Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept

Referat

Tema: Concedierea pentru comiterea de

catre salariatul care indeplineste functii
educative a unei fapte imorale incompatibile cu
functia detinuta

Elaborat: Turuta Marin

Verificat: Pascaluta Felicia

Chisinau 2016
 Conform art. 86 alin.(1) Codul Muncii al RM, concedierea presupune
desfacerea din initiativa angajatorului a contractului individual de munca pe durata
nedeterminata, precum si a celui pe durata determinate. Aceasta prevedere se
aplica si pentru comiterea de catre salariatul care indeplineste functii educative a
unei fapte imorale incompatibile cu functia detinuta.

Prin salariat care indeplineste functii educative intelegem persoana cu o

pregatire speciala într-un anumit domeniu de activitate si care preda o materie de
invatamant (prescolar, scolar, universitar etc.)

Morala la randul sau reprezinta un ansamblu de conceptii si reguli cu privire

la bine sau la rau, drept sau nedrept, permis sau nepermis. Normele de morala sunt
creatia societatii sau grupelor sociale. Notiunile de bine si de rau cu care opereaza
normele de morala nu sunt date o data pentru totdeauna, ci variaza de la o
oranduire la alta, de la un popor la altul. Gradul de dezvoltare a societatii si, inainte
de toate, conditiile materiale de existenta, interesele sociale determina, in ultima
instanta, conceptia oamenilor despre bine si rau. Deci prin fapte imorale intelegem
acele actiuni sau inactiuni care genereaza nemultumirea societatii. Faptele imorale
nu pot fi enumerate exhaustive, de aceea legiuitorul nu a precizat care anume sunt
acestea.

Incercand sa stabilim principala deosebire dintre etic si juridic, observam ca

sfera moralei este mai vasta decat cea a dreptului, ea reglementand comportarea in
cele mai diferite relatii sociale. Dar acest lucru - reglementand comportarea in cele
mai diferite relatii sociale - nu inseamna ca dreptul este un minimum de morala, ca
toate normele de drept ar fi incluse in sfera moralei.

Normele de morala nu sunt, de regula, norme scrise, ele nu sunt in mod obligatoriu
cuprinse in anumite acte oficiale, fiind produsul colectivitatii sociale neorganizate.
Normele de drept, in schimb, imbraca o forma oficiala si sunt rezultatul activitatii
oficiale a organelor de stat.

Respectarea normelor de morala nu este garantata, de regula, de forta

coercitiva a statului, ci de actiunea unor factori sociali, a opiniei publice, a educatiei
etc.

Putem constata ca salariatul care indeplineste functii educative poate fi

concediat in urma sesizarii acestuia de catre persoanele carora le-au fost lezate
anumite drepturi din cauza imoralitatii profesorului la o persoana imputernicita de
aceasta actiune ( concediere) sau la organele competente (de ex. organele de
ocrotire a normelor de drept).

Deoarece aceasta persoana contribuie la formarea si educarea personalitatii

copilului, elevului, studentului, actiunile imorale afecteaza dezvoltarea normal a
celor din urma, ceea ce aduce modificari fundamentale in crearea personalitatii
tinerilor. Constientizarea si masurile luate in aceasta directie consolideaza, pe
termen mediu si lung, educarea si formarea tinerei generatii.

Unle categorii de salariati, care indeplinesc functii educative, pot fi supusi

concedierii in cazul comiterii unor fapte imorale, incompatibile cu continuarea
muncii. In aceste sitatii, concedierea salariatului ( invatatorului, profesorului unei
institutii de invatamant, maistrului instituirii in productie, educatorului unei
institutii de copii ) poate fi operata in temeiul art. 86 alin (1) lit. m.) CM al RM.

Salariatii care fac parte din personalul tehnic al institutiei de invatamant

(paznicii, electricienii etc.) nu pot fi concediati pentru fapte imorale, deaorece
functiile lor de munca nu presupun efectuarea unei munci educative.

Reiesind din cele expuse mai sus, constatam ca savarsirea unei fapte imorale
constituie unicul temei pentru concedierea salariatului in baza art. 86 alin (1) lit.
m.) din CM al RM. In acelasi timp , concluzionam ca notiunea de fapta imorala are
un character estimative, ceea ce isnseamna ca instant de judecata are obligatia sa
studieze, in fiecare caz concret, toate circumstantele faptei respective. De regula
prin fapta se intelege: aparitia in locuri publice in stare de ebrietate, ceea ce
ofenseaza simtul moral al cetatenilor; atragerea minorilor la betie; seducerea
minorilor; trimiterea studentilor sai in vederea amenintarii unei persoane;
huliganismul.

In cazul in care cadrul didactic a aplicat fata de discipolul sau violenta

psihica sau fizica, institutia de invatamant respective va recurge la concedierea
acestuia in temeiul art. 86 alin. (1) lit. n) din CM al RM.

Drept temei pentru concedierea in baza art. 86 alin. (1) lit. m) din CM al RM
poate fi o fapta imorala ( de ex. utilizarea unui limbaj vulgar, neadecvat, diverse
actiuni cu character cinic fata de copii etc.) savarsita numai in timpul obligatiilor
de munca, nu sic ea comisa in viata cotidiana. Aceasta concluzie se intemeiaza pe
dispozitiile art. 206 alin. (1) din CM al RM, care a calificat acest temei de
concediere a salariatului ca unul disciplinar, adica legat de incalcarea disciplinei
muncii.
 In aceste conditii, concedierea salariatului in temeiul art 86 alin. (1) lit. m)
din CM al RM poate fi operata doar in stricta corespundere cu prevederile art. 207-
211 din CM al RM .

Faptele imorale a personalului didactic ar contravine cu Articolul

56. Obligaţiile cadrelor didactice din Legea nr. 547 din 21.07.1995, care prevede
urmatoarele indatoriri:

Cadrele didactice sînt obligate:

a) să respecte în activitate normele de etică, să cultive, prin propriul exemplu,
principiile morale de dreptate, echitate, umanism, generozitate, hărnicie, patriotism
şi alte virtuţi;
b) să asigure buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ, însuşirea
temeinică a programelor de studii şi dezvoltarea capacităţilor elevilor şi studenţilor;
c) să asigure securitatea vieţii şi ocrotirea sănătăţii copiilor în procesul de
învăţămînt;
d) să desfăşoare procesul de educaţie şi instruire în spiritul stimei faţă de familie,
părinţi, adulţi, al respectului faţă de valorile culturale şi spirituale naţionale şi
universale, să educe o atitudine grijulie faţă de mediul înconjurătoi;
e) să-şi perfecţioneze în permanenţă calificarea profesională, măiestria
pedagogică;
f) să nu facă propagandă şovină, naţionalistă, politică, religioasă, militaristă,
aceasta fiind incompatibilă cu activitatea pedagojică;
g) să nu implice elevii în acţiuni de stradă (mitinguri, demonstraţii pichetări etc.).
In cazul nerespectarii prescrierilor din acest articol legea mentioneaza expres
in Articolul 67 ca:

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspundere materială,
disciplinară, contravenţională sau penală, conform legislaţiei.
Observam ca in cazul nerespectarii moralitatii personalul didactit poate fi sanctionat
conform legislatiei penale, afara de cea a dreptului muncii. Un bun exemplu ar fi art.
1661. Tortura, tratamentul inuman sau degradant din Codul Penal al RM sau art.172
alin(2) lit.b.) alin(3) lit. a.) sau a1.), art.173, art174 alin.(1), art.175, art.1751 din
acelasi cod, cu conditia ca actiunile enumerate in aceste articole au avut loc in incinta
institutiei de invatamant.