82 E. IAROSLAVSCHI — P.

ROŞU

M uchea Cetăţii. P u n ct situ a t spre n o rd -est d e Ş coala g en erală d in Cucuiş

(fig. 1). De aici pro v in m ai m u lte frag m en te ceram ice dacice, p recu m şi cîtev a cuie
de fier, p ro b ab il to t dacice. P e culm e, a lă tu ri d e o fo rtificaţie m ed iev ală p e care
localnicii o num esc cetatea Colnic, s-au descoperit, p e o v astă arie, cio b u ri dacice,
lu c ra te cu m ina, de culoare b ru n ă, cu m iez roşu, u n ele av în d p ietricele d estul de
m a ri în pastă, o rn am en tate cu butoni, cu b rîu ri alv eo lare şi cu lin ii p ara lele
in cizate cu pieptenul. Se p a re că locuirea dacică a d e ra n ja t u rm ele unei
a lte aşezări p reisto rice a p a rţin în d cu ltu rii C oţofeni1*4 (pl. IV/11—16). T ot de aici p ro ­
v ine u n splendid cleşte din fier, lung de 72 cm (pl. VII/5). G u ra cleştelui e fo rm a tă
d in două b are m u lt aplatizate, o rn am en tate cu cîte două lin ii cu rb e incizate. B raţele,
te rm in a te cu proem inenţe, sín t p rin se cu un n it p u tern ic, de asem enea în g rijit lu ­
c ra t56*. A cest gen de cleşte, u tiliz a t în p re lu c ra re a pieselor m etalice ap latizate, a p a r­
ţinuse, desigur, u nui a telier de fierărie, dim en siu n ile sale m ari, şi fo rm a ap arte, ex-
cluzînd p o sib ilitatea de a face p a rte d in in v e n ta ru l o b işn u it al unei locuinţe. S ă­
p ă tu ri sistem atice în acest loc credem că a r aduce rez u ltate spectaculoase.
G ruieţ. Locul se p rez in tă ca o te ra să p u ţin în clin ată, situ ată p e d ru m u l ce
duce spre M uchea Cetăţii. Se poate observa aici, în m u şu ro aiele de cîrtiţă, m u ltă
lip itu ră a rsă provenind, probabil, din p ere ţii in cen d iaţi ai u n o r locuinţe, ia r ceva
m ai la vale, pe locul lui A vram T rufaş, în tr-u n sondaj au fost descoperite b u că ţi
de lip itu ră arsă, ceram ică dacică şi o b u ca tă d in cru sta unei v e tre de foc.
Su b Dos. E ste o te ra să p rieln ică locuirii, situ ată în g răd in a lo cu ito ru lu i N icolae
D um itrescu. Aici a fost g ăsit un fund de chiup roşu, de fo arte b u n ă calitate, p re ­
cum şi cîteva frag m en te din corpul aceluiaşi chiup (pl. IV/1—2). U n sondaj efe ctu a t
în 1975 n u a descoperit nici o a ltă u rm ă de locuire.
Poiana Stanii. P u n c t situ a t ch iar d ea su p ra casei lui P e tre Roşu. Locul e des­
p ă r ţit în două p ă rţi inegale de u n p îrîia ş fă ră num e, care izvorăşte de sub M uchea
U rsului. P e p a rte a stingă, m ai m are, a p îrîu lu i, a p a r d o ar sp oradic fra g m en te
ceram ice dacice. In schim b, pe p a rte a d re a p tă a p a r m ai m u lte b u căţi de lip itu ră
arsă, cioburi lu c ra te la ro ată, roşii şi cenuşii, p rin tre care şi cîtev a p ro v en in d d in
ch iu p u ri (pl. V/7—9).
P adeşul de Sus. P u n c t situ a t la cca 75 de m in u te de m ers p e jos, sp re est d e
şcoala gen erală din Cucuiş. L ocul este o c u rm ă tu ră în tre în ălţim ile P ietre le C aprei
şi V îrful S peiului. Aici au fost descoperite în tr-o ru p tu ră , restu rile u n ei v e tre d e
foc cu u n cerc incizat, precu m şi m ai m u lte frag m en te ceram ice dacice, lu c ra te la
ro ată, de culoare cenuşie şi roşie. Se re m a rc ă vasele de provizii cu g u ra larg ă,
buza m u lt tra s ă în exterior. T ot de aici provin e o b a rd ă de fie r (pl. VII/1), cu g a u ra
de în m ă n u şa re longitudinală, de fo rm ă d rep tu n g h iu lară. F orm a este cea o b işn u ită
la u neltele de acest tip descoperite în M unţii O răştiei8. C orpul m asiv este te rm in a t

1 După caracteristicile ornamentaţiei se pare că ceramica preistorică de pe „Colnic” se

încadrează în cea de-a Il-a fază a culturii Coţofeni, după tipologia stabilită de P. Roman în
Cultura Coţofeni, Ed. Acad., Buc., 1976, PI. 69—74.
6 Piese asemănătoare s-au mai descoperit în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi sínt ex­
puse la muzeele din Bucureşti, Deva, Cluj-Napoca. Cea mai asemănătoare este însă cea păs­
tra tă la Muzeul de istorie al Transilvaniei (vezi Muzeul de istorie din Cluj, Buc., Ed. Meri­
diane, 1967, fig. 20 ; H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, Ed.
Dacia, 1972, fig. 37/4)
6 Vezi de pildă G. Lazin, Un depozit de unelte descoperit la Luncani, în Sargeţia, V II,
1970, fig. 1/6; 2/7. Mai multe bărzi de acelaşi fel, nepublicate încă, s-au descoperit la G ră­
diştea Muneelului.