CEASLOV 1777

NOTELE MANUSCRIS - TEZAUR DE INFORMATII

Ligia Drăghici

Practica resta u ră ri i n u însea m nă n u m a i activitatea d e " repa ra re " a

vec h i l o r m o n u mente bibliografi ce . Ea însea mnă devota m ent, respect şi
g rijă faţă d e mărtu ri i l e trecutu l u i , dar şi salvare şi va lorificare a tot ceea ce
înse a m n ă " i storie ".
O rice l ucrare ca re aj u nge într- u n l a b o rator d e resta u ra re a re u n m i c
secret c e - l poartă c u e a d e dece n i i . Ceva a s c u n s în legătură, o semnătură,
un an sau un nume plasat aco l o u nd e n u -i este locu l , un fi l i g ra n sau o notă
m a n uscris g reu l i z i b i l ă .
Acel secret i n cită resta u ratoru l l a i n vestigaţi i m a i a m ă n u n ţite şi la o
cerceta re m a i la borioasă a l ucrării respective .
M ajoritatea tipărituri l o r d i n sec. XVII - XVI I I , s u nt însoţite d e note
m a n u scris, executate cu dife rite cernel u ri, ce constitu ie u n adevărat " teza u r "
d e i n fo rmaţi i .
Aceste note v i n să com pleteze textu l , pot fi a p recieri a s u p ra l u i , sau d a u
i n formaţi i despre circulaţia vo l u m u l u i respectiv de-a l u ng u l tim p u l u i .
O astfel d e lucra re cu note m a n u scris, întâl nite p e pa rcu rsu l întreg u l u i
vol u m , este Ceaslov u l d i n 1 777 tipărit la Bucu reşti .
Lucra rea, este o tipăritură pe h â rtie fa b ricată m a n u a l , fi l i g ra nată, cu l i n i i
de a p ă orizonta l e .
Textul executat în cerneală roşie şi neagră, este în l i m ba rom â n ă c u
ca ractere c h i ri l i ce .
G rija pentru fru mos a tipog rafu l u i este evidentă . Litera d e început este
ornamentată cu motive flora l e sau fig u ri de sfi nţi . De-a l u n g u l vol u m u l u i
întâ l n i m fro ntispicii şi brâie c u motive florale, g ravuri în l e m n ce-L rep rezi ntă
pe I s u s sau pe Sf. N icolae, iar sfâ rşitu l de capitol e decorat cu v i niete cu
motive flora le şi g eometrice.
Î n l iteratura d e special itate este sem nal ată existenţa pe versou l pag i n i i
d e titl u , a stemei Ţă rii Rom â n eşti cu versuri l e :

"Stihuri asupra stemei pre luminatului şi

pre Înnălţatului Domn A lexandru Ypsilanti Voevodu
Toate semne m inunate, -ce În marcel sântu semnate
Cruce tuturoru aratâ-opravoslovie luminatâ;
Corbului lipsii Împlinire-În vreme de mâhniciune;
fard soarele bunâtate-şi luna po vâţuire;
A rmele o stâpanire-cu mai bunei ocrotire;
A Domnului ce ne-au datu-Dumnezeu celu pre

277

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X
înduratu;
A lexandru Ypsilantu-celu cu Înţelepciune mai
naltu;
Pe care Is. să-fu Întăreasca-nesmintitu să ni-fu
ferească;
Ca cu pace Îndelungată-ţara să oblăduiască ".

Vol u m u l , restau rat în la boratorul de resta u ra re carte-veche al M uzeu l u i

J u deţe a n d e I storie Braşov, a re l i psă pag i na de titlu şi prezintă o serie d e
d eteri o ră ri biologice, fizica-ch i m i ce şi meca n ice dato rate î n speci a l u z u ri i
ti mpu l u i .

Legătura : scoa rţe d e l e m n î m b răcate î n piele maro c u ornamente flo ra l e,

prezi ntă v i z i b i l atac d e Anobidae şi pierd e ri d e materi a l su port . Corp u l cărţ i i
c u cusătu ră pe 3 nerv u ri d i n sfoa ră g roasă ş i aţă d e i n (fato 1 ) .

Corpul că rţii: h â rtie fa bricată m a n u a l d i n fi b ră d e i n ş i câ nepă, l i n i i d e

a pă o rizonta l e , c u fi l i g ra n . O h â rtie relativ nete d ă , c u o grosime med i e d e
a p roxi mativ 0, 1 1 m m , p utern ic încleiată .
Vol u m u l p rezintă o deforma re l i n e a ră, d a r şi pierderea u n ităţii pri n
d etaşa rea p a rţ i a l ă a coperţii şi l i psa pag i n i i d e titl u .
Sunt sem nalate pierderi d e materi a l su port, ru pturi î n zone marg inale, d a r
şi î n z o n e purtătoare de text; consolidări empirice; pete de a p ă , rug ină, cerneală
de tipar, cerneală a l bastră, creion chimic şi pati nă fu ncţională. Pe supra faţa
întregu lui vol u m este vizi bilă u rma atacu l u i de Anobidae - ga lerii de zbor.
Î ntreg u l corp a l cărţii prezintă depozite de m u rd ă rie - i m p u rităţi meca n ice
şi o rg a nice, ceară de l u mâ na re sau adeziv i .
Primele ş i u ltimele pagini a u toate tipurile de deterioră ri . (fato 2, 3 , 4 , 5 ) .

Straturi d e su prafaţă : vol u m tipa rit c u cerneală roşie ş i neag ră d e t i p a r.

Pe pa rc u rsul l u i întâ l n i m note man uscri s efectuate cu 1 0 tipuri d e cern el u ri şi
creioa n e : cernea l ă n ea g ră, cernea lă d e ca rbon , cernea lă al bastră , cerneală
violet, cernea l ă roşie, creion neg ru , verde, roşu, chimic şi pastă d e pix.
Î nsem n ă ri l e a u fost rea l izate pe pa rcu rsu l ti m p u l u i . U n e l e poa rtă
sem nătu ri şi a n i i câ nd au fost scrise ; (înce p â n d cu a n u l 1 79 7 - 1942) ( fato
6, 7, 8, 9 ) .
Corp u l cărţ i i n u a p rezentat pro b l e m e deosebite p e parcursul eta p e l o r d e
resta u ra re .
D u pă o c u răţa re u scată, c e a co nstat în îndepă rta rea i m p u rităţi l o r, a
pete l o r de ceară şi a d ezivi, a u rmat o desprăfu i re genera l ă . A fost executată
spă l a rea selectivă, fi lă cu fi l ă , in soluţie h i d roa lcool ică ( 1 : 1 a pă şi alcool eti l i c
l a tem pe ratu ra d e 3 5 ° 4 0 ° C) . Usca rea controlată şi presa rea i nterm e d i a ră
-

rea l i zată cu ajutorul h â rti i l o r de fi ltru a bsorba nte.

Resta u ra rea pro p ri u zisă a fost efectuată cu h â rtie ja poneză, văi j a po n ez şi
ca rboxi metilcel u loză . A u rmat ad uce rea la format a tutu ror fi lelor resta u rate,
presa rea fi n a l ă a corp u l u i cărţii şi resta u ra rea l egăturii cu i nteg ra rea corp u l u i
că rţi i în ea .
278
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 L. Drăghici Ceaslov
• 1 777 - Notele manuscris, tezaur de informaţii

Probleme m a ri a u pus fi lele pu rtătoare d e text m a nuscris ( d eoarece pe

o fi lă e rau p rezente 3 - 4 texte scrise cu d i fe rite cern e l u ri şi creioa ne) . Ex :
Fi l a 1 5 5 text cu creion
-

cernea lă carbon ( 1 80 2 )
cernea l ă a l bastră .
Î n momentul câ nd s-a aj uns la curăţa rea u medă a lor ( p roces u l d e
spă l a re) riscu l cel m a re e ra d ispariţia (ştergerea sau esto m pa rea u n u ia d i ntre
texte), ori rol u l p ri mo rd i a l a l resta u ratoru l u i este d e a conserva., consolida şi
salva textele m a nu scris.
Pentru a înţeleg e m a i bine fenome n u l , vo i face o scurtă i ncu rs i u n e în
istoria cernel u r i l o r, u rm â n d ca mai a poi să prezint pe baza testelor efectuate
pe cernel u ri l e şi c reioa nele existente, soluţia o ptimă ado ptată pentru
resta u ra rea şi salva rea tutu ro r notelor man uscris d i n Ceaslov.
Cerne l u ri l e , c u noscute în C h i na şi E g i pt încă cu 2000 a n i î. e . n ., îşi a u
ori g i nea î n e ra c e a u rmat i nvenţiei scrisu l u i .
E l e s u nt sol uţii a poase sau a l cool ice a l e p i g m enţi lor natu ra l i ( neg ru
de fu m ) sau a l e col o ra n ţ i l o r obţi n uţi d i n sepia, ta n n i n etc ., precu m şi d i n
colora nţi si ntetici ( a l bastru d e a n i l i nă ) , c u a d ă u g a rea u n u i preparat d e
con centraţie ( g l iceri n ă , g u m ă a rabică ) .
Cerne l u ri l e co l o rate a l e a n tichităţii includeau fol osi rea d iferitelor vopsele
şi culori p i g menta re cu care vech ii eg ipten i vo psea u hierog l i fele. Î n 1 7 1 7
î . e . n ., scri b i i d i n E g i pt fo loseau cernel u ri d e c u l o a re roşie ş i neag ră p e ca re l e
păstrau î n reci piente m i c i . Foloseau 2 " peniţe " d i n trestie, u n a pentru fi eca re
cu loa re . O reprezentare a u n u i astfel de scri b se afla pe monumentele d i n
Te ba : scri b ocu pat c u u n p e n e l l a l ucru i a r cel ă l a l t p e n e l plasat în s pate l e
u rech i i .
Atât în B i b l ie, în l i teratu ra contempora n ă şi cea tâ rzie s e menţio nează
des util iza rea neg ru l u i şi a a ltor culori stră l ucito a re ( a u r) .
Cuvâ ntu l în e b ra i că pentru cernea l ă este " deyo " n u m it aşa d i n ca uza
neg re li i .
Preparată pri m itiv pentru scopu ri ritu a l e ş i util izată m a i bine d e 2 0 0 d e
a n i , e ra u n a m estec s i m p l u d e p u d ră d e ca rbo n sa u cenuşă c u apă, l a care
se adaugă răş i n ă sau cauciuc.
Metode l e a ră beşti d e fa b ricare a cernel i i " a l ch i ber " e ra u m u lt mai
com plexe . Se obţinea neg ru d e fu m prin a rd e rea u l e i u l u i , smoa lei sau a
sacâzu l u i , la care se a d a u g ă m iere şi răşi nă . Totu l se presa în mici biscuiţi
sau tu rte, l a ca re l a nevoie se adaugă a pă .
C u 1 200 d e a n i înai ntea e rei creştine, c h i nezi i a u i nventat " cernea la
i n d i a nă " prod usă d i n fu m u l o bţinut prin a rd e rea p i n i lor sau a u l e i u l u i de
l a m pă , amestecat cu g a latină din piel e . Se adaugă m u s k pentru a aten ua
m i rosul u rât. Popoa rele a ntice fo losea u n u m e roase ti nctu ri pe post de
cernea l ă . Pri ntre a cestea d e culoare m a ronie e ra cerneala sepia . Sepia este
o " l i coare " nea g ră - m a ro n i e secretată de o m o l u scă ce tră ieşte în m ă ri l e
E u ropei .
Cernea la sepia e ra folosită de eg i pten i şi spa rta n i . Ea este considerată
cea mai d u ra b i l ă d i n toate cernel urile natu ra l e şi e ra folosită şi la col o ra rea
i n scri pţi i lor în piatră .
Cernea l a neagră ş i cea roşie a u d ă i n u it de-a l u ng u l a 1400 d e a n i . Cel e l a l te

279
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X
ti p u ri d e cerne l u ri au d ispărut tre ptat până în pri m u l secol a l e re i creşt i n e .
Î n a i nte d e 1 83 0 erau folosite frecvent trei tipuri de cern e a l ă c e a u d ă i n u i t î n
ti m p : cernea la c h i nezească, cerneala de ta n n i n şi cern e a l a sep i a . Î n a n u m ite
zone a l e l u m i i se mai folosea cerneala de cinabru şi cea feroga l ică .
Cerne l u ri l e întâ l nite în Cea slov u l de la 1 777 s u n t :

• Cern e l u ri d e carbon : e ra u p reparate d i n fu n i n g i ne, neg ru d e fu m , sau

u ne l e ti p u ri d e m a n g a l , l a ca re se adăuga gumă a rabică şi un solvent - a p ă ,
oţet s a u v i n a l b . N e g r u l d e fu m dădea culoare ; g u m a a ra b ică e m u l siona
g răsi m i l e şi conferea vâscozitate şi fo rmeaza, u n liant care fixează cernea l a .
Cern e a l a astfel obţin ută este rez i stentă la l u m i nă ş i la a g enţii d e a l b i re şi n u
co nţine co m puşi dău năto ri h â rtie i . Când î n ce rnea la d e carbon e ra adăugat
s u l fat feros, el se tra n sfo rma în timp relativ scurt în s u l fat ferric basic şi
d i feriţi oxizi de fier, care la râ n d u l lor formau u n strat d e fix a re, ce fac
scri s u l să dispara m u lt mai g re u . I nconveniente : la u mezea l ă d i fuzează în
d ocu m e n t ; se dizolvă uşor în a p ă .
• Cerneala feroga l ică : se p repară d i n su lfa t feros, n u că g a l ică, g u mă
a ra b ică şi un solvent - apă, vin a l b, oţet. Dacă ca ntitatea d e g u m ă a ra bică
este m a re, ea devi n e i nsol u b i l ă . Are culoare maro n i e şi este rezistentă în
timp.
• Cernea la rosie : d e fa bricaţie recentă , foarte acidă, colorează h â rtia,
sol u bi l ă în apă şi sol uţie h i d roa l coolică .
• Cernea la a l bastră : feb ricaţie recentă, la frecare d i fuzează în h â rt i e .
Este sol u bilă în apă rece şi so l uţie h i d roa lcool ică .
• Cerneala violet : foa rte acidă pentru hâ rtie, m i g rează uşo r, sol u bi l ă în
a pă şi sol uţie h i d roa lcool i că .
• C reio n verd e. roşu : n u se şterge la freca re, i nso l u b i l în sol uţie
h i d ro a l coolică .
• Creion c h i m i c : m i g rează uşor, i n s o l u b i l î n alcoo l .
• Pastă pix : inso l u bi l ă î n a pă .

Va rianta opti mă d e rezo lva re a acestei probleme priv i n d salvarea şi

conserva rea notelor m a n uscris existente a fost u rmăto a rea :
- în p ri m a eta pă vo r fi fotog rafiate toate textel e man uscris în a şa fel încât
ele să se poată citi d e pe poz e l e m a rto r.
- se vor face teste d e sol u b i l itate pe fiecare tip d e cernea lă şi creio n .
- s e vor fixa textel e c u g rad mare de sol u bi l itate, c u g e l C M C 5% pri n
pensu l a re u şoară .
- s p ă l a rea propriuzisă s e va face în mai mu lte etape : s p ă l a re î n a l cool
eti l i c - 1 ti m p şi a poi d e la caz l a caz în sol uţie h i d roalcoo l ică în 1 ti m p sau 2
t i m p i în fu n cţie d e sol u b i l itate.
- spăla rea se va efectua în 2 eta pe cu protej a rea notelor m a nuscris p ri n
a p l ica rea d e benzi d e pol ieti l e n ă . Se v a s p ă l a m a i întâ i textu l ti p ă ri t şi a b ia
apoi textu l m a n uscri s .
- s p ă l a rea s e v a face pe p l a n încl i nat pri n pu lveriza re .
- fi lele c u texte executate c u mai m u lte cerneluri, vor fi spă late pe masa de
restau ra re cu a bsorbţie ra pidă a exces u l u i de umid itate prin pompa de v i d .
- fi lele se v o r s p ă l a i nd ivid u a l .
280
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 L. Drăghici Ceaslov
• 1 777 - Notele manuscris, tezaur de informaţii

- usca rea se va face control at pe patu ri success ive de h â rtie de fi ltru

.
- presarea interme d i a ră va fi u n a uşoa ră . Se vor sch imba h â rti i l e d e filtru
până la în lătu ra rea tota lă a exces u l u i de u m i d itate .
- se va trece a poi la resta u ra rea propri uzisă a fi lelor prin metoda l a
d u b l u ". "
Restau ra rea acestui vol u m a n ecesitat o m u ncă îndel u ng ată de cercetare .
S-au făcut n u meroase teste cern e l u ri l o r existente, teste de l a borator d a r şi
p ractice. Satisfacţia reuşitei este m a re pentru că toate notele m a n u scris au
fost salvate şi preluate d e muzeog rafi i de special itate pentru va lorificare.

SUMMARY

M ost p ri nted works from the XVII th - XVI I I th century a re accompanied

by m a n u scri pt notes that represent a true "treasure " of i n form atio n .
These notes rou n d t h e text, they ca n be a p p reciations o f it o r they
even provide i nformation a bout the s p rea d i n g of the vol u m e th roughout the
centuries.
Such a work with m a n u script notes encountered t h roughout the whole
vol u m e i s "Ceaslovu l din 1777 " pri nted in Bucha rest and restored in the old
boon resta u ration l a bo ratory of the H i story M useum in Brasov.

B i b l io g rafie
- BR V - voi . I I I ( 1 50 8 - 1 8 3 0 ) , pag . 2 2 1 , 1. Via n u , N e rva Hodos,
Bucu reşti , 1 9 1 0 .
- vol . l , Probleme de patologie a cărţii, pag . 28- 1 0 0 .
- www. worldwideschool . org
- www. i o . com
- fato : S i mon Tereza

281
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X

Deformare li neară a corpului cărţii

Legătura cărţii

c;�;;;,.,
1
'Or".l'�.
Pierderea unitătii volumului Atac Anobidae-galerii de zbor

Pe ultimele file prezintă toate tipurile de deteriorări

Planşa 1

282
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 L. Drăghici Ceas/ov
• 1 777 - Notele manuscris, tezaur de informaţii

Cerneală carbon şi creion chimic

Cerneală carbon

Cerneală violet Cerneală violet, ferogalică, neagră

Planşa 2

283
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
C V M I D AVA X X I X

Detaliu după restaurare

Detaliu după restaurare

Detaliu după restaurare

Planşa 3

284
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro