CONSlDERATII ASUPRA PICTURII PE STICLĂ LA FRATII GRECU

'
'

Elena Băjenaru

Icoa n a , i m a g i ne sacră a Bisericii Ortodoxe, m a n i festare a Sfi ntei Tra d iţii,

este co nsiderată o formă a a rtei sacre, i nsepara b i l ă d e teologie. Rol u l şi
fu ncţia icoa nei a u fost sta bi l ite la cel de-a l VII-lea Sinod Ecu menic " Ceea ce
cuvâ ntu l tra n s m ite p ri n v i u g ra i , pictura înfăţişează tăcut prin reprezenta re ".
Icoa na este văzută ca u n s i m bol prin intermed i u l căru ia se i ntră în legătură
cu o rea l itate m u l t m a i p rofu n d ă , este ca o poa rtă, ca o fereastră către
Dum nezeu şi n u u n i d o l la care ne înch i n ă m . Cuvintele l u i I isus H ristos,
relatate de Eva n g he l ia l u i Matei, " fericiţi sunt och i i voştri că văd şi u rech i l e
voastre c ă aud ", capătă întreaga lor sem n ificaţie şi sta bi l esc astfel u n ra port
specific între i m a g i n e şi cuvâ nt, între cuvântul rostit şi cuvâ ntu l văzut1 •
Lucrată d e ţăra n i şi destinată acestora , icoa na pe sticlă tra n si lvănea n ă ,
u n a d i n cele mai caracteri stice şi mai ori g i n a l e m a n ifestă ri de a rtă popu l a ră
a cu noscut o m a re exti n d e re şi circu laţi e .
Ţa ra Făg ă raşu l u i a benefi ciat de condiţi i l e c e a u permis d ezvolta rea
meşteşug u l u i pictu ri i pe sticlă : g lăj ăriile d i n zonă ( Poru m ba c u l d e S u s
- 1 6 1 9 - 1 894, Arpaşu l de S u s 1 7 1 5- 1 899, Câ rţişoara 1 7 1 8- 1869 etcY şi o
popu laţie majorita r ortodox ă .
Î n pictu ra pe sticlă d i n această zonă, care a dobâ n d it " ex presia cea
mai rom â nească ca s p i rit şi fo rmă "', s-au m a n i festat două curente : u n u l a l
z u g ravi l o r d e pictură m u ra l ă care a u rea l izat ş i icoa n e ( N icolae Caţavei, Ioa n
Pop etc . ) şi a l t u l a l iconarilor - ţăra n i ca re au învăţat meşteşu g u l u n u l d e l a
cel ă l a l t s a u au moşten i t a rta picturii pe sticlă d i n tată - n fi u . ( M a tei Ţâ mforea
a învăţat să picteze de l a Savu Moga, fa m i l i a Ta maş, tată , fi u şi fi ică ) .
Pri m u l u i curent î i a p a rţi n şi icoa nele pictate d e fraţii G recu , icoa ne c e fac
obiectu l demersu l u i meu şti i nţific. Se pa re că n u mele G recu e ra dat acelor
persoane care se îndeletniceau cu a ltceva decât cu a g ricultura 1 •
Orig i nari d i n Arpa ş u l de Jos, d a r sta b i l iţi " pe Ardeal " la Săsăuş (ca u ze l e
acestei mută ri ,însă, n u s e cunosc), fraţii Grecu a u pictat în z o n a de vest a
Ţă ri i Făg ă raş u l u i u n n u m ă r d estu l de m a re d e biserici, începâ nd cu 1 78 0 ,
câ nd este pictată biserica d i n Săsăuş de către Ioa n G recu ş i până la 1 8 7 3 ,
c â n d Vas i l e G recu, u lti m u l z u g rav a l fa m i l iei, a rea l izat fru ntari u l bisericii d i n
Câ rţa 2 •
Z u g ravii G recu a u fost (în ord i ne) : Ioa n , Alexa n d ru , Nicolae - tată şi
fi u -, Gheorg he şi Vasi l e . Bisericile pictate d e aceştia s u n t (tot în ord i ne) :
Săsăuş ( 1 780 d e către Ioa n ) ; Mohu, Sărata ( 1 8 0 6 d e Ioan şi Alexa n d ru ) ;
Cârţişoara , Viştea d e J os ( 1 809 respectiv 1 8 1 0 d e Alexa n d ru ) ; Arpa ş u l de
S u s şi Arpa ş u l de Jos ( 1 804- 1 � 1 5 şi 1 8 1 8- 1 8 2 1 d e către N icolae, ta tă şi
fi u ) ; Voievode n i i M ici ( 1 8 1 8 - 1 8 2 1 de către N icolae şi Gheorg he ) ; fru n ta ri i l e
( i conostasele) bisericii d i n Arpa ş u l d e J o s şi Câ rţa ( î n 1 8 7 1 respectiv 1 873 d e
către Vas i l e ) . D o u ă d i ntre aceste lăcaşuri d e .cult a u i nscripţii expl icite despre
cine le-au zug răvit - Arpa ş u l d e Sus şi Voievode n i i M i c i , ca şi ico nostasele d e
l a bisericile d i n Cârţa şi Arpa ş u l de Jos . Acesta i n scripţii a u fost stud iate şi
269

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X
p u b l i cate d e N icolae Iorg a 3 • Fraţi i G recu a u pictat şi biserici " d e pe Ardeal " :
Fofe l d e a ; Ţichi ndea l ; etc.
Biserici l e d i n zona Ţă rii Făgă ra ş u l u i au fost cercetate atât s u b a s pect
a rh i tectu ra l cât şi al pictu ri i ( i nclusiv cărţile rel i g ioase) de către Va l e ri u
Literat\ cercetă rile fi i n d concretizate într-o l ucrare a pă rută in 1 9 9 6 .
A rta m u ra l ă a fraţilor G recu, care s-a caracterizat printr- u n d e s e n precis,
e l e g a nt, pri ntr-o cro matică red usă - verde, roşu, g a l be n - poate fi pusă în
legătu ră cu tradiţia postbrâ ncovenească a centrelor d e la sud u l Ca rpaţilor.
Despre pictura lor m u ra l ă , Lite rat a p recia că " nouă ea tre b u ie să fi făcut
p u ternică i m p resie e noriaşi l o r "5 •
P e l â n g ă biserici , fraţii G recu a u pictat ş i icoa ne p e sti c l ă , şti ut fi i n d că
există o cerere dest u l de m a re pentru acest gen de a rtă popu l a ră .
Cercetă ri l e făcute î n vara acea sta la biserici l e a m i ntite ca fi i n d p i ctate
de fraţii G recu m-au aju tat la identifica rea icoa nelor pe sticlă rea l izate de
e i . Am constatat că a n u m ite eleme nte d i n pictu ra l o r m u ra l ă se vor regăsi,
ca a m prente a l e i n d i v i d u a l ităţii lor, în icoana pe sticl ă : e l e mente d e decor -
rozetele întâ l n ite pe veşm i ntele sfi nţi l o r d i n biserica d i n Săsăuş vor fi pictate
pe fon d u l icoa nelor pe sticlă - mod u l aparte de rea l izare a m â i n i lor, feţei ,
i n scripţ i i l o r. Cu aj utorul acesto r elemente şi prin a n a l iza sti l istică şi g rafică
co m p a rată, a m identificat, în co l ecţi a muzeu l u i , 1 9 piese ca a pa rţ i n â n d
fra ţ i l o r G recu .
Formaţia lor d e z u g ravi de biserici se va reflecta şi in p ictu ra lor pe sticlă ,
p r i n respecta rea canoanelor, e rmi n i i l o r şi a i n d icaţi i l o r c u pri v i re l a m a niera
d e a reproduce trăsăturile sfinţi l o r, vesti mentaţia, vâ rsta personaj e l o r. Vom
reg ă s i in a rta lor, puţi n e e l e mente la ice de legendă sau l u ate d i n rea l itatea
i me d iată .
Tre b u i e a m intit că e rm i n i i l e şi ca noanele, ca re sta b i lesc " conform itatea
d i n tre icoa n ă şi Sfâ n ta Scri p t u ră " 1 şi care s u n t principii care permit eva l u a rea
d acă o i m a g i n e este sau n u o icoa nă, a u fost sta bil ite încă d i n seco l u l al VII­
lea, l a S i nod u l Q u i n isext, pri n Ca n o n u l 82, canon care face legătu ra d i ntre
i co a n ă şi dogma Î ntru p ă ri i . Aceste princip ii au fost strâ nse de-a l u n g u l
t i m p u l u i în m a n u a l e pe ca re pictorii le-au avut la înde m â n ă , cel m a i cu noscut
fi i n d cel intocmit d e că l u g ă r u l athon i t Dionisie din Furna, intre 1729- 1 73 3 ,
"
" Ca rte d e pictu ră .
Pictu ra m u rală şi pe sticlă a fraţilor Grecu a i nfl uenţat în mare m ă s u ră
p i ctu ra pe sticlă a cel u i m a i valoros şi mai ren u m it ico n a r d i n Ţara
Făg ă raşu l u i , - Savu Moga, atât tematic cât şi com poziţi o n a l ( n u tre b u i e u itat
că biserica d i n Arpa ş u l d e Sus a fost pictată d e u n u l d i n fraţii G recu ) .
Î n pictura lor pe sticlă există puternice trăsături d e o ri g i n a l itate, care o
d e l i m itează d e pictu ra a ltor ico n a ri .
I coa n e l e p e sticlă s e d isting p ri n precizia ş i fermitatea desenu l u i , prin
reda rea d ra paju l u i în a ra nj a rea fa ld u rilor, acestea i n d icâ n d " m i şcarea
co rp u ri lor înfăşu rate in ele, constru i n d cu c l a ritate g eometrică, a natom ia
p e rsonajelor scoţâ nd în evidenţă ra portu ri le d i ntre ele " 1 • Z u g ra v i i se îng rijesc
de perspectiva optică , de ech i l i bru com poziţional, de semn ifi caţia şi m esaj u l
teologic a l s u biectu l u i ico n o g rafie pictat.
Ceea ce i m p resionează la icoa nele pictate d e fraţii G recu şi ca re
constituie e le mentu l d i stinctiv, este cromatica cu ton a l i tăţi rafi nate şi tandre,

270
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 E. Băjenaru Consideraţii asupra picturii pe sticlă la fraţii Grecu
•

pe măsura şi în acord cu subiectu l ico n o g rafie a l e s . Culorile, niciodată terne '

n i ciodată întu necate, fra pează p ri n pute rea şi voici u nea l o r.
Iconarii G recu asociază pe veş m i ntele sfi nţ i l o r culoarea verde (cu l oa re
rece ce expri mă şi s u g e rează blâ ndeţe, co ntem plaţie, bucu rie) cu roşu
(cu loa re co mp lementa ră verd e l u i ) , ce semn ifică fo rţă , putere, înflăcă ra re ;
asocie re întâ l n ită ş i p e veş m i nte l e sfi nţilor d i n bise ric i .
Î n iconografi a biza ntină culoarea joacă u n rol i m p o rtant fi i n d , în fel u l
e i , u n l i m baj . Prin asocierea culorilor icoa nele aj u n g s ă trad ucă, d i ncol o d e
rea l itatea obiectu l u i , u n mesaj profu n d , spiritu a l , perceput pri n inconştient.2
Despre s i mţul c u l o ri i l a ţă ra n u l rom â n , Iorga spu nea că : " este ieşit d i ntr-o
i ntuiţie cu totu l specia l ă cu care te naşti ". 3
Icoa nele a u chenare c u l i n i i pol i crome, la u ne l e d intre acestea, chenarele
se term i nă acolo u n d e începe su biectu l iconografi e . Pa rtea i nferioa ră a icoa nei
este o a l terna nţă d e benzi verzi, b ru ne, ca nişte va l u ri d e pămâ nt, oferind
o so l uţie d ecorativă d estu l d e i nteresantă . Foiţa d e a u r, cano n i c obligato rie
pentru că ea este " a u r cu a p a renţă d e l u m i n ă curată n e m estecată "4, este
folosită pe su prafeţe m a ri .
Î n icoanele fraţi l o r G recu , expres i i l e personajelor s u nt fi reşti, calde,
i n s p i rate din rea l itatea i med iată, ch i p u ri l e neavâ nd n i m i c din h i e ratis m u l
biza nti n .
N u a m găsit în pictu ra l o r p e sticlă, aşa c u m a m întâ l n it, d e exe m p l u ,
la Matei Ţâ mfo rea, e l e me nte d e critică socia l ă s a u sat i ră . La Ţâ mfo rea,
costu mele personajelor d i n temele ico n o g rafice Sfâ ntul H a ra l a m bie, J u d ecata
de Apoi, sunt " modern i zate ", fi i nd î m b răcate ca n i şte h u sa ri sau g rofi .
Icoa nele pe sticlă pictate d e fraţii G recu au în com poziţie puţine elemente
l aice, profa ne, ici acolo o floare sau o tră s u ră făg ă răşea nă ( Sfâ ntul I l i e ) .
O a l tă trăsătu ră a m eşteşug u l u i pictu ri i p e sticlă a fraţilor Grecu sunt
i n scripţi i l e . Acestea sunt scrise cu l itere c h i ri l ice, fru mos ca l i g rafiate, tră d â nd
formaţia lor d e z u g ra v i .
Piesele sunt pictate pe s u po rt d e g lajă, de d i me n s i u n i med i i . Există
i nforma ţi i că ei nu l ucra u d u pă izvod , ci l i be r, i a r culorile şi le p regăteau
s i n g u ri5•
Analizând icoa n e l e deţi n u te d e muzeu şi cele a flate în bisericile pictate
de ei, pot aprecia că tematica a bordată de fraţii G recu este d i ve rsă : sce n e
cristolog ice s a u d i n viaţa M a ri e i , secvenţe hag iog rafice.
Ma ica Dom n u l u i cu pru ncul este u n s u b iect destul d e frecvent pictat de
ei. Ti p u l iconog rafie a l M a icii Dom n u l u i este " O d i g h itria - Cea care a rată
Ca lea ".
Celela lte trei t i p u ri sunt Platytera , " Cea ca re tronează ", O ra nta - " Cea
ca re se roagă " şi Eleusa " Cea d u l ce m â n g â ietoa re ". Devenit clar încă d i n
seco l u l a l IX-lea, t i p u l O d i g h itria a aj u ns, î n iconog rafia bizanti nă , u n su b iect
major.
D i rect i n s p i rat d i n p ri m a icoa nă a Fecioa re i pictată, d u pă Trad iţie, d e
Sfâ nt u l Luca, acest ti p iconog rafie a ocupat u n loc pri v i l egiat î n pictu ra p e
sticlă d i n Ţa ra Făg ă raşu l u i , i m p l icit la fraţii Grecu .
Î n icoa na M a i ca Dom n u l u i cu Pru n c u l ( n r. i n v. 6 ) , Ma ica Dom n u l u i
a rată către Iisus c u d e l icateţe. E a a re o p rivi re l i niştită, p l i nă d e d ragoste,
conte m plativă, med ita tivă, atrăgâ nd în mod deosebit, atenţia p rivitoru l u i .

271
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X
Pru ncu l I i s u s ţine în m â n a stâ ng ă Sfâ nta Scri ptu ră, iar cu m â n a d rea ptă
b i necuvâ ntează . El apare în ca litate de Ema nuel (în l i mba e b ra i că E m a n u e l
e g a l H ri stos copil ), conştient d e rol u l s ă u , într-o i postază p l i n ă d e m ă reţie şi
d e m n itate. Există, ,în această icoa nă, un ech i l i bru subtil între " forţa lău n trică
de expresie a Fecio a rei şi co ntu rul exterior al Fi u l u i " ' .
Tema M a ica Do m n u l u i J a l n ică este pictată ca şi la ceilalţi ico n a ri d i n Ţara
Făgă raşu l u i . Este u n subiect ico nog rafie frecvent în zon ă . I ntr-o a nchetă
rea l i zată de Len a Constante în satul Dră g u ş, în a n i i 30 ai seco l u l u i a l XX­
l e a , d i n cele 32 de subiecte iconog rafice întâ l n ite, acesta - Ma ica Dom n u l u i
J a l n ică - ocupă p ri m u l loc.2
In icoa n a din colecţia d e icoa n e pe sticlă rea l izată de u n u l d i n fraţii G recu,
( n r. i nv. 1 3 ) , fi g u ra M a riei este pictată cu mu ltă s i g u ra nţă în sem i p rofi l , i a r
coloritul este reţi n u t şi sobru, predo m i n â n d negrul ma phorio n u l u i . Cu l o a rea
n ea g ră sem n ifică " noa ptea o rig i n i l o r care precede creaţia, con d i ţie a vederii
l u m i n i i l u i Dum nezeu "3 • Ma ica Dom n u l u i ocu pă a p roa pe întreaga s u p rafaţă
a i co a n e i , în t i m p ce Crucea cu Iisus răstig n it se pierd e în fu nda l . Z u g ravul
oferă a ici un caz " a l perspectivei d e valoa re "4, dori nd să accentueze sufe ri nţa
tăcută a M a i c i i Dom n u l u i .
S u biectu l " N a şterea l u i Iisus " este red u s l a u n m i n i m u m d e deta l i i . I n
iesle este pictat Iisus, i a r d e o pa rte ş i a l ta Maria ş i Iosif ş i cei trei m a g i .
Raz e l e d e l u m ină c e v i n d i n sfera cerea scă a rată d rept s p re Pru n c u l Iisus,
a u ra lui Iisus, lumina izvo râtă din ea stră l u ceşte în întu necimea peşterii " şi
risi peşte u m b ra de moarte "5 •
I n erm i n i a l u i Dionisie d i n Fu rna , scena " Naşterea l u i H ristos " este m u l t
m a i a m p l ă . Apa r, pe l â ng ă perso n aj e l e a m i ntite, păstorii şi o i l e , m u lţimea d e
îngeri care strigă " S lavă întru cei d e s u s l u i Dum nezeu şi p e pă m â nt pace,
între oa m e n i bu năvoire " 6 •
"
" Iisus cu viţa -de-vie este o temă iconografică des întâ l n ită la ico n a ri i d i n
Ţa ra Făg ă ra ş u l u i . Z u g ravii a u real izat-o ca în toate centrel e d e pictu ră - I i s u s
şez â n d pe o l a i ţ ă , stoa rce strug u ri i în Pot i r. Icon a ru l a dat o i n terpretare a
cuvintelor l u i Iisus " Prec u m mlăd iţa nu poate să ad ucă road e d e la sine,
d acă n u ră m â n e în viţă , tot aşa n ici voi dacă nu ră mâneţi l a M in e ... E u sunt
viţa, voi su nteţi m l ă d iţele. " I a r fa ptul că I isus stoa rce stru g u ri i în poti r,
a m i nteşte creştin i lor d e taina E u h a ristie i . M ergând puţin m a i a d â nc în Vec h i u l
Testa ment, viţa e ra s i m bo l u l Pă m â nt u l u i Făg ă d u i nţei, i a r în N o u l Testament
s i m b o l u l Pa ra d isu l u i celor care se î m pă rtăşesc cu Tru p u l şi Sângele lui H ristos,
păstrâ nd u-şi sens u l şi înţelesul s i m bo l ic şi astăzi în Biserica Ortodoxă .
Referi n d u -se l a acest s u biect iconografie, N icolae Ca rtoj a n s u b l i n i a
legătu ra d i rectă cu legendele rel i g ioase d i n l iteratura rom â nă . Stru ctu ra
com poziţională a temei - coa rd a d e vie încărcată d e stru g u ri , coasta l u i
I is u s stră p u nsă d e s u l iţa soldatu l u i , dovedesc că legenda Proclei şi a viţei
d e-vie e ra cu noscută d e ţă ra n i şi ico n a ri . 1 Î n sprij i n u l acestei idei v i n e şi
fa ptu l că ermin i i l e nu fac n ici o referi re la un asemenea subiect, acest
l ucru semn ificâ n d fa ptu l că tema este o o rig i na l itate pentru spaţi u l ortodox
rom â n esc, în pa rtic u l a r cel tra nsilvă ne a n .
U n s u biect iconog rafie care p u n e î n valoare a rta fraţilor G recu şi ca re
d e m o n strează încă o d ată sig u ra nţa şi precizia dese n u l u i , capacitatea de a
a socia culorile, este M o rm â ntu l l u i I i s u s . Despre icoa n a d i n colecţia m uzeu l u i

272
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 E. Băjenaru Consideraţii asupra picturii pe sticlă la fraţii Grecu
•

s-a c rezut că este o copie d u pă Savu Moga. D a r, aşa cum a m menţionat,

Savu Moga a c u n oscut şi s-a i n s p i rat d i n a rta z u g rav i l o r d i n fa m i l i a G recu
( poate cea mai i m porta ntă su rsă pe care a avut-o la îndemână ) .
" "
" Mormântul l u i Iisus sau " P i â n gerea este pictată conform e rm i niei : " 0
lesped e m a re şi pătrată şi înti ns pe ea u n g i u l g i u , i a r deasu pra zace despuiat
I isus în ti m p ce Fecio a ra M a ria aplecată a s u p ră - i îi să rută chipul, iar l â n g ă
Fecioa ră , M a ria Magdalena cu a mândouă m â i n i l e ridicate la cer şi j e l i n d ş i
cel e l a l te a d u căto a re d e m i resme c e îşi s m u l g pă ru l d i n cap " ' .
A n a l i z â nd s u biectel e iconog rafice abordate d e fraţii Grecu se rema rcă o
preferi nţă pe ntru a n u m iţi sfinţi : Sfâ ntu l N icolae, Sfi nţii Î mpăraţi Consta nti n
şi E l e n a , Sfâ ntu l I l i e sau Sfâ ntu l H a ra l a m b i e .
Sfinţi i Î m p ă raţi Consta nti n şi Elena sunt pictaţi d u pă erm i n ie : " Sfâ ntu l
Co nsta nti n , cel d i ntâi împărat a l creşti n ătăţi i , tâ n ă r, cu ba rba d i ntâi, p u rtâ nd
o cru ce şi Eva n g h e l ia . Sfâ nta Elena, maica lui, l a fel " ' . Î n stud i u l a m i ntit al
Lenei Consta nte, Sfi n ţ i i Î m pă raţi Consta nti n şi E l e n a ocupă ca frecvenţă locul
a l d o i l e a d u pă M a ica Dom n u l u i . Frecvenţa a n u m itor teme iconografice tre b u i e
ra portată la cal ităţ i l e pe ca re ţăra n u l l e atri b u i e u nor sfi nţi " presi mţi nd în
surd i nă cred i nţa despre puterea mag ică a icoa n e l o r "2 •
Sfâ ntu l N ico lae este redat convenţ i o n a l şi h i e ratic, stâ nd p e tro n u l d i n
foiţă d e a u r, rea l izate în sti l ba roc, bi necuvâ ntâ n d . D i n icoa n ă , care s e
rema rcă p ri n s i m pl itatea compoziţiei, l i psesc ce l e trei fete ş i tată l acestora .
D i ntre temele vetero-testa menta re, fraţii G recu a u pictat pe Sfâ n tul
Prooroc I l ie. " Ridica rea la cer "
A Sfâ ntu l u i I l i e este considerată o teofa n i e îm pru m utată creşti n i s mu l ui
d e m itologia roma nă ' . Se poate face o pa ra l e l ă între J u piter, stă p â n a l
tu netu l u i , ca re s e află î n caru l sol a r şi Sfâ ntu l I l i e căru ia tradiţia popu l a ră î i
atri b u i e tunetul puternic ş i fu l g e ru l .
Î n " Ca rtea d e pictu ră " Dionisie d i n Furna prezi ntă astfel rid icarea l a cer a
Sfântu l u i I l ie : " U n car d e foc şi cai de foc, i a r în ca r Sfâ ntu l I l ie u rcâ nd u -se l a
cer. E l isei d edesu bt, îl priveşte şi trage cu o m â n ă mantia c e i-a căzut l u i I l i e
şi ţi n â n d cu cea la ltă u n s u l zice : Pă ri nte, Pări nte, c a i i l u i I srael ş i c a i i l u i "2 • Î n
icoa n a d i n colecţia muzeu l u i , z u g ravu l m a i a d a u g ă u n deta l i u : pe E l i sei câ nd
primeşte cojocu l - s i m bol a l conti n u ităţii mi sio n a re .
Desprinde rea meşteşu g u l u i picturii p e sticlă a d u s l a u n fenomen negativ
în ceea ce priveşte va loarea ei estetică . Pri m i i z u g ravi a i fa m i l iei G recu a u mai
m u ltă precizie şi s i g u ra n ţă în desen, com p u n m a i a m ă n u nţit scena, fol osesc
o cro matică armon ioasă . Z u g ravii u rmători " nefi i n d trecuţi şi la şcoa l a a ltor
meşteri şi nefiind d e p ri n şi să vadă rea l itatea cu ochii lor p roprii ", devi n m a i
stereoti p i , mai s l a b i în executa rea dese n u l u i şi a compoziţiei.
Pe un fu n d am e n t iconografie biza ntin şi respectând canoa nele, s i m ţ u l
a rtistic a l z u g ravi lor G recu au i m p rimat o nouă ten d in ţa pictu ri i pe sticlă d i n
Ţara Făg ă raşu l u i .

273
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D A VA X X I X
CONSIDERATIONS SUR LA PEINTURE SUR VERRE CHEZ LES FRERES GRECU
- RESUME -

O ri g i n a i res d u v i l lage Arpaşu l d e Jos (ju d . S i b i u ) et eta b l i s a Săsăuş,

les freres G recu - I o a n , Alexa n d ru , Nicolae ( l e pere et le fi l s ) , G heorg h e et
Vas i l e - ont peint u n g ra n d n o m b re d 'egl ises d e l a zone de Făg ă raş pendant
presque un siecle ( 1 780- 1 8 7 3 ) .
I l s o n t peint a u ssi d e s icânes s u r verre q u i s e rem a rquent p a r l a
p recision e t l a fermete d u d essin e t p a r u n e chromatique d a ns d e s ton a l ites
raffi nees.
Leu r formatio n de pei ntres d 'eg l i ses est refletee a u ssi d a n s l a peintu re
sue verre pa r l e respect des ca nons et des i n d ications concern a nt les
tra its des v i sages des sa i nts, les vetements et l 'â g e des person nages. Peu
d 'e l e m ents la"iqu es, l eg e n d a i res ou des aspects de la v i e q uoti d i e n n e se
retrouvent d a ns leu r a rt.
Les themes a bo rdes pa r les freres G recu ont ete tres varies : sce nes
de l a vie d e la S a i nte Vierge et de Jesus Ch rist et des seq uences
hagiog ra p h iq u e s .

N ote

N i kolai Ozo n i n , Iconografia ortodoxă a Cinzecimii, E d . Patmos, Cluj - Na poca,

2002, p . 24
Ligia Fu lga, Sticlă transilvăneană, secolele XVII-XIX, Ed. C2 Desig n , Braşov
1997, p.4
D. Dancu, J . Dancu, Pictura ţărănească pe sticlă, E d . Meridiane, Bucureşti ,
1975,p.68
Va leriu Literat, Biserici vechi din Ţara O/tutui, Ed . Dacia , Cluj - N a poca, 1 996,
Ibidem
N i co lae Iorga, Scrisori şi inscripţii, voi II, E d . Fu ndaţi ile regale, 1934.
Va leriu Literat, Biserici vechi din Ţara O/tutui, p . 1 66 - 1 9 6
Ibidem
Leonid Uspensky, Teologia icoanei, E d . Anastasia, Bucureşti, 1994, p . 6 2
D. Dancu, J . Dancu, Pictura ţărănească p e sticlă, p . 69
M ichel Quenot, Icoana - fereastră spre absolut, E d . Enciclopedică, Bucureşti,
1993, p . 7 4
Pavel Florensky, Iconostasul, Ed . Anastasia, Bucureşti, 1994, p. 204
N i colae Iorga, Vechea artă religioasă la români, Ed . E piscopia Hoti n u l u i , 1934,
p.SO
Va leriu Literat, Biserici vechi din Ţara O/tutui, p. l96
John Bagg ley, Porţi spre veşnicie, E d . Sofia, Bucureşti, 2004, p . 190
Lena Constante, Pictura pe sticlă În satul Orăguş, în Artă şi tehnică grafică, caiet
Vl/ 1 9 3 9
M ichel Quenot, Icoana - fereastră spre absolut, p . 84
Al . D i m a , Împodobirea porţilor, interioare/ar caselor, opinii despre frumos,
Institutul Soci a l Rom â n , 1945, p . 24
274
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 E. Băjenaru Consideraţii asupra picturii pe sticlă la fraţii Grecu
•

J. Bag g ley, Porţi spre veşnicie, p . 2 1 3

Dionisie d i n Furna, Carte de pictură, Ed . Meri d iane, Bucureşti, 1979, p . 1 29
Nicola e Ca rtojan, Cărţile populare În literatura română, voi I , Ed . Enciclopedică,
Bucureşti, 1974, p . 1 3 3
Dionisie d i n Furna, Carte de pictură, p. 146
Ibidem, p . 20 3/204
G heorg h e Pavel escu, Contribuţii pentru cunoaşterea picturii pe sticlă la românii
din Transilvania, în Apulum, I, 1 9 3 9 - 1 942, p . 2 9 1
V. Brătu lescu, Elemente profane În pictura religioasă, î n Buletinul Comisiunii
Monumente/ar Istorice, Bucureşti , 1 934, p . 2 3
Dionisie d i n Furna, Carte de pictură, p. 107
V. Literat, Biserici vechi din Ţara O/tutui, p . 1 9 6

http://cimec.ro 275
- http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X

Sfântul Prooroc Ilie Iisus cu viţa-de-vie

Fraţii Grecu 1860-1880 Fraţii Grecu 1860-1880

Maica Domnului cu Pruncul

Fraţii Grecu 1860-1880

http://cimec.ro 276
- http://istoriebv.ro