Exemple de coduri de etică

1. Compania NORTON
Compania a fost fondată în 1885, în Worcester, Massachussets, ca fabricant particular de
pietre de polizor. În jurul anului 1900, începe să-şi vândă produsele în străinătate, iar în 1909 începe
construirea în Germania a primei sale fabrici de peste hotare. Astăzi, după 100 de ani, NORTON, cu
sediul în Worcester, este alcătuită din peste 80 de firme separate, având circa 24.000 salariaţi în 120
de uzine situate în 28 de ţări.
Compania începe să fie preocupată de instituţionalizarea eticii pe la începutul anilor ’60. Ea
adoptă, în 1961, un scurt cod etic, stabilind în termeni generali faptul că afacerile sale trebuie conduse
la un înalt nivel etic, în strictă concordanţă cu legea. Acest prim pod suferă modificări în 1967, 1973,
pentru ca în 1976 să prindă contur forma finală a sa, formă din care vom prezenta în continuare
aspectele cele mai importante. Codul conţine reguli importante în ceea ce priveşte comportamentul
companiei în relaţiile sale cu “legea” sau societatea.
Astfel, ea îşi stabileşte clar regimul cadourilor, favorurilor şi gratuităţilor ce pot fi oferite
pentru a ajuta la interpretarea unor legi şi regulamente; de asemena stabileşte clar contribuţiile
politice, integritatea financiară, conflictul de interese, folosirea informaţiilor confidenţiale.
În ceea ce priveşte societatea, NORTON îşi stabileşte cu exactitate relaţiile cu angajaţii, cu
clienţii şi furnizorii, cu acţionarii şi, nu în ultimul rând, fiind o companie multinaţională, relaţiile cu
comunităţile–gazdă.
Principiile călăuzitoare pornesc din convingerea companiei că o întreprindere nu trebuie
gândită numai în termeni economici, ci responsabilităţile economice trebuie puse pe picior de
egalitate cu standardele morale şi responsabilităţile etice.
În timp ce standardele morale sunt absolute, comportamentul etic este o chestiune de spirit şi
intenţie în aceeaşi măsură în care este o chestiune a legii.

Principii călăuzitoare generale:

“ * Onestitatea şi integritatea sunt caracterizate de sinceritate şi exclud înşelăciunea şi
frauda.
* În percepţia noastră (a companiei NORTON), conduita etică trebuie să fie dinamic
sensibilă la schimbările din sfera valorilor şi obiceiurilor, care cu siguranţă vor avea loc cu timpul,
precum şi la cele dintre culturi.
* Nici un “Cod de Conduită” nu poate spera să definească conduita morală şi etică potrivite
pentru fiecare situaţie cu care ne vom confrunta.
* Unul din cele mai importante principii ale politicii noastre este deschiderea…Nu trebuie să
ne fie teamă de control.
* Nu vedem nici o contradicţie între atenţia acordată profitului şi atenţia acordată eticii. De
fapt, amândouă trebuie să meargă mână în mână.”

2. Compania Johnson&Johnson
Doctrina companiei
“ Noi credem că prima noastră responsabilitate este faţă de medici, surori şi pacienţi, faţă de
mame şi nou-născuţi, de toţi cei care beneficiază de produsele şi serviciile noastre.
Pentru satisfacerea tuturor cerinţelor acestora, tot ceea ce facem trebuie să fie de înaltă
calitate.
Trebuie să ne străduim în permanenţă să reducem costurile produselor şi serviciilor noastre
în vederea menţinerii unor preţuri rezonabile.
Comenzile clienţilor trebuie onorate prompt şi cu exactitate. Furnizorii şi distribuitorii noştri
trebuie să aibă şansa să obţină profit cinstit.
Suntem răspunzători faţă de angajaţii noştri, bărbaţii şi femeile care lucrează pentru noi în
întreaga lume. Fiecare trebuie luat în considerare ca un individ aparte. Trebuie să le respectăm
demnitatea şi să le recunoaştem meritele. Angajaţii noştri trebuie să aiba simţul siguranţei locurilor
de muncă. Compensaţiile trebuie să fie corecte şi corespunzătoare, iar condiţiile de muncă trebuie să

1
se prezinte curate, ordonate şi să ofere siguranţă. Angajaţii trebuie să se simtă liberi să facă
propuneri şi reclamaţii. Trebuie să existe oportunităţi egale de angajare, evoluţie şi promovare
pentru cei calificaţi. Trebuie să asigurăm un management competent ale cărui acţiuni trebuie să fie
corecte şi etice.
Avem răspunderi faţă de comunităţile în care trăim şi muncim, precum şi faţă de comunitatea
internaţională. Trebuie să fim cetăţeni buni şi să sprijinim munca bine făcută şi acţiunile de caritate
şi să ne achităm corect taxele care ne revin. Trebuie să încurajăm acţiunile de îmbunătăţire a
dotărilor civice şi acţiunile pentru o mai bună sănătate şi o mai bună educaţie. Trebuie să păstrăm în
bună stare proprietatea pe care avem privilegiul să o utilizăm, protejând mediul înconjurător şi
resursele naturale.
Şi o ultimă răspundere este faţă de acţionarii noştri. Afacerile trebuie să aducă un profit
rezonabil. Trebuie să aplicăm ideile noi care apar. Trebuie desfăşurată activitatea de cercetare,
realizate programe de înnoire şi asumate greşelile. Trebuie achiziţionate echipamente noi, asigurate
noi dotări şi lansate produse noi. Trebuie asigurate rezerve pentru a face faţă perioadelor de timp
adverse. Daca achiziţionăm şi funcţionăm conform acestor principii, acţionarii trebuie să realizeze
câştiguri destul de bune.”

3. Compania “BOEING”
Compania “Boeing” este recunoscută în lume ca o organizaţie performantă, de succes, etică.
Firma, care şi-a început activitatea în 1916, este cel mai mare producător de aeronave comerciale din
lume. De asemenea, firma produce şi aeronave militare, elicoptere şi echipament aerospaţial.
Puternicul set de valori “Boeing” se “trage” din Willian Allen, preşedintele companiei, cel
care a preluat frâiele acesteia la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Allen a făcut faţă unei
schimbări, transformând “Boeing” dintr-un producător de armament de război într-unul de aeronave
civile. El este recunoscut pentru sinceritatea, onestitatea şi integritatea sa. După ce a acceptat
conducerea companiei, Allen a dezvoltat o “rezoluţie” care reflecta valorile sale personale:
• “Întotdeauna trebuie să te controlezi – niciodată să nu te enervezi .
• Să iei în consideraţie punctele de vedere ale asociaţilor.
• Nu vorbi prea mult … lasă-i pe alţii să vorbească.
• Nu-ţi fie teamă să admiţi ceea ce nu ştii.
• Nu te pierde în detalii - concentrează-te pe marile obiective.
• Menţine legături cu alţii din domeniu.
• Fă un efort sincer să înţelegi punctele de vedere ale lucrătorilor.
• Acţionează – mişcă-te înainte.
• Dezvoltă un viitor pentru companie.
• Străduieşte-te şi nu lăsa obstacolele să te dărâme.
• Fii corect, critic.
• Fii om, păstrează-ţi simţul umorului şi învaţă să te relaxezi.
• Fă din “Boeing” o companie mai “grozavă” decât este.”
Compania Boeing instruieşte în problemele de etică pe cei peste 145.000 de salariaţi pe care îi
are şi foloseşte un canal de comunicare care le dă posibilitatea angajaţilor să raporteze infracţiunile
sau preocupările legate de subiect. În programul de pregătire este folosită o broşură creată de
companie, intitulată “Recomandări de conduită în profesie”, care subliniază politicile etice şi
standardele de comportament în conformitate; instruirea este condusă de către un consilier de etică
profesională în fiecare divizie.

4. Institutul Managerilor Profesionişti Autorizaţi din S.U.A.

Pentru a ajuta managerii să păstreze echilibrul necesar în deciziile pe care le iau, în S.U.A.,
Institutul Managerilor Profesionişti Autorizaţi a elaborat un cod etic, pe care-l vom prezenta în
continuare pentru a sublinia ideea că, dacă mangerul aşteaptă de la angajaţii săi integritate, dăruire,
competenţă, promptitudine, perfecţionare etc., cu siguranţă că el deţine aceste calităţi, fiind cele pe
care şi angajaţii le aşteaptă de la el:

2
 • Ca manager voi recunoaşte că sunt chemat să servesc cu responsabilitate interesele
subordonaţilor mei, ale asociaţilor şi supervizorilor, ale angajaţilor, comunităţii,
naţiunii, întregii lumi;
• Voi fi ghidat în toate activităţile mele de adevăr, dreptate, acurateţe şi de bunul gust;
• Îmi voi păzi cu atenţie reputaţia, pentru a crea în cadrul organizaţiei un bun climat
moral şi un spirit civic;
• Voi recunoaşte, în exercitarea atribuţiilor mele, că propriul meu model de activitate
şi de viaţă exercită mai multă influenţă asupra colaboratorilor şi subordonaţilor mei
decât ceea ce spun sau scriu;
• Voi da aceeaşi consideraţie drepturilor şi intereselor celorlalţi, ca şi cerinţelor
personale;
• Voi menţine o atitudine echilibrată şi voi lua în consideraţie ideile şi opiniile altora;
• Voi privi rolul meu de manager ca pe o obligaţie de a-i ajuta pe subordonaţi, pe
colaboratori şi asociaţi să-şi îndeplinească aspiraţiile personale şi profesionale;
• Voi informa pe cei interesaţi despre ultimele dezvoltări în domeniul de specialitate, al
echipamentelor şi practicii manageriale din sfera lor de activitate;
• Voi căuta să folosesc metode recunoscute şi autorizate pentru a creşte
productivitatea şi eficienţa;
• Voi respecta competenţa profesională a colegilor şi voi munci împreună cu ei pentru
a susţine şi a promova obiectivele şi programele organizaţiei;
• Voi susţine eforturile de fortificare a managementului profesionist prin exemple, prin
formarea şi promovarea celor merituoşi.

5. Codul etic de conduită pentru vânzarea directă

Scopul codului
Codul etic de conduită pentru vânzarea directă este publicat de Asociaţia de Vânzări directe
din Romania (RODSA) pentru antreprenorii care desfăşoară activităţi având ca obiect principal
vânzarea directă. Codul se referă la relaţiile dintre antreprenori (membrii RODSA) şi distribuitorii lor
(care prestează activităţi de vânzare directă) pe de-o parte şi consumatori pe de altă parte. Totodată,
codul se referă la relaţiile dintre antreprenori şi distribuitori, precum şi la relaţiile dintre antreprenori.
Codul are ca scop asigurarea satisfacţiei şi protecţiei consumatorilor, asigurarea protecţiei
distribuitorilor, promovarea unei competiţii corecte între întreprinzătorii individuali, formarea unei
imagini publice a antreprenorilor şi întreprinzătorilor, precum şi prezentarea etică a oportunităţilor de
câştig în industria vânzărilor directe.

• CONDUITA FAŢĂ DE CONSUMATORI

Practici interzise
Este interzisă folosirea de către distribuitori a unor practici de vânzare prin corupere, înşelăciune sau
incorectitudine faţă de consumatori.
Identificarea
Identificarea ofertantului se face prin prezentarea personală a distribuitorilor în faţa potenţialilor
consumatori, fără a i se solicita acest lucru, la începutul prezentării ofertei de vânzări şi prin
prezentarea antreprenorului, a produselor sale şi a scopului ofertei. La vânzările în grup, distribuitorii
vor prezenta de la început gazdei şi participanţilor scopul întâlnirii.
Explicarea şi demonstrarea
Explicarea şi demonstrarea utilizării produselor oferite trebuie să fie precise şi complete, în mod
special despre preţ şi, dacă este cazul, despre forme de creditare, termene de plată, perioada de
încetare şi/sau rambursare a drepturilor materiale, termene de garanţie şi servicii ulterioare vânzării, şi
livrare.
Răspunsuri la întrebări
Distribuitorul va da răspunsuri precise şi perceptibile la întrebările adresate de consumatori în ceea ce
priveşte produsele şi oferta.
Formularul de comandă

3
Formularul de comandă se va transmite consumatorilor la data prezentării ofertei de vânzare. Acest
formular va identifica antreprenorul şi distribuitorul prin denumirea şi numele complet, adresa şi
domiciliul stabil, numărul de telefon al antreprenorului şi respectiv al distribuitorului, precum şi toţi
termenii vânzării, exprimaţi în mod lizibil.
Promisiuni verbale
Distribuitorii au voie să facă promisiuni verbale numai în ceea ce priveşte produsele pentru care sunt
autorizaţi de către antreprenori.
Revocarea comenzii şi returnarea bunurilor
Antreprenorii şi distribuitorii se vor asigura că formularele de comandă conţin o clauză de revocare a
comenzii, care să permită consumatorilor să retracteze comanda în termen de cel puţin 10 zile de la
încheierea contractului de vânzare, dacă prin legislaţia în vigoare nu există o reglementare în acest
sens. Condiţiile de returnare a bunurilor în cazul revocării comenzii vor fi expuse clar de către
antreprenor în formularul de comandă.
Garanţia şi serviciul ulterior vânzărilor
Termenele de garanţie sau de delegare a garanţiei, detaliile şi limitarea serviciului ulterior vânzării,
numele şi adresa garantului, durata de garanţie şi de remediere a bunurilor achiziţionate de
consumatori vor fi specificate clar în formularul de comandă sau în alt document adiţional sau în
documentele de însoţire a produselor.
Promovarea produselor
Prospectele promoţionale, reclamele, corespondenţa scrisă şi ofertele de promovare a produselor nu
vor conţine informaţii care să inducă în eroare sau să înşele consumatorii. Descrierea produselor,
revendicarea performanţelor şi ilustraţiile produselor vor fi reale şi vor conţine numele şi adresa sau
numărul de telefon al antreprenorului sau distribuitorului.
Recomandări scrise
Antreprenorii şi distribuitorii nu vor face nici o referire la certificările, recomandările scrise sau
adeziunile neautorizate faţă de produsele lor, care sunt false, expirate, neaplicabile, care nu se referă la
oferta lor sau care sunt folosite astfel ca să ducă la înşelarea consumatorilor.

Compărarea şi defăimarea
Antreprenorii şi distribuitorii se vor abţine de le utilizarea comparaţiilor care pot conduce la
înşelăciune şi care sunt incompatibile cu principiile unei competiţii corecte. Termenii de comparaţie
nu trebuie selectaţi incorect, ci bazat pe fapte care pot fi demostrate. Antreprenorii şsi distribuitorii nu
vor denigra pe nedrept nici o firmă şi nici un produs în mod direct sau prin subînţelegere.
Antreprenorii şi distribuitorii nu se vor folosi de bunăvoinţa clientelei ataşate unei alte mărci de
produse sau unui alt nume de firmă.
Respectarea intimităţii persoanelor
Contactele personale sau telefonice se vor face într-un mod rezonabil şi la ore potrivite pentru a se
înlătura momentele inoportune. Distribuitorul va întrerupe demonstraţia sau prezentarea ofertei de
vânzare la cereea consumatorilor.
Corectitudinea
Distribuitorii nu vor face abuz de credibilitatea consumatorilor individuali şi nu se vor folosi de
vârsta, boala, neînţelegerea sau necunoaşterea limbii vorbite. Distribuitorii trebuie să ţină cont de lipsa
de experienţă comercială a consumatorilor.
Vânzarea condiţionată
Antreprenorii şi distribuitorii nu vor determina un consumator să achiziţioneze un produs sau serviciu,
bazat doar pe faptul că se poate reduce sau acoperi preţul de cumpărare prin recomandarea unor
potenţiali clienţi pentru achiziţii similare, dacă astfel de reduceri sau acoperiri ar fi posibile la un
eventual eveniment viitor.
Livrarea
Antreprenorii şi distribuitorii vor onora în timp util comenzile consumatorilor.
• CONDUITA FAŢĂ DE DISTRIBUITORI
Conformarea distribuitorilor

4
Antreprenorii vor solicia distribuitorilor din reţelele lor de distribuţie să respecte Codul sau să se
conformeze regulilor de conduită ale acestor standarde, ca o condiţie a calităţii de membru în sistemul
de distribuţie al antreprenorilor.
Recrutarea
Nu este permisă utilizarea de către antreprenori şi distribuitori a unor practici de recrutare prin
corupere, înşelăciune sau incorectitudine.
Informaţiile despre afacere
Informaţiile furnizate de antreprenori către distribuitorii lor şi către distribuitorii prospectanţi, referitor
la oportunitatea afacerii şi la drepturile şi obligaţiile corespunzătoare, vor fi precise şi complete.
Antreprenorii nu vor face nici o prezentare faptică care să nu poată fi verfificată şi nu vor promite
ceva ce nu poate fi onorat. Antreprenorii nu vor prezenta avantajele oportunităţii de vânzare, nici unui
prospectant, într-o manieră incorectă sau prin înşelăciune.
Prezentarea câştigurilor
Antreprenorii şi distribuitorii nu vor prezenta în mod fals şi nereal nivelul actual şi potenţial al
vânzărilor şi câştigurilor distribuitorilor din reţelele lor de distribuţie. Orice prezentare a vânzărilor şi
veniturilor se va baza pe fapte care pot fi demonstrate.
Relaţia antreprenorială
Antreprenorii vor pune la dispoziţia distribuitorilor o convenţie scrisă sau o declaraţie scrisă, care să
conţină toate datele esenţiale ale relaţiei dintre antreprenori şi distribuitorii lor şi care va fi semnată de
către ambele părţi, antreprenori şi distribuitori.
Antreprenorii îi vor informa pe distribuitorii lor despre obligaţiile lor legale, inclusiv despre utilizarea
licenţelor, înregistrarea activităţii şi declararea veniturilor, precum şi despre sistemul de asigurări
sociale.
Taxele
Antreprenorii şi distribuitorii nu vor solicita distribuitorilor prospectanţi să achite taxe nerezonabile
pentru înregistrare, instruire, franciză, materiale promoţionale sau alte aspecte legate de participarea
lor la afacere.
Încetarea relaţiei antreprenoriale
Odată cu încetarea relaţiei dintre distribuitor şi antreprenor, antreprenorul va răscumpăra stocul
nevândut de produse (vandabile), inclusiv materialul promoţional, de prezentare şi demonstraţii
practice, la preţul net de achiziţie al distribuitorului, din care se scade 10 % din preţ, corespunzător
cheltuielilor de manipulare a stocului şi rabatul primit de distribuitor la achiziţionare.
Stocul de produse
Antreprenorii nu vor solicita sau încuraja distribuitorii să achiziţioneze stocuri de produse în cantităţi
nerezonabile. Se vor lua în calcul următoarele aspecte pentru determinarea nivelului maxim de stoc de
produse: posibiltăţile reale de vânzare a produselor, competitivitatea produselor în mediul comercial şi
politica de returnare şi răscumpărare a produselor stabilită de antreprenor.
Remuneraţia şi contabilitatea
Antreprenorii vor furniza distribuitorilor rapoarte contabile periodice, referitor la volumul vânzăarilor,
a achiziţiilor, detalii despre veniturile realizate, comisioane, bonusuri, rabaturi, livrări, stornări şi alte
date relevante, conform convenţiei de colaborare dintre antreprenori şi distribuitori. Orice sumă de
plată va fi achitată către distribuitori şi orice reţinere va fi făcută într-o manieră comercială clară.
Educaţia şi instruirea
Antreprenorii vor pune la dispoziţia distribuitorilor mijloace de educaţie şi instruire pentru a le
permite să opereze pe principii etice. Aceasta poate fi făcută prin organizarea de programe de instruire
şi/sau prin furnizarea de materiale sau ghiduri de instruire scrise şi/sau audio-vizuale.
• CONDUITA DINTRE COMPANII
Principiul de bază
Membrii asociaţi RODSA se vor comporta corect în relaţiile dintre ei, respectând principiile etice ale
acestui cod.
Atracţia distribuitorilor
Antreprenorii şi distribuitorii din propriile reţele de distribuţie se vor abţine de la practicarea
recrutărilor prin ademenire, seducţie, ispitire sau persuasiune faţă de distribuitorii altor companii.
Denigrarea

5
Antreprenorii nu vor denigra şi nu vor permite nici distribuitorilor lor să denigreze produsele altor
antreprenori, planul lor de marketing si de vânzări sau orice alt aspect al activităţii altor antreprenori.

6. Codul de etică si conduită în domeniul cercetărilor de marketing

Primul cod de etică în domeniul cercetărilor de marketing a fost publicat de Societatea
Europeană pentru Cercetări de Marketing şi Opinii (ESOMAR) în 1948. Acesta a fost urmat de o serie
de alte coduri elaborate de societăţi naţionale de cercetări de marketing, precum şi de Camera
Internaţională de Comerţ (ICC), care reprezintă comunitatea internaţională de marketing. În 1976,
ESOMAR şi ICC au hotărât să elaboreze un cod unic, care a fost publicat anul următor şi apoi revizuit
în 1986.
Datorită schimbărilor apărute în mediul de marketing, dezvoltării cercetărilor de marketing şi
pătrunderii acestora în domenii de activitate tot mai diverse, ESOMAR elaborează în 1994 un nou
Cod de Etică.
Printre prevederile Codului de etică elaborat de ESOMAR se numără:
A. Reguli generale
→ Cercetarile de marketing trebuie să fie obiective şi în concordanţă cu principiile ştiinţifice ale
marketingului.
→ Cercetările de marketing trebuie să fie în concordanţă cu legislaţia naţională şi internaţională
a ţărilor din care provin operatorii implicaţi în proiectele de cercetare. De exemplu, Directiva
Europeană de Protecţie a Datelor impune anumite restricţii ce trebuie respectate de firmele de
cercetări de marketing ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul Uniunii Europene, precum şi cu
privire la prelucrarea şi circulaţia datelor cu caracter personal (date de identificare sau
informaţii care pot duce la identificarea anumitor indivizi) provenite din ţările membre UE.
B. Drepturile respondenţilor
→ Cooperarea respondenţilor în cadrul cercetărilor de marketing este voluntară. Cercetătorul nu
trebuie să influenţeze în nici un fel decizia de cooperare a respondentului. Respondentul se
poate retrage în orice moment dintr-un proiect de cercetare sau interviu şi poate refuza o
viitoare cooperare. Informaţiile furnizate pot fi distruse în orice moment dacă respondentul
doreşte acest lucru.
→ Trebuie păstrat anonimatul respondenţilor. Firma de cercetare trebuie să se asigure că datele
de identificare ale respondenţilor sunt păstrate în siguranţă, separat de alte informaţii care au
fost furnizate în urma sondajului. Datele de identificare ale respondentului pot fi folosite, dacă
acesta este de acord, în următoarele condiţii:
a) respondentul a fost înştiinţat de către cine vor fi utilizate informaţiile şi în ce scop;
b) cel ce efectuează cercetarea trebuie să se asigure şi să-i garanteze respondentului, că
informaţiile nu vor fi folosite în alt scop decât cel pentru care au fost culese şi că cel care
solicită cercetarea a luat cunoştinţă de prevederile codului de etică.
→ Executanţii cercetării (cercetătorii) trebuie să aibă în vedere posibilele efecte negative pe care
le-ar putea avea asupra respondenţilor participarea acestora în cadrul proiectelor de cercetări
de marketing.
→ Cercetătorii trebuie să adopte un comportament aparte în interviurile cu copii (persoanele sub
14 ani) sau adolescenţii (persoanele între 14 şi 17 ani). Pentru intervievarea acestor categorii
trebuie obţinut, în prealabil, acordul părinţilor sau tutorelui.
→ Înainte de începerea interviului, respondentul trebuie să fie informat cu privire la folosirea
unor echipamente tehnice de observare şi înregistrare, excepţie făcând situaţiile în care
acestea sunt folosite în locuri publice. Înregistrările sau secţiuni din acestea trebuie şterse sau
distruse dacă respondentul doreşte acest lucru. Anonimatul respondenţilor nu trebuie distrus
prin utilizarea acestor echipamente.
→ Respondenţii au dreptul să aibă acces la rezultatele cercetării dacă doresc acest lucru.
→ Respondenţii trebuie să fie capabili să verifice cu uşurintă identitatea şi buna intenţie a celor
ce efectuează cercetarea. În momentul în care se solicită participarea în cadrul unei cercetări,
potenţialul respondent trebuie să fie informat cu privire la identitatea firmei de cercetare,
organizaţia care va beneficia de rezultatele cercetării, precum şi scopul general. Astfel, acesta
trebuie informat cu privire la numele şi adresa, numărul de telefon ale cercetătorului, iar în

6
 cazul sondajelor efectuate pe Internet trebuie pusă la dispoziţia acestuia o adresă de e-mail
prin care poate contacta firma de cercetări de marketing. Acolo unde este posibil, la dispoziţia
respondentului mai pot fi puse şi telefoanele netaxabile sau alte asemenea facilităţi prin care
acesta se poate asigura de bună credinţă a cercetătorului.
C. Responsabilităţile profesionale ale cercetătorului
→ Cercetătorii trebuie să se asigure că respondenţii au fost informaţi cu privire la drepturile pe
care le au.
→ Cercetătorii de marketing nu trebuie să prejudicieze prin acţiunile lor credibilitatea
cercetătorilor de marketing sau să conducă la pierderea încrederii publice în aceste acţiuni.
→ Cercetătorii nu trebuie să prezinte informaţii false referitoare la experienţa şi pregătirea lor
sau ale organizaţiilor pe care le reprezintă.
→ Cercetătorii nu trebuie în nici un fel să critice sau să discrediteze activitatea altor firme de
cercetare.
→ Firmele de cercetări de marketing trebuie să asigure securitatea informaţiilor obţinute.
→ Cercetătorii nu trebuie să permită elaborarea unor concluzii care nu sunt în conformitate cu
datele obţinute în urma sondajelor. Aceştia trebuie să adopte o poziţie neutră în colectarea,
prelucrarea şi prezentarea datelor. De asemenea, folosirea unor metode şi tehnici
necorespunzătoare poate conduce la obţinerea unor rezultate eronate şi neconcordante cu
realitatea.
→ Când sunt implicate în activitatea de cercetări de marketing organizaţiile nu trebuie să
realizeze şi alte tipuri de activităţi sau să folosească informaţiile în alte scopuri, cum ar fi
marketing direct sau activităţi promoţionale, activităţi ce trebuie diferenţiate clar de cele de
cercetare.
D. Drepturi şi obligaţiile reciproce ale cercetătorilor şi clientilor
→ Aceste drepturi şi responsabilităţi sunt reglementate prin intermediul unui contract încheiat
între organizaţia ce efectuează cercetarea de marketing şi clientul pentru care a fost efectuată
cercetarea.
→ Cercetătorul trebuie să informeze clientul dacă proiectul respectiv a fost realizat şi pentru un
alt client, cu condiţia să nu divulge numele acestuia.
→ Cercetătorul trebuie să informeze clientul dacă în proiectiul de cercetare vor fi implicate şi
alte organizaţii. La cererea clientului cercetătorul poate divulga numele organizaţiilor
subcontractate.
→ Clienţii nu au dreptul să ceară firmelor de cercetare exclusivitate. În acelaşi timp, cercetătorii
trebuie să evite conflictele de interse ce se pot ivi între clienţi.
→ Următoarele date rămân în proprietatea clientului şi nu pot fi prezentate de către cercetător
unei terţe persoane fără acordul clientului:
a) indicaţiile referitoare la cercetarea de marketing, informaţiile furnizate de client;
b) rezultatele cercetării, cu excepţia cazurilor în care este vorba de sindicate sau un număr mai
mare de clienţi pentru aceaşi cercetare. Clientul nu are dreptul să cunoască numele şi adresa,
precum şi alte date de identificare, ale repondenţilor dacă aceştia nu şi-au dat acordul.
→ Următoarele date sunt proprietatea firmei de cercetare, cu excepţia cazului în care cele doua
părţi au hotărât altfel:
a) propunerile făcute pentru cercetare şi cotaţiile de preţ, exceptând cazul în care acestea au fost
plătite de client. Aceste date nu trebuie folosite de client cu scopul de a obţine informaţii
asemănătoare, dar mai avantajoase, de la o firmă de cercetări de merketing concurentă.
b) Conţinutul raportului cercetării în cazul proiectelor pentru sindicate sau pentru mai mulţi
clienţi, cazuri în care datele sunt aceleaşi şi este clar că pot fi generalizate. Clientul nu are
voie să prezinte datele unei terţe persoane fără acordul cercetătorului.
c) Toate datele pregătite de cercetător pentru proiectul de cercetare, cu excepţia acelor cercetări
pentru care costurile de proiectare au fost suportate de client.
→ Cercetătorii nu trebuie să dezvăluie identitatea clientului sau alte informaţii referitoare la
activitatea desfăşurată fără acordul prealabil al acestuia.
→ Cercetătorul trebuie să prezinte clientului toate detaliile tehnice care sunt incluse în proiectul
de cercetare.

7
→ În cadrul raportului cercetării de marketing, cercetătorul trebuie să facă o delimitare clară
între interpretarea datelor şi recomandărilor făcute pe baza datelor obtţnute.
→ În cazul în care clientul hotărăşte publicarea rezultatelor cercetării, acesta trebuie să se asigure
că nu sunt amăgitoare pentru cititori. În prealabil trebuie consultat cercetătorul cu privire la
forma şi conţinutul informaţiilor publicate, evitându-se astfel efectele negative asupra
cititorilor.
→ Cercetătorii nu trebuie să permită ca numele lor să fie asociat cu o anumită cercetare de
marketing, creându-se astfel o garanţie a calităţii proiectului respectiv, precum şi a faptului că
au fost respectate cerinţele Codului de conduită.
→ Cercetătorii trebuie să se asigure că clienţii au luat cunoştinţă de existenţa Codului de etică şi
de posibilitatea ca aceştia să prezinte plângerile şi recomandările referitoare la acesta.
În concluzie, codul de etică evidenţiază liniile directoare după care trebuie să se ghideze
activitatea oricărei firme de cercetări de marketing, principii ce contribuie la buna desfăşurare a
activităţii, precum şi la protecţia persoanelor implicate în procesul cercetărilor.