AŞEZAREA DE LA ALBEŞTI-SIGHIŞOARA.
··· ·
ELEMENTE INEDITE IN CULTURA MATERIALA
DIN SEC. IX-X
GHEORGHE BALTAG
Aşezarea de la Albeşti - Sighişoara,
punctul "La Cetăţea". formează o statiune
arheologică de tipul ,,aşezare cu fortifi-
caţie·' şi se află în perimetrul comunei
suburbane Albeşti, la circa 3 km sud de
această comună, pe o vale laterală stră­
bătută de un afluent sudic al râului Târ-
nava Mare (Pârâul Şarpatoc). Aşezarea
se află pe o terasă înaltă (400 m altitu-
dine) dominată de un deal tronconic pe
vârful căruia există o veche fortificatie
de pământ cu val şi şanţ interior, dcn~l­
mită de localnici Cetăţeaua. Aşezarea şi
c•etatea au fost descoperite in 1976. In-
cepând din 1980 s-au efectuat o serie de
sondaje.' de verificare, confirmându-se ob-
servaţiile de pe teren. Particularitatea a-
cestei staţiuni comportă pentru aspecte :
a) o durată mare de locuire în asezare.
pe aceeaşi suprafaţă, succesiunea de locuiri
începând din preistorie şi durând, cu in-
termitenţe, până în feudalismul timpuriu :
b) prezenţa unui punct fortificat în ime-
diata apropiere, punct fortificat care con-
trolează intrarea în defileul văii şi care
a fost amenajat în perioada dacică !?i la
sfârşitul feudalismului timpuriu (sec.
XIII) ;
c) terasa pe care se află plurisitul ar-
heologic a fost şi este supusă .în conti-
nuare unui proces accelerat de eroziune
care a condus la aneantizarea a cel puţin
jumătate din suprafaţa care conţinea ini-
ţial vestigii arheologice :
d) cultura materială aparţinând înce-
puturilor feudalismului (sec. IX-X) pre-
zintă unele particularităţi şi elemente ine-
dite asupra cărora vom reveni în text.
75
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Cro;wlogie
Staţiunea de la Albeşti -. Sighişoara.·
punctul "La Cetăţea", cuprinde complexe
şi materiale arheologice încadrabile in trei
faze :
a) faza preistorică :
-- "Cultura CoţoJeni·' -- tranziţie. la
epoca bronzului :
- "Cultura Sighişoara-WielenberF(" -·
bronz mijlociu :
-·- "Cultura Latene geto-dacic" (sec. I
i.e.n.-1 e.n.) ; ·
b) faza prefeudală-sec. VII-VIIIe.n.;
c) faza feudal timpurie - sec. IX-XI
C.ll.
Faza preistorică
"Cultura Coţofeni" - ::J fost pusa 111
evidenţă prin descoperirea unor suprafeţr
r~lveolate care conţineau ceramică speci-
fică şi material osteologie, aflate strati~
grafic la nivelul inferior al stratului de
cultură.
"Cultura Sighişoara - Wietenberg'' ~
vestigiile acestei culturi apar în perime-.
trul unor suprafeţe uşor adc'incite in soL
ovale în plan, marcate de aglomerări pe
ceramică, obiecte de metal, pietre de· va-
tră roşii, material osteologie, probabil ur-
mele unor locuinţe de suprafaţă. Trebuie
notată şi prezenţa unor gropi rituale. în
formă de clopot, care au conţinut o mare
cantitate de ceramică fragmentară din Cl-
ce:lstă perioadă.
 "Cultura Lat~ne ' - se · caractE!rizează
prin prezenţa unor locuinţe patrulatere
cu colţuri rotunjite, fă.ra instalaţie de în-
călzire, conţinând ceramică şi obiecte spe-
cifice perioadei precuM şi prin prezenţa
unor gropi menajere şi a unor gropi ri-
tuale cu materiale de incineraţie şi multă
ceramică fra;::me11~ară la care se poate
adăuga descoperirea unui mormânt de în-
humaţie, dublu, in groapă în formă de
clopot, cu inventar metalic şi ceramic.
Orizontul cultural Latene încetează la
sfârşitul sec. I e.n.
Faza prefeudală (sec. VII-VIII)
Locuirea a fost reluată în aşezar~ în
sec. al VIT-lea prin apariţia unor locuinte,
cuptoare de nâine, gropi mPnaiere şi gropi
rituale. specifice perioadei prefeudale. Lo-
cuinţele de formă patrulateră. cu colţuri
ascuţite sau rotunjite, adândte în sol
0.40-0,60 m, constn1ite din lemn, imprP-
sionează prin mărimea instalaţiilor de în-
călzirE', veritabile sohe de piatrft ;p:find
aspectul unor mici turnuri c11 baza în for-
mă de potcoavil., ocupând locul cel 1·:ai
importart în f'conomia încăperii. Locnin-
ţele acestei perioctd<> sunt monocelulctre
ru o singură excepţie. o locuinţi=i bicelu-
lară rezultaEi dintr-o extindere. Au fost
cerretat~> de asemenea, ~i ciiteva locuint«?-
atelier de redus minereul dr> fier. c11 am-
prentele micilor instalilţii de reducere în
care se prelucra arrrila feruP.inoasft din
zonă. dup;\ cum rezultii. elin dC'seurilr> cJp
~milii. vitrificntil si fracmentde rlP l11nr
de fier rc7.1lltatf' din nreh IC'rnrc. Tnc;1dra-
rea cronolor-ic<'i. FI perioadei s-a f;kut pe
bazii. de ohirc1e rl"' metol (vâ1·furi ele s:l.-
qeată cu pc-dunctul torsadat) si prin an;1-
liza ceramicii. Ceramica acestei pcrioad"
este o ceramică brun-pi'imân'tie. ele proastă
ralitate datorită etrdPrii insuficiPnte, carr
apare imediat dtmă incetarea oriznntulni
ceramicii cenuşii în Transilvania. In cele
mai multe locuinte predomină ceramica
lucrată cu mâna, în vase de forme simple
(borcane), decorate cu alveole sau crestă­
turi aplicate pe buză. Există de asemenea
o cantitate mai mică sau mai mare de
ceramică la roată rapidă, decorată cu
benzi în val sau benzi de striuri incizatc
pe umărul vaselor. Faza mai târzie (sec.
76
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
VIII) se defineşte prin restrângereacan-
tităţii de ceramică lucrată cu mâna lii
prin
apariţia unei ceramici de calitate mai
bună, din pastă nisipoasă, destul de omo-
genă, lucrată la o roată lentă, vasele pur-
tând motive decorative amplificate. A-
ceastă ceramică se regăseşte în aşezările
de la Bratei (Cimitirul nr. 2) şi Sighi-
şoara -- Dealul Viilor precum şi în ma-
joritatea aşezărilor din aceeaşi perioad<-,
aflate în spaţiul cercetat de noi în bazinul
Târnavei Mari.
Faza feudal-timpurie (sec. IX-XI)
Complexele încadrabile cronologic în
acenstă perioadă sunt locuinţe, cuptoare
de pâine, gropi menajere şi gropi ritual0
găsite pe aceeaşi suprafaţă cu cele din fa-
zele anterioare. Se pot delimita două sub-
faze : sub-faza timpurie (sec. IX-X) şi
sub-faza târzie (sec. XT). In arhitec~ura
locuinţelor din sub-faza târzie (sec. XI)
se c-onstaUi modific-ări destul de impor-
tante. Locuintele acestei sub-faze sunt mRi
spaţioase si sunt construite din bârne su-
prapuse. Calitatea acidă a solului argilos
·din zon<'i şi aclâncimea relativ mică a gre-
pilor de locuinţă nu au permis, din păcate.
conservarea unor eşantioane din partea
lemnoasi=i a pereţilor de loruintă. Instala-
ţiile de înc-ălzire sunt complet diff'ritc faţi1
de cele din fazele anterioare. Este vorba
de vetre simple constând dintr-o crustă
de pământ vitrificat de formi=i ovală. cu
o gardină de oietre de dimensiuni reduse
în jurul lor. O altă particularitate o con-
stituie apariţia unor intrări amenajate suh
forma unor mici platforme pavate, lespezi
de gresie aran.iate la nivelul de călcare
din vechime, în dreptul intrării în lo-
cuinţă.
Incadrarea cronologică în sec. al Xl-lea.
noate şi la începutul sec. al XII-lea, s-a
făcut pe baza analizei inventarului eera-
mic. Ccramica din aceste locuinţe pre-
zintă importante analogii cu materialul
ceramic descoperit la Sarasău (săpături R.
Popa) şi din alte aşezări de epocă, cu par-
ticularitatea lipsei totale a căldărilor de
lut.
Am lăsat la sfârşit sub-faza timpurie
(sec. IX-X) datorită unei serii de parti-
cularităţi care au făcut de fapt obiectul
acestui articol. Intreaga cultură materială
a acestei perioade, ceramica şi obiectele
de podoabă descoperite, conţin o serie de
elemente inedite, lăsând impresia unei
evoluţii culturale relativ separate. Locuin-
ţele descoperite se încadrează, In linii ge-
nerale, în datele perioadelor anterioare.
Este vorba de locuinţe patrulatere, ele di-
mensiuni modeste, prevăzute cu instalaţii
de încălzire, tip cuptor de piatră. Dar spre
deosebire de cuptoarele de piatră din pe-
rioada sec. VII-VIII aceste cuptoare sunt
mici "cuburi" din lespezi de gresie, foarte
bine construite, amenajate de obicei Î!l
colţul de nord al locuinţei.
!n schimb, cultura materială, chiar dacă
se încadrează în linii mari In trăsătuîile
specifice perioadei, prezintă o serie de
particularităţi care o individualizează :
- prezenţa unei ceramici roşcate, scmi-
fine, lustruite, lucrată la roată rapidă, din
pastă omogenă, ardere oxidantă bună,
amintind de un anumit tip de ceramici1
roşcată lustruită din perioada romană târ-
zie (Pl. III, 2 ; Pl. VII, 1) ;
- lipsa ceramicii cenuşii-fine cu decor
lustruit precum şi a ceramicii roze fine
cu acelaşi decor prezente în cultura
Dridu :
·- apariţia unor elemente de decor spe-
cifice constând din serii de impresiuni
alungite formând benzi orizontale între-
rupte. Acest tip de decor se combinf'1 cu
benzi de striuri verticale. benzi orizontale
neîntrerupte şi cu benzi de valuri "în
ghirland;1" (Pl. II, 1, 2, 3; Pl. III, 1, 2;
Pl. V, 4, 5 ; Pl. VII, 1, :l, 4). Cea mai
mare parte din aceste elemente de decor
îşi au originea în ceramica romană şi ro-
mană târzie, inclusiv benzile de impre-
siuni întrerupte ;
- prezenţa unor vase din ceramic5
brun-cenuşie ale căror profile amintesc
de vasele de provizii romane sau de oa-
lele romane fără gât, cu buza aplatizat;.\,
lăţită interior şi exterior (Pl. II, 4 ; Pl.
VI, a. b). Notăm că toată ceramica pre-
zentată aici aparţine unui singur complex
77
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
constituind inventarul unei locuinţe in-
cendiate în care se aflau 10 vase;
- apariţia unor obiecte de podoabă din
bronz şi argint, cercei şi pandalivi de cer-
cei (Pl. V, 1-3) care îşi găsesc analogii
directe în lumea roman;'i ruraLi din sec.
II-III e.n. Pandantivul de bronz desco-
perit in 1989 (Pl. V, 2) re;1liz::~L prin tur-
nan', cu corpul fusiform, :..tv;:.nd la ,··ar-ă­
tul de sus o urechiuş<1 de fixare şi Lt C<,l-
piitul de jos o .îngroşare dezvolt::~Li sub
forma unui grup de patru mici protube-
ranţe (globule, muguri), are analogii di-
rec-te în cimitirele de perioadă roman:."! din
Dacia şi Pannonia. Arhetipuri ale acestui
pantantiv apar în cimitirul daco-roman
de la Locusteni (mormântul 112), în cimi-
tirul roman de la Majs (Pannonia) precum
şi în cimitirul roman de la Callatis.
Rezultă, din datele expuse, ul ne afh1m
fie în prezenţa unei evoluţii culturale
strict zonale, bazate pe o pânzi! de popu-
laţie extrem de conservatoare care a păs­
trat peste secole câteva tradiţii d2 cul-
tură materială aparţinând lumii romane
rurale provinciale, fie în faţa unui feno-
men cultural de mai mare anvergurii, care
a scăpat până acum, din motive obiec-
tive, cercetării noastre arheologice. Aceas-
tă ultimă ipoteză ar putea implica o now'i
viziune privind geografia arheologic<! prc-
feudală a spaţiului intracarpatic. Ea ar
putea implica de asemenea necPsitatea
transferării efortului de cercetare din zo-
nele "depresionare", adică de pe văile ma-
rilor râuri ale Transilvaniei şi ale aflucn-
ţilor acestora, unde se afl{t majoritatea
terenurilor arabile şi unde se concen treazi1
aproape toate descoperirile de până acum,
către platourile cu altitudine mijlocie-
înaltă (600-1 200 m altitudine) din zona
de podiş şi din zona premontan<'i a estu-
lui Transilvaniei, dominate actualmente
de păşuni şi păduri. ExistJ :1ceast::i vast~i
pată albă a cercetării arheologice care ar
putea oferi în viitor, când tehnologia cer-
cet5rii va permite detectarea aşezărilor
arheologice din aceste zone, surprize im-
portante privind perioada migraţiilor.
 DIE SIEDLUNG VON WEISSKIRCH- SCHASSBURG (KREIS MUREŞ).
NEUE ELEMENTE DER KULTUR IM !:l-10 JH.

- Zusammenfassung -

Die Siedlung \\"eiskirch-Schăssburg befindet Und zwar wăren es folgende:

sicl1 3 km sudlich von Weisskirch auf einer
500 m. hohen Terrasse auf dem Platz der .,La
Cetăţea" gehannt wird, haben die archelogis-
chen Ausgrabungsfunde 3 Wohnungsphasen
bestătigt:
.il) Urgeschichte : .,Coţofeni Kultur" (Fruhkup-
terzeit), .,Wietenberg Kultur" (Bronzezeit), "Da-
c-kische Periode~ ;
b) Vi:ilkerwanderungszeit : \'Il-VIII Jh. ; ·
c:) Fruhmittelalter : IX-XI. Jh.
Die Au~abWlg.en . haben · neue und unbe-
kannte Elemente der Materiellen Kultur des
IX. Wld X Jh. ans Licht gebrachL Es handelt
sich . um eine Bevi:ilkerung die im Laufe der
Jahrhunderte spiitromische Kulturelemente be~
ha!tim hat.
- eine rote Keramik von kuter QualiUit die
der. roten spătrămischen Kerarnik ăhnelt;
- einige Dekorelemente welche sich auf den
Krausengefiissen der Romischen und spatromis-
chen Periode befinden ;
- die Form einiger Gefiisse ăhnelt denen der
Spătri:imi~chen Periode ;
- Schmuckgegenstănde aus Bro:lZe Wld Silber
welche in der Răntischen Welt beniltzt wurden.
Der Verfasser nimmt an das es sich um eine
Bevolkeri.lng die in einem bis jetzt unerforsch-
tem Gebiet gekohnt hat, handelt.
Ein solches Gebiet wăre des cler 700-1 200 m
hohen Plateaus au~ dem Osten Transylvaniens.

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
 PLANŞA llmagini din săpătură.

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
 Pl. IV. Ceramică brun-roşcată, roatlllenti.

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
 3
2
1

5
Pl. V. Obiecte de podoabă, pandativi de bronz" (1. 2) şi fragment de cercei din
sârmă de argint (3), elemente decorative de pe ceramica roşcată semi.fină (4-5)

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro