PROGRAMĂ ȘCOLARĂ PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

VOCEA MEA CONTEAZĂ

Motto: “La început a fost cuvântul” (Ioan 1,1)

CLASA A XI-A

Filiera teoretică, profil umanist, specializările: științe sociale, filologie

Filiera teoretică, profil real, specializările: matematică-informatică, științe ale naturii

Filieră vocațională, profil militar, teologic, pedagogic

Bucuresti, 2020
 NOTĂ DE PREZENTARE

Programa şcolară pentru disciplina „Vocea mea contează” reprezintă o ofertă

curriculară opțională adresată învățământului liceal. Este o disciplină integrată, dezvoltată
pentru clasa a XI-a, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră pe săptamână, pe durata unui
an şcolar.
Curriculum pentru disciplina opțională „Vocea mea contează”, ca disciplină nouă cu
relevanță pentru ariile curriculare „Om și societate” și „Consiliere și orientare”, se adresează
elevilor din ciclul superior de liceu. Opțiunea pentru această disciplină poate fi realizată la
filierele teoretice și vocaționale pentru toate specializarile, în condițiile resurselor de timp
prevăzute pentru curriculum la decizia școlii prin planurile cadru de învățământ în vigoare.
Programa școlară propune o abordare cu valențe interdisciplinare, prin care se cultivă o
atitudine potrivită față de principalele valori religioase, juridice, morale promovate de
societate.

În realizarea prezentului curriculum, am avut în vedere Recomandarea Parlamentului

European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva
învăţării pe parcursul întregii vieţi (2018/C189/01) ce sugerează un „profil de formare
european” structurat pe opt domenii de competenţe-cheie, iar pentru curriculum de față, au fost
dezvoltate următoarele competențe: Comunicare în limba maternă, Competenţă digitală,
Competenţe sociale şi civice, Sensibilizare şi exprimare culturală. Pe lângă aceste competențe,
se ating și următoarele competențe realizabile preponderent prin disciplonele socio-umaniste:
competențe privind obținerea unor informații referitoare la om și societate, competențe privind
organizarea și utilizarea informațiilor referitoare la om și societate, competențe privind
exprimarea persoanei, competențe privind interacțiunea în grup și competențe privind
participarea la viața socială.

Principiile care întemeiază elaborarea prezentei programe şcolare sunt următoarele:

- centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative;

- compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea, potrivit

specificului disciplinei şi particularităţilor de vârstă ale elevilor, a competenţelor-cheie
formulate la nivel european;

- asigurarea coerenţei intra- şi interdisciplinare, intra- şi intercurriculare;

1
 - dezvoltarea unor strategii didactice eficiente în raport cu necesitatea asigurării
continuităţii şi a progresului de la o clasă la alta în formarea competenţelor;

- asigurarea calităţii în educaţie.

Prin disciplina „Vocea mea conteaza”, în liceu se continuă şi se aprofundează

disciplinele sociologie, psihologie, istorie, religie și cultură civică iniţiate în învăţământul
gimnazial și liceal, în ceea ce priveşte practicarea unui comportament socio-moral într-o
societate democratică, definit prin valori şi principii democratice, prin practici democratice şi
prin cetăţenie activă.
Acest demers interdisciplinar solicită deschidere, comunicare şi flexibilitate. Este un
demers care îl ajută pe elev să conştientizeze nevoia şi posibilitatea de cultivare a respectului
faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi, în condiţiile acceptării pluralismului, sub multiplele
lui aspecte (istoric, social, religios, cultural, juridic etc.). Actorii implicaţi în acest demers
trebuie să aibă în vedere faptul că dezvoltarea social-emoțională poate şi trebuie să fie începută
devreme şi are nevoie de consolidare pe parcursul întregii vieţi a individului.
Elementele de noutate sunt legate de următoarele aspecte:
 orientarea către latura pragmatică a aplicării curricumului: corelarea dintre
competențele specifice și activități permite profesorului să realizeze conexiunea
explicită între ceea ce se învață și cum se poate învăța – o anumită competență
specifică poate fi atinsă prin diferite activități;
 includerea unor sugestii metodologice care să orienteze spre modalități
didactice concrete de utilizare a curriculumului în proiectarea și realizarea
activităților de predare – învățare – evaluare.
Structura curriculumului include următoarele componente:

1. Competențe generale
2. Competențe specifice și activități de învățare
3. Conținuturi
4. Sugestii metodologice
5. Bibliografie

Prezenta programă își propune ca finalitate formarea unui specific de antrenament

intelectual competențelor și atitudinilor necesare unui elev aflat în plin proces de dezvoltare și
adaptare. Afirmarea ideilor, credințelor, valorilor și identificarea nonvalorilor, analizarea
principalelor fenomene sociale și a consecințelor acestora (avort, eutanasie, corupție,
2
discriminare, Holocaustul, cruciadele, etc.) contribuie la dezvoltarea componentei cognitiv-
emoționale ale unui elev. Toate acestea reprezintă punctele forte ale acestui curriculum.

Pregătirea elevului pentru o societate democratică, pentru respectarea drepturilor

individuale, pentru a deveni un om integrat din punct de vedere social, economic reprezintă
scopul prezentei programe propuse. Pentru a fi îndeplinite aceste condiții este necesară
dezvoltarea socio-emoţională și educaţia pentru valori, atât a elevilor, cât și a profesorilor. Din
acest motiv se consideră utilă existența unui astfel de curriculum.

Prin competenţele propuse (sociale, cognitive și afective) se urmărește dezvoltarea

capacității de reflecţie, înțelegere, autoanaliză, empatie, organizare, autoevaluare ce sunt
necesare oricărui proces de dezvoltare și adaptare adecvat unei societăți dinamice. Nu se poate
vorbi despre înţelegerea celorlalţi atât timp cât nu există înțelegere de sine, astfel că progresul
fiecărei persoane, naţiuni depinde de dezvoltarea sferei socio-afective individuale și colective.

3
 COMPETENȚE GENERALE

1. Manifestarea interesului pentru cunoașterea și dezvoltarea unor

atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți.
CG1. Manifestarea interesului pentru cunoașterea și dezvoltarea unor atitudini
2. Adoptarea unui comportament social, moral, activ și responsabil,
pozitive față de sine și față de ceilalți
adecvat unei lumi în schimbare.
CS1.1. Negocierea unor modalitati de relationare cu ceilalti, care contribuie la valorizarea
Analizarea
3.propriei persoane si consecințelor
a celorlalti comportamentelor care încalcă morala asupra
vieții personale
CS1.2. Dezvoltareașigândirii
a comunității.
critice si exprimarea propriilor opinii

4
 COMPETENȚE SPECIFICE

CG 1. Manifestarea interesului pentru cunoașterea și dezvoltarea unor atitudini

pozitive față de sine și față de ceilalți

CS 1.1. Negocierea unor modalități de relaționare cu ceilalți, care contribuie la valorizarea

propriei persoane și a celorlalți;

CS 1.2. Dezvoltarea gândirii critice și exprimarea propriilor opinii;

CS 1.3. Recunoașterea unor calități, aptitudini, valori și defecte personale și ale altor persoane.

CG 2. Adoptarea unui comportament social, activ și responsabil, adecvat unei

lumi în schimbare

CS 2.1. Punerea în practică a unor abilități de comunicare la un nivel personal și interpersonal

în vederea asigurării unei relaționări sociale eficiente;

CS 2.2. Analizarea normelor juridice, morale, sociale și religioase în situații concrete de viață.

CG 3. Analizarea consecințelor comportamentelor care încalcă morala asupra

vieții personale și a comunității

CS 3.1. Recunoașterea continuității, schimbării și a cauzalității în evoluția socială;

CS 3.2. Analizarea faptelor care au marcat umanitatea de-a lungul istoriei în raport cu valorile
morale, sociale, jurudice și creștine din societatea contemporană;

CS 3.3. Analizarea critică a acțiunii individuale și a grupurilor umane în diferite contexte

sociale.

5
 ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

CG1. Manifestarea interesului pentru cunoașterea și dezvoltarea unor atitudini

pozitive față de sine și față de ceilalți

Competențe specifice Activități de învățare

- prezentarea unor aspecte legate de propria identitate

1.1. Negocierea unor
națională, religioasă, etnică, utilizând modalităţi variate
modalități de relaționare cu
(de exemplu, descrierea unor elemente specifice,
ceilalți, care contribuie la
elaborarea unei compuneri, prezentarea unor fotografii);
valorizarea propriei persoane
- participarea la discuţii privind importanţa comunicării şi
și a celorlalți
a respectului pentru diversitate, pornind de la situaţii
concrete, filme, povestiri, imagini;
- participarea la discuţii pe diferite teme: relaţia valori –
scopuri- priorităţi -reuşită, identificarea ipostazelor şi a
calităţilor personale care conferă valoare unui om;
- realizarea unei hărți digitale care să cuprindă valori,
abilități, tipuri de interese, puncte forte, puncte slabe și
calități proprii (+ilustrații) în vederea conștientizării
propriei identități;
- realizarea unei ilustrații (chiar și digitale) în care să se
prezinte propriile frici și cum se pot învinge (pot include
persoane în care au încredere și doresc să le ajute).

1.2. Dezvoltarea gândirii - realizarea unor compuneri, eseuri care să ilustreze un

critice și exprimarea anume mesaj moral dat;
propriilor opinii
-exerciţii de argumentare a unei opinii personale
referitoare la teme de morală abordate în activitatea din
clasă, utilizând metode şi tehnici diverse (de exemplu,
alegere duală/multiplă; tehnici interactive);

-exerciţii de identificare a unor asemănări şi deosebiri în

6
 ceea ce priveşte valorile proprii şi cele ale persoanelor din
jur (de exemplu, colegi, prieteni, părinţi, profesori), legate
de aspecte precum libertatea, responsabilitatea, speranţa,
munca;
-interpretarea unor articole de presă care prezintă o serie
de fenomene și procese sociale;
-aplicații realizate pe baza metodelor active (joc de rol,
simulare, studiu de caz, învățare problematizată) privind
analizarea consecințelor create de diverse dileme social-
morale;
-exersarea de către elevi a modului în care să gândească și
nu a ceea ce să gândească asupra unor probleme;
-discuții libere în clasă despre diverse situații legate de
problemele sociale și morale.

1.3. Recunoașterea unor -realizarea unor chestionare de interese, abilități, calități și

calități, aptitudini, valori și analizarea rezultatelor;
defecte personale și ale altor
-alcătuirea unei fișe de tipul Știu, Sunt pregătit, Pot, Mai
persoane
am de exersat;

-analiza SWOT personală, cu extindere spre familie/clasă;

- alcătuirea unor liste cu defecte, calitați, valori pornind de

la personaje literare;

-realizarea unei autoanalize care să cuprindă următoarele:

calități, realizări, puncte slabe, obiective de viitor,
aprecieri ale celor din jur. Analizarea factorilor care au
dus/pot duce la reușită;

7
CG2. Dezvoltarea unui comportament social, activ și responsabil, adecvat unei lumi în
schimbare

Competențe specifice Activități de învățare

- participarea la întâlniri cu membri ai comunităţii în

2.1. Punerea în practică a
calitate de invitaţi în cadrul unor activităţi din clasă, pentru
unor abilități de comunicare
a prezenta aspecte specifice diferitelor comunități;
la un nivel personal și
- participarea la discuţii despre importanţa pentru viaţa
interpersonal, în vederea
personală, a familiei şi a comunităţii, a normelor moral-
asigurării unei relaționări
religioase legate de bine, adevăr, prietenie, sens al vieţii,
sociale eficiente
comportament autentic;
-exerciţii de realizare a unei hărţi conceptuale privind
dezvoltarea personală viitoare, pornind de la posibilităţile
de valorificare a valorilor, aptitudinilor, intereselor,
motivațiilor (intrinseci+extrinseci), stilului de învățare,
etc proprii în vederea atingerii unui obiectiv propus;
-imaginarea de dialoguri între personaje istorice;
-exerciții de exersare a mesajelor de tip „Eu”. Scenarii de
comunicare/lipsă de comunicare cu diverși actori sociali;
-realizarea unei liste de emoții și de modalități de
autocontrol emoțional;
-exerciții care necesită exprimarea părerilor, a
convingerilor, a sentimentelor personale cu privire la
propria personalitate.

- prezentarea şi discutarea unor studii de caz referitoare la

2.2. Analizarea normelor
comportamente din viaţa cotidiană manifestate în
juridice, morale, sociale și
acord/dezacord cu poruncile din Decalog, legile morale,
religioase în situații concrete
sociale, etc;
de viață
- analizarea mesajului moral exprimat în diferite forme şi
izvoare istorice (de exemplu, documente, pisanii, cronici,
scrisori, inscripţii funerare) identificate în mediul virtual
sau prin vizitarea de ctitorii ale unor domnitori români prin

8
 raportarea la cutumele și normele juridice;
- participarea la exerciţii de reflecţie pe tema relaţiei dintre
libertate şi responsabilitate în relaţie cu valorile moral-
religioase, pe baza unui set de întrebări (de exemplu, „Ce
înseamnă libertatea în viaţa mea?”, „Cum îmi manifest
responsabilitatea faţă de ceilalţi?”);
-utilizarea gândirii critice și a investigației în analizarea
diferitelor aspecte cultural-istorice ce au contribuit la
dezvoltarea societății;
-invitarea unor reprezentanți ai comunității în cadrul
activităților din clasă;
-dezbateri pe teme ce vizează comportamente deviante în
raport cu normele acceptate de societate de-a lungul
timpului;
-analizarea tranziției de la perioadele vechi spre
contemporaneitate, a evolutiilor diferitelor forme de
penitență (asemanari/deosebiri, aspecte
pozitive/negative).

CG3. Analizarea consecințelor comportamentelor care încalcă morala asupra vieții

personale și a comunității

Competențe specifice Activități de învățare

3.1.Recunoașterea -exerciţii de corelare și analizare a informaţiilor dobândite

continuității, schimbării și a la mai multe discipline de studiu (de exemplu, istorie,
cauzalității în evoluția biologie, geografie, religie, ed. civică, etc.) referitoare la
socială evenimentele sociale și istorice studiate;
-realizarea de tabele cronologice/hărţi
conceptuale/scheme pentru sistematizarea informaţiilor ce
vizează cauzele generate de schimbările social-culturale și

9
 efectele desfășurate de-a lungul istoriei prin utilizarea
resurselor digitale;
-lecturarea unor texte biblice, literare, istorice și științifice
relevante, pe tema nevoii asumării de responsabilităţi în
cadrul diferitelor grupuri de apartenenţă;
-analizarea evoluției diferitelor fenomene sociale (avort,
eutanasie, consumul ilicit de droguri, corupție, înșelătorie
etc.) prin utilizarea unor studii de caz;
- realizarea unui portofoliu digital care să cuprindă mai
multe studii de caz referitoare la anumite fapte din viața
reală cu privire la comportamente ce încalcă normele
scrise, nescrise sau juridice și analizarea consecințelor
acestora.

3.2. Analizarea faptelor care - vizitarea/observarea pe baza unor imagini a

au marcat umanitatea de-a evenimentelor istorice care au marcat omenirea și cum au
lungul istoriei în raport cu fost acestea resimțite la nivelul comunităţilor (de exemplu:
valorile morale, sociale, muzeul Holocaustului, Memorialul Victimelor
jurudice și creștine din Comunismului de la Sighet);
societatea contemporană - elaborarea unor proiecte individuale, în perechi sau în
echipă, pe teme precum: Holocaustul, Comunismul, etc;
- vizionarea unor documentare ştiinţifice, istorice, pe
diferite teme de interes și discutarea acestora;
- operarea cu diferite alternative pentru descoperirea
adevărului istoric (invitarea unui supraviețuitor de la
Auschwitz);
- “Decalogul de ieri, Decalogul de azi”- dicuții cu privire
la respectarea poruncilor din Decalog de-a lungul
timpului;
- analizarea a 2 sondaje de opinie cu privire la
consecințele legate de dilema avortului, eutanasiei.

10
3.3. Analizarea critică a - realizarea de proiecte de grup pe tema modului în care
acțiunii individuale și a tinerii se pot implica în viaţa comunităţii (de exemplu,
grupurilor umane în diferite vizitarea bătrânilor singuri din comunitate, activităţi de
contexte sociale ajutorare a persoanelor sărace);
- elaborarea în echipe a unor materiale (de exemplu,
pliante, afişe, filmuleţe) care reflectă modul de implicare
a elevilor în activităţi de voluntariat la nivelul şcolii sau al
comunităţii;
- exerciţii de autoevaluare a limbajului, a gesturilor, a
comportamentului faţă de colegi, profesori, părinţi în
diferite contexte de relaţionare;
-realizarea unui schimb de experiență cu elevi cu CES;
- analiza perspectivelor actuale ale implicațiilor etic-
sociale cu privire la diferite aspecte prezente în Geneza
Bibliei (sodomie, gomorie);
- inițierea unui debate pe teme concrete (discriminare,
infracționalitate, conflict social, integrare socială), în care,
alternativ, grupele de elevi sunt puse în postura de
afirmatori, negatori sau observatori;
-folosirea unor metode participativ-active (descoperire,
problematizare, demonstrație argumentată) pentru
analizarea conduitei adoptate de o persoană ce
promovează valori/nonvalori, ținând cont de trăsăturile de
caracter ale acesteia (ex: Lică Sămădăul, Maria
Egipteanca, Vitoria Lipan, Regina Maria, Ștefan cel
Mare, etc.)

11
 CONȚINUTURI

Domenii de conținut Conținuturi

Autocunoaștere și - Cine sunt eu?

dezvoltare personală - Calități, valori
- Încredere în sine
- Factori care influețează încrederea în sine – familia,
grupurile sociale, școala, biserica
- Managementul emoțiilor
- Modele și antimodele

Comunicarea ca - Forme eficiente de comunicare

formă de relaționare - Ascultarea activă
- Manifestarea comportamentului de grup
- Respectarea punctelor de vedere alternative

Forme de denaturare - Minciuna, ca formă de eludare

a comportamentului - Corupția, înșelătoria
- Consumul ilicit de substanțe – comportamente adictive

Dileme etice - Avort

- Eutanasiere umană
- Drepturile animalelor
- Etica ecologică

12
Istoria aplicată a - Tipuri de norme: morale, sociale, juridice și religioase -
normelor scrise și nescrise
- Decalogul
- Codurile de legi în raport cu perspectivele contemporane:
Codul lui Nabucodonosor, Codul lui Constantin
Mavrocordat
- Constituția României din 1866, 2003

Drepturi și libertăți - Despre drepturile omului

- Discriminare, intoleranță
- Excludere socială: etnică, religioasă, de gen, de statut
social

13
 SUGESTII METODOLOGICE

Prezentul curriculum este un instrument de lucru care se adresează profesorilor ce

predau disciplina opțională „Vocea mea contează”, fiind conceput în aşa fel încât să le permită:

 să orienteze elevii în cunoaştere şi comunicare prin apelul, în cunoştinţă

de cauză, la concepte şi practici ale liberei iniţiative;

 să orienteze propria activitate înspre conceperea şi realizarea unor

situaţii de învăţare vizând formarea la elevi a competenţelor specifice domeniului;

 să manifeste creativitatea didactică în adecvarea demersurilor didactice

la particularităţile elevilor cu care lucrează.

Sugestiile metodologice au în vedere deplasarea accentului pe competenţe prin

activități, aşa cum a fost propusă prin programa şcolară. Unităţile de conţinut sunt prezentate
într-o ordine care nu este obligatorie.
Disciplina „Vocea mea contează”, având un pronunţat caracter aplicativ, presupune
accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Valorizarea competenţelor-cheie şi asigurarea transferabilităţii acestora la nivelul

diferitelor activităţi (şcolare şi extraşcolare), considerarea elevului ca subiect al activităţii
instructiv-educative şi orientarea acesteia spre formarea competenţelor specifice, accentuarea
caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării
durabile, printre care:

- utilizarea unor metode active (de exemplu, învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de roluri, analiza de text, studiul
de caz), care pot contribui la crearea cadrului educaţional care încurajează interacţiunea
socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în procesul de învăţare;
- formarea capacităţii de autoanaliză şi de analiză a celorlalţi și a diferitelor
evenimente sociale, istorice, religioase, psihologice cu impact major asupra evoluției
umanității;
- utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcţia progresivă
a cunoştinţelor şi consolidarea continuă a capacităţilor; flexibilitatea abordărilor şi
parcursul diferenţiat; cultivarea capacităţii elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv
şi autoexigenţei; coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare;

14
 - rezolvarea de aplicaţii care să permită, pe de o parte, exersarea noţiunilor
specifice disciplinei şi construirea unor exemple pentru noţiunile însuşite, iar pe de altă
parte, rezolvarea unor situaţii problemă;

- aplicarea unor procedee şi instrumente psihologice (chestionare de opinie) în

scopul investigării psihologice și sociologice, a prelucrării şi interpretării datelor obţinute;
- realizarea unor observaţii, studii de caz, elaborarea de proiecte şi portofolii,
individual şi în grupuri de lucru;
- utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de
activitate (individuală, pe perechi şi în grupuri mici);
- realizarea unor activităţi tip proiect, care completează şi îmbogăţesc demersurile
didactice curente; prin implicare în realizarea unor proiecte, elevii se confruntă cu probleme
concrete de viaţă şi caută soluţii de rezolvare;
- utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire,
care să permită subordonarea utilizării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, în
vederea desfăşurării unor lecţii interactive, atractive, dar și în procesul de evaluare.
Se recomandă folosirea unor activităţi de învăţare care să conducă la:

- consolidarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza,

compararea, clasificarea, estimarea, rezumarea;
- dobândirea competenţelor de comunicare adecvată în spaţiul social.
Activităţile de învăţare au caracter orientativ. Demersurile didactice pot avea o mare
diversitate. Se recomandă, însă, ca strategiile de lucru propuse să ţină seama de experienţa
elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acestei experienţe. Este important,
de asemenea, ca activitatea desfăşurată la clasă să ţină seamă de specificul clasei şi al
comunităţii locale. Se recomandă tratarea temelor propuse făcând apel la Convenţia ONU cu
privire la drepturile copilului, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Constituţia
României, Biblia.

Activitățile de învățare propuse, împreună cu conținuturile pot duce la dezvoltarea

următoarele abilități:

-abilități de procesare a informațiilor (oferă elevilor posibilitatea de a localiza și colecta

informația, de a o sorta, clasifica, ordona, compara, contrasta și de a analiza relațiile dintre
informații);

15
 -abilități de motivare (oferă elevilor motive pentru opinii și acțiuni constând în
formularea de argumente și realizarea de deducții, folosirea unui limbaj specific pentru a
explica ceea ce gândesc, realizarea unor judecăți și adoptarea unor decizii fundamentate pe
evidențe/informare);
-abilități de investigare (pregătesc elevii pentru a formula întrebări, a defini probleme,
a proiecta, a anticipa rezultate, consecințe, a testa concluzii și a îmbunătăți idei);
-abilități de gândire creativă (oferă elevilor posibilitatea să genereze și să extindă ideile,
să sugereze ipoteze, să aplice imaginația, să caute rezultate alternative inovative);
-abilități de evaluare (abilitează elevii să evalueze informații, să judece valoarea a ceea
ce citesc, ascultă și fac, să dezvolte criterii pentru a valoriza ideile proprii și pe cele ale altora,
să aibă încredere în judecata lor.
Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă,
în strânsă legătură cu specificul cursului opţional propus. Se recomandă, în acest sens, folosirea
cu precădere a metodelor alternative de evaluare, aşa cum sunt:

- elaborarea de proiecte pe teme date;

- realizarea unor portofolii pe teme date;
- analizarea unor cazuri de respectare/încălcare a drepturilor omului;
- exerciţii de argumentare şi contraargumentare cu privire la diverse
evenimente sociale/istorice/religioase;
- realizarea unor materiale (afişe, fluturaşi) de promovare în cadrul şcolii
a drepturilor omului; observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
- punerea în scenă a diverse momente/evenimente istorice/religioase;
- evaluarea în perechi;
- autoevaluarea.

Posibile metode de evaluare activ - participative

Ştiu – vreau să ştiu – am învăţat

Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre
tema „Liberatea mea, libertatea celuilalt” şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă
găsirea răspunsului în lecţie. Pentru a folosi această metodă puteţi parcurge următoarele etape:

16
 1. Cereţi-le la început elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ceea ce ştiu
despre tema ce urmează a fi discutată. În acest timp, construiţi pe tablă un tabel cu
următoarele coloane: Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat.
2. Cereţi apoi câtorva perechi să spună celorlalţi ce au scris pe liste şi notaţi lucrurile
cu care toată lumea este de acord în coloana din stânga. Poate fi util să grupaţi
informaţiile pe categorii.
3. În continuare, ajutaţi-i pe elevi să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu
sunt siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii
sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Notaţi aceste întrebări în coloana din
mijloc.
4. Cereţi-le apoi elevilor să citească textul/materialul.
5. După lectura textului, reveniţi asupra întrebărilor pe care le-au formulat înainte de
a citi textul şi pe care le-au trecut în coloana „Vreau să ştiu“. Observaţi la care
întrebări s-au găsit răspunsuri în text şi treceţi aceste răspunsuri în coloana „Am
învăţat“. În continuare, întrebaţi-i pe elevi ce alte informaţii au găsit în text, în
legătură cu care nu au pus întrebări la început şi treceţi-le şi pe acestea în ultima
coloană.
6. Întoarceţi-vă apoi la întrebările care au rămas fără răspuns şi discutaţi cu elevii unde
ar putea căuta ei aceste informaţii.
7. În încheierea lecţiei elevii revin la schema S – V – I şi decid ce au învaţat din lecţie.
Unele dintre întrebările lor s-ar putea să rămână fără răspuns şi s-ar putea să apară
întrebări noi. În acest caz, întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru
investigaţii ulterioare.

Metoda SINELG
Se evaluează nivelul de cunoștințe al elevilor cu privire la următoarele teme: avort,
eutanasiere animale, eutanasiere umană, consum de droguri. Se împarte colectivul în patru
grupe de elevi, egale ca număr. Fiecare grupă primește o tema din cele anterior menționate.

„Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii” (SINELG)

este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să înţeleagă
în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut.

SINELG presupune următoarele etape:

17
 I. În timpul lecturii, elevii (fiecare grupă în parte) marchează în text (sau notează pe
hârtie ):

• cunoştinţele confirmate de text [√]

• cunoştinţele infirmate / contrazise de text [–]

• cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum [+]

• cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate [?]

II. După lectură, informaţiile se trec într-un tabel: √ – + ?

III. Informaţiile obţinute individual se discută în perechi/ grupuri etc., apoi se comunică
de către perechi/ grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel similar la tablă.

IV. Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.

Metoda Turul galeriei

Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor

realizate de grupuri de elevi.
1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează mai întâi la o problemă care se poate
materializa într-un produs (de exemplu: un afiș prin care să promoveze integrarea elevilor cu
CES în școlile de masă/flyere/fluturași prin care să promoveze un eveniment social-târg cu
scop caritabil), pe cât posibil pretându-se la abordări variate.
2. Produsele sunt expuse la avizierul clasei, ca într-o galerie de artă.
3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta
fiecare produs. Elevii îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.
4. Elevii oferă câte un sticker/abțibild pentru lucrarea preferată (vot).
5. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu
celelalte şi citesc comentariile făcute pentru produsul lor. Lucrarea care primește cele mai
multe voturi este considerată câștigătoare.

18
 Metoda Cubului

Metoda poate fi folosită pentru a evalua cunoștințele elevilor cu privire la un anumit

subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare
a unei teme.

Sunt recomandate următoarele etape:

1. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.

2. Anunţarea temei, a subiectului pus în discuţie- tema: „Decalogul de ieri, Decalogul

de azi”.

3. Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinţei de pe una dintre feţele cubului:

a. Definește (prin cuvintele tale) noțiunile de discriminare și de intoleranță.

b.Menționează asemănările dintre cele două noțiuni.

c. Menționează deosebirile dintre cele două noțiuni.

d. Argumentează pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiei tale.

e. Realizează poster/un desen/o poezie/ o scenetă prin care să ilustrezi termenul de

intoleranță.

f. Realizează un poster/un desen/ o poezie/ o scenetă prin care să ilustrezi termenul de

discriminare.

Metoda cadranelor

Este o metodalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional solicitând

participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea acestuia. Se trasează pe tablă/caiet două axe
perpendiculare , în aşa fel încât să apară patru cadrane.
Elevii citesc/ascultă un text cu tema „Holocaustul în România” . Sunt solicitaţi apoi să
noteze în cadranul I imaginile auditive sau vizuale din text/datele problemei, în cadranul II -
cuvintele cheie, sentimentele pe care le-au simţit/întrebarea problemei; în cadranul III - să
stabilească o legătură între conţinutul textului şi experienţa lor de viaţă / rezolvarea problemei,
iar în cadranul IV - învăţătura ce se desprinde din text/punerea problemei într-un exerciţiu .
19
 Activitatea se poate desfăşura atât frontal cât şi pe grupe sau individual. Conţinutul
cadranelor poate suferi modificări în funcţie de obiectivele lecţie (expresii, eseu, ortografie,
caracterizare, rezolvări de probleme etc.).

Metoda RAI
Metoda R. A. I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a
comunica (prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la
iniţialele cuvintelor Răspunde – Aruncă –Interoghează şi se desfăşoară astfel: la sfârşitul unei
lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, profesorul, împreună cu elevii săi, investighează rezultatele
obţinute în urma predării-învăţării, printr-un joc de aruncare a unui obiect mic şi uşor (minge)
de la un elev la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecţia predată celui
care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui
coleg, punând o nouă întrebare. Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării
adresate.
Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui
care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, şi, deci, de a mai
pune o întrebare. În cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul
la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea
celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns, conduce treptat la
rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei, pe parcursul ei sau la începutul
activităţii, când se verifică lecţia anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, în scopul
descoperirii, de către profesorul ce asistă la joc, a eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor
şi a reactualizării ideilor- ancoră.

Sugestii metodologice - activități propriu-zise

 Forme de denaturare a comportamentului

Pentru pregătirea lecției ,,Minciuna, ca formă de eludare, corupția, înșelătoria,

consumul ilicit de substanțe”, capitolul ,, Forme de denaturare a comportamentului”, aflată în
programa clasei a XI – a, competența specifică vizată este ,, analizarea normelor juridice,
morale, sociale și religioase în situații concrete de viață”.

20
 O activitate de grup ce poate fi abordată în cadrul unei lecții constă în împărțirea clasei
în patru echipe, iar fiecare echipă va avea de exemplificat forme de denaturare a
comportamentului prin raportare la societatea actuală. Ei vor oferi propriile opinii ce privesc
următoarele teme: minciuna, corupția, înșelătoria și consumul ilicit de substanțe. De asemenea,
vor fi îmbinate în pregătirea acestor teme și cunoștințele acumulate de-a lungul lecțiilor
discutate. Pentru această activitate vor fi folosite ca resurse materiale foi de flipchart, linere și
culori (în cazul în care vor fi realizate și desene ilustrative), iar timpul acordat activității este
de 15 minute (7 minute pentru pregătirea și dezvoltarea temelor și 8 minute pentru prezentare,
adică fiecare temă va fi expusă în câte 2 minute).

Elevii își vor valorifica implicarea, cât și entuziasmul lucrului în echipă și nu în ultimul
rând vor ține cont de timpul alocat finalizării exercițiului. Exercițiul poate reprezenta și o
provocare pentru fixarea cunoștințelor.

Elevii vor fi notați și apreciați pentru efortul depus, iar în urma receptivității și a
exercițiului feed – back – ului, profesorul își va îmbunătăți deprinderile.

 Activitate de analiză si reflecţie

Competenţe specifice:

 Dzvoltarea gândirii critice şi exprimarea prpriilor opinii

 Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială
 Analizarea faptelor care au marcat umanitatea de-a lungul istoriei în raport cu valorile
morale, sociale, juridice şi creştine din societatea contemporană
 Analizarea critică a acţiunii individuale şi a grupurilor umane în diferite contexte
sociale

Unittea de învăţare: Istoria aplicată a normelor

Temă: Codurile de legi în raport cu perspectivele contemporane

Durată: 30 minute

Clasa este împărţită în două grupe egale ca număr de participanţi. Prima grupă trebuie
să identifice comportamente imorale prezente în Codul lui Nabucodonosor, iar a doua grupă
trebuie să identifice modul de pedepsire a faptelor imorale. Ambele grupe trebuie să identifice
diferenţele dintre receptarea publică a modului în care erau realizate acestea. Se vor sublinia
diferenţele dintre percepţia unui comportament (ca fiind moral sau imoral) şi pedepsirea

21
acestuia (analiză situaţională, criterială). Elevii ar trebui să sesizeze diferenţele dintre modul în
care uciderea unei femei era considerată infracţiune sau nu. Exemplu: dacă soţia îşi înşală soţul,
aceasta era ucisă cu pietre iar, dacă o femeie era ucisă pe stradă fară un motiv anume acest fapt
era considerat infracţiune. Se vor discuta şi alte situaţii descoperite.

În final profesorul realizează o discuţie cu cele două grupe. În cadrul acestei discuţii
libere elevii vor analiza cum au evoluat codurile de legi, de la Codul lui Nabucodonosor până
în zilele noastre (vezi Constituția României din 2003).

 Avortul – de la moralitate la imoralitate

Unitatea de învățare: Dileme etice

Tema: Avort

Competențe specifice vizate:

 Negocierea unor modalități de relaționare cu ceilalți, care contribuie la

valorizarea propriei persoane și a celorlalți
 Analizarea normelor juridice, morale, sociale și religioase în situații concrete de
viață

Descrierea sarcinii de lucru

Se dă următoarea situație: „Ar fi o cruzime nejustificată să forţăm o femeie violată să

aducă pe lume un copil. Judith Jarvis Thomson este adepta ideii conform căreia dreptul la viaţa
nu înseamnă şi dreptul la un corp străin de al tău, chiar dacă asta duce la avort. Atât fetusul
cât şi femeia violată sunt “inocenţi”, dar acest lucru nu schimbă faptul că fetusul nu are drepturi.
Este evident că singurele drepturi existente în această situaţie sunt cele ale femeii violate,
dreptul de a păstra sarcina sau nu. Dacă este obligată să păstreze sarcina, ar însemna să i se
reamintească zilnic momentele violului, lucru care ar produce o presiune mentală serioasă, de
aceea nu ar trebui obligată legal şi nici condamnată moral. Nu există motive concrete pentru
care fetusul să fie lăsat să se dezvolte atunci când viaţa femeii este în pericol. Viaţa potenţială
nu trebuie considerată mai valoroasă decât viaţa actuală. Este preferabil, totuşi, să se facă tot
posibilul să fie salvate ambele vieţi, dar să fie clar faptul că viaţa femeii este cea mai
importantă. Forţarea femeii să nască cu preţul propriei vieţi înseamnă a o forţa să renunţe la
dreptul de auto-aparare şi la dreptul de viaţă. Nu există motive plauzibile pentru care dreptul
de auto-aparare al femeii să fie suspendat.”

22
 Pe lângă această situație, perspectiva religioasă afirmă: „Viața este un dar de la
Dumnezeu (Geneza 9:6; Psalmul 36:9). În ochii Lui, viața tuturor oamenilor este prețioasă,
inclusiv viața unui copil aflat în pântecele mamei lui. Așadar, uciderea intenționată a unui
fetus se consideră omor. Dumnezeu consideră copilul o ființă vie încă din momentul conceperii.
Din Cuvântul său, Biblia, înțelegem că, pentru Dumnezeu, un făt este o ființă distinctă.”

Pornind de la exemplele de mai sus, elevii vor fi împărţiţi în două grupe egale ca număr.
Una dintre grupe va susţine, pornind de la prima situație, decizia femeii conform căreia aceasta
va recurge la avort, iar cealaltă grupă se va poziționa contra acestei decizii, ce se opune
avortului și susține principiile religioase. Se va organiza o dezbatere pe tema Avortul - de la
moralitate la imoralitate în care elevii vor trebui să susţină argumentat fiecare dintre cele două
decizii posibile pe care le-ar putea lua femeia violată: trebuie femeia să recurgă la avort –
decizie liberalistă- sau trebuie să nască copilul –decizie conservatoristă- (pro vs contra
avortului)? În vederea argumentării, elevii vor ţine cont de analizarea cauzelor şi consecinţelor
fiecărei posibile decizii luate de femeie şi vor susţine dacă fiecare dintre decizie va fi
considerată a fi morală sau imorală având în vedere percepţia societăţii, dar şi propriile păreri.
La prezentarea fiecărei poziții, elevii din tabăra opusă vor trebui să aducă contraargumente.

Timpul de lucru: 20 minute (8 minute discuții cu membrii grupurilor, 12 minute

dezbatere – prezentarea argumentelor și contraargumentelor).
După efectuarea acestei aplicații, profesorul notează cei mai activi elevi prin puncte-
stimulente ce se cumulează, iar la acumularea de 5 puncte aceștia vor primi nota 10. Profesorul
sugerează ulterior elevilor să folosească informațiile obținute pentru testul pe care îl vor susține
la finele capitolului deoarece vor avea de analizat situații concrete din viață asemenea celei
prezente mai sus. De asemenea, le sugerează elevilor să folosească noțiunile învățate pentru
portofoliul pe care îl au de prezentat la finalul semestrului. La final, profesorul va folosi
argumentele oferite de elevi pentru continuarea următoarei lecții de la clasă, unde se va discuta
despre eutanasia umană.

23
  Experiment - Conștientizarea interdependenței dintre empatie și
comunicare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Autocunoaștere și dezvoltare personală

TITLUL LECȚIEI: Empatie și comunicare

COMPETENȚE SPECIFICE:

C1. Negocierea unor modalități de relaționare cu ceilalți, care contribuie la valorizarea propriei
persoane și a celorlalți;

C2. Dezvoltarea gândirii critice și exprimarea propriilor opinii;

C3.Punerea în practică a unor abilități de comunicare la un nivel personal și interpersonal, în

vederea asigurării unei relaționări sociale eficiente.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

O1: Să deducă legătura existentă între empatie și comunicare;

O2: Să identifice propiul nivel de empatie.

Conștientizarea interdependenței dintre empatie și comunicare

1. Experiment
Materiale: fișă cu imagine
Timp: 15 minute
Colectivul de elevi este distribuit în două grupe, egale ca număr, prima reprezentând grupul
de control și a doua grupul experimental. Cea din urmă echipă este solicitată să parăsească sala.
În acest timp elevilor rămași li se prezintă o imagine cu o persoană care comite un act
infracțional (furt). Expunerea imaginii este urmată de explicații cu privire la motivele care stau
în spatele acestui gest. Grupul experimental este reintrodus în clasă și este rugat să privească
imaginea arătată anterior, însă fără a li se oferi explicațiile aferente. Fiecare echipă primește
sarcina de a-și exprima opinia cu privire la situația dată. Scopul experimentului este de a
verifica dacă nivelul de empatie este influențat de transmiterea unor informații justificatoare.
Elevii sunt rugați să observe, timp de o săptâmână, diverse evenimente din viața lor și să
identifice interdependența dintre cele două concepte. Se realizează o fișă de observație, care va

24
fi adăugată la portofoliul personal (ce va fi evaluat la sfârșit de semestru).

2. Chestionar empatie

Materiale: chestionare
Timp: 10 minute
Se aplică elevilor un chestionar care măsoară empatia. După scorarea chestionarului elevii
sunt solicitați să comunice rezultatele obținute. De asemenea, elevii sunt rugați să precizeze
tipuri de meserii în care este recomandat un nivel înalt de empatie. Această activitate are drept
scop o mai bună cunoaștere a fiecărui elev în parte. Chestionarul va fi atașat portofoliului
personal.
Răspundeți la următorii itemi cu unul dintre numere:

5-Mi se potrivește foarte bine

4- Mi se potrivește în mare măsură

3- Mi se potrivește uneori

2- Mi se potrivește puțin

1-Nu mi se potrivește deloc

1. Simt emoţiile altora.

2. Sufăr și eu când aud de necazurile altora.
3. Sunt profund mişcat(ă) de necazurile altora.
4. Mă impresionez cu ușurință atât de mult încât plâng.
5. Plâng cu uşurință.
6. Atunci când resimt emoţii, sentimente, ele sunt foarte intense.
7. Mă simt conectat(ă) spiritual la ceilalți oameni.
8. Nu îi înţeleg pe cei care devin emoţionali. (R)
9. Nu mă interesează problemele altora. (R)
10. Doar rareori devin emoțional(ă). (R
Scorare

5-15 puncte - nivel scăzut de empatie

25
15-25-î puncte - nivel mediu de empatie
25-40 puncte - nivel ridicat de empatie
40-50 uncte -nivel foarte ridicat de empatie

 Calități, valori

Pentru pregătirea lecției „Calități, valori”, capitolul “Autocunoaștere și dezvoltare

personală”, aflată în programa clasei a XI-a, competențele specifice vizate sunt „negocierea
unor modalități de relaționare cu ceilalți, care contribuie la valorizarea propriei persoane și
a celorlalți” și „ recunoașterea unor calități, aptitudini, valori și defecte personale și ale altor
persoane”.
O activitate de grup ce poate fi realizată în cadrul unei lecții, constă în lecturarea unui
text referitor la valori morale, iar citirea acestui text cu conținut de calități și valori să se facă
de către toți elevii. După lecturarea textului, elevii vor trebui să participe la discuții pe acestă
temă relația valori-scopuri-reușită .
Să identifice ipostazele și calitățile personale care conferă valoare unui om. Elevii vor
trebui să pună accent pe dezvoltarea gândirii și exprimarea propriilor opinii, analizarea
normelor morale. Pentru acestă activitate vor trebui să găsească modalități de relaționare cu
ceilalți, pentru ca în final să stabilească împreună câteva dintre cele mai importante valori și
calități pentru toți. De asemenea, elevii vor trebui să numească individual și câteva dintre
valorile morale și calitățile pe care ei consideră că le dețin. Elevii iși pot pune în valoare practica
lucrului în echipă, comunicarea și coordonarea. Vor avea diferite moduri de analizare al
calităților și valorilor prin diverse modalități gen dezbateri, problematizare, schimb de opinii.

Pentru această activitate timpul acordat este de 20 minute (5 minute pentru citirea
textului, 10 minute pentru a stabili împreuna câteva valori morale, iar celelalte 5 minute pentru
a-și expune fiecare în parte valorile și calitățile pe care considera ca le deține fiecare).

ANEXĂ

Documentele istoriei ni-l înfăţişează pe Ştefan cel Mare ca pe o adevărată personalitate:

omul care s-a dovedit pilduitor cu prisosinţă pentru toate vremurile şi pentru toate domeniile
de activitate: strateg, diplomat, trăitor, mărturisitor şi apărător al credinţei creştine, promotor şi
constructor, cu fapta, al artei şi culturii epocii sale, lăsând ca mărturie a celor mai sus afirmate

26
cetăţile de apărare, bisericile şi mănăstirile cu arhitectura, pictura, broderiile şi podoabele lor
ce fac dovada atingerii ultimei culmi a desăvârşirii. Poporul nostru şi-a scris istoria, cum afirma
Nicolae Iorga, nu atât prin scrisul literelor ci, în mod deosebit, prin zidiri de biserici şi cetăţi,
adevărate opere de artă, toate mărturii ale vredniciei oamenilor pământului Moldovei în
exprimarea frumosului mărturisitor al sufletului stăpânit permanent de duhul jertfirii pentru
păstrarea şi apărarea dreptei credinţe şi a pământului ţării, de păstrarea şi desăvârşirea vieţii de
sfinţenie potrivit voii lui Dumnezeu. Paginile de faţă sunt roada ostenelii jertfelnice a istoricilor
noştri consacraţi în domeniu, călăuziţi permanent de conştiinţa datoriei de a înfăţişa cititorilor
adevărul adevărat al istoriei, în cazul de faţă a istoriei vieţii şi faptelor slăvitului voievod Ştefan
cel Mare şi Sfânt. Acest volum este un omagiu adus de călugării Sfintei Mănăstiri Putna
„Soarelui Moldovei” cu prilejul sărbătorii întregului nostru popor la sorocul împlinirii celor
500 de ani de la stămutarea la locaşurile de veci a celui ce a rămas în sufletul românilor ca
SFÂNTUL ŞTEFAN VODĂ care până astăzi „seamăn pe lume nu are”.

† PIMEN

 Linia vieţii

Competenţă generală: Manifestarea interesului pentru cunoașterea și dezvoltarea unor

atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți

Competenţa specifică: Recunoașterea unor calități, aptitudini, valori și defecte

personale și ale altor persoane.

Unitatea de învăţare: Autocunoasştere şi dezvoltare personală

Tema: Încredere in sine

Obiectiv: Dezvoltarea stimei de sine prin reactualizarea succeselor personale

Durata: 30 minute

Desfăşurarea activităţii

1. Identifică împreună cu elevii evenimente care contrinuie la formarea

imaginii de sine. Dintre acestea reţineţi evenimentele pozitive şi discutaţi cu elevii
impactul acestora asupra stimei de sine a persoanei.

27
 2. Împarte fişele de lucru şi rugaţi elevii să noteze în capătul din dreapta a
liniei vieţii vârsta actuală, în ani. Cere-le, de asemenea să marcheze de-a lungul liniei,
la intervale egale, vârstele intermediare (de la 0, la vârsta lor actuală), iar în dreptul
acestora, să noteze un eveniment pozitiv- succes obţinut în anul respectiv. Acordati
elevilor 10-15 minute pentr a lucra individual.
3. Discută cu elevii despre importanţa reamintirii evenimentelor pozitive
şi a succeselor obţinute. Analizazăi relaţia dintre acestea şi stima de sine.
4. Dă ca temă elevilor să completeze împreună cu părinţii, acasă, spaţiile
rămase libere, pentru care nu au putut identifica evenimente pozitive. Discutaţi ulterior
experienţa trăită în momentul completării liniei vieţii.

Discuţii:

 Care este semnificaţia acestor evenimente şi reacţia emoţională asociată

lor?
 De ce un eveniment este important pentru cineva şi irelevant pentru
altcineva?
 De ce acelaşi eveniment declanşează reacţii emoţionale diferite la
persoane diferite?
 Care este efectul reamintirii succeselor?

De urmărit: Elevii să identifice relaţia dintre evenimentele pozitive din viaţa lor; să
analizeze relaţia dintre evenimentele pozitive şi stima de sine.

28
Fişă de lucru

... ani

0 ani

29
  Autocunoaştere

Competenţe specifice:

Recunoașterea unor calități, aptitudini, valori și defecte personale și ale altor persoane.

Dezvoltarea gândirii critice si exprimarea propriilor opinii.

Obiectiv: Familiarizarea elevilor cu metoda SWOT de autocunoaştere

Unitatea de învăţare: Autocunoasştere şi dezvoltare personală

Tema: Încredere in sine

Durata: 40 minute

Desfăşurarea activităţii

1. Cereţi elevilor să dea exemple de situaţii pentru care trebuie să găsească

o soluţie, să depăşească un obstacol. Scrieţi pe tablă cele patru componente din analiza
SWOT, sub forma unui tabel şi explicaţi elevilor conţinutul acestor componente.
Alegeţi una dintre situaţiile menţionate de catre elevi şi cereti-le să dea exemple de
puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări specifice pentru situaţia dată.
2. Împărţiţi elevilor fişele de lucru şi cereţi-le să lucreze individual pentru
a analiza situaţia problematică din perspectiva celor patru componente. Explicaţi faptul
că fiecare persoană prezintă puncte tari şi puncte slabe, în raport cu anumite situaţii, iar
acestea diferă de la o persoană la alta.
3. Rugaţi elevii să prezinte colegului de bancă modul în care au analizat
situaţia. Sugeraţi elevilor să îşi ofere reciproc feedback şi, eventul, sugestii pentru
completarea analizei.
4. Discutaţi cu întreaga clasă despre rolul pe care îl are analiza SWOT a
unei situaţii pentru procesul de autocunoaştere.

Discuţii:

 Rolul identificării punctelor tari, punctele slabe, oportunităţilor,

ameninţarilor în analiza unei situaţii problematice.
 Care dintre aceste aspecte ţi se par mai greu de identificat? De ce?

De urmărit:

30
  elevii să identifice punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi
ameninţările în analiza unei situaţii;
 să argumenteze rolul acestor aspecte în autocunoaştere.

Fisă de lucru

Situaţia problematică:

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

31
  Metoda ciorchinelui

Unitatea de învățare: Forme de denaturare a comportamentului

Tema: Minciuna, ca formă de eludare, corupția, înșelătoria

Competențe specifice vizate:

CS 2.1. Negocierea unor modalități de relaționare cu ceilalți, care contribuie la

valorizarea propriei persoane și a celorlalți

CS 2.2. Analizarea normelor juridice, morale, sociale și religioase în situații concrete

de viață

CS 3.3. Analizarea critică a acțiunii individuale și a grupurilor umane în diferite

contexte sociale

Descrierea sarcinii de lucru

Cu ajutorul unei fișe de lucru (vezi anexă), prin metoda ciorchinelui, elevii sunt
îndemnați să lucreze în perechi și să completeze fișa de lucru identificând consecintele pe
care le au minciuna, corupția și înșelătoria, asupra societății, a colectivului din care fac parte
si a lor ca indivizi. Exercitiul are ca rol conștintizarea impactului negativ pe care îl are
manifestarea acest comportamente denaturat, atat asupra societății cât și a individului, și
opoziția sa față de valoeile morale, sociale și religioase.

Timpul alocat acestei sarcini de lucru este de 20 de min

-10 min pentru explicarea sarcinii de de catre profesor și completarea ciorchinelui

coform cerințelor primatede către elevi.

-10 min- citirea de către elevi a tuturor răspunsurilor găsite și discutarea acestora, notrea
la tablă a celor mai relevante dintre raspunsuri.

32
 ANEXĂ
CONSECINȚELE manifestării unui comportament denaturat

CORUPȚIA

FORME DE
DENATURARE A
COMPORTAMENTULU
I

MINICIUNA

ÎHȘELĂTORIA

33
  Factori care influențează încrederea

Unitatea de învățare: Autocunoștere și dezvoltare personală

Titlul lecției: Factori care influentează încrederea – familia, grupurile sociale, școala,
biserica.
Competență generală- Analizarea consecințelor negative ale comportamentelor care
încalcă morala asupra vieții personale și a comunității.

Compenețe specifice - Analizarea critică a acțiunii individuale și a grupurilor umane în

diferite contexte sociale.

Strategii didactice:

 conversația;
 dezbaterea;

Obiective operaționale:

-să identifice norme de comportament în diferite situații;

-să demonstreze onestitate în cazuri reale;

Dezbatere:

Timp acordat: 15 minute

Scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă către fiica sa, Margareta, atunci când ea a împlinit 17
ani, este un exemplu ilustru de model etic al părintelui ce se îngrijește de viitoarea moralitate a
copilului său:

„Să trăieşti Mimilică dragă, să fii bună, să fii bună pentru ca să poţi fi fericită! Cei răi
nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că mai
întâi nu pot fi iubiţi şi al doilea… al doilea, de! Norocul şi celelalte pere mălăieţe, care se
aseamănă cu el, vin de afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora, n-ai nici o
stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea, adevărata fericire, în tine răsare şi în tine
înfloreşte şi leagă rod când ţi-ai pregătit sufletul pentru el. Şi pregătirea aceasta e operă de
fiecare clipă. Când pierzi răbdarea împrăştii tot ce ai înşirat şi iar trebuie să o iei de la capăt.
De aceea vezi atât de puţini oameni fericiţi… atâţia cât merită. A, dacă nu ne-am iubi pe noi
aşa fără măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni de câte

34
ori am minţit, sau ne-am surprins asupra unei răutăţi, ori asupra unei fapte urâte, dacă în
sfârşit, ne-am examina mai des şi mai cu nepărtinire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din
noi, partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă
dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptură. Se ştie că durerea este un minunat sfătuitor.
Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora. Eu am mare încredere în
voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce vrei. Şi văd că ai început să ştii şi asta. Doamne, ce bine-mi
pare că ai început să te observi, să-ţi faci singură mustrări şi să-ţi cauţi vina. Aşa, Mimilică
dragă, ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al
invidiei şi al minciunii. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg, cu cei răi. Fă-te
mică, fă-te neînsemnată, de câte ori deşertăciunea te îndeamnă să strigi: ”Uitaţi-vă la mine!”,
dar mai ales aş vrea să scriu, de-a dreptul în sufletul tău aceasta: “Să nu faci o faptă a cărei
amintire te-ar putea face vreodată să roşesti”. Nu e triumf pe lume, nici mulţumire mai deplină,
ca o conştiinţă curată. Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi trăit cincizeci de ani ai să o
înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu să o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi!

Te îmbrăţişează cu drag, Al. Vlahuță”

Dirijarea discuției:

 Care este învățătura acestei scrisori?

 Ce înseamnă fericirea?
 Ce atitudine ar trebui să avem față de minciună, răutate, invidie?

35
 BIBLIOGRAFIE

1. Aebli, H. (1973). Didactica psihologică. Bucuresti: Editura Didactică.

2. Benga, C. (2009). Idealul educațional in pedagogia creștină, București, editura Sophia.

3. Bonea, G. (2009).V. (2014). Devianṭă. Viziuni contemporane, București: Sigma.
4. Centrul de cercetare și documentare „Ștefan cel Mare” – Mânăstirea Putna. (2003).
Ștefan cel Mare și Sfânt, Portret în istorie, Mușatinii.
5. Cerlat, R. (2018). Adaptarea social-psihologică a cadrelor didactice stabile/instabile
emoțional. Studia Universitatis Moldaviae-Științe ale Educației, (5 (115)).

6. Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative.

Economică, București.
7. Crețu, T. (2016). Psihologia varstelor, Edittura Polirom, Iasi.
8. Cristea, S. (1998). Dicţionar de termeni pedagogici. Editura Didactică şi Pedagogică.
9. Golu, M. (2005). Bazele psihologiei generale. Editura Universitară.

10. Jurnalul oficial al U. E. (2018). Recomandarea Parlamentului European şi a

Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe
parcursul întregii vieţi (2018/C189/01). Online Disponibil pe: https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018H0604(01)&from=LT.
[Accesat la data de 31.01.2020].
11. Monica, O., (2018). Literatura și valorile. București, Art.
12. Negreţ Dobridor, I. (2015). Teoria generala a curricumului educațional. ed. Aramis,
Bucureşti.

13. Observatorul Român pentru Droguri și Toxicitate, (2018). Raportul european privind
drogurile. Tendințe și evoluții. Online Disponibil pe: https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018H0604(01)&from=LT. [Accesat la data de
30.01.2020].
14. Pătrana, G. P. (2018). GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU PSIHOLOGII ŞCOLARI,
ÎN CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ ŞI ASISTENŢA PSIHOPEDAGOGICĂ. . Online
Disponibil pe: https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018H0604(01)&from=LT. [Accesat la data de
30.01.2020].
15. Pânișoară, I., (2017). Ghidul profesorului. București, Ed. Polirom.

36
16. Pânişoară, I.-O. (2004). Comunicarea eficientă – metode de interacţiune educaţională,
Iaşi: Editura Polirom.
17. Sălăvăstru, D. (2011). Psihologia educaţiei. Politehnica Press.

18. Schaub, H., Zenke, K., G. (2001). Dicṭionar de pedagogie, Iaṣi: Polirom.
19. Ștefănescu, D.O. și Bulai, A. (coord.) (2010), Manual de Sociologie, București: Editura
Humanitas.

20. Vlăsceanu, (2013). Introducere în metodologia cercetării sociologice. Iași, Polirom.

21. Vlăsceanu, L. & Zamfir, C. (1993). Dicţionar de sociologie. Bucureşti, Babel.

22. Voinea, M. (2005). Familia contemporană. Mica enciclopedie, București: Focus.

37