Sunteți pe pagina 1din 38

.

Stopuri

ocluzale-definitie; clasificare; importanta

Def: Sub actiunea mm ridicatori ai mandibulei,aceasta efectueaza o miscare de apropiere catre maxilar,oprita de contactele dentre dintre cele 2 arcade Clasificare a.Stopuri ocluzale de grad I:cuspizii V ai M si Pm mandibulari intra in contact cu fosele centrale si cele dintre crestele marginale ale dintilor laterali maxilari -cuspid-fosa anatagonista -se realizeaza numai cu 2 fose centrale, majoritatea stopurilor fiind realizate cu fosele dintre crestele marginale -pozitia cea mai stabila a cuspizilor V ai M si Pm in raport cu celelalte grupe dentare,datorita structurii mai compacte a proceselor alveolare mandibulare fata de cele maxilare b.Stopuri ocluzale de grad II:marginea libera a dintilor frontali mandibulari care articuleaza cu fata P a dintilor frontali maxilari in vecinatatea cingulumului -in cazul lipsei celorlate contacte pot sustine ocluzia -au rolul de a proteja dintii laterali importiva componentei orizontale a fortelor ocluzale in toate miscarile mandibulare cu componenta orizontala -fiecare frontal articuleaza cu 2 antagonisti ,mai putin Ic mandibulari -in caz de abraziune sau imbolnaviri parodontale se modifica stopurile c.Stopurile ocluzale de grad III:cuspizii O ai M si Pm maxilari care artculeaza cu fosele centrale si fosele dintre crestele marginale ale antagonistilor mandibulari.

-lateralii maxilari migreaza mai frecvent datorita structurii spongioase -la indepartarea prin slefuire selectiva a unor contacte ocluzale se recomanda protejarea cuspizilor de sprijin Importanta: 1.prin stabilirea stopurilor ocluzale se realizeaza IM(pozitia esentiala a mandibulei,cea mai stabila a ADM ssi inchide fiecare ciclu masticator) in care contactele dento-dentare dintre cele 2 arcad sunt maxime. 2.functionalitatea ADM prin triturarea alimentelor si deglutitiei 3.mentinerea DVO (intre pct subnazal si mentonier) 2.Contactele ocluzale functionale si nefunctionale Contacte functionale:stabile si eficiente(dupa contactul d-d sa nu mai faca nici o deplasare ,derapare, iar triturarea alimetelor sa se faca cu efort minim) 1.varf cuspid-fund fosa-vf cuspidului trebuie sa fie mai putin voluminos decat fosa pentru a putea patrunde -se poate adapta cu usurint prin slefuire selectiva 2.versante cuspid-versante fosa(tripodic)-in cel putin 3 puncte -vf cuspidului e mai mare decat fosa si nu mai ajunge in fundul fosei -eficienta masticatorie cea mai mare:cu minim de presiune se strivesc usor alimentele -greu de corectat 3.marginea libera a dd frontali mandibulari si fata P a frontalilor maxilari,infracingular-stopuri grad III Contacte nefunctionale

1.varf cuspid-versant fosa-deraparea mandibulei 2.versant cuspid-versant fosa-deraparea mandibulei 3.varf cuspid-varf cuspid-instabil,eficienta masticatorie redusa -cand contactul se face intre cuspizii V ai celor 2 arcade se poate produce ranirea mucoasei jugale -solicitarile primite de cuspizii V mandibulari sunt transmise in directia apexului,a.i solicitarile primite de cuspizii V maxilari sunt transmise infara axului lung al dintelui 4.in suprafata-in urma uzurii accentuate a dintilor,relieful fetei O se transforma in suprafata planazone de contact interdentar se maresc;suprafetele se potrivesc perfect; -stabil ,nefunctionale datorita efortului suplimentar de triturare a a alimentelor -suprasolicitarea O e favorizata si de marirea suprafetei ,deoarece prin micsorarea H cornonare se apropie de ecuatorul anatomic 5.reducerea nr de contacte ocluzale prin:Inocluzie sagitala-anomalie cls II Anglestopurile ocluzlae II nu se realizeaza prin contacte Dd;intre frontalii sup si inferiori e un spatiu sagital Ocluzie deschisa-lipsa stopurilor ocluzale II,cu inocluzie extinsa la nivelul zonei laterale,uneori DVO e mentinut de contactele ultimilor molari 3.RC-definitie,caracteristici,importanta Def.:raport mandibulo-cranian fundamental,independent de contactele dento-dentare.Pozitia cea mai inalta, posterioara, nefortata si simetrica a condililor in cavitatea glenoida, in care mandibula executa numai miscari de rotatie pura in jurul unei axe orizontale si de la care sunt posibile miscari de lateralitate -pozitia cea mai superioara pe care o pot ocupa condilii mandibulari in cavitatea glenoida

-intre condili,discurile articulare si fata posterioara a tubercului articular trebuie sa existe contact -pozitie ligamentara deoarece l igamentele limiteaza deplasarea posterioara(nici un traumatism ocluzal nu poate impinge in sus condilul si meniscul),dar nu duc mandibula in RC -pozitie terminala deoarece e cea mai posterioara pozitie functionala a condililor mandibulari -RC e un raport osos,mandibulo-cranian,dependent de ligamente,independent de dinti,prezent toata viata,inclusiv la edentatul total.Poate fi modificat temporar de contractiile musculare anormale,cauzate de contacte d-d defectuase Importanta 1.RC e o pozitie constanta toata viata,inclusiv la edentatul totalimportant pentrru protezarea totala 2.RC e o pozitie diagnostica,de la care porneste orice analiza ocluzala 3.RC poate d determinata si transferata-mandibula se pozitioneaza in RC,prin stabilirea ABT, si se poate inregistra si transfera la nivelul uni ocluzor sau articulator 4.RC e o pozitie functionala-intervine in timpul masticatiei(mai ales alimente dure) si e pozitia in care se efectueaza deglutitia 4.Axa balama terminala(ABT) Urmarind traiectoria punctului interincisiv mandibular,in timpul deschiderii gurii(20mm),intr-un prim timp,acesta descrie un arc de cercin timpul acestei deplasari,condilii fac o miscare de rotatie pura ,in jurul unei axe,ABT,numai in pozitia de RC RC fiind o pozitie terminalaABT materializeaza RC ABT=axa imaginara care trece prin cei 2 condili mandibulari,cand acestia realizeaza o miscare de rotatie pura,situatie

intalnita in deschiderea gurii si revenirea mandibulei pe o distanta de 20mm 5.Determinarea clinica a RC-metoda uni/bimanuala Metoda unimanuala Pacientul e asezat pe scaun in pozitie sezanda(ora 3) cu gura usor intredeschisa, atmosfera calma in cabinet.Medicul aplica policele drept pe marginea incizala a Ic mandibulari,iar cu restul degetelor de la mana dreapta cuprinde mentonul.Cu degetele de la mana stanga indeparteaza buza superioara si se sprijina pe dintii maxilari.Pacientului i se spune sa lase libera mandibula,iar operatorul efectueaza miscari limitate de coborare si de ridicare a mandibulei(20mm),IC maxilari venind in contact cu unghia policelui pana la primul contact dentar.La un moment dat se simte un salt al mandibulei spre posterior si in suspozitionarea in RC Metoda bimanuala Pacientul e asezat pe scaun la orizontal.Medicul e asezat pe scaun in spatele fotoliului si cuprinde cu cu policele ambelor maini zona dintre buza inferioara si menton,iar cu restul degetelor cuprinde ramura orizontala a mandibulei.Prin miscari limitate de inchidere/deschidere(20mm) se simte saltul mandibulei spre posterior si in suspozitionarea in RC Avantajul e ca mandibula se afla deja intr-o pozitie mai posterioara. 6.Intercuspidarea maxima-definitie si caracteristici IM-cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana,cu numar amxim de contacte d-d(184). -in IM se incheie majoritatea ciclurilor functionale prin care se realizeaza incizia si masticatia alimentelor. -datorita usurintei de determianre,inregistrare si transfer,IM e utilizata in numeroase situatii clinice pentru raportarea modelelor celor 2 arcade.Exista numeroase cazuri in care IM fie lipseste, fie e

instabila/nefunctionalaraportarea modelelor sa se faca de la alta pozitie mndibulo-craniana. -in IM se inregistreaza numarul cel mai mare de contacte d-d, stabililitatea si suprafata cea mai mare,posibila a acestor cont -dependenta de prezenta dintiilor pe arcada(toti)-se accepta doar absenta M3 -realizeazaDVO-intre pct subnazal si menton,dependent de contactele d-d 7.Raportul RC-IM -3variante ale schemei miscariilor mandibulare in plan sagital Long centric:mandibula executa o usoara glisare din IM in RC,considerata fiziologica(0,3-1,3mm) -La 87%din pacienti. 1.contact d-d la niv stopurilor I si II:vf cuspid-fund fosa 2.contact d-d la niv stopurilor II-zona imediat infracingulara sa prezinte un platou orizontal(nu e obligatoriu) Teoria ocluziei mutual protejata:grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelo in toate miscarile excentrice ale mandibulei cu contactd-d,iar grupul lateral protejeaza de suprasarcina sectorul frontal in pozitii centrice(IM si RC). -toate lucrarile protetice fixe se for realiza a.i sa existe posiblitatea LC Point centric:glisarea mandibulei din RC in IMacestea coincid. -la 13% din pacienti 1.stopuri ocluzale reprezentate de contacte tripodice,pot exista si contacte vf cuspid-fund fosa,deoarece elementul determinant il reprezinta ATM si muschii mobilizatori ai mandibulei

-la majoritatea dintilor laterali,morfologia primara prezinta versante cuspidiene abrupte si fose adanci -la edentatul total ,arcadele artificiale se realizeaza in PC,deoarece ,la el, dispar oricare stereotipii ale miscarilor mandibulare Wide centric o mica glisare a mandibulei din IM in lateralitate -daca si LC si WC sunt posibile atunci exista o liberate in centric,numita freedom in centric. 8.Ocluzia de obisnuinta si ocluzia de necesitate Ocluzia de obisnuinta:Atunci cand pe traseul de la RC la IM exista un obstacol dento-dentar defectuos care se constituie dintr-un obstacol se declanseaza contractii musculare reflexe in scopul evitarii obstacolului iar efectul se materializeaza prin devierea mandibulei. Daca insa obstacolul actioneaza o perioada mai lunga de timp se instaleaza intercuspidarea maxima de obisnuinta sau ocluzia de obisnuinta. Desi ocluzia de obisnuinta poate sa functioneze multi ani la fel de bine ca cea initiala la un moment dat ea poate sa provoace fenomene patologice la nivelul dintilor, muschii sau ATM.Ocluzia (IM) de obisnuinta e o IM diferita de cea initiala astfel ca indepartarea tardiva a obstacolului nu e urmarita si de revenirea mandibulei la IM initiala. In acest caz atitudinea practica a operatorului trebuie sa fie mai nuantat tinand cont de cateva elemente: -pot exista situatii in care adaptarea functionala la noile raporturi ocluzale induse de un obstacole e foarte buna si nu necesita interventie terapeutica. Din pacate aceste cazuri sunt rare, -ocluzia in cazurile in care constata compensarea functionala in raporturile ocluzale evident modificate, sumarea unor factori noi, potential patogeni, poate declansa aparitia disfunctiei mandibulocraniene, -interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartarea obstacolului initialdeoarece tratamentul e laborious, indelungat si costisitor, motivarea pacientului e esentiala,

Tratamentul atunci cand se indica prezinta urmatoarele obiective: - amendarea simptomatologiei DMC, - functionalitatea ADM satisfacatoare pentru pacienti, - stabilitatea ocluzala. Ocluzia de necesitateAtunci cand pe traseul de la RC la IM exista un obstacol dento-dentar defectuos care se constituie dintr-un obstacol se declanseaza contractii musculare reflexe in scopul evitarii obstacolului iar efectul se materializeaza prin devierea mandibulei. Ocluzia de necesitate e o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol recent, atitudinea practica fata de aceste obstacole e evidenta: inlaturarea precoce a obstacolului care duce si la reinstalarea IM initiale. Astfel tratamentul ocluziei de necesitate se face prin echilibrarea ocluzala finala care urmeaza aplicarii oricaror restaurari odontale sau protetice. 9.Relatia de postura definitie,caracteristici,importanta. a mandibulei-

=pozitie diagnostica,fara contact dento-dentar.Se afla pe traseul de la IM la DM. -contactele d-d intre cele 2 arcade se stabilesc in conditii normale,pe perioade foarte scurte:deglutitie si masticatie(inclusiv inciza) bolului alimentar. -in fonatie nu trebuie sa existe contact interarcadic.Sunt momente in care spatiul dintre dd celor 2 arcade scade sub 1mmfonemele fricative(la pronuntia sibilantelor s si z)spatiul minim de vorbire=cel mai mic spatiu interarcadic din fonatie.In mod normal nu se determina,ci doar se verifica existenta la arcadele artificiale: daca DVO determinat e mai mare decat in cea reala,la pronuntarea cuvintelor cheie(cu multe sibilante) dintii vin in contact(indiciu pentru diminuarea DVO) -intr-un ciclu de 24h mandibula se afla in relatie de postura,iar dintii celor 2 arcade determina spatiul de inocluzie fiziologica(SIF).SIF

poate sa aiba mai multe variante,depinzand de varsta,pozitia corpului,stari fiziologice sau patologice -relatia de postura=pozitia de repaus,determinat de contractia tonica a muschiilor ridicatori si coboratori ai mandibulei,deci un repaus ligamentar. - SIF=2-4mm DVR=SIF+DVO 10.Aria miscarilor in plan sagital,frontal,transversal Sagital:din orice punct de pe traseul propulsiei cu contacte dd,mandibula poate cobora pana la DM. -sunt considerate miscari functionale deplasarea in plan sagital spre anterior de la RC spre CCP si spre inferior,pana aproapre de DM -PM e considerata o miscare nefunctionala. -pana la nivelul punctului H,condilii au efectuat o miscare de rotatie pura in jurul ABT si dupa aceea apare miscarea de translatie,pentru aevita traumatizarea elementelor aflate posterior de mandibula Frontal:mandibula nu face practic nici o miscare de translatie pura nu exista 2 puncte care sa realizeze aceeasi miscare. -toate miscarile mandibulare au componente in cel putin 2 din cele 3 planuri de referinta -extremitatea superioara reflecta pozitii mandibulo-craniene cu contact d-d.Acolada orizontala prezinta in mijlocul ei IM(se realiz DVO).Daca IM=RC sau RC dif de IM ,dar nu se modifica DVO,IM si RC sunt reprezentate printr-u singur punct,iar daca nu RC se palseaza mai jos.Intr-o parte si alta a acoladei ,miscare functionala reprezentata de traseul IM-CCL,urmat apoi de miscare nufunctionala,traseul CClLM. -CCL-IM=IM-CCL -IM-CCL incepe cu o pozitie stabila,in schimb CCL-IM incepe cu una instabila.

-in interiorul diagramei se gasesc eventual RC si CCP;PM;RP care se termina cu DM Transversal: Spre deosebire de miscarea de propulsie la nivelul arcadelor, lateralitatea se realizeaza printr-o miscare mai complexa care se manifesta la nivelul condililor prin rotatie si translatie. -Axa de rotatie e verticala si trece prin condilul de partea caruia se face miscarea de lateralitate ceea ce face ca amplitudinea miscarii sa fie direct proportionala cu departarea punctului de referinta fata de centrul de rotatie. -Miscarea functionala de lateralitate e mai ampla in sectorul frontal si progresiv mai redusa spre zona distala a arcadelor. -LM stg-RC-LM dr-functional -celelate pozitii nu sunt functionale -segmentul posterior al diagramei orizontale e alcatuit din 2 arcuri concave spre posterior si concurente in RC=arcul gotic.Deschiderea sa e dependenta de unghiul si miscarea Bennett -unghiul bennett=proiectia in plan orizontal a traiectoriei in propulsie si a traiectului in lateralitate a condilului orbitant(deplasarea spre lini mediana a condilului pivotant depinde de oblicitatea pe care o are tuberozitatea anterioara) -miscarea Bennett-miscarea de translatie a centrului de rotatie la nivelul condilului pivotant,modifica atat traiectul de deplasare a condilului orbitant cat si a dintilor mandibulari.Depinde de: lig temporomand al condilului pivotant;modificari ale peretelui medial al condilului orbitant si unghiul de 60o cu directie posterosuperioara;antero-inferioara si rectilinie in plan frontal 11.Miscarea de propulsie cu contacte d-d In cadrul miscarii mandibulare in plan sagital(Posselt),limita superioara, avansarea punctului interincisiv mandibular din IM pana cand marginile incizale ale Ic mand ajung in dreptul marg incizale ale Ic maxilari(CCP)miscarea functionala e din CCP in IM,dar se studiaza

invers deoarece IM-CCp e o pozitie stabila,pe cand CCP-IM nu e..Reprezinta limita superiara a bicuspoidului lui Posselt. -Incizia=Panta condiliana+panta incisiva -in miscarea de propulsie se produce o translatie pe 3 planuri:panta incisiva si cele 2 pante condiliene,asociata cu o rotatie redusa in etajul inferior ale ATM -ghidajul este ghidajul anterior,reprezentat de toti cei 8 incisivi(ideal),functional sunt necesari minim 2 I maxilari cu antagonistii ,simetic asezati,de-o parte si de alta a liniei mediane -depinde de OB;OJ si Panta incisiva -patologic:1 I maxilar cu antagonistiiinterferenta(obstacol care impiedica realizarea unui ghidaj functional)lucatoare in propulsie sau 1I maxilar cu antagonistii sustine pozitia CCPcontact prematur(obstacol care impiedica realizarea unei pozitii functionale) in propulsie -Miscarea functionala este de retropulsie din CCP spre IM dar se studiaza miscarea inversa (de propulsie) deoarece se poate observa mai bine si mandibula porneste dintr-o pozitie stabila(IM). -Ghidajul anterior este parte componenta a determinantului anterior -Rapoartele ocluzale la nivelul dintilor frontali:Ocluzia labiodonta;Ocluzia inversa;Inocluzia sagitala;Inocluzia verticala -Obstacole ocluzale in regiunea laterala a.Contact prematur in RC b.Fenomenul Thielemann -Principiul lui thielemann(echilibrul fun ctional al miscarii de propulsie):(PI*PC)/(Pcs*CS*PO) unde PI=panta incisiva; PC=panta condiliana; Pcs=panta cuspidiana/inaltimea cuspizilor dd lat; CS=curba lui Spee(arc de cerc tangent la vf caninilor si ale cuspizilor V ai dd lat mand)

12.Miscarea de lateralitate cu contacte dento-dentare Se studiaza pe diagrama frontala -Conducerea dentara: 1.Ghidaj canin 2.Ghidaj antero-lateral IL si C sau IC IL C 3.Ghidaj de grup : lateral (toti dintii laterali) complet( C si toti dintii laterali) incomplet( C si 2, 3 dinti laterali succesivi: ex. C PM1 PM2, C PM1 PM2 M1 -Situatii patologice: 1.Orice alta combinatie care nu corespunde cu situatiile de mai sus 2.Contactele de pe partea lucratoareILL sau contacte premature lucratoare 3.Contactele de pe partea nelucratoare INLL sau contacte premature nelucratoare -Miscarile condililor sunt diferite: 1.Translatie lateralamiscarea lucrator/pivotant Bennett efectuata de condilul

2.Deplasare anterioara,inferioara si spre partea lucratoare condilul orbitant/nelucrator 3.Proiectia in plan orizontal a traiectoriei in propulsie (TP) si a traiectoriei in lateralitate(TL) a condilului orbitantunghiul Bennett 4.Mandibula se roteste intr-o miscare complexa spre partea lucratoare 5.Axul de rotatie trece prin condilul pivotant. 13.Miscarea de deschidere a gurii

La nivelul bicuspodului lui Posselt,se constata ca prin coborarea mandibulei,punctul interincisiv mandibular descrie 2 arcuri pentru a realiza deschiderea maxima.Timpul I reprezinta rotatia pura a condililor in jurul ABT(20mm).Pentru a realiza DM,condilii mandibulari efectureaza o miscare de rotatie in etajul inferior al ATM si una de avansare si coborare in etajul superior.Exista si aici o miscare de rotatie,dar nu in jurul ABT,condilii nemaifiind in RC. -DM are o amplitudine de 40-60mm -Miscarea de deschidere a durii ar trebui sa se faca dua o linie continua,strict in plan sagital,fara a determina dureri musculare sau zgomote articulare.Orice abatere de la traiectorie,devierea spre dreapta sau spre stanga,traseu in zig-zagspasme musculare,suferinte articulare,urmare a unor cntacte d-d defectuare. Semne musculare:spasme musculare(limitarea sau devierea DM) Semne articulare:zgomote articulare asociate,dureroase nedureroase:clicuri,cracmente,crepitatii(uni sau bilaterale) 14.Ciclul masticator-definitie,caracteristici =traseu inchis,cu geometrie complexa,parcurs repetat de mandibula in etapa de masticatie. Caracteristicile ciclului masticator Forma tipica la adult: in perspectiva frontalapicatura Durata: 700ms din care in IM 200ms Frecventa: 70-80 cicluri/minut Viteza de deplasare a condililor: mai mare in faza descendenta Directia de deplasare a condililor:-Inferior, anterior, spre partea lucratoare in FD -Superior, posterior, nelucratoare in FA spre partea sau

Componente:Faza ascendenta(FA)/Faza descendenta(FD)/Componenta ocluzala(CO)/Vertex(V)/Unghi functional de ocluzie(UFO) -unghiul dintre FA si versanele cusp interne) FD=V<;=UVI(unghiul dintre

-UFO=unghiul dintre CO si planul sagital,masura a tipului engramei masticatorii Contractia musculara: -Asimetrica: 30-50% temporalii 35% maseterii pterigoidienii -Asincrona: contractii lente predominent temporalii contractii pterigoidienii Forta medie a m.ridicatori in masticatie:20-105kgF 350kgF 15.Masticatia bilaterala si unilaterala: Din momentul declansarii msticatia poate fi :unilaterala; bilateral simultan sau biateral alternativ. -majoritatea pacientilor realizeaza triturarea alimentelor bilateral stanga-dreapta -masicatia unilaterala e indusa de: 1.dieta moale;neabraziva 2.afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac dificila,ineficienta sau imposibila masticatia pe una din parti rapide predominent 20-40%

3.atralgii 4.12%pacienti-e fiziologica 5.10%pacienti realizeaza masticatie bilaterala simultana. 16.Miscarea Bennett,Unghiul Bennett, condilul pivotant, condilul orbitant, arcul gotic -segmentul posterior al diagramei orizontale e alcatuit din 2 arcuri concave spre posterior si concurente in RC=arcul gotic.Deschiderea sa e dependenta de unghiul si miscarea Bennett -Miscarea Bennett: Miscarea de translatie a centrului de rotatie la nivelul condilului pivotant poarta denumirea de miscare Bennett si modifica atat traiectoria de deplasare a condilului orbitant cat si cea a dintilor mandibulari. Prin utilizarea unei inregistrari interocluzale de lateralitate in identitatile careia se adapteaza cele doua modele montate in bratele unui articulator semiadaptabile in care s-a programat anterior panta condilianta se poate deduce valoarea miscarii Bennett pe care o face condilul ipsilateral fata de inregistrare precum si valoarea unghiului Bennett de la nivelul ATM contralaterala. Se inscrie intr-un con cu unghiul de 60 de grade, deoarece directia de miscare poate fi: -Postero-superioara -Rectilinie in planul frontal -Antero-inferioara -Unghiul Bennett:Deplasarea spre linia mediana a condilului de balans depinde de oblicitatea pe care o are tuberculul articular adica de unghiul pe care acesta il face cu un plan vertical. Acest unghi poarta numele de unghi Bennett. Programarea sa la articulatoarele semiadaptabile se face cu ajutorul unei inregistrari interocluzale de lateralitate. In concluzie se poate afirma ca directia de translatie a condilului de balans in timpul miscari de lateralitate e dependenta de panta condiliana si de unghiul Bennett.

-ATM de partea spre care se face miscarea de lateralitate-parte lucratoarecondilul pivotant -ATM de partea nelucratoarecondilul orbitant 17.Determinantii miscarilor mandibulare Definitie: factori ce determina amplitudinea si directia miscarilor mandibulare Clasificare: 1.Determinantul anterior 2.Determinantul posterior 3.Determinantul neuro-muscular Determinantul anterior -Arcadele dentare in intregime Factor variabil, se modifica prin carie migrari, tratamente restauratoare, Determina mai ales directia de miscare. -Panta incisivaabrupta/lina -Overbite (acoperire in plan vertical) -Overjet (acoperire in plan sagital) Miscarile mandibulei cu contacte dento-dentare sunt influentate ca directie si amplitudine de aceste caracteristici morfologice ale dintilor frontali. 1.Ghidajul anterior este determinantului anterior parte componenta a

Ideal: toti incisivii (partea lucratoare) Functional: minim 2 incisivi maxilari cu antagonistii

2.Ghidaj canin 3.Ghidaj antero-lateral IL si C sau IC IL C 4.Ghidaj de grup : lateral (toti dintii laterali) complet( C si toti dintii laterali) incomplet( C si 2, 3 dinti laterali succesivi: ex. C PM1 PM2, C PM1 PM2 M1 Determinantul neuromuscular

Muschii masticatori:Maseter;Temporal;Pterigoidieni extern si intern


Muschii limbii;Muschii cefei si muschii dorsali);Muschii suprahioidieni;Muschii infahioidieni gatului(cervico-

Toti muschii implicati in mentinera posturii generale a corpului Efectorul miscarilor mandibulare sub coordonare 1.Centrala miscarile voluntare 2.periferica miscarile reflexe/automatizate Determina amplitudinea si directia miscarii Se modifica prin patologie: paralizie, spasme, Limiteaza prin contractie amplitudinea miscarilor maxime permise de ATM la miscari functionale Determinantul posterior Articulatiile temporo-mandibulare Inclinarea sagitala a pantei condiliene Pozitia ligamentului temporo-mandibular in raport cu peretele anterior al tuberculului articular Rigiditatea ligamentului temporo-mandibular

Determina mai ales amplitudinea miscarilor (miscari maxime/limita) dar si directia acestora: -Miscarile condililor diferite de cele ale mandibulei: -rotatie pura condili- coborarea mandibulei din RC pe o distanta de 20mm. -rotatie si translatie condili- deplasarea inferioara si anterioara a mandibulei( deschiderea gurii, propulsia ) -Deplasari diferite ale condililor in miscarea de lateralitate mandibulara -Factor relativ fix(nu poate fi modificat decat de patologia articulatiei, traumatic sau chirurgical) 18.Anomalii dento-maxilare in propulsie 1.progenie si ocluzie inversa frontala- pacientii nu fac propulsie;miscari predominant verticale 2.ocluzie labiodonta-nu fac propulsie cu contacte d-d;dintii in IM se afla CCP 3.proalveolie cu prodentie si inocluzie sagitala mare-la nivelul frontalilor nu exista contacte d-d,iar ghidajul e preluat de Pm maxilari care nu sunt adaptati parodontal la solicitaridegenerescenta hialina 4.anomalii clsII Angle-dizarmonie intre necesitatile functionale,miscarile mandibulei si posibilitatile parodontale 19.Simulatoarele dentare Simulatoarele-instrumente care imita partial sau total miscarile mandibulei si permit inregistrarea si transferul unor date specifice si a unor RMM de referinta. Clasificare: 1.Articulatoare simple-ocluzoare 2.Articulatoare cu valori medii,neprogramabile

3.Articulatoare partial programabile 4.Articulatoare individuale/total programabile Simulatoare cu valori fixe:

Ocluzoruldeschidere, inchidere,IM, DVO Articulatorul cu valori medii, fixe deschidere, inchidere, propulsie, lateralitate, PC, unghiul Bennett, DC. Simulatoare reglabile individual:

1. Partial programabile(semiadaptabile)valori reglabile individual: PC,PI,unghiul Bennett,distanta ABT-punctul interincisiv Se realizeaza in 3 variante: -PC liniara -PC curba -PC modelata anatoform prin frezare acrilica a articulatiei artificiale. 2. Total programabile (individuale)-Toti parametrii se regleaza individual Planuri de referinta:Frankfurt, Camper. electroniceprogramare computerizata/inregistrare electronica a cinematicii mandibulare Articulatiile artificiale sunt modelate anatoform din acrilat Clasificare dupa tipul constructiv 1.ARCON-Condilii sunt solidari cu bratul inferior -PC variabila in plan sagital, dar programarea este precisa(condilii trebuie sa atinga pantele) -Unghiul dintre PC si PO este constant indiferent de gradul de deschidere a gurii si redare

-Mentinerea modelelor in RC este dificila -Ideal pentru protezarile fixe 2.NON ARCON-Condilii sunt solidari cu bratul superior -bratul superior solidar cu bratul inferior -PC solidara cu bratul inferior -PC se regleaza pana cand modele se potrivesc in lateralitate -Mentinerea modelelor in RC este simpla -Utile pentru protezele totale moblizabile Indiferent de tipul constructiv sensul miscarii simulate este invers decat cel real, deoarece bratul fix este cel inferior sprijint pe masa de lucru, iar cel maxilar este mobil: Coborarea mandibulei= ridicarea modelului maxilar Propulsia mandibulei= impingerea posterioara a modelului maxilar Lateralitate dreapta= deplasarea modelului maxilar spre stanga

Sistemul split cast: Permite indepartarea modelului de bratul articulatorului si repozitionarea lui ori de cate ori este nevoie, astfel ca articulatorul poate servi pentru mai multe perechi de modele.Sistemul prezinta placute cu magneti si chei de pozitionare realizate in soclul modelelor. 20.Arcul facial-definitie si tipuri -se foloseste pentru determinarea, inregistrarea transferareaparametrilor necesari pentru reglarea articulatorului -metoda grafica extraorala -asigura acelasi raport geometric dintre ABT si dintii arcadei maxilare,la articulator ca si la pacient.Deoarece ABT e fixa la orice si

articulatorarcul facial permite transferul pozitiei arcadei maxilare fata de ABT -Dispozitiv specific fiecarui tip de articulator a.De precizie( determinare/transfer ABT) b.Pantografic c.Cu montare rapida- cu olive aplicate in CAE 21.Teoria ocluziei protejate mutual In pozitii centrice (IM, RC) dintii laterali sunt in contact si asigura protectia sectorului frontal, unde pot exista contacte slabe sau chiar inocluzie. In miscarile excentrice (propulsie si lateralitate), dintii frontali sunt in contact (ghidaj anterior sau canin) si asigura protectia dintilor laterali care sunt in inocluzie. 22.Criteriile ocluziei functionale dupa ENE 1) stopurile ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM, 2) ghidajul anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile ATM, 3) dezocluzia tuturor dintilor cuspidate cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie 4) dezocluzia dintilor cuspidati de parte nelucratore cand mandibula efectueaza miscarea de lateralitate 5) absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul ghidajului. 23.Trauma ocluzala parodontala-definitie,tipuri,caracteristici si tratament =actiunea nociva a unei forte ocluzale asupra parodontiului,cand directia,intensitatea sau durata fortei ocluzale sunt peste parametrii functionali

Tipuri si caracteristici -Primara: ocluzia traumatica (forta ocluzala de intensitate mare, directie paraaxiala, sau durata mare) actioneaza pe un parodontiu initial integru, sanatos -nu provoaca boala parodontala,ci numai leziuni parodontale izolate -Secundara: ocluzia normala sau traumatica actioneaza pe un parodontiu bolnav prin boala parodontala primara (parodontopatie) - chiar si fortele ocluzale normale pot fi nocive Evolutie:-fara dureri -Leziuni izolate (1 2 dinti) de necroza osoasa a ligamentelor periodontale, liza osoasa si consecutiv: mobilitate patologica ex. fenomenul Thielemann Modificarea pozitiei dintelui Fara migrarea insertiei epiteliale Fara formarea de pungi osoase Tratament: Profilactic si ortodontic curativ: echilibrare ocluzala, tratament

24.Deraparea mandibulei si contacte premature in RC Deraparea mandibulei -daca contactele nu sunt multiple in momentul inchiderii gurii in RC/IM se produce o derapare a mandibulei pentru a stabili cat mai multe stopuri ocluzale.Directia de

derapare a mandibulei din RC in IM e dictata de versantele dd maxilar conflictual -din cauza unui contact prematur -devierea spre anterior:MUDL-versant mezial/distal mandibular maxilar cu

-derapare spre obraz:BULL- de aceeasi parte obstacolul,versant MV maxilar sau DL mandibular

-derapare spre limba:LUBL-versant ML maxilar sau DV mandibular Contacte premature in RC -ocluzie in 2 timpi -deviere MUDLafectarea dd anterioripropulsia: -abraziunea exagerata in zona de contact cu antagonistii -imbolnavirea parodontiului -hiperactivitate musculara -interferente la nivelul dd lateralimiscari mandibulare noi pt a evita obstacolul, in conflict cu ghidrea normala a frontalilor -efect traumatic asupra parodontiului frontalilor 25.Dizarmonia si disfunctia ocluzala-definitii Dizarmonia sau malocluzia-abatere de la morfologia ocluzala a dintilor si arcadelor,necorectata, poate duce la disfunctiii

Disfunctia-abaterile de la morfologia ocluzala cu aparitia de semne subiective si obiective la nivelul structurilor ADM -TCM la care determinarea etiologica primara e ocluzala,din cauza unei dizarmonii 26.Fenomenul Thielemann Interferenta in propulsie de partea lucratoare cauzata de ultimul molar migrat vertical/capuson de mucoasa care acopera molarul de mintemodificari patologice la nivelul dintilor anteriori maxilari,cel mai interesat e incisivul lateral unde se determina migrarea verticala,vestibularizarea si uneori mobilitate. Diagonala thielemann:vinovat de interferenta in propulsie pe partea nelucratoare e un molar mandibular/capuson mucos fenomenele negative apar la un Ic sau Il maxilar de parta opusa.Dar daca interferenta pe parte nelucratoare e ultimul molar maxilarfenomenele negative apar la un Il maxilar de aceeasi parte. -initial dintele interesat de fenomenul thielemann se mobilizeaza, migreaza spre V si spre planul de ocluzieincisivul lateral afectat nu mai prezinta mobilitate dupa un timp,el nemaiavand contact cu antagonistii nici in IM nici in propulsie,fiind consolidat in noua pozitie 27.Sindromul molarului de 6 ani Semne patologice: 1.mezioversiunea M2 si 3 mandibulari 2.aparitia diastemei si tremelor,hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari 3.linguoversiunea M2 si 3 mandibulari 4.migrarea verticala a antagonistilor -din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogeneintre cuspizii DV mandibulari si cuspizii L maxilari in momentul cand mandibula face lateralitate de partea opusa

28. Analiza ocluzala primara -un sistem de screening pentru tulburarile cranio-mandibulare a.chestionar anamnestic si/sau dialog medic-pacient; b.examinare clinica directa a A.T.M. si muschilor masticatori: examinare distincta (inspectie, palpare, percutie, auscultatie) a celor doi determinanti ai miscarilor mandibulare examinarea miscarilor de deschidere - inchidere a gurii -examenul ocluziei dentare: a.analiza ocluzala statica b.analiza functionala a raporturilor mandibulo-maxilare la nivelul arcadelor dentare c.identificarea parafunctiilor ocluzale 29.Examenul clinic al ATM Inspectie: simetrie/cicatrici/modificari inflamatorii sau tumorale Auscultatie: directa/stetoscopul Clicuri/cracmente/crepitatii -nesincronizarea intre deplasarea condilului si discul articular corespunzator -hipermobilitate mandibulara -osteoartroza(crepitatii) -osteofite -modificari structurale ale meniscului articular(cracmente la deschidere/inchidere)

Palpare: bilateral(preauricular si in CAE) simultan -excursia condililor: simetrica-asimetrica si sincronaasincrona Examen indirect (examenul miscarilor mandibulare) Daca sunt asociate posibile/amplitudine/directie/simptome

30.Rapoartele interarcadice --Rapoarte interarcadice in plan sagital Examinarea din norma laterala (dr. si stg.) Repere: 1.molar(M1 mand.) Cheia lui Angle: : santul intercuspidian al M1 mandibular se afla in dreptul cuspidul MV al M1 maxilar. 2.canin(C mand.) varful caninului mandibular se afla in spatiul dintre C si IL maxilar 3.Incisiv Raport neutral: fata vestibulara a incisivilor mandibulari se afla in contact cu fata linguala a incisivilor maxilari raport/ocluzie psalidodonta Raport neutral: marginea libera a incisivilor mandibulari se afla in contact cu marginea libera a incisivilor maxilari raport/ocluzie labiodonta Rapoarte patologice: Fata vestibulara a incisivilor maxilari este in contact cu fata linguala a incivilor mandibulariraport/ocluzie inversa Fata vestibulara a incisivilor mandibulari se afla in raport cu fata linguala a incisivilor maxilari,fara a fi in contact (ex. un spatiu in plan sagital)ocluzie psalidodonta cu inocluzie sagitala

Fata vestibulara a incisivilor maxilari este in raport cu fata linguala a incisivilor mandibulari, fara a fi in contactocluzie inversa cu inocluzie sagitala -Rapoarte interarcadice in plan transversal Molar Molarii maxilari depasesc in plan transversal(spre vestibular) molarii mandibulari(S.O. De gr.I si III) Canin Fata vestibulara a caninului mandibular se afla in contact cu fata linguala a caninului maxilar Incisiv Linia interincisiva mandibulara se afla in prelungirea liniei interincisive maxilareCoincidenta liniilor interincisive Linia intermaxilara superioara coincide cu linia intermaxilara inferioaraCoincidenta liniilor intermaxilare Linia intermaxilara superioara/inferioara coincide cu linia interincisiva maxilara/mandibularaCoincidenta liniilor intermaxilare cu cele incisive Liniile intermaxilare coincid intre ele si cu liniile interincisiveCoincidenta celor 4 linii intermaxilare si ininterincisive simultan Rapoarte patologice: Molarii mandibulari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii maxilari( S.O. Inversate)raport/ocluzie inversa transversala Molarii mandibulari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii maxilari( ex. spatiu transversal)raport/ocluzie inversa cu inocluzie transversala Molarii maxilari depasesc in plan transversal (spre vestibular) molarii mandibulari, (cuspizii V mand fiind in contact cu cuspizii L maxilari)raport/ocluzie lingualizat(a) Molarii mandibulari se afla in contact cap la cap cu molarii maxilariraport/ocluzie cap la cap

Ocluzie inversa totala Ocluzie inversa incrucusata Fata vestibulara a caninului mandibular se afla in raport cu fata linguala a caninului maxilar, dar nu in contact( ex. un spatiu transversal) inocluzie transversala Fata linguala a caninului mandibular se afla in contact cu fata vestibulara a caninului maxilar raport invers Marginea libera a caninului mandibular se afla in contact cu marginea libera a caninului maxilar.raport cap la cap Necoincidenta liniilor interincive Necoincidenta liniilor intermaxilare Necoincidenta liniior corespunzatoare interincisive cu liniile intermaxilare

-Rapoarte interarcadice in plan vertical Molar Molarii maxilari(si premolarii maxilari) depasesc in plan vertical omologii mandibulari cu aprox. inaltimea unui cuspid Canin Caninul maxilar depaseste in plan vertical caninul mandibular cu 1/3raport psalidodont in plan vertical Incisiv Incisivii maxilari acopera incisivii mandibulari (pe fata lor vestibulara) cu 1/3 1/2acoperire de 1/3 sau psalidodontie verticala sau acoperire 0 Ocluzie labiodonta Rapoarte patologice: molar Acoperire mai mare de 1/3 Acoperire 0 raport/ ocluzie adanca raport/ocluzie cap la cap

Spatiu vertical -lipsa contactului - inocluzie verticala

Caninul maxilar depaseste in plan vertical caninul mandibular cu mai mult de 1/3.raport de ocluzie adanca (supraacoperire in plan vertical) Raport cap la cap (cu exceptia ocluziilor labiodonte) Inocluzie verticala incisiv Acoperire mai mare de : supraacoperire de 2/3, 4/5, 7/8, 1/1 Spatiu vertical existent intre incisiviInocluzie verticala 31.Cheia lui Angle = santul intercuspidian al molarului 1 mandibular se afla in dreptul cuspidul MV al molarului 1 maxilar Clasificarea Angle: 1.Clasa I ocluzie neutrala 2.Clasa II ocluzie distalizata 3.Clasa III ocluzie mezializata 4.Clasa IV forme mixte 32.Tulburarile cranio-mandibulare-definitie si clasificare =entitati patologice in care in cel putin una din componentele sale ,ADM nu e adaptat structural sau functional la propria activitate(raporturi ocluzale,patologie ATM etc.) Clasificarea -Tulburari musculare(extracapsulare) Sindromul algodisfunctional miofascial -Tulburari articulare(intracapsulare) Deplasari discale anterioare

Deplasari discale cu recaptare Deplasari discale fara recaptare Afectiuni degenerative: osteoartroza Afectiuni inflamatorii: osteoartrite,sinovite, capsulite 33.Bruxismul nocturn-definite,simptomatologie,diagnostic =parafunctie ocluzala manifestata prin strangerea si/sau frecarea involuntara in timpul somnului a dintilor celor 2 arcade. -intervine frecvent in timpul somnului superficial(stadiul II),cu REM si vise,dureza 5 min si se repeta in cursul noptii la interval de 90 min.Frecventa noptilor cu episoade bruxogene e variabila,dependenta de statusul psihoemotional al subiectului. Simptomatologie: -abraziunea moderata,fenomenele usoare de remodelare osoasa a proceselor alveolae si a TM si/sau mialgii moderate si redoare matinala -apare atat la dentitia deciduala,mixta si definitiva. -la copii e mai frecvent,pana la varsta de 12 ani si nu pare sa sa fie insotit de modificari patologice,considerandu-se chiar o cale de functionalizare a contactelor ocluzale Diagnostic Anamneza.Examen clinic.Provocarea parafunctiei -pacientul e asistat sa-si pozitioneze mandibula fata de maxilar intr-un raport in care suprafetele se abraziune de pe dintii antagonisti sa corespunsa.In aceasta pozitie e rugat sa isi frece cu putere dintii,simuland bruxismulsuficient pentru a determina declansarea simptomelor subiective. -daca nu exista pozitie in are fatele de abraziune sa corespunda,e posibil ca episodul bruxogen sa se fi remis spontan 34.Abraziunea patologica din bruxismul nocturn

Bruxism prin frecarea dintilor celor 2 arcade: -in vecinatatea pozitiilor cranio-mandibulare"centrice"=bruxism centric.Abraziunea intereseaza toti dintii aflati in contact ocluzal=abraziune generalizata -intr-o pozitie laterala a mandibulei=bruxism excentric.Abraziunea intereseaza la inceput dintii care ghideaza lateralitatea=abraziune localizata.Se observa aplatizarea marginii libere a C maxilar.Suprasolicitarea articulara e mai mare decat in cel centric.Modificarile importante apar la nivelul ATM,contralateral partii pe care se face bruxismul.Pe masura ce abraziunea avanseaza,nr dintilor care intra in contact in timpul paraafunctiei e progresiv mai mare,inti pe parte lucratoare,apoi si pe nelucratoare.Abraziunea generalizata apare atat in bruxismul centric,cat si in stadiile avansate ale bruxismului excentric. Suferinta parodontala 1.mobilitate dentara patologica 2.impact alimentar prin pierderea suprafetelor de contact interdentar 3.agraveaza evolutia unei parodontopatii concomitente: Fisuri/fracturi coronare/radiculare Leziuni ale partilor moi produse de marginile ascutite ae dintiilor abrazati Micsorarea DVO-rar Pulpite sau gangrene pulpare pin expunerea intraorala Semne musculare si articulare:mialgii;spame;redoare matinala;hipokinezie;zg articulare sau semne de osteoartroza Cefaleea recurenta Hipertrofie maseterina

35. Semne clinice parodontale Dentare clinice .Odontalgii pulpite) (de cauza

si

radiologice

dentare

si

traumatica

dento-parodontala,

.Fisuri/fracturi coronare la dinti vitali si devitali .Abfractie (miloliza) .Abraziunea dentara Generalizata Elicoidala Sectoriala Excentrica Ad palatum In cupa Polimorfa Fatete de uzura .Pulpopatii,necroza pulpara .Masticatie unilaterala Dentare radiologice: .Fisuri/fracturi radiculare .Resorbtie radiculara: rizaliza/cementoliza .Hipercementoza .Denticuli pulpar

Parodontale clinice: .Mobilitate dentara patologica .Fremitus .Treme si diastema secundare .Fisura Stilmann .Migrari dentare(vezi fenomenul Thielemann) Parodontale radiologice: .Rarefactie osoasa periapicala .Ingrosarea/intreruperea laminei dura .Largirea spatiului periodontal .Resorbtia limbusului alveolar Observatii Semnele dentare si parodontale pot exista in TCM dar nu sunt patognomonice, deoarece, conform clasificarii diagnostice, dintii si parodontiul sunt structuri asociate. Ele sunt semne de dizarmonie ocluzala ce pot genera disfunctie ocluzala. 36.Abraziunea patologica Generalizata- in bruxism -stergerea reliefului ocluzal -reducerea H coronare -marirea,largirea suprafetei ocluzale la dintii laterali -inversarea curbei lui spee

-boselarea proc alveolare -poate ajunge pana la colet,desfiintand dintii Elicoidala-batranii -cuspiziiV ai M1,cuspizii O ai M2 si cuspizii V ai M3 mandibulariaspect de elice Sectoriala-interpozitia pipei sau creionului Excentrica-fatele de uzura intereseaza 2-3 perechi de dinti antagonisti,si nu se potrivesc nici in RC si nici in IM In cupa-intereseaza marginea libera a incisivilor,aspect excavat Ad partum-fata linguala a frontalilor maxilari,fara a reduce inaltimea,doar grosimea V-O Polimorfa-remodelarea fetei ocluzale a M Fatete de uzura-suprafete mici de abraziune localizata pe un dinte cu corespondent identic pe dintele antagonist -zone usor smaltului lustruite,mai lucioase decat restul

-contact prematur sau interferenta 37.Durerea miofasciala-definitie si caracteristici =manifestare patologica, prin declansarea unor crize algice prin stimularea unor locusuri hiperiritabile(zone trigger=benzi indurate locale, hiperexcitabile, in tesutul muscular) de la nivelul t. muscular sau al fasciei asociate.Durerea poate fi localizata sau la distanta,e o durere nesegmentara.Zonele trigger pot fi identificate prin palpare.Durerea miofasciala e semn fizic al TCM Caracteristici: - Durerea la nivelul sursei poate fi:

Activa(prezenta) cefalee (palparea creste durerea) latenta palparea nu creste durerea. Este importanta ANAMNEZA (istoricul durerii) si reconstituirea conditiilor in care se reactiveza sursa (apare cefaleea) pentru diagnostic. - Activarea sursei latente: Suprasolicitarea uni muschi Stressul emotional Infectie respiratorie a cailor superioare -Evolutie tipica la pacientii cu acuze de cefalee seara, dupa servici, in zile obositoare, stresante. -Simptomele clinice sunt asociate mai ales cu efectele de excitare a SNC, determinate de zonele trigger, si nu de zonele trigger Hiperalgezie secundara (hiperestezia pielii capului) Co-contractie (zone trigger din muschii cervicali determina co-contractia m. Masticatori, apare durere locala, care nu trece dupa aplicarea unui tratament local) Lacrimare, pseudorinita alergica, albirea/roseata fetei, conjunctivita, -Trebuie identificate zonele trigger: benzi indurate la palpare, hipersensibile -De obicei nu apare durerea locala, cand muschiul este in repaus. 38.Interventii terapeutice craniomandibulare reversibile in tulburarile

Kinetoterapia:exercitii de coordonare; exercitii izotonice(cresc amplitudinea de miscare); exercitii izometrice(cresc forta de contractie); exercitii pentru musculatura gatului Anestezia si analgezia locala:refrigeratia; infiltratiile anestezice; simularea electrica transcutana; ultrasunetele; ionoforeza; caldura locala(infrarosii,ultrasunete,diatermie); acupunctura 39.Gutiera ocluzala-definitie, functii si eficienta clinica =dispozitiv protetic realizat din acrilat dur si interpus intre dintii celor 2 arcade pentru a stabili functional ATM,de aatenua activitatea mm mobilizatori mandibulari si de a proteja dintii impotriva abraziunii si/sau a suprasolicitarii ocluzale,plus functie diagnostica prin sprijinirea pozitii dg a mand(RC) sau testarea reactiei musculoarticualre la repozitia terapeutica mand craniana pana sa fie ireversibila Functii: 1.suspendarea obstacolelor ocluzale si inlocuirea prin contacte multiple si simultan in pozitii centricese elimina activitatea neuromusculara patologica 2.protectia dintilor impotriva efectelor bruxismului 3.stabilizarea ATM 4.redistribuirea fortelor de la nivelul dintilor 5.relaxarea temporara a mm ridicatori ai mandibulei 6.prezenta gutierei constientizeaza pacientul de existenta problemei si poate actiona in consecinta Eficienta clinica 1.gurtierele uzuale au eect redus asupra zgomotelor articulare 2.opresc atralgiile temporomandibulare,prin marirea DVOrepaus condilii mandibulari

3.are eficienta maxima asupra mialgiilor ocluzogene prin disparitia spasmului muscular (ca urmare a stergerii engramei) 4.impiedica abraziunea dentara si trauma ocluzala 40.Slefuirea selectiva-definitie si indicatii =modalitate terapeutica ireversibila prin care se indeparteaza diferentiat zone de smalt(obstacole ocluzale) pentru a obtine relatii ocluzale functionale in pozitii centrice si miscari de lateralitate si propulsie si a oferi stabilitate ATM in pozitii centrice -nu e suficienta pentr disparitia dizarmoniei ocluzale Indicatii 1.disfunctii mandibulo-craniene la care dizarmonia ocluzala e f. importanta 2.trauma ocluzala 3.raporturi ocluzale instabile 4.pre si postprotetic 5.inainte,in si dupa tratamentul ortodontic 6.RC-IM e mai mare de 2mm sau deviata lateral 41.Coronoplastia-definitie si indicatii =interventii de eliminare a unei cantitati variabile de tesut dentar dur coronar.Se adreseaza dintilor care u suferit migrari importante si au modificat nefunctional planul de ocluzie.Migrarile importante devitalizarepana la extractie sau alveolopastie. -nu face propriu-zis parte din slefuirea selectiva(Interventie terapeutica ireversibila) -se realizeaza anterior slefuirii selective Indicatii

1.dintii migrati in brese edentate 2.restaurari odontale sau protetice care dau un plan de ocluzie nefunctional 3.dintii in malpozitie primaraplan de ocluzie nefunctional sau inestetici 4.reducerea cuspizilor care determina impact alimentar la nivelul spt interdentar antagonist