CUPRINS

1.ASEZAREA GEOGRAFICA
2.ISTORICUL LOCALITTII
3.DATE ADMINISTRATIVE DIN NTORSURA BUZULUI
4.FOLCLORUL LOCALITTII NTORSURA BUZULUI
5.OBICEIURI SI TRADITII
6.PROGRAMUL ACTIVITATILOR (cele mai importante)
7.PUNCTE DE ATRACTIE TURISTIC DIN NTORSURA BUZULUI
8.ARTISTII ORASULUI NTORSURA BUZULUI
9.CI DE ACCES CTRE LOCALITATE
10.ECONOMIA LOCALITTII
11.CONSTRUCTII
12.CLIMA DIN NTORSURA BUZULUI
13.FAUNA DIN NTORSURA BUZULUI
14.VEGETATIA DIN NTORSURA BUZULUI
15.CONCLUZII
16.BIBLIOGRAFIE

ASEZAREA GEOGRAFICA
Localitatea se afla situat intr-o depresiune inconjurata de munti. Altitudine medie este
754 m. Hidrografia este repezentata de raul Buzau.
Geografic, orasul Intorsura Buzaului se afla la 45 grade si 41' latitudine nordica si 26
grade longitudine estica ,intr-o depresiune cu limite bine conturate care-ti dau senzatia ca te afli
intr-o cetate medievala.
Teritoriul administrativ al orasului Intorsura Buzaului, este situat in estul judetului
Covasna, avand ca vecini:

la Nord-Est comuna Barcani,

la Sud-Est comuna Sita Buzaului,

la Sud - comuna Vama Buzaului,

la Nord - comunele Teliu si Dobarlau.

Localitatea ntorsura Buzului se situeaza la altitudinea de 700 m, la poalele muntilor

Ciucas, n interiorul arcului carpatic. mpreuna cu comunele Sita Buzului, Vama Buzului si
Barcani formeaz Depresiunea Buzaielor. Orasul se afl situat la o distant de 42 km de
municipiul Brasov, la 51 km de municipiul resedint de judet Sfntu Gheorghe si 114 km de
municipiul Buzu.
Limitele depresiunii sunt foarte clare, astfel incat ii dau aspect de cetate, singura poarta
deschisa fiind defileul Buzaului in partea S-SE la iesirea din depresiune, defileu sapat intre
Muntii Siriului pe partea dreapta si Muntii Podul Calului pe o lungime de circa 22 de km.
Altitudinile maxime ale zonei mai sus mentionate se inregistreaza in urmatoarele varfuri:
Piscul Popii 1203 m, Chiurusul Mare 1012 m, Calugrul 1015 si Ghilcos 982 m. Limitele
de vest, sud si est sunt formate din Muntii Ciucas cu Varful Ciucas 1954m, Siriul cu Varful
Malaia 1668 m si Podul Calului cu Varful Casoca 1440 m.
Depresiunea Intorsura Buzaului este situata pe axa de circulatie ce strapunge Carpatii,
facand legatura intre cele trei provincii romanesti: Moldova, Muntenia si Transilvania, de aceea
accesul in depresiune se face prin mai multe pasuri si trecatori, denumite predealuri,,:
Trecatoarea Tabla Butii, Pasul(Trecatoarea) Buzau, Pasul Predelut(Intorsura Buzaului), Pasul
Zizin, Pasul Hamas(Hagau) si Pasul Zagon.

Pasul Predelut(Intorsura Buzaului)(840 m) asigura patrunderea in zona dinspre

depresiune Brasovului. Prin acest pas trecea drumul romanesc,, sau drumul Teliului,,, atestat
documentat din 1556- mai es cunoscut sub denumirea de Predealul Buzoian. In present este
strabatut de DN 10 Brasov-Buzau.
Peisajul natural al zonei, vecinatatea cu cele doua areale turistice importante- Muntii
Ciucas si Muntii Siriu- valea transversal a Buzaului si defileul de la Crasna- Siriu fac din
Intorsura Buzaului un important punc de atractie turistica. Adaugand la elementele natural ale
zonei si ospilaritatea locuitorilor, precum si frumusetea obiceiurilor traditionale, aceasta zona
poate constitui un important centru touristic.

ISTORICUL LOCALITTII

La inceput depresiunea a constituit o regiune de refugiu si de adapost pentru fugari

datorita aspectului de cetate , o zona central incpnjurata de ianltimi impadurite. Treptat
depresiunea a devenit o vatra locuita permanent pentru romanii ale caror activitatii de baza erau
crestrea animalelor si cultivarea plantelor.
Localitatea este atestata documentar din toamna anului 1476 de o scrisoare a lui Vlad
Tepes catre Judele Brasovului , iar in 1968 intorsura Buzaului este declarat oras.
Prima mentionare documentar a localittii ntorsura Buzului dateaz din anul 1770 si a
fost mult vreme un important loc de popas pentru negustorii care treceau prin pasul Buzu,
nspre Muntenia si Transilvania.
In anii 1421, 1432, 1438, 1508 ostirile turcesti au trecut prin pasul Buzu (RALLISSIN
adica Trecatoarea Fericirii) n ara Brsei pe care au pustiit-o.
n septembrie 1599, prin pasul Buzului, Mihai Viteazul a ptruns n Ardeal stabilindu-si
tabra de odihn pe Dealul Taberii, iar n septembrie 1600 prin acest pas a trecut cu un corp de
armata fiului sau, Nicolae Ptrascu.
Trecerea din Depresiunea ntorsurii Buzului n Tara Brsei se fcea prin pasul Predelus
(actualul DN. 10) care este atestat documentar din toamna anului 1476 de o scrisoare a lui Vlad
Tepes ctre Judele Brasovului n care ddea de stire c:
Prin vointa Domnului, toat tara Romneasc si toti boierii

ngenunchiati naintea mea si Dumnezeu, au eliberat drumurile

oriunde n zona Rucr, Prahova, precum si pe Teleajen si Buzu.
Prin urmare, mergeti liberi de acum ncolo, oricnd ve-ti dori si
hrniti-v si lsati-L peDomnul s v fericeasc.
Primi care s-au ocupat cu studiul depresiunii au fost L. Somesan, E. Micu si V. Pop, toti
trei elaborand lucrarea Depresiunea Intorsura Buzaului, studio geographic si economic,,.

DATE ADMINISTRATIVE DIN NTORSURA BUZULUI

Toponomia acestei denumiri de zona e clasata ca observatie ce se aduce asupra intoarcerii

pe care o executa Buzaul in centru depresiunii, observata de locuitorii zonei inca de la popularea
acesteia, si denumita initial Intorsatura Buzaului. Ulterior numele I s-a transformat in Intorsura
Buzaului, pastrandu-se pana astazi.
Numeroase obiecte preistorice de cremene gasite, in urma sapaturilor efectuate in aceasta
zona (Valea Cremenii, Valea Fetii), arata ca au existat asezari omenesti inca din epoca
neoliticului, in aceasta regiune a Buzaielor.
Pe timpul migratiei barbare, zona Buzaielor a fost strabatuta de multe ori de aceste
popoare, fapt ce a determinat o populare redusa a zonei, in grupuri de case aflate in zone greu
accesibile pe dealurile din imprejurimi. Trecerea armatei lui Mihai Viteazu in 1599, prin pasul
Buzaului a ramas vie in amintirea locuitorilor zonei Buzaielor, si in ziua de azi dealul pe care a
poposit poarta numele de Dealul Taberei.
Odata cu linistirea vremurilor, dupa infrangerea turcilor si trecerea Ardealului in
stapanirea habsburgilor, acestia au fortificat trecatorile din Carpati, construind si pentru apararea
pasului Buzau fostificatii, iar pentru nevoile comerciale un Oficiu vamal.
Prin anii 1830 sporindu-se locuitorii Buzaielor, s-au impartit in trei comune mici avandu-si
fiecare biserica sa.
In 1840 este construita in Intorsura Buzaului pe str. Tirgului, o Biserica Ortodoxa din
piatra in locul celei de lemn, prin grijea locuitorilor si cu ajutorul unor mocani bogati de Sacele.
Langa Biserica ortodoxa, prin grijea acestei institutii a functionat si scoala confesionala cu
predare in limba romana, inca din anul 1820.

Statisticile arata ca:

in 1705 in aceasta zona (cu exceptia comunei Barcani ce apartinea de Zagon), erau 35
familii,

in 1786 - 305 persoane, in 59 case

in 1850 - 205 case cu 1157 persoane din care:

1147 romani
6 tigani
2 maghiari
1 sas
1 de alta nationalitate

in 1869 - 3843 persoane,

in 1880 - 4175 persoane,

in 1910 - 5357 persoane,

in 1930 - 8430 persoane,

in 1944 - 11000 persoane,

in 1944 - 11490 persoane.

In regiunile romanesti din Transilvania, "Patenta Imperiala" din 21 iunie 1854 prin care

se suprima iobagomea, iar loturile lucrate mai inainte de tarani pentru nevoile lor au devenit
proprietatea taranilor, a fost aplicata discriminatoriu sau deloc si "egala impartire" a tuturor
natiilor din Transilvania (decretata de Constitutia Imperiala din 4 martie 1849) a fost pentru
romani o simpla fictiune.
De aceea politica agrara purtata fata de aceasta regiune, a facut ca Unirea din 1918 sa
gaseasca pe locuitorii comunelor buzoiene ca lucratori pe pamanturile din hotarele lor, dar care
apartineau grofilor Beldi T., Nemes Janos, Miclos Armin, Kelemen din Zabala, pe Zagon, ale
bisericii Reformate din Bicfalau, sau ale Bisericii Luterane din Prejmer.
Din 1910 in intreaga Transilvaniei s-a propus o avalansa de "cumparaturi romanesti de
pamant", din mosiile grofilor ce se indreptau cu capitalurile spre sectorul industrial, comercial ,
sau imobiliar, ceea ce a determinat o serie de vanzari in zona Buzaielor. Se mai pastreaza si azi,

la batranii locului multe acte de vanzare in limba maghiara din acea perioada prin care au intrat
in proprietatea terenurilor pe care le exploatau. Multe din aceste acte au fost operate in cartile
funciare datorita distantelor mari pana la institutiile care le detineau, costurilor ridicate, cat si
datorita necunoasterii limbii maghiare si a importantei actului de intabulare, de catre populatia
din zona Buzaielor.
Orasul are

in present o populatie de 8.926 locuitori si o suprafata de 60,97 km.

Densitatea populatiei este de 146,05 loc./km. Are in subordine administrativa trei localitati:
Bradet, Floroaia si Scradoasa. Din punct de vedere etnic, populatia are urmatoarea structura:
8.853 romani, 57 maghiari si 15 rromi. Din punct de vedere confesional, majoritatea populatiei
este alcatuita din ortodocsi.
Se invecineaza la nord-est cu comuna Barcani, la sud-est cu comuna Sita Buzaului, la sud
cu comuna Vama Buzaului si la nord cu comunele Teliu si Dobarlau.
ntorsura Buzului este n prezent al cincilea oras ca mrime n Judetul Covasna, cu o
suprafat total 5577 ha si o populatie ce depseste cu putin numrul de 9.000 de locuitori.

FOLCLORUL LOCALITTII NTORSURA BUZULUI

PORTUL POPULAR
Costumul popular romanesc, ca oricare costum popular esto o combinatie a traditiilor
locale, a asezarii geografice, a climei, de asemea reflecta si starea sociala si materiala, acazia cu
care este purtat , fiind o expresie a metamorfozarii varstelor si mentalitatilor aferente, o emblem
de identificare, o manifestare a spatiului local si universal in acelasi timp.
Portul popular barbatesc:
Costumul brbtesc este mai redus ca numr de piese i are un decor mult mai simplu
dect cel femeiesc. Este compus din: cciul sau plrie, cma, cioareci (ndragi sau iari),
bru i nclminte. uba i cojocul completeaz costumul n anotimpul rcoros.

Caciula este confectionata din piele de oaie, in cele mai dese cazuri piele de miel turcan.
Cmaa

(dreapt, cu barburi clini sub forma literei M sau cu platc) se

confectioneaza, in mod obisnuit, din fibre vegetale, canepa si in.

Pantalonii in functie de anotimpul in care sunt purtati: vara-izmene, iarna-nadragii.

Opincile i cizmele

n funcie de anotimp att femeile ct i brbaii poart peste cmi pieptare, cojoace i haine
mari de dimie sau de blan. Pstorii poart mai ales cojoacele lungi,fara maneci. Exist cmile
pcurreti ale pstorilor din nordul Transilvaniei, nmuiate n zer, pentru ca estura s devin
impermeabil; vntorii i plutaii purtau desagi mari din piele sau din estur de ln, iar n
unele zone i toporiti sau baltaguri, necesare n traiul lor singuratic, att ca unealt dar i ca
arm de aprare. Tot aa lucrtorii la pdure foloseau chimire late de piele, pentru susinerea
mijlocului, n timpul eforturilor deosebite.
Portul popular femeiesc:
Pentru femei, cmaa este completat de la talie n jos cu una sau 2 piese: catrine, fote
drepte. Acestea sunt susinute cu un bru esut n rzboi sau mpletit, cu cordoane metalice sau cu
mrgele, montate pe diferite suporturi materiale.
Costumul femeiesc este format din:

mbrcmintea capului - crp sau maram,

cma pus direct pe corp,

brul ncins la mijloc

Femeile mritate i acoper capul cu marame, esute din borangic, tergare, esute din

bumbac sau ln, baticuri cumprate din prvlii. Fetele i prind flori n cozi sau se gtesc cu
coronie, diademe.
n anotimpul friguros, se purtau cojocul sau uba.

INTERIORUL CASELOR RNETI

Interiorul casei tradiionale era compartimentat ntr-o tind aezat central i dou camere
de o parte i de alta: camera de dormit i camera bun. Tinda era mprit i ea n dou:partea
din fa ( partea rece, cu rol de hol ) i partea din spate ( partea cald, unde se afla vatra cu ieire
n spatele casei)
n casele vechi, mobilierul era foarte simplu: patul aezat n continuarea sobei, dou
lavie din lemn n partea opus, pe un alt perete, masa scund i rotund, cu trei picioare, care a
dinuit pn n primele decenii din a doua jumtate a sec. al XX- lea i pe care, muli dintre noi,
ne-o amintim cu nostalgie
Mobilierul este confectinat din lemn.
De obicei, este decorat cu crestaturi, insa apare si mobilierul pictat.
Motivele cele mai raspandite ale decorului pictat sunt inscriptiile si motivele florale.
La mobilierul sculptat motivele sunt cele traditionale: linia dreapta, punctele, spirala,
dintii, rozeta, crucea, bradul si rar siluetele omenesti.
Principalele piese ale mobilierului erau: patul, masa, scaunele, lavitele, blidarele, politele,
culmea si lada de zestre.
Lavitele
Lavitele (banci lungi, fara spatar) simple, confectionate din scandura de stejar sau fag, sunt cele
mai vechi piese de mobilier. Lipsite de cele mai multe ori de decoratii, lavitele se fixau in
barnele peretilor.
Patul
In casele traditionale, locul cel mai important din punct de vedere decorativ era coltul in care era
asezat patul (coltul opus vetrei), datorita tesaturilor grupate aici si nu neaparat mobilierului. In
prelungirea patului, de-a lungul peretelui lateral, stau lavitele si mai tarziu bancile cu spatar.
Culmea

Culmea este un element cu o veche traditie. Culmea era o bara de lemn fixata pe doua grinzi ale
tavanului, deasupra patului sau in jurul sobei. Folosita initial in scopuri practice, pentru uscat sau
agatat hainele, culmea a capatat mai tarziu doar un rol decorativ.
Masa
Masa, inalta, dreptunghiulara, cu patru picioare nu lipseste din nici un interior. Se folosea masa
de tip germanic, specifica goticului din Europa centrala, cu talpi laterale puternice si sertar
dedesubt.
Scaunele
Scaunele lungi cu spatar (decor simplu, traforat) sunt au inlocuit lavitele de colt sau bancile din
fata paturilor inalte, fiind introduse in casa taraneasca destul de tarziu, la sfarsitul secolului al
XIX-lea.
Mobilierul fixat pe perete
Piesele de mobilier fixate pe perete (polite, cuiere, blidare) ocupau un rol important si se
foloseau pentru pastrarea vaselor de uz casnic si cu caracter decorativ. Politele erau scanduri
fixate pe perete, fie deasupra usilor si ferestrelor, fie pe una din grinzile tavanului, fie direct pe
perete. Avand marginile bogat decorate

cu crestaturi, indeplineau o functie asemanatoare

cuierului orasenesc.
In partea de sus a peretilor, sub grinzi, sunt fixate prin cuie de lemn cuiere pentru farfurii si
ulcioare.
In blidare (mici dulapuri confectionate din lemn de fag, de obicei deschise, cu rafturi, decorate cu
crestaturi) sunt pastrate vasele de uz gospodaresc. Blidarul este asezat de obicei langa vatra,
pentru ca el contine vasele necesare alimentatiei.
Lada de zestre
Lada de zestre a indeplinit mult timp functia dulapului, pastrand hainele si alimentele. Ea ocupa
un loc de cinste, fiind asezata la capul patului sau pe lavita.

Cele mai raspandite lazi sunt confectionate din lemn de fag, stejar sau frasin, avand forme variate
si decoratie bogata si originala. Lada de zestre era piesa cea mai fin decorata a mobilierului.
Motivele sunt variate, de obicei geometrice semicercuri, romburi, zig-zag-uri, cercuri, patrate,
triunghiuri, dar apar si flori, brazi stilizati, simbolul solar (cercuri si rozete concentrice).

OBICEIURI SI TRADITII
Datorita modului diferit de viata si a mentalitatilor diferitefiecare localitate are obiceiuri si
traditii specifice. In localitatea Intorsura Buzaului obiceiurile sunt strans legate de comunitatile
apartinatoare.
Obiceiuri legate de institutiile culturale
Din dorinta satenilor din Bradet de a-si poata desfasura frumoasele obiceiuri traditionale
specifice zonei a fost inaugurat in 1976 caminul cultural Bradet. Unul dintre oamenii care se pot
mandri ca au avut aceasta initiativa este Lupoi Ioan care, fiind ajutat de toti satenii, a avut un rol
important la ridicarea acestui lacas de cultura.
Astfel, locuitorii satului Bradet se puteau intalni la fiecare sfarsit de saptamana cand se
organizau baluri si hore, precum si alte obiceiuri culturale. Fiind mari iubitori de folclor si de
frumos, bradatenii se pot lauda cu formatia de dansuri populare "Braduletul" infiintata in anul
1982 de Tonie Viorel, formatie care participa an de an la numeroase festivaluri folclorice din tara
si din strainatate.
In spiritul continuitatii si a valorificarii obiceiurilor si traditiilor locale, Caminul cultural
Bradet s-a remarcat prin organizarea si gazduirea "Sarbatorii oualor de Pasti".
Casa de cultura Intorsura Buzaului de care apartine Caminului cultural Bradet, prin
initiativa directorului Costica Oltean a dat astfel ocazia femeilor din satul Bradet de a-si pune in
valoare talentul si maiestria incondeierii oualor, obicei pe cat de vechi in aceasta zona, pe atat de
valoros.
Fiind la stadiul de actiune cu caracter local, organizatorii acestui festival doresc ca pe
viitor sa-i confere "Sarbatorii oualor de pasti" un caracter judetean sau chiar national, doar in
acest fel putand pastra frumoasele obiceiuri se traditii ale romanilor.
Tabara de sculptura si picture

In zona Depresiunii Buzaului nu a existat - pana la prima editie a acestei manifestari

nationale de arta profesionista - nici o opera de sculptura monumentala amplasata in spatiul
public.
In beneficiul contactului localnicilor cu creatia moderna a celor opt artisti participanti se
inscriu pentru inceput zece lucrari de pictura si trei opere de sculptura monumentala, acestea
constituindu-se la premisele unui viitor muzeu de arta contemporana in aer liber sau a unei
pinacoteci care sa ilustreze o zona cu specific natural si uman aparte si o experienta tot atat de
aparte: un stadiu din creatia unor artisti romani contemporani.
Orasul Intorsura Buzaului mai este cunosut si pentru:
Festivalul "Ciobanasul"
Potrivit unei traditii inaugurate in urma cu 29 de ani, in orasul Intorsura Buzaului se
organizeaza in prima duminica a lunii septembrie manifestarea cultural-artistica "Ciobanasul"
menita sa contribuie la valorificarea in contemporaneitate a elementelor autentice ale traditiei
muzicale si coregrafice din diferite zone etno-folclorice romanesti.
Constituindu-se intr-un prilej de nemijlocita cunoastere reciproca a valorilor artistice
cultivate si perpetuate de participanti, de evidentiere a preocuparilor comune pentru pastrarea si
afirmarea acestora, festivalul "Ciobanasul" isi propune extinderea ariei de cuprindere prin
invitarea formatiilor folclorice romanesti din judetele situate pe ambii versanti ai Carpatilor,
precum si a unor formatii din afara granitelor tarii.
Dupa 1989 aceasta frumoasa traditie a fost pastrata in pofida unor voci care reclamau ca
este un obicei comunist, ce apartine "Cantarii Romaniei", ca nu mai este de actualitate si nu
concorda cu noua democratie.
Casa de cultura Intorsura Buzaului a organizat in continuare aceasta sarbatoare
considerand-o o parghie importanta de pastrare a obiceiului si portului popular, a traditiei
folclorice de pe aceste meleaguri, fiind si o ocazie in care locuitorii din aceasta depresiune se pot
intalni la bucuria spectacolului si a cantecului. La fiecare noua editie am cautat sa imprimam atat
spectacolului cat si sarbatorii in sine un nou suflu si sa marcam in mod distinct cu ceva aparte
fiecare manifestare. Am reusit astfel ca, incepand din 1990, sa dam un caracter international
acestei sarbatori.
Festivalul "Traditia si folclorul sunt la ele acasa"

Din dorinta de a duce mai departe aceste valori inestimabile, conducerea Casei de cultura
Intorsura Buzaului, unitate de care apartine Caminul cultural din Floroaia Mare, a initiat in 1999
un festival intitulat "Traditia si folclorul sunt la ele acasa", prin care s-a urmarit continuarea si
mentinerea traditiilor de pe aceste meleaguri. Prin acest festival s-a incercat imbinarea muncii
oamenilor din aceasta zona, cresterea animalelor si traditiile folclorice.
Programul festivalului consta intr-o expozitie de animale (bovine si cabaline), urmata de
un concurs intitulat "Cel mai frumos animal de rasa" - concurs cu premii, urmat de un frumos
program folcloric unde sunt invitate mai multe formatii folclorice din zona si din tara.
Ultima editie s-a bucurat de aprecierea localnicilor care s-au adunat in numar mare la
acest festival, ceea ce arata ca in aceasta zona inca mai sunt iubitori de folclor care stiu sa
aprecieze frumusetea dansului si cantecului popular romanesc.
Festivalul de colinde
Corul "Cununa Carpatilor"
Constituiti initial intr-un grup vocal mixt, provenit dintr-un nucleu artistic cu vechi
traditii in zona, membrii Corului mixt "Cununa Carpatilor" sunt artisti amatori proveniti din
diferite medii sociale ale orasului Intorsura Buzaului si din localitatiel invecinate. "Actul de
nastere" al formatiei dateaza din 1995, anul fuziunii cu formatia artistica similara din localitatea
Sita Buzaului.
Odata cu diversificarea repertoriului, s-a trecut de la interpretarea la unison a unor
cantece din folclorul local la abordarea pe patru voci a pieselor corale din patrimoniul muzical
national, specificul formatiei constituindu-l in prezent interpretarea prelucrarilor folclorice si a
muzicii religioase ortodoxe in viziunea unor maestri ai componisticii romanesti.
Prezent la toate evenimentele artistice laice si religioase din viata comunitatii locale si ale
intregii comunitati multiculturale din judetul Covasna, Corul "Cununa Carpatilor" s-a remarcat
prin calitatea interpretarii unor piese corale de mare virtuozitate si de larga popularitate, precum
si cu prilejul participarii la manifestari de gen, organizate la nivel national sau in cadrul unor
schimbari culturale cu formatii similare din strainatate.
Traditii de Craciun
Craciunul este o sarbatoare a luminii, a compasiunii fata de semeni; o vreme de voiosie,
bucate alese si clipe de neuitat petrecute cu familia. Craciunul este in primul rand momentul in
care se strang toti membrii familiei, chiar daca unii sunt plecati departe. Membrii familiei incep

sa se stranga pe langa gospodina casei. Aceasta imparte sarcinile: tu alegi orezul, tu toci
carnea, tu cerni faina, tu tii ligheanul la framantat etc. Oricum se creaza o zarva si o agitatie
placuta. Una sau doua zile sunt dedicate coptului colacilor, cozonacilor, prajiturilor. De obicei
Ajunul si in preziua ajunului se pregatesc mancarurile. Daca la Ignat s-au facut preparatele de
porc atunci ramane de treaba numai pentru Ajun(sarmale, friptura, ciorba, salata de boeuf,
piftia sau raciturile de porc), daca nu atunci ea se va lupta si cu caltabosi, leber, chisca etc.
Miroase a mirodenii, mancarurile sunt gustate doar de gospodina daca ceilalti postesc sau se fac
pe negustate existand convingerea ca acestea vor iesi mai bune decat atunci cand sunt gustate.
In Ajunul Craciunului incep colindele. Copiii merg la colindat seara cel tarziu pana la
orele 23. Dupa aceasta ora misiunea este preluata de flacai de 17-18 ani sau de adulti (
barbati tineri sau perechi casatorite). Se colinda la poarta, in curte sau la fereastra. Prin unele
locuri

este

primit

in

casa

sa

colinde

oricine

ar

veni.

Ca rasplata pentru vestirea Nasterii colindatorii primesc diferite daruri: colaci, mere, nuci si mai
nou bani. Atunci cand colindatorii sunt flacai sau adulti se imparte si bautura.
Indiferent de momentul si grupul cu care se merge la colindat, este importanta
participarea deoarece multi cred ca mergand la colindat (ei sau macar cineva din casa) le va
merge bine tot anul. In aceeasi masura se crede ca primind colindatorii anul va fi bogat si cei din
casa vor fi sanatosi. Sunt multe casele in care primul colindator sau musafir asteptat este un
baiat/barbat ca sa le mearga bine tot anul.
Traditii de Paste
Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe
cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica
Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Saptamana mare are menirea
impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura
renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar
Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.
In Sambata Mare se oficiaza slujba de Inviere incepand cu ora 1, iar dupa terminarea
slujbei fiecare satean impreuna cu familia i-au Paste si inchina un pahar de vin rosu, urmand apio
masa incarcata cu bunatati obtinute majoritatea din carne de miel, oua. Totodata in acesta zi se
servesc primele produse lactate obtinute de la oi (cas, urda)

PROGRAMUL ACTIVITATILOR (cele mai importante)

* Zilele jocului si portului intorsurean, Festivalul "Ciobanasul", Editia a XXXV-a2009

festival cu caracter international unde participa an de an cca. 25 formatii folclorice, atat

din tara cat si din strainatate.

Data prima duminica din luna septembrie

* Festivalul obiceiurilor de primavara "Sarbatoarea oualor rosii de Paste", Editia a

XIII a-2009

concurs de oua incondeiate

expozitie de oua incondeate

cantece religioase

program folkloric

Data a III-a zi de Paste

* Festivalul obiceiurilor de toamna "Traditia si folclorul sunt la ele acasa", Editia a

VIII a-2009

concurs de animale "Cel mai frumos animal de rasa"

program folcloric

ziua recoltei

Data - 07.octombrie

* Festivalul obiceiurilor de iarna "Iata vin colindatorii", Editia a X a-2009

Colinde de Craciun

Obiceiuri traditionale de iarna

Data - 16.decembrie

* Spectacol omagial "Dor de Eminescu"

Data - 15.ianuarie

* Spectacol omagial de Ziua Nationala a Romaniei

Data - 01.decembrie

PUNCTE DE ATRACTIE TURISTIC DIN NTORSURA BUZULUI

n prezent localitatea este cunoscut pentru traditiile si obiceiurile populare din zon, dar
are titlul neoficial de "polul frigului" ntrucat 6 luni din 12 este iarna, nregistrndu-se foarte des
cele mai scazute temperaturi din tar.
ntreaga zon este traversat de rul Buzu, n care se adun zeci de praie. Rul Buzu
este unul dintre cele mai cunoscute ruri din partea de est a Romniei, cu o lungime total de 302
km. Acesta izvorste din Carpatii de sud-est, la est de Brasov.
mprejurimile orasului, fauna si flora bogat, calitatea aerului ofera posibilitti pentru
practicarea excursiilor si a sporturilor de iarn. Un punct atractiv al locului l reprezint
excursiile montane, vizitarea expozitiilor muzeale, participarea la festivalurile folclorice.
Dintre monumentele istorice mentionm biserica ortodx cu hramul Sf. Gheoghe,
construit n anul 1848, noua biseric catedral, precum si bisericile ortodoxe din Brdet si
Floroia Mare. Anual, n prima duminic din septembrie are loc srbtoarea folcloric
Ciobnasul.

ARTISTII ORASULUI NTORSURA BUZULUI

Ca artisti locali ai orasului Intorsura Buzaului se pot aminti:

* poetul-taran Ghita Baciu,

* sculptorul Petre Gaitan,
* oboistul Adrian Petrescu,
* Gheorghe Bularca,
* Viorel Tudoran,
* Benone Damian,
* etnomuzicologul Felicia Nicolescu etc.

CI DE ACCES CTRE LOCALITATE

Orasul ntorsura Buzului este usor accesibil datorit cilor de comunicatie care o strbat
att rutier ct si feroviar. Accesul la reteaua de drumuri se face prin intermediul DN 10 - Brasov
Buzu, iar feroviar pe calea ferat Brasov ntorsura Buzului (cu o lungime de 37 km), unde
se afl una dintre cele mai reprezentative opere de art Tunelul Teliu, ce este considerat cel mai
lung tunel din toat reteaua de ci ferate din Romnia (4.369 m).
Cum ajungeti in Intorsura Buzaului?
Cu masina
Prin DN10 de la Brasov sau Buzau.
Cu trenul
Prin gaa Intorsura Buzaului aflata pe linia secundara Brasov - Intorsura Buzaului.
Cu avionul
Prin aeroporturile din Bucuresti sau cel din Targu Mures si de acolo cu mijloace
auto.

ECONOMIA LOCALITTII

Viata de zi cu zi in depresiune nu era usoara datorita conditiilor climatic deosebite si a

solurilor putin fertile. Dezvoltarea economica a zonei s-a facut mai ale datorita exploaterii
materialului lemons din padurile de rasinoase si foioase care acopera versantii ce inconjoara
depresiune.
n momentul de fat, exist un numr de 126 entitti economice nregistrate si
operationale n ntorsura Buzului, dnd nastere unei cifre totale de afaceri de 11.070 milioane
Euro, ceea ce reprezint doar 1,52% din totalul cifrei de afaceri a judeului Covasna.
Mrimea companiilor este n general de la medie spre mic, majoritatea avnd sub 20 de
angajati.
Principalele sectoare din activitatea economic sunt agricultura, procesarea si prelucrarea
lemnului, constructii metalice, comertul.
CONSTRUCTII
Intorsura Buzaului are un numar de 1795 case proprietate privata si un numar de 12
blocuri de locuinte cu 39 scari si 690 apartamente, din care 635 proprietate.
Din anul 1990 si pana in anul 1998, s-a construit un singur bloc cu 16 apartamente
destinat familiilor tinere (Ordonanta 19).
In momentul de fata exista in constructie un bloc cu 12 apartamente, destinat tot pentru
familiile tinere.
Ponderea sectorului privat este de 97.7%.

CLIMA DIN NTORSURA BUZULUI

Depresiunea este considerate al doilea pol al frigului,, din Romania dupa localitatea
Joseni din judetul Mures.
In regimul de iarna, pe Raul Buzau apar fenomene specific apelor din zona de munte,
respective poduri de gheata si gheata la mal. In functie de numarul de zile cu inghet si
temperaturile minime inregistrate, podurile de gheata pot inregistra in lunile ianuarie si februarie
grosimi de pana la 50 de cm, iar gheata la mal se instaleaza incepand cu luna noiembrie si poate
tine pana in lunile martie-aprilie.

In acest oras s-au inregistrat cele mai scazute temperaturi din Romania. In 2006 cea mai
scazuta temperatura a fost de -41 C, doua zile consecutive.

FAUNA DIN NTORSURA BUZULUI

Speciile de animale prezente n aceasta zona apartin claselor de mamifere, pasari, reptile
si bratacieni de diferite ordine ordine de nevertebrate. Dintre mamiferele mari si mici ce
populeaza padurile de foioase si conifere amintesc: cerbul, caprioara, ursul brun, lupul, rasul,
pisica salbatica, jderul de copac, viezurele, dihorul, mistretul, vulpea, veverita.

VEGETATIA DIN NTORSURA BUZULUI

Vegetia predominant in Depresiunea Intorsura Buzaului este sub forma de paduri de
conifer defrisate masiv in ultimii ani, astfel incat suprafata ocupata de acestea a scazut forte mult.
Varsta padurilor este cuprinsa intre 0 si peste 120 de ani, clasele de vasta atingand
procente aproximativ egale.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
1.Batca M. Costumul popular romanesc-Album de arta popular, Bucuresti 2006;
2.Micu Emil Consideratii istorice asupra comunelor din depresiunea Intorsura Buzaului;
3. Studiul fizico-geografic-Depresiunea Intorsura Buzaului;
4.Moraru Olivia Arta Populara;
http://traditii.ro/
www.gazetadeagricultura.info
www.intorsurabuzaului.ro