Rolul respectării și consecințele nerespectării principiilor etice în cadrul

sistemului de învățământ

Etica didactică nu este o conduită exclusivistă a personalității cadrului didactic, întrucât a fi un

profesor model, din punct de vedere moral, nu înseamnă a fi profesor exemplar deontologic, din punct
de vedere profesional. Un profesor poate face greșeli foarte grave de ordin deontologic, chiar dacă are o
conduită etică ireproșabilă. Exemplificăm cu un studiu de caz.

Cazul: Cadrul didactic X, respectat și apreciat în întreagă comunitate local-educațională pentru

rezultatele excepționale pe care le-a avut de-a lungul timpului, dar și pentru implicarea în viața
cultural-educativă a comunității, abuzează educabilul Y din clasa I, prin violență de limbaj, pe motivul
că este de etnie rromă.

Prin urmare, consecințele nerespectării principiilor etice la nivel individual (pentru persoana
reclamată) sunt: părintele legal al educabilului depinde la secretariatul unității de învățământ un
formular de sesizare, cu număr de înregistrare; se convoacă Consiliul de Administrație privind numirea
Comisiei de cercetare disciplinară; se numește, prin decizie, Comisia de cercetare disciplinară; se
convoacă Comisia de cercetare disciplinară; comisia de cercetare disciplinară analizează sesizarea, și
citează pentru audiere în ședință secretă persoana care a formulat sesizarea şi persoana învinuită; au
loc audierile; comisia de cercetare disciplinară decide să citeze pentru audiere, oficiu, alte două
persoane (părinte/ elev) ce deţine informaţii necesare soluţionării cauzei, păstrându-le confidențial
identitatea; au loc audierile; comisia de cercetare disciplinară deliberează și întocmește raportul final pe
care-l înaintează Consiliului Profesoral cu propuneri privind măsurile ce se impun privind incalcarea
codului etic, completat cu legislația (Legea nr. 1/ 2011 art. 5 alin. (1) și art. 7 alin. (1), art. 98, cu
modificările și completările ulterioare; Codului Muncii aprobat prin Legea 53/2003 republicat cu
completările și modificările ulterioare; ORDIN nr. 5.550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar – OMEN nr.
4831/2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul
preuniversitar; Metodologia de organizare a Consiliului de Administrație; Regulament de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar; Regulamentul de ordine interioară); în cazul
încălcării intenţionate a prevederilor codului etic, fapt dovedit în urma anchetei şi a audierilor comisiei
de etică, se inițiază următoarele măsuri, ținându-se cont și de punctul de vedere al Consiliului
Profesoral și de Consiliul Reprezentativ al Părinţilor; atenţionarea colegială în cadrul comisiei de etică,
informarea Consiliului de Administraţie al unității, pentru luarea în considerare a neconformării
persoanei respective cu prevederile codului; propunerea de includere într-un program de remediere
comportamentală, prin consilierea şi monitorizarea pe o perioadă decisă de către Consiliul de
Administraţie.

Consecințele nerespectării principiilor etice la nivel colectiv evidențiază: încalcarea principiului

raportării la axiologic (conceptul de valoare, discriminare, imposibilitatea educabilului de a se dezvolta
prin valori); a principiul polivalenței decizionale (asumarea codului de etică a cadrului didactic cercetat
disciplinar, situație conflictuală, responsabilitate colectivă, imaginea defectuoasă a unității de
învățământ în perimetrul comunității); a principiul raportării la o comunicare umană eficientă
(integritatea cadrului didactic cercetat) și a principiul oglindirii responsabilității profesionale a cadrelor
didactice în fundamental etic.
 „Deontologia didactică transcende astfel, pe cea personală, estompând unele porniri interioare,
instaurând conduite noi, transpersonale, obiective, chiar distante, dar care, la un alt nivel, apără și
propensează individualitatea copilului.” (Cucoș, C.) Consider că un cadru didactic profesionist și
responsabil trebuie să aplice și să respecte în cadrul procesului educativ principiile etice în raport cu
proprii elevi, cu colegii, cu părinții, cu ceilalți actori ai ansamblului educațional, între care: principiul
raportării la axiologic, principiul polivalenței decizionale, principiul raportării la o comunicare umană
eficientă și principiul oglindirii responsabilității profesionale a cadrelor didactice în fundamental etic.

Codul etic include valorile etice, esența acestuia fiind de natură axiologică, întrucât conferă
posibilitatea structurii profesionale de a crea și a se dezvolta prin valori. Conceptul de valoare, ancorat
dimensiunii eticii și a educației, este legat de preferințele personale, interesele umane sau principiile
morale etice/ religioase. Etica reprezintă astfel, domeniul valorilor morale, iar educația se
fundamentează pe valoare, selectând, prelucrând și transmițând cunoștințele și valorile de la societate la
individ. Dacă esența educației și a intruirii în vederea unei societăți formată și dezvoltată ca
infrastructură mentală este astfel, ,,valoarea”, atunci rezultatul procesului educațional îl reprezintă
atitudinea individului față de valorile morale. Evoluția societății arată însă, că ,,valorile” sunt în
permanență supuse procesului de metamorfozare de la individ la individ, dar și influențelor contextului
spațio-temporal. Nu se poate însă, nega polaritatea valorilor, nonvalorile devenind paralale și corelative
valorilor, conștiința axiologică mișcându-se ,,într-un univers bipolar și într-un circuit continuu
înlăuntrul lui” (Vianu, Tudor).

Un cod de etică, asumat și acceptat de către un profesionist, sprijină procesul decizional, în

contextual în care decizia etică e multicriterială. Actul decizional la nivelul unei colectivități determină
o politică la alegere. Problematica deciziei se ridică și în cazul situaților conflictuale declanșate într-o
comunitate profesională, iar soluționarea dispune de mai multe căi, alegându-se o soluție în vederea
coordonării, reglării, controlului și previziunii activităților subordonate. Prin urmare, orice conflict
ridică probleme etice prin raportare la responsabilitățile acțiunilor colective. Eticul reprezintă criteriul
determinant în politica decizională care vizează comportamentul profesioniștilor în exercitarea
atribuțiilor profesionale, în manifestarea conduitei profesionale, dar susține și prestigiul și credibilitatea
profesională. Prin urmare, codul etic oferă sugestii asupra programelor practice, asupra procesului
decizional sau a metodologiei, dar stabilește și răspunsuri precise orientate spre un sistem de valori cu
caracter etic.

Etica comunicării își fundamentează discursul etic pe drepturile fundamentale și pe principiul

libertății de comunicare. Comunicarea este o valoare etică universal. Auditoriul modern, cu interesele și
nevoile sale diversificate, este supus influențelor multiple din partea constrângerilor sociale, a
presiunilor exercitate de factorii psihologici, precum și a sistemelor de norme și valori. Astfel,
principiul eficientizării comunicării se concentrează în jurul unor valori din sfera eticii și deontologiei
(onestitate, integritate, libertate de exprimare, și responsabilitate socială) ca principale cerințe etice ale
comunicării interpersonale.

Responsabilitatea desemnează măsura libertății individului, care, pe baza competențelor și a maturității

poate acționa asumat. În sfera eticii și deontologiei responsabilitatea, pe lângă valorile susținute (cinste,
dreptate, adevăr, imparțialitate, toleranță, respect, loialitate), urmărește și o analiză a conceptelor
pedagogice și psihosociale dintr-o perspectivă a valorilor morale promovate. Codul etic furnizează
cadrului didactic profesionist reguli care clarifică și suplimentează obligațiile legale. Răspunderea
socială și morală a cadrului didactic este aservită unei moralități profesionale a unui comportament
pedagogic anticipativ a nevoilor sociale și individuale de educație, dar și preventiv pentru problematica
educațională, socială (de administrare și gestionare a resurselor educaționale). Principiul
responsabilității reprezintă astfel, un reper în profesiunea didactică, un indicator al dezvoltării conduitei
educatorului în etic și o responsabilizare a serviciilor educaționale în vederea fundamentării la nivelul
educabililor a valorilor morale necesare unei inserții sociale active.

În concluzie, rolul respectării principiilor etice determină, circumstanțiază și întărește

profesionalismul cadrului didactic. Mai mult, conduce la întărirea identității ocupaționale, la creșterea
statutului și demnității profesionale. Acest cadraj luminează și conștientizează mai mult, scoate în
evidență atribuții dar și restricții acțional-comportamentale, conduce la o mai puternică înțelegere a
unor așteptări și responsabilități.