Șimleu Silvaniei și Malaja Kopanja.

Studiu comparativ

În această lucrare îmi propun să fac un studiu comparativ între așezările de la Șimleu
Silvaniei, Sălaj și Malaja Kopanja, din sud-vestul Ucrainei, la aproximativ 15 km de granița
cu România. Pentru asta voi prezenta istoricul cercetărilor și descoperirile importante ale
fiecărei așezări, iar la sfârșit voi face o comparație între cele 3 așezări

Zona depresiunii Șimleului a intrat în vederea cercetătorilor odată cu descoperirea

unor tezaure monetare dacice, asociate sau nu cu podoabe, începând cu mijlocul secolului al
XX-lea1. Depresiunea este a treia concentrare de descoperiri dacice din nordul și nord-vestul
României și este plasată între mulții Meseș, Plopiș, Măgura Șimleului și Dealurile Sălajului2.
În epoca dacică aici au fost ridicate fortificații cu rol militar-strategic. Centrul acestei ”uniuni
tribale” se afla probabil pe Măgura Șimleului3.

Interesul față de Măgura Șimleului a apărut în secolul al XX-lea datorită descoperirii

a 10 tezaure monetare și/sau podoabe dadice din argint. Astfel, au început să fie cercetare
într-o anumită măsură așezările fortificate de la Cetate și Observator. Prima publicație legată
de descoperirile de aici a apărut în 1942, redactată de Márton Joska care publică două brățări
și două vase. Cercetările de după cel de-al doilea război mondial au fost întreprinse datorită
descoperiri a câtorva presupuse morminte dacice pe pantele unui deal al Măgurii Șimleului.
În 1951 Zoltán Székely publică o serie de piese arheologice descoperite în Șimleu Silvaniei4.

Primele cercetări arheologice în Șimleu Silvaniei au fost întreprinse în 1949 de către

Institutul de Istorie și Filozofie al Academiei RPR, săpături întreprinse în via lui Iosif Bede în
care se presupunea existanța unei locuințe în jurul căreia se aflau 2 mormite de incinerație5.
Următoarele săpături au avut loc în 1978 sub conducerea Muzeului Județean de Istorie și Artă
Zalău6. În urma cercetărilor sistematice au fost identificate două puncte importante: Cetate și
Observator. Până în prezent, punctul cetate a fost cercetat în cel puțin 10 campanii, ultima
având loc în 20147, iar punctul Observator în 13 campanii, ultima în 20158.

1
Pop 2006b, p. 67
2
Pop 2006b, p. 69
3
Pop 2006b, p. 69
4
Pop 2006b, p. 70
5
Pop 2996b, p. 72
6
Pop 2996b, p. 72
7
http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5321&d=Simleu-Silvaniei-Salaj-Cetate-2014 (04.02.2018)
8
http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5599&d=Simleu-Silvaniei-Salaj-Observator-2015 (04.02.2018)

1
 Punctul Cetate-Várhegy se află pe Măgura Șimleului pe un deal în vârful căruia se
află fortificația acestui punct la o altitudine de 372 m. Acest punct domină valea Crasnei și
leagă restul măgurii printr-o șa lungă de 100 m și se prezintă ca un mamelon tronconic. Au
fost identificate și ruinele incintei medievale de piatră9. A fost investigat prin săpături
sistematice în urma cărora au rezultat: 15 locuințe, 5 cuptoare, 10 vetre de foc, 39 de gropi de
provizii, menajere și rituale; au fost cercetate și 3 terase dacice artificiale unde au fost
descoperite diferite construcții laice, un atelier multifuncționale protejat de o construcție de
tip șopron unde se prelucra fier, bronz, argint și aur, un rebut de turnare a unui denar de la
Marcus Antonius și un tezaur de denari romani de argint datat în mijlocul secolului I p. Chr.

Dealul a fost probabil fortificat și în epoca bronzului, iar în epoca dacică sunt datate
două zone de fortificare a dealului: mamelonul superior unde au fost observate urme ale unei
palisade simple, înfipți într-un val la a cărui bază se află un șanț. În spatele palisadei s-a aflat
locuirea dacică. Palisada a fost ridicată abia în al treilea sfert al primului secol p. Chr și a fost
distrusă de primul război daco-roman10. Autorul menționează existența unui „drum de rond
acoperit” care închidea mamelonul superior al deaalului11. A doua zonă se află pe șaua de
legătură: o fortificație a fost construită înainte de Burebista și constă într-un șanț modest și 5
palisate paralele amplasate în spatele șanțului, umplute cu pământ din șanț12. Accesul se făcea
printr-un turn. A doua fortificație de pe șaua de legătură a fost construită în a doua jumătate a
secolului I p. Chr datorită conflictelor cu romanii. Aceasta avea scopul de a extinde aria
protejată cu un șanț amplu și cu 2 rânduri de palisade simple între care au fost așezate și
tasate pământul și piatra excavate la săparea șanțului. Această fortificație a fost distrusă prin
incendiere în timpul războaielor daco-romane13. Locuirea civilă se concentra la poalele
dealului, iar fortificația din vârf ar avea rol de fortificație de refigiu14, însă într-o fortificație
de refugiu materialul arheologic este foarte puțin, iar în cazul de față este destul de bogat:
ceramică, piese de fier utilizate în construcții, unelte și ustensile de fier, piatră sau os, arme și
elemente de echipament militar din fier, bronz sau piatră, podoabe sau piese de port din
argint, bronz, fier, sticlă, monede, dar și un atelier de produs replici fidele de denari
republicani romani de argint15. Astfel consider că aici se află de fapt o cetate fortificată. O

9
Pop 2006a, p. 35
10
Pop 2006a, p. 36
11
Pop 2006b, p. 85
12
Pop 2006b, p. 85
13
Pop 2006b, p. 85
14
Pop 1992, p. 129
15
Pop 2006a, pp. 54-55

2
cetate este definită ca fiind un loc întărit printr-un sistem de fortificații sau o parte a unei
așezări (ex.: oraș) împrejmuită cu ziduri și întărituri a unui oraș16, iar Glodariu spune că
diferența dintre o fortificație și o cetate fortificată consta „în existența și în intensitatea
locuirii civile din apropierea lor precum și în calitatea [cetăților] de centre politice.”17 În acest
caz este clar că este vorba de o cetate fortificată deoarece o parte a așezării este fortificată,
vârful dealului, iar pe lângă aceasta a fost identificată locuire civilă dispusă pe terase18.

Materialul arheologic din acest punct este destul de vast: monede de argint, piese de
port și de podoabă din fier, bronz, argint și sticlă, elemente de harnașament și echipament
militar din fier și bronz, ceramică,, arme de fier, os și piatră, importuri dacice, celtice și
romane19. Au fost identificate și urme de locuințe incendiate, cuptoare, vetre de foc, cu
inventar ceramic bogat, gropi de provizii, menajere sau rituale20, dar și construcții adâncite
sau de suprafață, realizate din lemn și chirpic și un atelier metalurgic, sub a cărui podea s-a
găsit un tezaur cu 54 de denari republicani romani21. În aria protejată a acropolei s-au
descoperit urme unor posibile edificii sacre, locuințe aristocratice, laice și ecleziastice,
ateliere, etc22. În unul din șanțurile de pe șaua de legătură care blocau intrarea înspre
mamelonul superior au fost descoperite urme de cenușă și arsură și oase umane, izolate (ex.:
cranii), care ar fi putut fi prizonierii23.

Punctul Observator este amplasat pe platoruile superioare ale Măgurii Șimleului, cel
mai înalt platou având altitudinea maximă de 597 m și a fost cunoscut datorită descoperirii
unui tezaur de monede de tip Dyrrhachium în 196424. Aici se află o așezare fortificată
hallstattiană de 35 ha, cu un plan adaptat configurației terenului25. Aceasta a fost refolosită de
daci, care au săpat 4 șanțuri cu palisadă în spate26. Zona de altitudine maximă a fost separată
de restul așezării printr-un șanț larg de 7 m și adâng de 4 m săpat în micașist. În spatele
șanțului s-au găsit urmele a două palisade simple, iar această fortificație închide platoul
înalt27. La nord se află un val masiv realizat din straturi succesive de pământ și piatră

16
Dexonline.ro
17
Glodariu 1983, p. 75
18
Pop 2006b, p. 80
19
Pop 2006b, p. 85
20
Pop 2006b, p. 86
21
Pop 2006a, p. 39
22
Pop 2006a, p. 38
23
Pop 2006a, p. 38
24
Pop 2006b, p. 86
25
Pop 2006b, p. 86
26
Pop 2006a, p. 40
27
Pop 2006a, p. 40

3
sfărâmată, bătute, cu o palisadă complexă și un șanț28. În sectorul sudic au fost descoperite
urmele unui șanț și a palisadei. În umplutura șanțului au fost descoperite fragmente ceramice
dacice29. Fortificația dacică exterioară marchează limita nordică unde au fost identificate 2
elemente defensice – palisade compexe – fără șanțuri în față, lipsite datorită pantei
existente30.

În urma săpăturilor au fost identificate 68 de complexe dacice: 58 gropi de provizii,

rituale și menajere, 13 locuințe, 8 cuptoare și 4 vetre de foc. Au fost descoperite gropi de
provizii, menajere și rituale, o locuință de suprafață compartimentată prevăzută cu vatră și
cuptoare, urme ale activității metalurgice (argint, bronz, fier) o construcție posibil sacră în
formă de absidă cu un bogat material arheologic31. Organizarea internă a fortificației a fost
determinată de factori naturali și antropici, astfel atelierele și unele gropi reziduale și de
provizii au fost grupate la o oarecare distanță de zona locuințelor, datorită pericolului de
incendiu.

În Depresiunea Șimleului se află 7 cetăți fortificate, care indică spre o uniune tribală
din baziul Crasnei și Barcăului, iar Măgura Șimleului pare să fie centrul. Ele ocupă în general
spații mici, la Cetate locurea s-a petrecut pe o suprafață de doar 3 ha, în timp ce la
Observator pe 35 ha32. În acest spațiu fortificat se afla așezarea dacică fortificată și sediul
aristocrației locale, laice sau ecleziastice de la sfârșitul secolului II a. Chr până la începutul
secolului I p. Chr33. Absența locuirii în secolul I p. Chr ar putea fi argumentată fie prin
părăsirea locului în favoarea locurilor mai joase, fie printr-o distrugere masivă urmată de
abandonare34, dar și prin faptul că nu mai era nevoie de o supraveghere înspre valea Crasnei.
Populația de aici s-ar fi putut muta la punctul Cetate.

Malaja Kopanja se află în Ucraina, în raionul Vinogradov, pe malul drept Tisei, la 85

m de nivelul apei, la aproximativ 15 km de granița cu România. A fost descoperită în 1893 de
către arheologul amator local I. Mihalik care menționează fortificații pe 2 vârfuri de munte,
numite Gorodiste și Maloe gorodiste. La 60 de ani se face datarea și în literatura vremii este
cunoscută ca o așezare fortificată locuită în ”epoca hallstattiană și în perioada veche
rusească.” Cercetarea sistematică a început în 1977 de către Universitatea de Stat din Ujgorod

28
Pop 2006b, p. 86
29
Pop 2006a, p. 40
30
Pop 2006b, p. 87
31
Pop 2006b, p. 87
32
Pop 2006a, p. 53
33
Pop 2006b, p. 87
34
Pop 2006a, p. 41

4
care a dovedit inexistența orizontului de locuire hallstattiană, astfel fiind identificată cu dacii
– sec. I a. Chr – sec. I p. Chr35. Ultimele cercetări de teren au avut loc în 2008, când au fost
întreprinse săpături în zona Celenița, la 200 m N-V de Grădiște, unde au fost identificat un
cimitir36.

Fortificația a fost amplasată în funcție de râul Tisa, o arteră de legătură cu celelalte

regiuni ale bazinului carpato-danubian. O grădiște pe înălțime greu accesibilă apărată natura
dar și de fortificații, ea ia forma reliefului și astfel râul Tisa apără pantele estice, iar stâncile
abrupte ale puntelui apără partea de est, sud și sud-vest37. Așezarea de la Malaja Kopanja este
cea mai mare din regiune și se află pe un vârf ce aparține limitei crestei vulcanice Hurst-
Rokosovsk, pe malul drept al Tisei la o înălțime de 85 m față de nivelul apei. Este posibil ca
în antichitate râul să fi ajuns până la poalele ridicăturii astfel făcând așezarea una greu
accesibilă38. Pe o axă N-S au fost așezate pe ambele vârfuri 3 fortificații pe ambele vârfuri:
una cu sistem de 3 valuri cu palisadă – fortificația principală care urmează relieful înălțimii
sudice, de-a lungul marginii pantelor abrupte cu excepția celei de est. La N-E se află un alt
val care contribuia la creșterea înclinării pantei și la defensivă prin construcțiile amplasate de-
a lungul valului. Acesta nu este însă vizibil, doar urmele bazei de piatră au rămas, în
umplutură s-a găsit lut galben și material arheologic în poziție secundară39. La N se află 2
valuri suplimentare de apărare, iar la E așezarea este apărată de o prăpastie, iar la V se
întâlnesc aceste valuri la drum. Această structură constituia periferia așezării. În umplutură s-
a descoperit lut galben și pietriș, amestecat cu ceramică dacică40.

În urma săpăturilor au fost descoperite 38 locuințe, 98 anexe, 27 vetre libere, așezate

în afara locuințelor, sute de gropi de stâlpi și zeci de gropi de provizii, însă datorită
înghesuirii clădirilor, este greu de dedus cui aparțineau gropile41. Anexele meșteșugărești –
gospodărești au fost intenționate așezate în șiruri, iar în pante construcțiile erau răspândite în
șiruri42. Însă construcțiile din vârf nu au fost dispuse sistematic, ele funcționând în etape
diferite. Locuințele erau de 3 feluri: de suprafață, care aveau pereți din stâlpi și bârne și podea
ușor adâncită în sol, de formă rectangulară, cu 8-13 gropi de stâlpi, iar în centru cu vatra

35
Kotigorosko 1995, p. 72
36
http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4038&d=Malaja-Kopanja-ob-Zakaropatja-raion-Vinogradov-Ucraina-
Gorodiste-Celenita-2008 (04.02.2018)
37
Kotigorosko 2009, p. 8
38
Kotigorosko 2009, p. 8
39
Kotigorosko 1995, p. 74
40
Kotigorosko 1995, p. 75
41
Kotigorosko 1995, p. 75
42
Kotigorosko 1995, p. 75

5
ovală sau rotundă adâncită; cu absidă, au fost identificate 4, una dintre ele cu un perimetru
delimitat de șănțulețe de temelie și pereți fixați vertical și placați cu scânduri și acoperiș în 2
ape, iar în interior cu 2 vetre, în colțul peretelui de vest fiind 2 gropițe rotunde, în care s-a
găsit o râșniță fixată pe fundul uneia dintre gropi, la sud împărțită în 2 printr-un fel de
perete43; adâncite, 19 construcții cu partea inferioară adâncită în sol, rectangulare, cu
vetre/cuptor pietrar în colț sau (rar) în centru, pereții din bârne, înafara gropii în cele cu vatră,
iar în interior în cele cu cuptor. Cele din urmă erau adâncite mai tare într-o parte dacă erau
construite pe pantă.

Construcțiile gospodărești și meșteșugărești erau fie de suprafață, fie cu podeaua

adâncită în sol cu funcția de depozitare pentru păstrarea produselor sau a inventarului de
unelte. Anexele erau de 2 tipuri: de suprafață, care semănau cu cele descrise mai sus însă le
lipseau amenajările pentru încălzire și ceramica multă44 sau puteau avea pereții din pari și
chirpic; adâncite, fie de dimensiuni mai reduse, de formă rectangulară, fie de formă
neregulată cu foarte puține oase de animale și ceramică, fie ovale-neregulate, cu acoperiș tip
sălaș, cu o mare cantitate de cărbune, chirpic ars, oase, pietre și fragmente ceramice. În unele
s-a descoperit și zgură de fier care indică metalurgia. La N-E se află un atelier, lângă val,
construcție de suprafață cu pereți din pari și chirpic, iar în centru un cuptor oval mărginit de
pietre mari45. La S-E au fost descoperite unelte de construcție: clești, dălți, cuțite, crampoane,
cuie, creuzete, fragmente ceramice. Pe panta sudică a fost identificat un atelier de orfevrari,
rectangular, puțin adâncit (30 cm), iar în zona centrală cu un cuptor din bolovani și lespezi
mari de andezit. Gropile de provizii sau menajere și vetre se găseau în apropierea locuințelor
și anexelor. Aici este posibilă și existența unui atelier de olari datorită numărului mare de
vase lucrate la roată46. Datorită stratului dens de cultură se presupune că aici a locuit un
număr mare de oameni47.

Așezarea de la Malaja Kopanja este o cetate fortificată datorită zonei îngrădite și

datorită faptului că și în exteriorul ei s-au descoperit urme de locuire. Astfel, se poate observa
foarte bine asemănarea cu ce s-a descoperit la Șimleu Silvaniei. După cum am observat, toate
cele 3 se află pe culmi – punctele Cetate și Observator la înălțimi de peste 500 m, iar cetatea
de la Malaja Kopanja la peste 80 m de nivelul apei. Toate cele 3 urmăresc configurația

43
Kotigorosko 1995, p. 76
44
Kotigorosko 1995, p. 77
45
Kotigorosko 1995, p. 78
46
Kotigorosko 1995, p. 79
47
Kotigorosko 1995, p. 76

6
reliefului în contrucția așezărilor și să profite de el. Diferențele par să fie în faptul că
altitudinea punctelor din Șimleu este mai ridicată.

Malaja Kopanja a fost datată în faza târzie a epocii La Tène și în fazele de început ale
epocii romane48, punctul Cetate între prima jumătate a secolului al doilea a. Chr. și primul
război daco-roman și punctul Observator (locuirea dacică) de la sfârșitul secolului al doilea a.
Chr. până la începutul secolului întâi p. Chr49. Astfel, au o locuire aproximativ contemporană,
cea mai veche fiind așezarea de la punctul Cetate din Șimleu Silvaniei.

Elementele defensive constă în sisteme bazate pe val, palisadă și șanț, însă aici
intervin diferențele mai mari: la punctele Cetate și Observator fortificațiile constă în cele 3
elemente menționate mai sus, însă la Malaja Kopanja aceasta constă doar în valuri și palisadă.
Șanțul lipsește aici, cât și din fortificația nordică a punctului Observator, datorită pantelor
abrupte și a cursului Tisei (în cazul Malajei) care apără natural așezările. Totuși, la punctul
Cetate nu este menționat vreun val, lucru pe care l-aș explica tot datorită pantelor; nu era
nevoie și de val dacă panta este suficient de abruptă ca să apere. Doar la Cetate au fost
identificate turnuri de acces.

Cât despre organizare internă, se poate spune că sunt diferite. La Malaja Kopanja,
anexele meșteșugărești – gospodărești și construcțiile din pantă au fost așezate în șiruri,
sistematic, însă restul construcțiilor nu au fost așezate la fel, iar la Cetate și Observator
urmăreau doar relieful și organizarea era influențată de factori naturali și antropici. Însă o
diferență mai mare apare când e vorba de poziționarea gropilor de provizii, a atelierelor și a
vetrelor față de restul locuințelor. În timp ce la Șimleu Silvaniei atelierele, gropile reziduale și
provizii erau amplasate mai departe de locuințe datorită pericolului de incendiu, la Malaja
gropile și vetrele erau puse în apropierea anexelor și locuințelor. Tipul construcțiilor seamănă
între ele, iar un aspect particular sunt locuințele cu absidă, descoperite la Malaja (4) și la
Observator (1) care ar putea avea un caracter religios datorită configurației interne și a
materialului descoperit în incintele lor.

Materialul arheologic adunat din cele 3 cetăți este foarte bogat. La Șimleu au fost
descoperite monede romane, dacice, celtice și grecești, iar la Malaja tetradrahme locale
dacice de tip Medieșu Aurit, celtice, romane, imitații romane (republicane și imperiale),

48
Kotigorosko 2009, p. 8
49
Horea 2006 b, p. 87

7
drahme Dyrrachium și Apollonia50. Se pot observa foarte clar asemănările între cele 3
așezări: toate au avut relații cu romanii, grecii și celții, dar și cu dacii, atât la Șimleu cât și la
Malaja descoperindu-se urme ale unor monetării proprii, dar și monede de același tip: drahme
de Dyrrachium și Apollonia. Prezența atelierelor metalurgice atât în zona Șimleului cât și la
Malaja Kopanja indică modul de subzistență al așezărilor (dar și prezența ceramicii și a
oaselor de animal).

În concluzie, am încercat să includ în această lucrare cât mai multe informații legate
de așezările de la Cetate, Observator și Malaja Kopanja. Am observat legăturile dintre 3
cetăți fortificate aflate la o distanță considerabilă unele de celelalte (nu și cele din Șimleu!);
economia celor 3 este foarte asemănătoare și bine reflectată în descoperirile monetare și în
materialul arheologic descoperit, modul de construcție a unor clădiri nu este chiar atât de
diferit, iar atelierele prezente în acestea sunt similare. Între aceste 3 cetăți este un număr mare
de similitudini care consider că arată comunicarea dintre comunitățile dacice.

Bibliografie:

Glodariu 1983 – Ioan Glodariu, Arhitectura dacilor, civilă și militară (sec. II î.e.n. – I
e.n.), Cluj-Napoca, 1983.
50
Kotigorosko 2009, p. 16

8
 Kotigorosko 1995 – Vjaceslav Kotigorosko, Ținuturile Tisei superioare în veacurile III
î.e.n – IV e.n, București, 1995;

Kotigorosko 2009 – Vjaceslav Kotigorosko, Mala Kopanya: micromonografie, Satu

Mare, 2009;

Pop 1992 – Horea Pop, Observații de topografie arheologică la Șimleul Silvaniei.

Așezarea civilă dacică, în ActaMP, XVI, 1992, p. 129-138;

Pop 2006a – Horea Pop, Fortificațiile dacice din vestul și nord-vestul României, Cluj-
Napoca, 2006;

Pop 2006b – Horea Pop, Șimleu Silvaniei: monografie arheologică. Vol 1: istoricul
cercetărilor, Cluj-Napoca, 2006;

Link-uri:

Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 – 2012, Șimleu Silvaniei, Județ:
Sălaj, Punct: Cetate, Anul: 2014 – http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5321&d=Simleu-
Silvaniei-Salaj-Cetate-2014 (04.02.2018)
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 – 2012, Șimleu Silvaniei, Județ:
Sălaj, Punct: Observator, Anul: 2015 –
http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5599&d=Simleu-Silvaniei-Salaj-Observator-2015
(04.02.2018)
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 – 2012, Malaja Kopanja,
Comuna: ob. Zakaropatja, Județ: raion Vinogradov, Ucraina, Punct: Gorodiște, Celenița,
Anul: 2008 – http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4038&d=Malaja-Kopanja-ob-
Zakaropatja-raion-Vinogradov-Ucraina-Gorodiste-Celenita-2008 (04.02.2018)
Dicționar online, cetate - https://dexonline.ro/definitie/CET%C3%81TE (04.02.2018)