sonda*: erori sistematice de 1nregistrare erori sistematice de reprezentativitate erori 1nt)mpl'toare de reprezentativitate erori intenionate de ne1nregistrare erori de 1nregistrare 31(. 1lanul cercetrii prin sonda* include: elaborarea criteriilor de selecie neprobabilistic' stabilirea periodicit'ii efectu'rii sonda6ului stabilirea bazei de sonda6 stabilirea preferinelor de selecie a unit'ilor statistice alegerea tipului #i procedeului de selecie 311. Cauze ale erorilor sistematice de reprezentati/itate sunt: substituirea unei unit'i statistice cu alta asem'n'toare selectarea 1nt)mpl'toare a unit'ilor statistice alegerea la ;nimereal'; a unit'ilor statistice nonr'spunsul selectarea obiectiv' a unit'ilor statistice

312. 1recizia cu care se estimeaz parametrii colecti/itii generale depinde de: a) [ X ] eroarea reprezentativit'ii b) [ X ] dispersie c) [ X ] intervalul valoric 1n care se afl' eroarea maXim' admis' d) [ ] intervalul valoric 1n care se afl' eroarea minim' admis' e) [X] volumul e#antionului 313. !tabilirea /olumului e#antionului pentru /ariabile calitati/e& ,n cazul seleciei repetate& presupune cunoa#terea m'rimii% a) [X] probabilit'ii apariiei evenimentului b) [ ] abaterii medii p'tratice c) [X] erorii limit' d) [X] coeficientului de eXactitate e) [X] probabilit'ii lipsei evenimentului 314. !electai strategia de selecie pentru sonda*ul ,n serii: a) [ ] fiecare membru al populaiei este alocat unui strat7 apoi un e#antion aleator este selectat din fiecare strat b) [ X ] fiecare membru al populaiei este alocat unui grup7 apoi toi membrii grupului selectat sunt inclu#i 1n e#antion c) [ ] este selectat un e#antion de clastere7 apoi membrii e#antionului sunt selectai aleator din aceste clastere d) [ ] fiecare membru al populaiei este menionat pe o list'K se eXtrage un num'r de pornire aleator #i apoi indivizii populaiei sunt selectai la intervale egale e) [ ] fiecare membru al populaiei are o probabilitate egal' de a fi selectat2, 315. Bmogenitatea termenilor seriei de /ariaie este determinat de: a) [ ] valoarea 1nregistrat' la celelalte unit'i b) [ X ] aciunea factorilor eseniali comuni c) [ ] aciunea factorilor 1nt)mpl'tori d) [ ] num'rul cazurilor 1nregistrate e) [ ] tipul variabilei studiate

31 . !eria statistic de /ariaie reprezint: a) [ X ] #irul de valori numerice ale caracteristicii studiate7 diferite ca valoare individual' #i dispuse 1ntr4o ordine anumit' b) [ ] #irul de valori numerice ale fenomenului studiat7 diferite ca valoare agregat' #i dispuse 1ntr4o ordine anumit' c) [ ] #irul de valori nominative ale caracteristicii studiate7 diferite ca valoare individual' #i dispuse 1ntr4o ordine anumit' d) [ ] #irul de valori numerice ale unit'ii studiate7 diferite ca valoare individual' #i dispuse 1ntr4o ordine anumit' e) [ ] #irul de valori numerice ale indicatorului studiat7 diferite ca valoare individual' #i dispuse 1ntr4o ordine anumit' 31$. Care este consecina stabilirii unui numr prea mic de grupe ,n seria de /ariaie= a) [ ] evidenierea u#oar' a tr's'turilor eseniale ale colectivit'ii b) [ X ] #tergerea tr's'turilor eseniale ale colectivit'ii c) [ ] f'r)miarea colectivit'ii d) [ ] calcule statistice ulterioare imposibile e) [ ] calcule statistice ulterioare anevoioase 31%. Care afirmaie despre median nu este corect: a) [ ] nu se nume#te :dominant'; b) [ ] poate fi utilizat' 1n cazul variabilelor calitative c) [ X ] este influenat' de valorile eXtreme ale seriei de variaie d) [ ] poate 1nlocui media aritmetic' c)nd apar valori aberante e) [ ] se mai nume#te :medie de poziie; 31'. Identificai operaiunile de grupare a seriilor de /ariaie: a) [ ] stabilirea num'rului de unit'i de observaie b) [ X ] stabilirea num'rului de grupe c) [ ] calcularea m'rimii intervalului de amplitudine d) [ X ] calcularea m'rimii intervalului de grupare e) [ X] repartizarea valorilor individuale ale caracteristicii 1n grupe 32(. Antr<o grup de studeni /"rsta medie este de 23 de ani& dar cei mai muli studeni au 21 de ani. 3istribuia este: a) [ ] simetric' b) [ X ] asimetric' pozitiv' c) [ ] bimodal' d) [ ] asimetric' negativ' e) [ ] alternativ'23 321. 3ac /aloarea coeficientului de asimetrie 1earson este cuprins ,n inter/alul 4(H 18& asimetria este% a) [ ] negativ' b) [ ] pronunat' c) [ ] medie d) [ X ] pozitiv' e) [ ] moderat' 322. >orma distribuiei /alorilor indi/iduale ,n seria de /ariaie este determinat de: a) [ ] tipul variabilei studiate b) [ ] aciunea factorilor 1nt)mpl'tori c) [X] aciunea combinat' a factorilor eseniali #i 1nt)mpl'tori d) [ ] valoarea 1nregistrat' la celelalte unit'i e) [ ] aciunea factorilor eseniali 323. !electai formula corect de calcul a coeficientului de asimetrie 1earson: a) [ X ] &as G Xar 4 0oC b) [ ] &as G Xar 4 0eC c) [ ] &as G 0o L Xar C d) [ ] &as G 0e L Xar C e) [ ] &as G Xar 4 0oC Xar 324. .u este indicator mediu de poziie: a) [ ] mediana b) [X] media aritmetic'

c) [ ] dominant d) [ ] amplitudinea e) [ ] modulul 325. Indicatorul care red ceea ce este esenial #i tipic ,ntr<o colecti/itate se nume#te:4multiplu8 = a) [ ] coeficient de variaie b) [ ] median c) [ ] modul d) [X] medie aritmetic' e) [ ] dispersie 32 . !electai afirmaiile corecte pentru gruparea pe inter/ale a seriei de /ariaie: a) [ X ] permite restr)ngerea volumului mare de date iniiale b) [ ] nu evideniaz' structura colectivit'ii cercetate c) [ X ] evideniaz' structura colectivit'ii cercetate d) [ ] permite p'strarea informaiilor iniiale e) [X ] scoate 1n eviden' propriet'ile eseniale ale colectivit'ii 32$. 0ariabilitatea /alorilor indi/iduale ,n seria de /ariaie este determinat de: a) [X ] aciunea factorilor 1nt)mpl'tori b) [ ] num'rul cazurilor 1nregistrate c) [ ] tipul variabilei studiate d) [ ] valoarea 1nregistrat' la celelalte unit'i e) [ ] aciunea factorilor eseniali comuni 32%. !eriile statistice cu distribuie asimetric poziti/ /erific urmtoarele relaii: a) [ X ] media este mai mare dec)t mediana b) [X] media este mai mare dec)t cuartila a doua c) [ X ] dominanta este mai mic' dec)t media d) [ ] media este egal' cu modulul e) [ X ] media este mai mare dec)t modulul 32'. Care sunt consecinele stabilirii unui numr prea mare de grupe ,n seria de /ariaie= a) [ ] #tergerea tr's'turilor eseniale ale colectivit'ii b) [ X ] f'r)miarea colectivit'ii c) [ X ] evidenierea dificil' a tr's'turilor eseniale ale colectivit'ii d) [ X ] calcule statistice ulterioare anevoioase e) [ ] calcule statistice ulterioare u#oare 33(. !eria de /ariaie poate fi reprezentat grafic prin: a) [ ] historiogram' b) [ X ] poligonul de frecvene c) [ X ] histogram' d) [ ] poligonul de proporii e) [ ] cronogram' 331. Care afirmaii& din cele enumerate& sunt /alabile pentru mrimea medie= a) [ X ] define#te cel mai bine tendina central' a unei distribuii b) [ ] define#te cel mai bine variaia unei distribuii c) [ X ] niveleaz' variaiile valorilor individuale d) [ ] evideniaz' variaiile valorilor individuale e) [ X ] eXprim'7 1n mod sintetic7 ceea ce este esenial pentru un fenomen variabil 332. 3ac /aloarea coeficientului de asimetrie 1earson este cuprins ,n inter/alul 4(H <18& asimetria este% a) [ X ] negativ' b) [ ] moderat' c) [ ] medie d) [ ] pronunat' e) [ ] pozitiv' 333. B medie trebuie s corespund urmtoarelor cerine:= a) [X ] s' nu fie sensibil' la fluctuaiile de selecie b) [X] s' fie definit' 1n mod prMcis c) [ ] s' posede propriet'i clare numai pentru speciali#ti d) [ ] s' fie sinteza ma6orit'ii observaiilor 1nregistrate

e) [X] s' fie independent' de dorina utilizatorului 334. Care& din cele enumerate& se refer la proprietile mediei aritmetice= a) [ ] suma abaterilor individuale de la medie7 indiferent de tipul distribuiei7 este egal' cu zero b) [ ] media aritmetic' nu este influenat' de valorile aberante c) [X] 1ntre formula mediei aritmetice simple #i ponderate nu eXist' deosebiri eseniale d) [X] m'rimea mediei aritmetice poate sau nu s' coincid' cu vreo valoare individual' 1nregistrat' e) [X] 1ntr4o serie de variaie nu pot fi mai multe medii aritmetice 335. 1entru distribuia perfect simetric este caracteristic: a) [ X] media este egal' cu mediana #i modulul b) [ X ] graficul are form' :de clopot; c) [ X ] frecvenele se distribuie simetric la dreapta #i la st)nga valorii central d) [ X ] repartiia corespunde curbei $auss4"aplace e) [ ] aciunea factorilor 1nt)mpl'tori are caracter neregulat 33 . >ormula mediei aritmetice ponderate include: = a) [ X ] valoarea individual a b) [ X ] num'rul de cazuri c) [ ] num'rul de grade de libertate d) [ X ] frecvenele de apariie a valorilor individuale e) [ ] num'rul de cazuri minus unu 33$. Care afirmaii despre median sunt corecte: a) [ ] este influenat' de valorile eXtreme ale seriei de variaie b) [ X ] poate 1nlocui media aritmetic' c)nd apar valori aberante c) [ ] nu poate fi utilizat' 1n cazul variabilelor calitative d) [ X ] 1ntotdeauna se plaseaz' la mi6locul seriei de variaie e) [X ] se mai nume#te :medie de poziie; 33%. .u sunt corecte urmtoarele afirmaii despre modul: a) [ ] pe graficul repartiiei corespunde punctului maXim al acestuia b) [ ] este preferat mediei 1n industria confeciilor c) [ X ] este inutil pentru caracterizarea distribuiei asimetrice d) [ X ] nu poate fi calculat pentru variabile calitative e) [ X ] eXprim' m'rimea cu pondere mi6locie 33'. !electai particularitile dominantei: a) [ X ] poate fi calculat' pentru variabilele calitative b) [ X ] este util' pentru caracterizarea distribuiei asimetrice c) [X] este valoarea individual' cu cea mai mare frecven' d) [ ] este preferat' modulului 1n industria confeciilor e) [ X ] #ansele ca rezultatul s' fie o valoare real' sunt mult mai mari dec)t la medii 34(. 3istribuia perfect simetric /erific relaiile: a) [X ] media este egal' cu cuartila a doua b) [ X ] modulul este egal cu media c) [ X ] media este egal' cu dominant d) [ X ] mediana este egal' cu media e) [ ] modulul este mai mic dec)t mediana 341. +ediana poate fi utilizat pentru: a) [X ] caracterizarea tendinei centrale 1n cazul distribuiilor v'dit asimetrice b) [X] determinarea valorii medii 1n serii formate din valori calitative c) [X] determinarea valorii medii 1n serii cu intervale neegale de grupare d) [ ] caracterizarea obligatorie a tendinei centrale 1n cazul distribuiilor perfect simetrice e) [X] stabilirea dozelor letale 342. B medie trebuie s corespund urmtoarelor cerine: a) [ X ] s' fie eXpresia tuturor observaiilor 1nregistrate b) [ X ] s' fie simplu #i rapid de calculate c) [ X ] s' posede propriet'i clare chiar #i pentru nespeciali#ti d) [ ] s' fie dependent' de dorina utilizatorului e) [ X ] s' fie puin sensibil' la fluctuaiile de selecie

343. 1entru analiza formei de distribuie sunt /alabile urmtoarele afirmaii: a) [ X ] 1n cazul asimetriei pozitive predomin' valorile mici ale caracteristicii b) [ X ] distribuia perfect simetric' este caracterizat' prin egalitatea dintre medie7 median' #i modul c) [ X ] pentru distribuia asimetric' negativ' este specific' predominarea valorilor mari ale caracteristicii d) [ ] 1n cazul asimetriei pozitive predomin' valorile mari ale caracteristicii e) [ ] 1n cazul asimetriei negative predomin' valorile mici ale caracteristicii 344. !electai proprietile mediei aritmetice: a) [ X ] se eXprim' 1n unitatea de m'sur' a caracteristicii studiate b) [ ] poate fi calculat' #i pentru variabile calitative c) [ ] m'rimea mediei aritmetice obligator coincide cu o valoare individual' 1nregistrat' d) [ X ] este sensibil' la valorile aberante e) [ X ] pentru o distribuie simetric' suma abaterilor individuale de la medie este egal' cu zero 345. 3istribuia asimetric negati/ /erific urmtoarele relaii:4simplu8 a) [ ] media este mai mare dec)t mediana b) [X ] media este mai mic' dec)t cuartila a doua c) [ X ] dominanta este mai mare dec)t media d) [ X ] media este mai mic' dec)t mediana e) [ ] media este mai mare dec)t modulul 34 . !electai afirmaiile corecte despre decile #i centile: a) [ X ] sunt utilizai 1ndeosebi pentru serii pronunat asimetrice b) [ X ] se calculeaz' doar pentru serii cu amplitudine mare a variaiei c) [ ] sunt utilizai 1ndeosebi pentru serii simetrice d) [ X ] se calculeaz' doar pentru serii statistice cu num'r mare de grupe e) [ ] se calculeaz' doar pentru serii statistice cu num'r mic de grupe 34$. !electai afirmaia corect referitor la amplitudinea absolut a /ariaiei 458 E F: a) [ ] ine seama de toate valorile #i se consider' un indicator relevant al variaiei b) [ ] nu are form' concret' de eXprimare c) [ X ] se eXprim' 1n unitatea de m'sur' 1n care se eXprim' #i caracteristica d) [ ] se calculeaz' ca raport 1ntre abaterea p'tratic' #i nivelul mediu al seriei e) [ ] este raportul dintre amplitudinea absolut' #i media aritmetic' a valorilor analizate 34%. Care afirmaie despre dispersie nu este corect= a) [ ] nu are form' concret' de eXprimare b) [ X ] se mai nume#te abatere standard sau abatere tip c) [ ] este indicator cu valoare teoretic' d) [ ] este indicator util pentru testarea ipotezelor statistice e) [ ] este o m'rime abstract 34'. Care afirmaie despre abaterea medie ptratic este corect= a) [ ] este direct proporional' cu omogenitatea colectivit'ii studiate b) [ ] ine seama numai de valorile eXtreme7 fiind astfel sensibil' la valorile aberante c) [ X ] eXprim' cu c)t se abate7 1n mediu7 fiecare valoare individual' de la media valorilor d) [ ] permite compararea variaiei a dou' populaii care se eXprim' 1n unit'i de m'sur' diferite e) [ ] nu are form' concret' de eXprimare 35(. Identificai deza/anta*ul abaterii medii ptratice= a) [ ] reprezint' un parametru al legii distribuiei normale b) [ X ] se m'soar' 1n unitatea de m'sur' a caracteristicii studiate c) [ ] nu poate fi folosit' pentru stabilirea volumului e#antionului d) [ ] nu se utilizeaz' 1n calcule de corelaie e) [ ] nu pune 1n eviden' influena abaterilor mari 351. 0aloarea coeficientului de corelaie este in/ers proporional cu mrimea: a) [ ] abaterii medii p'tratice b) [ ] dispersiei c) [X] mediei aritmetice d) [ ] abaterii medii liniare e) [ ] amplitudinii variaiei 352.1entru a msura gradul de omogenitate a unei colecti/iti statistice& poate fi utilizat:

a) [ ] coeficientul de corelaie b) [ ] media aritmetic' c) [ ] abaterea individual' d) [X ] coeficientul de variaie e) [ ] mediana 353. 1entru cercetrile eIperimentale sunt considerate normale /alorile situate ,n inter/alul determinat de% a) [ ] medie N 3 b) [X] medie N D c) [ ] medie N 372 d) [ ] medie N , e) [ ] medie N ,72 354. !electai afirmaiile corecte referitor la amplitudinea absolut a /ariaiei 458 E F: a) [ X ] se mai nume#te c)mp de variaie b) [ X ] se bazeaz' numai pe valorile eXtreme ale seriei c) [ ] se bazeaz' pe toate valorile seriei d) [ X ] este sensibil' la valorile aberante e) [ X ] este un indicator cu semnificaie redus' 355. Care din afirmaiile urmtoare despre abaterea medie ptratic sunt corecte= a) [ X ] este un indicator important 1n analiza variaiei b) [X ] apreciaz' omogenitatea valorilor individuale dintr4o serie c) [ X ] se folose#te la estimarea erorilor de selecie d) [ X ] se utilizeaz' pentru delimitarea st'rilor normale de cele patologice e) [ ] nu reprezint' un parametru al legii distribuiei normale 35 . !electai particularitile abaterii indi/iduale de la medie: a) [ ] ofer' informaii numai la nivel populaional b) [ X ] ofer' informaii numai la nivel individual c) [ X ] nu permite observarea variaiei totale a caracteristicii d) [X] 1n cazul distribuiei simetrice abaterile absolute maXim' pozitiv' #i maXim' negativ' sunt egale e) [ ] permite observarea variaiei totale a caracteristicii 35$. !electai afirmaiile corecte despre dispersie= a) [ X ] se mai nume#te varian' sau moment centrat de gradul doi b) [ X ] m'soar' variaia total' a unei caracteristici c) [ ] se eXprim' 1n unitatea de m'sur' a caracteristicii cercetate d) [X ] se folose#te ca baz' de calcul pentru media p'tratic' e) [ X ] este sensibil' la prezena valorilor eXtreme 35%. !electai afirmaiile corecte referitor la abaterea medie ptratic= a) [ ] permite compararea variaiei a dou' populaii care se eXprim' 1n unit'i de m'sur' diferite b) [X] permite compararea variaiei a dou' populaii care se eXprim' 1n aceea#i unitate de m'sur' c) [X] este invers proporional' cu omogenitatea e#antionului d) [ X ] verific' reprezentativitatea mediei aritmetice e) [ ] este indicator simplu al variaiei 35'. Care din afirmaiile urmtoare despre abaterea medie ptratic sunt corecte= a) [X] se mai nume#te abatere standard7 deviaie standard b) [ ] nu are form' concret' de eXprimare c) [X] valoarea abaterii medii p'tratice este direct proporional' cu 1mpr'#tierea valorilor individuale d) [X] are o valoare semnificativ' 1n cazul distribuiei normale a valorilor individuale e) [X] este cel mai util #i important indicator de variaie 3 (. 1entru cercetrile clinice sunt considerate normale /alorile situate ,n inter/alul determinat de: a) [ ] medie N , b) [ ] medie N 372 c) [ ] medie N D d) [ ] medie N ,72 e) [ X ] medie N 3 3 1. Care din afirmaiile referitor la coeficientul de /ariaie nu sunt corecte=

a) [X ] este un indicator simplu al variaiei b) [ ] este eXpresia relativ' a abaterii standard c) [ X ] valorile mici ale coeficientului reflect' neomogenitatea colectivit'ii d) [X ] arat' cu c)t este mai mare abaterea standard fa' de media aritmetic' e) [ ] permite compararea variaiei a dou' populaii care se eXprim' 1n unit'i de m'sur' diferite 3 2. !electai particularitile /ariabilei standardizate: a) [ X ] eXprim' poziia unit'ii statistice 1ntr4o distribuie7 at)t fa' de medie7 c)t #i fa' de 1mpr'#tiere b) [X] cu a6utorul acestei variabile se pot compara m'rimi provenite din distribuii diferite c) [ X ] se mai nume#te abatere normat' d) [X] este dependent' de valoarea abaterii standard e) [ ] eXprim' poziia unit'ii statistice 1ntr4o distribuie dat' numai fa' de 1mpr'#tiere 3 3. 0alorile coeficientului de /ariaie peste J 35K indic: a) [ X ] dispersie mare a datelor b) [ ] omogenitatea e#antionului c) [ X ] heterogenitatea e#antionului d) [X] 1mpr'#tiere pronunat' a datelor e) [ ] 1mpr'#tiere mic' a datelor 3 4. !electai afirmaiile corecte referitor la amplitudinea absolut a /ariaiei 458 E F: a) [X] m'soar' distan' dintre capetele seriei statistice b) [ ] este un indicator adimensional c) [X] se utilizeaz' pentru stabilirea m'rimii intervalului de grupare 1n seria de variaie d) [ ] nu este influenat' de valorile eXtreme e) [ X ] este un indicator semnificativ numai 1n cazul repartiz'rii omogene a valorilor individuale din seria statistica 3 5. Care afirmaii referitor la coeficientul de /ariaie sunt corecte= a) [ ] este direct proporional cu media aritmetic' b) [X] este direct proporional cu abaterea standard c) [X] este invers proporional cu media aritmetic' d) [ X ] se eXprim' numai 1n procente e) [ ] poate fi eXprimat 1n procente #i coeficieni 3 . >ormula de calcul a abaterii standard& pentru date de e#antion& include: a) [X] volumul colectivit'ii selective b) [ ] volumul colectivit'ii generale c) [X] abaterile valorilor individuale de la medie d) [ ] abaterile individuale ale valorilor medii de la medie e) [X] frecvenele de apariie a valorilor individuale 3 $. Care din afirmaiile urmtoare este corect pentru eroarea de tip II ,n testarea ipotezei statistice% a) [ ] acceptarea ipotezei nule adev'rate b) [ ] respingerea ipotezei nule false c) [ X ] acceptarea ipotezei nule false d) [ ] acceptarea ipotezei alternative adev'rate e) [ ] respingerea ipotezei alternative false 3 %. 3atele statistice sunt de tip 9perec?e: ,n cazurile urmtoare: a) [ X ] este m'surat' o variabil'7 a aceluia#i subiect7 1nainte #i dup' intervenie b) [ ] este m'surat' o variabil'7 la diferii subieci7 1nainte #i dup' intervenie c) [ X ] selecia cazurilor a fost efectuat' prin metoda perechilor d) [ X ] sunt m'surai anumii parametri 1n cazul gemenilor e) [ ] sunt m'surai anumii parametri 1n cazul vecinilor 3 '. 1ragul de semnificaie al studiului este: a) [X] probabilitatea de a comite eroarea de tip . b) [ ] probabilitatea de a comite eroarea de tip .. c) [ ] probabilitatea de a comite concomitent eroarea de tip . #i .. d) [ ] probabilitatea de a nu comite eroarea de tip . e) [ ] probabilitatea de a nu comite nici o eroare 3$(. Care teste& din cele enumerate& sunt neparametrice:

a) [X] 0ann4OhitneP b) [ ] =ischer4Snedecor c) [X] OilcoXon d) [ ] Student e) [ ] +*>!+ pentru variabile cantitaive 3$1. 1uterea studiului este: a) [X] probabilitatea de a detecta o diferen'7 care 1ntr4adev'r eXist' b) [ ] probabilitatea de a detecta o diferen'7 care 1ntr4adev'r nu eXist' c) [ ] probabilitatea de a nu g'si nici o diferen'7 care 1ntr4adev'r nu eXist' d) [ ] probabilitatea de a nu g'si o diferen'7 care 1ntr4adev'r eXist' e) [ ] probabilitatea de a m'sura diferena7 care 1ntr4adev'r eXist' 3$2. +ultiplul erorii standard& care determin mrimea inter/alului de confiden& se nume#te: a) [X] test de semnificaie b) [ ] interval de semnificaie c) [ ] nivel de 1ncredere d) [ ] nivel de semnificaie e) [ ] prag de semnificaie 3$3. !electai afirmaiile corecte referitor la testul L a) [ ] nu poate fi utilizat pentru date normal distribuite b) [ X ] poate fi utilizat #i pentru un e#antion c) [ X ] este un test neparametric d) [ ] nu poate fi utilizat pentru datele m'surate pe scala de interval e) [ X ] poate fi utilizat pentru datele m'surate pe scala nominal 3$4. 3ac /aloarea erorii standard procentual este mai mic de 1K& eroarea se consider: a) [ X ] acceptabil' b) [ ] inacceptabil' c) [ ] dubioas' d) [ ] moderat' e) [ ] accentuat' 3$5. 1entru a aplica testul !tudent& trebuie cunoscute /alorile% a) [ X ] mediilor sau probabilit'ilor comparate b) [ ] pragului de semnificaie c) [ ] erorilor standarde procentuale d) [ ] erorilor maXime admise e) [ ] testului de semnificaie 3$ . 1entru a reduce eroarea standard de dou ori: a) [ ] volumul e#antionului trebuie s' creasc' de dou' ori b) [ ] volumul e#antionul nu se va modifica c) [X] volumul e#antionul trebuie s' creasc' de patru ori d) [ ] volumul e#antionul trebuie s' creasc' de trei ori e) [ ] volumul e#antionului trebuie mic#orat 3$$. Care afirmaii sunt corecte pentru eroarea de tip I ,n testarea ipotezei statistice: a) [ X ] respingerea ipotezei nule adev'rate b) [ ] acceptarea ipotezei nule false c) [ ] respingerea ipotezei alternative adev'rate d) [X ] acceptarea ipotezei alternative false e) [ ] respingerea ipotezei nule false 3$%. 1entru a calcula eroarea standard pentru /ariabilele calitati/e& trebuie s cunoa#tem /alorile: a) [ ] abaterii medii p'tratice b) [ X ] probabilit'ii producerii evenimentului 1n e#antion c) [ X ] probabilit'ii lipsei evenimentului 1n e#antion d) [ X ] volumului e#antionului e) [ ] pragului de semnificaie 3$'. 1entru a calcula eroarea standard pentru /ariabilele cantitati/e& trebuie s cunoa#tem /alorile: a) [ ] probabilit'ii producerii evenimentului 1n e#antion b) [ ] pragului de semnificaie c) [ X ] volumului e#antionului

d) [ X ] abaterii medii p'tratice e) [ ] probabilit'ii lipsei evenimentului 1n e#antion 3%(. !electai afirmaiile incorecte referitor la inter/alul de confiden: a) [X ] este valoarea7 care pune 1n eviden' intervalul valoric 1n care se va situa m'rimea relativ' sau medie a colectivit'ii generale b) [ ] este intervalul valoric7 determinat cu a6utorul erorii standard7 1n care se estimeaz' a se afla m'rimile colectivit'ii generale c) [X ] este probabilitatea ca m'rimea medie sau relativ' s' nu se includ' 1n intervalul valoric7 determinat cu a6utorul erorii standard d) [X ] este multiplul erorii standard e) [X ] este intervalul valoric7 determinat cu a6utorul abaterii standard7 1n care se estimeaz' a se afla m'rimile colectivit'ii generale 3%1. .i/elul beta al studiului este: a) [ ] probabilitatea de a comite eroarea de tip . b) [ X ] probabilitatea de a comite eroarea de tip .. c) [ ] probabilitatea de a nu comite eroarea de tip .. d) [ ] probabilitatea de a comite concomitent eroarea de tip . #i .. e) [ ] probabilitatea de a nu comite nici o eroare 3%2. Care afirmaii despre inter/alul de confiden sunt corecte: a) [ ] are limite fiXe b) [ ] este direct proporional cu m'rimea pragului de semnificaie c) [X] este direct proporional cu m'rimea testului de semnificaie d) [X] este direct proporional cu m'rimea nivelului de 1ncredere e) [ ] nu este dependent de m'rimea erorii standard 3%3. Destul !tudent poate fi utilizat pentru: a) [ ] determinarea corelaiei dintre dou' valori comparate b) [ X] aprecierea semnificaiei diferenei dintre dou' medii sau probabilit'i comparate c) [ ] compararea a dou' #i mai multe m'rimi absolute d) [ ] aprecierea variaiei fenomenului studiat e) [ ] calculul erorii testului de semnificaie 3%4. Care din afirmaiile urmtoare este corect pentru eroarea de tip I ,n testarea ipotezei statistice: a) [ ] acceptarea ipotezei nule adev'rate b) [ ] respingerea ipotezei nule false c) [ ] acceptarea ipotezei nule false d) [ ] acceptarea ipotezei alternative adev'rate e) [X ] acceptarea ipotezei alternative false 3%5. 1robabilitatea ca parametrii de e#antion s se situeze ,n afara inter/alului de confiden se nume#te% a) [ ] test de semnificaie b) [ X ] prag de semnificaie c) [ X] nivel de semnificaie d) [ ] interval de semnificaie e) [ ] nivel de 1ncredere 3% . An cercetrile medicale rezultatele se garanteaz cu pragurile de semnificaie de: a) [ X ] -7-2 b) [ ] -73Q c) [ X ] -7-, d) [ ] -7Q3 e) [ X ] -7--, 3%$. Care teste& din cele enumerate& sunt parametrice: a) [X] +*>!+ pentru variabile cantitaive b) [ ] OilcoXon c) [ X ] =ischer4Snedecor d) [ ] 0ann4OhitneP e) [ X ] Student 3%%. !electai condiiile de utilizare a testelor neparametrice: a) [ X ] rezultatele nu se 1ncadreaz' 1n distribuia normal b) [X ] normalitatea distribuiei datelor obinute nu poate fi testat'

c) [X ] rezultatele nu respect' distribuia normal' d) [ ] necesit' cunoa#terea valorilor parametrilor statistici e) [ X] nu necesit' cunoa#terea valorilor parametrilor statistici 3%'. !electai afirmaiile corecte referitor la testul L a) [X] poate fi utilizat pentru date care nu sunt normal distribuite b) [X] poate fi utilizat pentru variabile calitative c) [ ] poate fi utilizat numai pentru variabile cantitative d) [ X ] poate fi utilizat pentru mai mult de doua e#antioane e) [ ] poate fi utilizat numai pentru dou' e#antioane 3'(. Care afirmaii sunt corecte pentru eroarea de tip II ,n testarea ipotezei statistice:4simplu8 a) [ ] respingerea ipotezei nule false b) [X] respingerea ipotezei alternative adev'rate c) [X] acceptarea ipotezei nule false d) [ ] respingerea ipotezei nule adev'rate e) [ ] acceptarea ipotezei alternative false 3'1. !electai formula corect de calcul a testului L a) [ ] R?=T 4 =>)C=T b) [X] R?=> 4 =T) 3C=T c) [ ] R?=T 4 =>)3C=> d) [ ] R?=> 4 =T)3C=> e) [ ] R?=T S =>)3C=T 3'2. Care afirmaii referitor la testul +ann<MitneN sunt corecte: a) [ X ] este unul din cele mai puternice teste neparametrice b) [ ] este unul din cele mai puternice teste parametrice c) [ ] poate fi utilizat numai 1n e#antioane mari d) [ X ] necesit' numai m'sur'tori de tip rang e) [X ] nu este interesat de normalitatea distribuiei datelor 3'3. !electai conceptele& utilizate ,n testarea semnificaiei mrimilor relati/e #i medii: a) [X ] eroarea standard #i intervalul de 1ncredere b) [ ] eroarea standard #i amplitudinea relativ' c) [X ] testul de semnificaie #i pragul de semnificaie d) [X ] eroarea standard #i eroarea limit' e) [X ] nivelul de semnificaie #i nivelul de 1ncredere 3'4. 1entru a cre#te eIactitatea estimrilor& trebuie: a) [X ] de crescut omogenitatea totalit'ii statistice b) [X ] de crescut volumul colectivit'ii supuse studiului c) [ X ] de mic#orat valoarea erorii standard d) [ ] de crescut valoarea pragului de semnificaie e) [ ] de crescut valoarea abaterii standard 3'5. !electai condiiile de utilizare a testelor parametrice: a) [X ] rezultatele se 1ncadreaz' 1n distribuia normal' b) [X ] normalitatea distribuiei datelor obinute poate fi testat' c) [ ] rezultatele nu respect' distribuia normal' d) [X ] necesit' cunoa#terea valorilor parametrilor statistici e) [ ] nu necesit' cunoa#terea valorilor parametrilor statistici 3' . 5legei afirmaia incorect referitor la coeficientul de corelaie linear: a) [ ] este un indicator sintetic al intensit'ii leg'turii dintre dou' fenomene b) [ ] ia valori 1n intervalul [4,7,] c) [ ] se poate calcula numai pentru variabile numerice d) [X] este semnificativ 1n cazul leg'turilor neliniare e) [ ] este semnificativ 1n cazul leg'turilor liniare 3'$. !electai afirmaia incorect referitor la graficul de corelaie: a) [ ] are aspectul unui nor de puncte b) [ ] se mai nume#te #i corelogram' c) [X] arat' forma #i intensitatea precis' a leg'turii d) [ ] indic' eXistena sau lipsa leg'turii e) [ ] arat' sensul #i intensitatea aproXimativ' a leg'turii

3'%. 3ac la testarea semnificaiei coeficientului de corelaie tcalculatOttabelar a) [ ] coeficientul de corelaie este nesemnificativ b) [ ] coeficientul de corelaie este dubios c) [X] coeficientul de corelaie este semnificativ d) [ ] coeficientul de corelaie a fost obinut 1nt)mpl'tor e) [ ] semnificaia coeficientului de corelaie nu poate fi determinat' 3''. 1entru aprecierea legturilor de corelaie lineare se utilizeaz a) [ ] raportul de corelaie b) [ ] coeficientul de convergen' c) [X] coeficientul de corelaie d) [ ] coeficientul de regresie e) [ ] coeficientul de variaie 4((. 0aloarea coeficientului de corelaie J1 denot: a) [ ] o corelaie slab' 1ntre fenomene b) [X] o corelaie perfect' 1ntre fenomene c) [ ] o corelaie puternic' 1ntre fenomene d) [ ] o corelaie medie 1ntre fenomene e) [ ] o corelaie relativ' 1ntre fenomene 4(1. 3up natura relaiei de cauzalitate& legturile dintre fenomene pot fi: a) [ ] liniare b) [X] funcionale c) [ ] directe d) [ X] statistice e) [ ] inverse 4(2. 0alabile pentru corelaiile statistice sunt urmtoarele afirmaii: a) [ X ] sunt vremelnice b) [ X ] pot fi numai 1ntr4un singur sens c) [ ] sunt permanente d) [ X ] unei valori numerice a variabilei X corespund nu una ci mai multe valori a variabilei T e) [ ] unei valori numerice a variabilei X 1i corespunde strict o valoare a variabilei dependente T 4(3. !electai afirmaiile corecte despre corelaiile statistice: a) [ X ] nu sunt perfecte b) [ ] eXprim' leg'tura de la cauz' la efect dintre fenomene c) [ X ] eXprim' leg'tura de dependen' dintre fenomene d) [ X ] sunt mai dificil de pus 1n eviden' e) [ ] sunt rigide7 perfecte 4(4. An cazul legturii de corelaie directe& corelograma /a oferi urmtoarea imagine: a) [ ] norul de puncte se dispune fuziform7 oblic de sus 1n 6os b) [ X ] norul de puncte se dispune fuziform7 oblic de 6os 1n sus c) [ X ] norul de puncte se dispune fuziform7 oblic de la st)nga la dreapta d) [ ] norul de puncte se dispune fuziform7 oblic de la dreapta la st)nga e) [ ] punctele se dispun pe toat' reeaua grafic' 4(5. Care afirmaii& din cele ce urmeaz& corespund legturii directe de corelaie= a) [ X ] se stabilesc 1ntre fenomene7 care evolueaz' 1n acela#i sens b) [X ] presupun evoluia 1n acela#i sens a fenomenelor corelate7 dar nu cu aceea#i unitate de m'sur' c) [ ] se stabilesc 1ntre fenomene7 care evolueaz' 1n sens opus d) [ ] presupun evoluia 1n acela#i sens a fenomenelor corelate7 cu aceea#i unitate de m'sur' e) [X] dac' un fenomen cre#te7 cre#te #i cel cu care se coreleaz' 4( . Care afirmaii& din cele ce urmeaz& corespund legturii in/erse de corelaie= a) [ ] se stabilesc 1ntre fenomene7 care evolueaz' 1n acela#i sens b) [ ] presupun evoluia 1n acela#i sens a fenomenelor corelate7 dar nu cu aceea#i unitate de m'sur' c) [ X ] se stabilesc 1ntre fenomene7 care evolueaz' 1n sens opus d) [X ] presupun evoluia 1n sens opus a fenomenelor corelate7 dar nu cu aceea#i unitate de m'sur' e) [X ] dac' un fenomen cre#te7 cel cu care se coreleaz' scade

4($. 5naliza corelaiei /izeaz urmtoarele: a) [ X ] aprecierea intensit'ii leg'turii b) [X ] testarea semnificaiei leg'turii de corelaie c) [ ] analiza variaiei leg'turii de corelaie d) [ X ] determinarea direciei #i formei leg'turii de corelaie e) [ ] determinarea valorii coeficientului de aproXimaie 4(%. Care din urmtorii coeficieni de corelaie sunt neparametrici= a) [ ] coeficientul de corelaie Pearson b) [ X ] coeficientul de corelaie Spearman c) [ X ] coeficientul de corelaie Uendall d) [ X ] coeficientul de corelaie Tulle e) [ ] coeficientul de corelaie eta 4('. 3up form legtura de corelaie poate fi: a) [ X ] linear b) [ ] pozitiv' c) [ ] negativ' d) [ X ] curbilinie e) [ ] direct' 41(. !electai afirmaiile corecte pri/itor la coeficientul de determinare: a) [ ] nu este dependent de volumul e#antionului b) [X ] se aplic' 1n cazul unei valori semnificative a coeficientului de corelaie liniar' c) [ ] nu este interesat de semnificaia coeficientului de corelaie liniar' d) [X ] indic' c)t din dispersia total' a variabilei dependente este eXplicat' de variaia celei independente e) [ X ] trebuie analizat minuios 1n cazurile e#antioanelor mici