• CONSTIINTA – CONDUITA CIVICA

LOCUL EDUCATIEI MORAL CIVICE ÎN PROGRAMA ŞCOLARĂ

• activităţi complementare programei şcolare obligatorii (concursuri, expoziţii etc.);

• disciplină de sine stătătoare (educaţie civică, educaţie moral-civică, cultură civică etc.);

• teme sau capitole specializate în cadrul diferitelor discipline şcolare (istorie, geografie, biologie,
limbi moderne etc.);

• tratare complexă, integrată, transcurriculară ( întreaga şcoală este o instituţie democratică în

care se manifestă cultura drepturilor omului; noţiunile şi conceptele se abordează
interdisciplinar, sistemul de relaţii din şcoală oglindeşte valorile şi mecanismele respective,
elevii şi adulţii - profesori şi părinţi sunt parteneri în procesul de educaţie).
10 CRITERII DE DEFINIRE A NIVELULUI DE DEZVOLTARE MORALĂ LA CARE SE AFLĂ O ŞCOALĂ ( DUPĂ
TOM LICKONA - TEN PRINCIPLES OF EFFECTIVE CHARACTER EDUCATION, JOURNAL OF MORAL
EDUCATION):

1.gradul de deschidere pentru un set de valori sau principii

morale care conţine grija pentru ceilalţi, cinstea,
corectitudinea, respectul de sine şi faţă de ceilalţi;
2.măsura în care se practică gândirea, se permite simţirea şi
măsura în care se acţionează
3.încurajarea comportamentelor bazate pe o morală
internalizată şi reducerea supunerii faţă de reguli prin
intermediul pedepselor şi recompenselor;
4.oferirea de oportunităţi pentru acţiuni morale;
5.examinarea modalităţilor în care fiecare aspect din şcoală
(inclusiv programa, politica comportamentală, folosirea
puterii şi autorităţii, consultarea tuturor persoanelor
implicate etc.) influenţează dezvoltarea morală a elevilor;
1. asigurarea că elevii provin dintr-o comunitate care se îngrijeşte de
ei;
2. promovarea metodelor pedagogice participative care oferă
elevilor posibilitatea asumării răspunderii pentru propriile acţiuni
şi dezvoltă aptitudinile de colaborare;
3. asigurarea că toţi adulţii din şcoală au sentimentul apartenenţei la
acea comunitate morală, în termeni de relaţii, oportunităţi de
reflexie asupra aspectelor morale ale vieţii şcolii, natură a ierarhiei
etc.;
4. urmărirea permanentă a tuturor aspectelor vieţii morale a şcolii şi
dezvoltarea modalităţilor adecvate de evaluare din acest punct de
vedere;
5. implicarea într-o măsură cât se poate de mare, a părinţilor şi a
comunităţii în ansamblu, în promovarea dezvoltării morale a
elevilor.
ÎN CONCEPŢIA PATRICIEI DYE DEMERSUL EDUCAŢIONAL IN EDUCATIA CIVICA, DEMOCRATICA NU POATE
OCOLI URMĂTOARELE ELEMENTE:

• Instaurarea în clasă a unui climat model pentru

învăţarea drepturilor omului şi democraţiei. Elevii îşi
pun întrebări unii altora şi profesorului, în care
problemele se examinaeză din punct de vedere critic
şi se admit alternative. Drepturile omului şi
democraţia trebuie să se practice la oră, nu doar să
se predice.
• Prezentarea cu claritate a rezultatelor pe care
trebuie să le obtina elevii. Profesorul trebuie să
măsoare în final schimbarea pe care a determinat-o
la elevi în ceea ce priveşte cunoştinţele, deprinderile
şi atitudinea.
• Integrarea valorilor si principiilor educatiei civice în
contextul programei disciplinei pe care o predă
respectivul profesor, consecvenţă în ataşamentul
faţă de valorile şi principiile enunţate la începutul
demersului.
• Folosirea curentă a metodelor participative care
crează cadrul învăţării din experienţă.
• Oferirea unui plan de acţiune pozitiv.
• Realismul şi răbdarea.