DEPRESIUNEA ÎNTORSURA BUZĂULUI

CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ .

AŞEZAREA GEOGRAFICĂ .

În inima Carpaţilor de curbura , apare un mic bazinet depresionar care

este, "Ţara Buzaielor " cum mai este denumita depresiunea Întorsura
Buzăului , care din toate punctele de vedere a fost potrivită pentru aşezări
umane, permanente, atât ca regiune de refugiu cât şi de adăpost. Este
înconjurată de jur imprejur de înălţimi împădurite locuite de romani şi
stramoşii lor care au dus o viaţa rurală tihnită şi linistită, o viaţa de
agricultori şi de păstori .
Formaţi în condiţiile unei naturi pitoresti dar aspre, locuitorii ei se
caracterizeaza prin harnicie, pricepere dar şi prin multiplicitatea ocupaţiilor.
Aproape fiecare buzoian se pricepe la creşterea vitelor, oierit, cultivarea
plantelor, exploatarea lemnului şi confecţionarea obiectelor de uz
gospodaresc. Aceste ocupaţii sunt completate cu altele noi: circularist ,
tapiter , tămplar , frezor . Este de menţionat faptul că tinerii de azi se
orientează spre domenii moderne ( informatică , sistemul bancar , medicină ,
etc ) , căutînd-şi loc de muncă prin alte orizonturi .
Prin reforma administrativă din anul 1968 principala localitate a
depresiunii - Întorsura Buzaului - a fost declarata oraş.
Lucrări cu caracter monografic despre localitatea Întorsura Buzaului
nu exista. Există însă unele lucrari referitoare la întreaga depresiune . Deşi
mică în comparaţie cu alte depresiuni intramontane (cca . 138 km - N
.Popescu, 1972 ) , ea s-a bucurat de atenţie din partea geologilor şi
geografilor , din doua motive:
- în primul rănd , pentru explicarea structurii geologjce şi a raporturilor
dintre unitatile flişului intern cu accent deosebit in zona Teliu - Bradet ,
(legat de întreţinerea reţelei de transport rutier si feroviar) .
- în al doilea rand , elucidarea evolutiei râului Buzau în zona montana.
Dintre geologi , contribuţie interesantă au adus: M . G. Filipescu, în
numeroase lucrări aparute dupa 1933 . Marinescu ( 1960 - 1962 ), Z .
Săndulescu ( 1965 ) si T. Neagu ( Teza de doctorat) .
În aceaşi măsura sunt importante datele cu caracter geomorfologic
referitoare la spaţiul strict depresionar ale lui Schilling Gabor ( 1910) şi M.
Iancu ( 1971 ), iar la ansamblul montan din bazinul Buzăului cu privire
specială asupra evoluţiei văii Buzăului, în lucrările lui N . Orghidan ( 1932 ,
1939, 1969) , G . Posea, V. Gârbacea ( 1963 ) , T . Naum ( 1961 ) , G. Posea
( 1971 ), M . Jelenicz ( 1971 , 1972) .
Exista şi un studiu geografic, istoric şi economic aparţinand lui L
.Someşan , E . Micu, V . Pop ( 1947 ) care se refera deasemeni , la întreaga
depresiune .
Pe harta patriei apare un loc unde enigmatica vale a Buzaului , dupa ce
curgea pe directia sud - nord efectuează o " întoarcere brusca sub un unghi
de 1800 " îndreptându - se spre sud. De la cotul sau întorsatura facută de
Buzâu depresiunea strabatută de acesta se numeste depresiunea Întorsura
Buzâului, munţii înconjuratori se numesc Munţii Întorsurii , iar localitatea
din zona centrala a depresiunii se numeşte Întorsura Buzaului .
Denumirea oficială a oraşului confirmată prin ultima reforma
administrativă din 1968 coincide cu cea folosită de populaţie, adică cu
toponimul localităţii.
Depresiunea Întorsura Buzâului este o depresiune intramontana cu
configuraţie tentaculara situată aproape în centrul ţării, zona curburii interne
a flişului Carpaţilor Orientali în cursul superior al râului Buzău fiind creată
de acesta şi afluenţii din zona ( Floroaia, Ciocanaş, Ladăuţi, Barcani ) prin
eroziune diferentiala în flişul şistos grezos cu intercalaţii grezoase masive
( fliş curbicortical de varsta cretacic inferior) .
Este dispusă pe o lungime de cca. 16 km în formă de potcoavă, de la
Vama Buzaului şi până la sud de Bobocea. Laţimea ei cea mai mare o
înregistreaza în bazinul de la Întorsura Buzaului de cca. 2 - 2,5 km , acolo,
unde confluează cu unele pâraie cu văi largi tentaculare. Tentaculele
depresionare sunt despărţite de dealuri sau clăbucete cu înălţimi ce variaza
între 800 - 900 m.
Limitele depresiunii sunt atăt de sigure încat crezi ca te afli intr-o
cetate, doar Buzăul reuşind să facă acea minune în aval de Crasna părăsind
zona printr-o despicatură a munţilor. În partea de sud şi sud-est este
delimitata de masivele Ciucasului ( 1956 m ) si Siriului ( 1666 m ), iar la est
de munţii Buzăului . Faţă de depresresiunea Bărsei limita este formată dintr-
o serie de dealuri, muchii, măguri care se ridica păna la 1001 m ( Munceii
Teliului - 850-950 m, Varful Ghilcoş - 982 m, Vărful Călugărul - 1510 m ) .
Foto 1 Muntele Siriu (privit dinspre lacul de acumulare de la Siriu ).

Pe aceasta porţiune a Carpaţilor, munţii sunt mai fragmentaţi mai

înguşti, cu spinările cele mai joase, străbatuţi de numeroase trecători,
drumuri, poteci de munte, constituind cea mai penetrabila poarta de
circulaţie din întreg lanţul carpatic romănesc.
Acest fapt a înlesnit legăturile economice dintre Muntenia, Moldova şi
Transilvania, depresiunea Întorsura Buzăului fiind aşezată tocmai pe axa de
circulaţie între aceste vechi ţari romăneşti.
Pasurile prin care se poate ajunge în depresiunea Întorsura Buzăului
strabatute de drumuri tradiţionale sunt:
- Trecatoarea Tabla Buţii , a avut scopuri strategice, fiind străbatuta de un
drum acoperit cu lespezi de piatra numit de romani "Viae Strata" şi păzit de
castre puternice aşezate in locuri cheie. Atât romanii cât şi tătarii şi o serie de
negustori au folosit aceasta trecatoare ( se mai numeste "Pasul tătarilor"). A
fost folosit în anul 1599 de armata condusa de Mihai Viteazul iar este un an
acelaşi traseu a fost ales şi de Pătraşcu ;
- Trecatoarea Buzăului, situată pe valea transversala a Buzăului denumita de
turci Tallisin , adică trecatoarea fericirii spre a încuraja pe ienicerii spahii să
îndrăznească a se avînta la prada şi jaf .
-Pasul Predeluş prin care trece drumul Teliului sau "Drumul romanesc"
atestat în anii 1556, 1600 si 1662, pasul Buzăului şi pasul Predeluş sunt
străbatute de DN 10;
- Pasul Zizin între comuna Vama Buzăului şi Zizin ;
-Pasul Hagău face legatura între comunele din depresiunea Târgu Secuiesc
şi Întorsura-Buzaului ca şi pasul Barcani pe sub Vârful Calugarul.
Administrativ, depresiunea Întorsura Buzăului aparţine judeţului
Covasna (oraşul Întorsura Buzăului, comunele suburbane Sita Buzaului şi
Barcani cu satele aparţinătoare) şi Brasov (comuna Vama Buzaului cu satele
aparţinatoare).
Teritoriul oraşului, ce cuprinde în afară de localitatea Întorsura
Buzăului şi satele Bradet , Floroaia şi Scradoasa , este străbătut de paralele
de 45o 41' latitudine nordică şi meridianul de 26o 01' longitudine estică.
Aceste coordonate strabat centrul civic al oraşului.
Vatra oraşului se găseşte situată în bazinul central al depresiunii cu
laţimea cea mai mare.
 Foto 2 Vârful Călugărul ( în plan indepartat ) .

Foto 3Vatra depresiunii vazută de pe dealurile din imediata apropiere .