Proiect de Management Muzeul ASTRA 2011-2014

STRUCTURA PROIECTULUI DE MANAGEMENT
A. Analiza socio-culturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi

propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent.
a.1. instituţii/organizaţii care se adresează aceleiaşi comunităţi;
Municipiul Sibiu, prin aşezarea sa în centrul României, la răscrucea unor importante

căi de comunicaţie a reprezentat, de-a lungul istoriei un centru economic şi cultural
unanim recunoscut. Oraş multietnic conservând importante vestigii istorice, Sibiul a
devenit o destinaţie preferată pentru turismul cultural, impunându-se înaintea unor oraşe
celebre din întreaga lume. În ultimii ani Sibiul a devenit principalul produs turistic al
ofertelor româneşti peste hotare. Restaurarea şi conservarea monumentelor din centrul
istoric, modernizarea infrastructurii publice, revitalizarea zonei industriale şi comerciale au
constituit principalele programe de dezvoltare economică, culturală şi socială ale
municipiului. La acestea se adaugă un efort susţinut de modernizare a localităţilor rurale
ale judeţului, sprijinirea instituţiilor de cultură, turism şi de învăţământ universitar.
In anul 2007 Sibiul a fost desemnat, alături de Luxemburg, Capitală Culturală
Europeană devenind o destinaţie preferată a turismului naţional şi internaţional. În aceste
condiţii generale de dezvoltare, la Sibiu se manifestă tot mai pregnant o apetenţă din ce în
ce mai mare a publicului, de toate vârstele, pentru participarea la manifestări culturale, în
ciuda unor evoluţii negative ale economiei naţionale.
Continuator al idealurilor românilor ardeleni care au fondat acum 150 de ani
Asociaţiunea pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA, Complexul
Naţional Muzeal ASTRA1,, prin cele patru unităţi muzeale şi cele cinci Departamente
specializate are astăzi cea mai vastă structură etno-muzeală din Romania: Muzeul
Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA (Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului),
Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”,
Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” şi departamentele Centrul
ASTRA pentru patrimoniu (Departamentul de conservare-restaurare), Departamentul de
film antropologic ASTRA Film, Centrul de informare şi documentare în etnologie „Cornel
Irimie”, Departamentul Marketing, Relaţii publice,Educaţie muzeală, Centrul de informare
turistică şi Serviciul Managementul proiectelor şi Relaţii internaţionale.
Completând în mod natural oferta istorică, de influenţă occidentală a vechiului burg
de pe Cibin, Muzeul ASTRA aduce în atenţia vizitatorilor bogăţia şi varietatea patrimoniului
etnografic naţional şi universal, organizat în colecţii şi valorificat prin intermediul
expoziţiilor de bază („permanente”) şi temporare, organizate la sediile instituţiei. Între
componentele Complexului se impune Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA
(Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului), un muzeu de reprezentare naţionala având
caracter unic prin tematică, original prin concepţie şi proiectare, genial prin valorificarea
ştiinţifică şi peisagistică a patrimoniului monumental şi obiectual expus pe o suprafaţă de
cca.100 ha în Dumbrava Sibiului.
La creşterea vizibilităţii şi succesului Muzeului au contribuit, în bună măsură, atât
diversitatea structurii sale patrimoniale, cât şi multitudinea ofertelor culturale şi de
agrement, în consens cu tendinţele cererii publicului vizitator. Astfel, în ultimii ani Muzeul
ASTRA a devenit o prezenţă vie, din ce în ce mai activă în contextul cultural sibian,
colaborând cu o multitudine de instituţii şi organizaţii culturale, începând de la
învăţământul primar, gimnazial şi universitar, muzee, biblioteci, teatre, asociaţii, fundaţii şi
alte societăţi cu caracter economic şi social, programele Muzeului adresându-se aceleiaşi

1
În continuare va apărea în text formularea Muzeul ASTRA.
1

comunităţi, fie prin realizarea de proiecte comune, fie prin încheierea de parteneriate sau
colaborări având ca scop implicarea instituţiei în viaţa cotidiană a cetăţenilor. Muzeul
ASTRA a colaborat, începând cu anul 2009 cu principalele instituţii de cultură, atât la nivel
municipal: Muzeul Naţional Brukenthal, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul Gong pentru
copii şi tineret, Muzeul Bisericii Evanghelice, Biblioteca Judeţeană ASTRA, Centrul
Cultural Interetnic Transilvania, Teatrul Naţional „Radu Stanca”, Direcţia Judeţeană pentru
Cultură şi Patrimoniu Naţional Sibiu etc., cât şi pe plan naţional cu: Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Satului
„Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul
Olteniei, Craiova, Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul Satului Maramureşean din
Sighetu Marmaţiei, Maramureş, Muzeul Satului Vâlcean, Bujoreni, Vâlcea, Muzeul Ţării
Făgăraşului „Valeriu Literat”, Făgăraş, Muzeul Naţional al Unirii, Alba-Iulia, Muzeul Satului
Bănăţean, Timişoara etc. şi la nivel internaţional cu Muzeele în aer liber din Norvegia
(Norsk Folkemuseum, Dokka, Sverresborg, Maihaugen), Muzeele din Germania (Berlin,
Kornwestheim, Detmold), Muzeul în aer liber din Szentendre (Ungaria), Metropolitan
Museum (New York, SUA), cu alte muzee partenere: Muzeul Old Sturbridge Village,
Sturbridge-Massachusetts SUA (1998), Muzeul în aer liber Hessenpark GmbH (1995),
Neu-Anspach, Germania, Muzeul în aer liber Etar Gabrovo, Bulgaria (1998), Asociaţia
Muzeului Transilvănean din Gundelsheim (1999), Asociaţia de Parteneriat Klagenfurt –
Sibiu (1999), SINTEF - Norvegia (2009) şi cu Agenţia de inspectare şi restaurare a
monumentelor Republicii Moldova, Chişinău (2010).
O colaborare specială se realizează cu instituţiile de învăţământ superior universitar,
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Transilvania” din Braşov,
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, Facultatea de
Arhitectură „G.M. Cantacuzino” din Iaşi, pentru realizarea unor programe teoretice şi
practice de pregătire şi specializare a studenţilor restauratori şi arhitecţi, designer,
etnografi, sociologi, ingineri, ziarişti etc.
Muzeul ASTRA, continuă colaborarea pentru susţinerea muzeelor orăşeneşti şi
comunale din zona Sibiului: Muzeul de Istorie Mediaş, Muzeul de istorie „Valea
Hârtibaciului” din Agnita, Muzeul Orăşenesc din Dumbrăveni, Muzeul Cisnadie, Muzeul
Sălişte, Muzeul Orlat, Muzeul din Cacova, Muzeul de Icoane pe sticlă „Zosim Oancea” din
Sibiel etc., considerând că numai printr-o colaborare activă toţi factorii culturali vor putea
constitui o reţea de oferte culturale diverse şi atrăgătoare pentru dezvoltarea turismului
cultural durabil cu efecte benefice, de lungă durată asupra patrimoniului cultural şi asupra
economiei locale. În acest context, rolul Muzeului ASTRA este acela de catalizator al
iniţiativelor muzeale locale, al dezvoltării şi conservării colecţiilor şi al valorificării ştiinţifice
al acestora prin asistenţă de specialitate, organizare de cursuri pentru iniţierea şi
pregătirea personalului de specialitatea în domeniul muzeologiei, conservării şi restaurării,
organizării de programe cultural.
Departamentul ASTRA Film, Centru de documentare, cercetare antropologică şi
educaţie vizuală, derulează peste 53 de parteneriate internaţionale, din care amintim:
University College of Economics; Oxford Academy of Departamentary Film (UK), IDFA,
International Documentary Film Festival Amsterdam (Olanda), Cinéma du Réel
International Documentary Film Festival (France).
a.2. participarea instituţiei în/la programe/proiecte europene/internaţionale;

Muzeul ASTRA s-a dovedit a fi, pe plan naţional, una dintre cele mai active instituţii
de cultură în activitatea de accesare a fondurilor şi participare la programele europene în
domeniul culturii şi turismului.
2

a.2.1. Muzeul ASTRA beneficiar al fondurilor acordate prin Mecanismul Financiar
SEE
Mecanismul Financiar SEE constituie un program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi
Norvegia pentru proiecte ce contribuie la coeziune economică şi socială.
În vederea realizării obiectivelor de restaurare şi conservare a patrimoniului muzeal,
Muzeul ASTRA a accesat fonduri externe nerambursabile care să sprijine astfel
valorificarea adecvată a patrimoniului cultural naţional administrat de Muzeul Civilizaţiei
Populare Tradiţionale ASTRA din Dumbrava Sibiului - Programul Conservarea şi
restaurare patrimoniului etnografic în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA
(aprilie 2009 - aprilie 2011). Rezultatele vizate includ:
‐ Construirea Centrului ASTRA pentru patrimoniu - un total de 2.878 mp (depozite,
laboratoare de conservare şi restaurare, spaţii pentru pregătirea conservatorilor şi
restauratorilor - CePCoR).
‐ Reconstrucţia a opt monumente cuprinse în planul tematic al Muzeului.
o Gospodărie de pietrar din Cupşeni, judeţul Maramureş
o Gospodărie de miner marmorar din Alun, judeţul Hunedoara
o Gospodărie de miner aurar, Corna, judeţul Alba
o Gospodărie de miner sărar din Sărăţeni, judeţul Mureş
o Gospodărie de pomicultor din Bălăneşti, judeţul Gorj
o Complex hidraulic din Rebrişoara, judeţul Bistriţa-Năsăud
o Gospodărie de jogărar, Gura Râului, judeţul Sibiu
o Casă cu atelier pentru confecţionat găitane, Şcheii Braşovului, judeţul Braşov
‐ Restaurarea integrală a 45 de piese de mobilier pictat din colecţia muzeului, cele
mai afectate de condiţiile improprii de depozitare.
‐ schimbarea învelitorilor degradate la 12 construcţii din expoziţia în aer liber
o Gospodărie-atelier de olar, Oboga, judeţul Olt
o Gospodărie-atelier de olar, Săcel, judeţul Maramureş
o Gospodărie-atelier pentru prelucrarea borangicului, Croici-Mătăsari, judeţul Gorj
o Piuă cu batere orizontală şi vâltoare (admisie prin butoni), Sicheviţa, judeţul Caraş-
Severin
o Moară cu şase ciuturi, Găleşoaia, judeţul Gorj
o Gospodărie-atelier de confecţionat instrumente muzicale, Câmpulung Moldovenesc,
judeţul Suceava
o Gospodărie de agricultor din Podişul Transilvaniei, Mierţa-Dragu, judeţul Sălaj
o Gospodărie de agricultor, Feneş, judeţul Alba
o Crângul din Apuseni - complex de case şi anexe gospodăreşti
o Gospodărie-atelier de dogar-rotar, Obârşa, judeţul Hunedoara
o Gospodărie-atelier pentru prelucrarea cânepii şi de funărit, Săsăuş, judeţul Sibiu
o Cramă de vie cu beci, Corni-Huşi, judeţul Vaslui
‐ tratamente de hidrofugare la 20 de construcţii, sistematizarea pe verticală a
terenurilor mlăştinoase;
‐ schimburi de experienţă cu specialişti din Norvegia: 21 de specialişti; 4 deplasări în
Norvegia; 9 muzee vizitate.
‐ Organizarea work-shopu-ului Conservation and restoration of ethnographic heritage
in ASTRA Open Air Museum - Dumbrava Sibiului, 6 - 8 octombrie 2010
Prin bugetul proiectului sunt finanţate şi activităţi de coordonare, implementare,
promovare şi diseminare. Au fost prevăzute vizite de studiu precum şi un schimb de
experienţă cu Institutul de cercetare SINTEF Building and Infrastructure din Norvegia.
Bugetul total prevăzut pentru realizarea proiectului de conservare şi restaurare a
patrimoniului din Muzeul în aer liber se ridică la suma de 2.916 238 euro.
Data de finalizare a proiectului - 30 aprilie 2011.
3

a.2.2. Muzeul ASTRA beneficiar al fondurilor acordate prin Programul Cultura 2007 –
2013 (componenta 1.2.1)
1. Proiectul Design Recherche Europe Art Metier (DREAM). Designul şi Cercetarea

Meşteşugurilor Artistice Europene (mai 2010 - mai 2011); valoarea proiectului 16.800
EURO
Coordonatorul proiectului: Institutul Naţional al Meşteşugurilor Artistice (INMA), Franţa
Parteneri: Muzeul ASTRA - România; Fundaţia Spaniolă pentru Inovaţie în Artizanat
(FUNDESARTE), Spania; Observatorul Meşteşugurilor Artistice (OmA), Italia;
Universitatea de Artă şi Design Finlanda (MUOVA), Vassa, Finlanda
Obiectivul proiectului vizează valorificarea patrimoniului tradiţional european, definirea
şi poziţionarea meşteşugurile tradiţionale în contextul actual. Se urmăreşte formarea
unei noi generaţii de cursanţi europeni (artişti sau meşteşugari) care să îmbine în
cadrul atelierelor experimentale de creaţie - “Master Class" meşteşugurile şi designul
(patrimoniul, creativitatea, inovaţia).
2. Proiectul Carnivali - King of Europa - Carnavalul - Regele Europei (noiembrie 2010-
noiembrie 2012); valoarea proiectului 14.000 EURO
Coordonatorul proiectului: Museo degli Usi e Costumi della Gente Trentina, San
Michele all’Adige
Parteneri: Ethnographic Institute and Museum,Bulgarian Academy of Sciences Sofia –
Bulgaria, Musée des Civilisations de l’Europeet de la Méditerranée Marseille – France
Etnografski Muzej Zagreb – Croatia, Nacionalna Ustanova Muzej na Makedonija
Skopje – Macedonia Slovenski Etnografski Muzej Ljubljana - Slovenia Euskal Museoa.
Bilbao Bilbao - Spain Państwowe Muzeum Etnograficzne w Warszawie, Warsaw -
Poland
Obiectivul proiectului vizează evidenţierea fondului comun european şi a varietăţii
formelor de exprimare artistică a fiecărei ţări sau regiuni în practicarea ritualurilor cu
măşti. Se prevede realizarea unui ansamblu de activităţi: cercetare de teren, filme,
expoziţii itinerante, publicarea unui catalog, activităţi educative şi conferinţe etc.
a.2.3. organizarea celei de a X-a ediţii a ASTRA FILM FESTIVAL 2009
Cea de-a X-a ediţie a Festivalului internaţional de film de la Sibiu s-a desfăşurat la
Sibiu, între 26 octombrie şi 1 noiembrie 2009. ASTRA FILM FESTIVAL, recunoscut ca
unul dintre evenimentele cele mai importante ale cinematografiei din Europa, laureat al
Premiului de excelenţă pentru Artă & Cultură, pentru cel mai bun proiect cultural din
România, la Gala Premiilor Societăţii Civile (2008), a sărbătorit cea de-a X-a ediţie, între
26 octombrie şi 1 noiembrie 2009.
ASTRA FILM SIBIU 2009, ediţie jubiliară, a fost un eveniment major în viaţa
culturală din România şi în cinematografia europeană. ASTRA FILM 2009 a avut o
structură complexă, care a îmbinat secţiunile competiţionale: internaţional, Europa,
România şi student cu programe speciale de mare interes: portrete ale marilor regizori,
întâlniri cu şi pentru cineaşti, ateliere, dezbateri. Programele tematice, expoziţiile de
fotografie, concertele şi spectacolele, au completat programul Festivalului ASTRA FILM.
a.2.4. participări la proiecte internaţionale

Nr. Denumirea Locaţia Perioada
Crt.
1. Conferinţa internaţională Indoor air Viena, Austria 17-19 aprilie 2008
quality, ediţia a VIII-
2. ART 2008, ediţia a 9-a Conferinţa Ierusalim, Israel 25-30 mai 2008
internaţională de investigaţii non şi
4

micro-distructive ale patrimoniului
mobil
3. Colocviul Internaţional Istroromânii - Sibiu, România 5 – 6 septembrie 2008
consolidarea şi permanentizarea
valorilor şi tradiţiilor
4. The 15th Triennial Conference, New Delhi, India 22 – 29 septembrie
ICOM-CC 2008 2008
5. A doua Conferinţă Internaţională Bucureşti, România 8-11 septembrie 2008
Advanced Materials and System
6. Congresul IIC – Conservare şi acces, Londra, Marea 15-19 septembrie
Britanie 2008
7. Simpozionul Internaţional de Dresda, Germania 21 – 27 septembrie
Ceramică 2008
8. Congresul Internaţional Identitate Timişoara, România 10 – 13 octombrie
culturală a tuturor românilor, 2008
Timişoara,
9. Conferinţa Anuală Muzeală Bucureşti, România 19 – 22 octombrie
Regională (participare internaţională 2008
10. Simpozionul Internaţional Iaşi, România 2008
Conservarea şi Restaurarea Artei
Ecleziastice
11. Reuniunea anuală FRACCU, Bucureşti, România; octombrie 2008
Veliko-Târnovo,
Bulgaria
12. Simpozionul Internaţional Atenţie, Helsinki, Finlanda februarie - august
ţigani! Istoria unei neînţelegeri 2009
13. Simpozionul Internaţional Le passion Grenoble, Franţa 23-29 aprilie 2009
du bois
14. Conferinţa Europeană a Muzeelor Zagreb, Croaţia 26-29 mai 2009
Etnografice din Sud-Estul Europei
15. Sesiunea internaţională Zilele limbii Zejane şi Suşnieviţa 9 - 12 iulie 2009
Vlaski sau Zejanski din Croaţia
16. COST D42 - Chemical Interactions Casa Artelor, sala de 21-21 septembrie
between Cultural Artefacts and conferinţe 2009
Indoor Environment (EnviArt) Colaborare cu INOE,
Măgurele, Ilfov
17. Conferinţa Internaţională LACONA Casa Artelor, sala de 22-25 septembrie
VIII, Sibiu, conferinţe 2009
Laserul în conservarea obiectelor de Sala Thalia
artă Colaborare cu INOE,
Măgurele, Ilfov
18. Conferinţa şi salonul internaţional de Muzeul de artă septembrie 2009
Restaurare, MATCONS Craiova Craiova,
Departamentul de
conservare
restaurare
19. Congresul internaţional al românilor Timişoara, România 9 - 12 octombrie 2009
de pretutindeni,
20. Conferinţa Internaţională Două Institutul pentru 9-10 octombrie 2009
decade de cercetări despre rromi din Studierea
România Problemelor
Minorităţilor
Naţionale, Cluj
Napoca
21. Conferinţa Generală UNESCO, Paris, Sediul UNESCO 15 - 17 octombrie
Franţa, expoziţia interactivă Paris 2009
5

“Dezvoltarea prin cultură“
22. Conferinţa Internaţională Carnaval San-Michele, Italia 6-8 noiembrie 2009
King of Europe
23. Simpozionul Internaţional Românii Despărţământul 20 - 22 noiembrie
din afara graniţelor ţării. Europa de ASTRA „Mihail 2009
lângă noi. Identitate şi Kogălniceanu” Iaşi
multiculturalitate în Bucovina istorică Muzeul Literaturii
Române Iaşi
24. Conferinţa Generală UNESCO, Paris, Sediul UNESCO 15 - 20 octombrie
Franţa, expoziţia interactivă Paris 2009
“Dezvoltarea prin cultură“
Programul “Tezaure Umane Vii“
25. Congresul Internaţional pentru Sibiu, România 20 - 23 mai 2010
Studiul dansurilor macabre şi al artei
macabre în general
Expoziţia Gert Fabritius Lumea
Apocalipsei
26. Completarea colecţie de instrumente Belgia şi SUA ianuarie - iunie 2010
muzicale a Muzeului Regal al Africii
Centrale, în calitate de consultant
pentru Muzeul Internaţional al
Instrumentelor Muzicale, Arizona
SUA
27. Cursul Internaţional Conservarea Norvegia 25 mai - 2 iulie 2010
lemnului - ICCROM, NIKU, NTNU
28. Simpozionul Naţional cu participare Sibiu, România 10 - 14 iunie 2010
internaţională Hrana - între
necesitate şi artă la români şi la
minorităţi
29. Expoziţia Construcţii norvegiene - Sibiu, România Iulie 2010
Ambasada Norvegiei
30. Organizarea work-shopu-ului Sibiu, România 6-8 octombrie 2010
Conservation and restoration of
ethnographic heritage in ASTRA
Open Air Museum - Dumbrava
Sibiului
31. Expoziţia Naşterea Domnului. Sibiu, România decembrie 2010
Obiceiuri de Crăciun din Carintia
Colaborări internaţionale derulate de Studioul ASTRA FILM:

2008
- Organizarea workshop-ului internaţional, Introduction in Documentary Filmmaking în
colaborare cu Oxford Academy of Documentary Film
- „Astra Film Fest 2007. Postimpresii – Cracovia, Polonia
- Carte blanche pentru ASTRA FILM; Festivalul Internaţional Jean Rouch – Paris, Franţa (15
– 23 martie 2008),
- Audio-Visual Laboratory – Slovenia
- Brave Festival – Polonia
- Săptămâna documentarului românesc, Ţara mea- La mia Terra.România văzută prin prisma
documentariştilor – Torino, Italia
- Instituto Cultural Rumano de Madrid – Spania – Blestemul ariciului, La drum
- KinoLev/Idea Museum – Ukraina – Blestemul ariciului
- ASTRA FILM în Siberia,
- Expozitia Transilvania Mea – program special al ASTRA FILM în Siberia a cuprins 200 de
lucrări despre Transilvania şi peste 40 de fotografi din România şi din străinătate
- ASTRA FILM în Poznan, Polonia –
6

2009
- Documenta Madrid, Festival internaţional de film documentar,
- Media Wave Gyor, Ungaria, realizare si prezentare program Documentarul românesc în cadrul
festivalului internaţional – colaborare cu ICR Budapesta;
- Festivalul ROMANI KULTURA, Sinaia, concepţie program de filme documentare despre
cultura romă, prezentarea documentarelor în cadrul evenimentului;
- Europai-Magyar Cigany Filmfesztival, Festival internaţional de film, Budapesta – participare
cu filmul Blestemul ariciului;
- Roma Cult Fest, Bucureşti, participare cu filmul Blestemul ariciului;
- National Identity and the Media, proiect de cercetare derulat de Universitatea „Dunărea de
jos” Galaţi
- Colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe
- Colaborare cu Centrul Cultural Francez Cluj,
- ASTRA FILM FESTIVAL la Ljubljana - Prezentare a festivalului şi a unei selecţii de filme
finaliste la ASTRA FILM
2010
- colaborarea cu UCLA Film and Television Archive la proiectul Contemporary Romanian
Cinema, aprilie
- CosyMo’s Solar Cinema. European Tour, 5 august 2010, eveniment organizat de www.spixii.ro
în colaborare cu ASTRA Film;
- Expoziţia Raising Dust - Encounters in Relational Geography, organizat de Calvert 22 astfel:1
iunie - 2 iulie, la Open Space, Viena; 8 decembrie – 20 February 2011, la Calvert, Londra;
- eveniment de promovare a filmului documentar românesc în Polonia, desfăşurat la Centrul
Cultural Koneser din Varşovia, în data de 10 decembrie, organizat de ICR
- De longe, de perto (De departe, de aproape), proiect cultural în Portugalia dedicat ocupaţiilor
tradiţionale din România, 10 iulie - 14 august,
- participarea la Conferinţa Internaţională de Antropologie Vizuală de la Budapesta,
a.2.5. participări la programe internaţionale de cercetare:
Nr. Denumirea Colaboratori/Locaţia Perioada

Crt.
1. COST D42 - Chemical Interactions Institutul Naţional pentru 2008 - 2009
between Cultural Artefacts and Optoelectronică
Indoor Environment (EnviArt)
2. Istroromânii. Consolidarea şi Administraţia Fondului Cultural 2008-2009
permanentizarea valorilor şi Naţional - 10 localităţi din Serbia
tradiţiilor
3. Programul de cercetare a românilor Mălainiţa, Negotin, Valea 20-24 aprilie
de pe Valea Timocului Timocului, Serbia 2009
4. Programul de cercetare a românilor Scopje, Tetovo, Macedonia 26-30 iunie
din Macedonia 2009
5. Proiectul Design Recherche Institutul Naţional al Meşteşugurilor mai 2010 - mai
Europe Art Metier (DREAM). Artistice (INMA), Franţa 2011
Designul şi Cercetarea Parteneri: Muzeul ASTRA -
Meşteşugurilor Artistice Europene România; Fundaţia Spaniolă pentru
Inovaţie în Artizanat
(FUNDESARTE), Spania;
Observatorul Meşteşugurilor
Artistice (OmA), Italia;
Universitatea de Artă şi Design
Finlanda (MUOVA), Vassa,
Finlanda
6. Proiectul Carnivali - King of Europa Museo degli Usi e Costumi della noiembrie 2010
Carnavalul - Regele Europei Gente Trentina, San Michele - noiembrie
all’Adige 2012
7

Parteneri: Ethnographic Institute
and Museum,Bulgarian Academy
of Sciences Sofia – Bulgaria,
Musée des Civilisations de
l’Europeet de la Méditerranée
Marseille – France Etnografski
Muzej Zagreb – Croatia,
Nacionalna Ustanova Muzej na
Makedonija Skopje – Macedonia
Slovenski Etnografski Muzej
Ljubljana - Slovenia Euskal
Museoa. Bilbao Bilbao - Spain
Państwowe Muzeum Etnograficzne
w Warszawie, Warsaw - Poland
7. Mobilierul transilvănean din colaborare cu cercetătorii englezi 2011-2014
perspectivă social-culturală, sudul dr. Bernard David Cotton şi Gerry
Transilvaniei Cotton cu participarea şcolilor din
localităţile urbane şi rurale din
juduţul Sibiu
8. Cercetări de teren prind cultura şi Muzeul Transilvanean din 2011 - 2014
civilizaţia săsească din Gundelsheim, Consistoriu
Transilvania Evanghelic din Sibiu şi Muzeul
Orasenesc din Kornwestheim i
a.3. cunoaşterea activităţii instituţiei în/de către comunitatea beneficiară a acestora;

Prin aşezarea, în centrul României, la răscrucea drumurilor comerciale, prin
diversitatea şi frumuseţea peisajului şi prin bogăţia şi varietatea patrimoniului istoric şi
etnografic Municipiul şi Judeţul Sibiu sunt destinaţii tentante pentru turiştii români şi străini.
Oraş multisecular, centru economic şi cultural Sibiul a cunoscut o permanentă afirmare în
planul vieţii culturale şi economice a României. Judeţul Sibiu, cu un patrimoniu de
1.362.005 bunuri culturale, reprezentând 11,4% din totalul pieselor din muzeele ţării, se
situează pe locul doi în România, după Bucureşti.
În Sibiu, în ultimii ani, se asistă la o concurenţă benefică între cele două instituţii
muzeale de profil: Muzeul Naţional Brukenthal şi Muzeul ASTRA, instituţii cu vocaţie şi
notorietate europeană, an de an asistând la o creştere, relativ constantă, a numărului de
vizitatori, dar şi a produselor culturale, lansate pe piaţa bunurilor culturale (carte, reviste,
pliante şi o gamă diversificată de articole promoţional).
În centrul cunoaşterii programelor instituţiei se află Serviciul de marketing şi relaţii
publice, în cadrul căruia funcţionează din anul 2007 primul centru de informare turistică
amplasat într-un muzeu.
Prin promovare Muzeul îşi aduce „produsele” în atenţia consumatorilor. Muzeul
ASTRA îşi popularizează activitatea printr-un sistem complex de mijloace care se pot
încadra în trei direcţii principale: publicitate, contact personal, relaţii publice. Publicitatea
utilizează orice formă pentru a răspândi mesaje despre un program cultural, o manifestare
sau eveniment şi poate fi direcţionată către una sau mai multe categorii sociale sau către
publicul larg. Mijloacele mass-media sunt cele mai importante mijloace de răspândire a
informaţiei. Radioul şi televiziunea sunt de departe cele mai importante surse de informaţii,
la fel ziarele şi periodicele sunt potrivite pentru a difuza mesaje cu valoare de actualitate.
În acest sens există o preocupare atentă pentru transmiterea corectă şi eficientă a
informaţiilor legate de întreaga activitate a instituţiei:
− Comunicate de presă cu articole de prezentare a fiecărei manifestări – articole
descriptive, însoţite de imagini elocvente şi de copie după afiş;
− Organizarea de conferinţe de presă cu participarea conducerii instituţiei şi ai
8

coordonatorilor unor evenimente;
− Newsletter săptămânal, adresat reprezentanţilor mass-media, colaboratorilor şi
tuturor celor înscrişi pe lista de newsletter;
− Scurte comunicate transmise prin intermediul reţelelor de socializare Twitter şi
Facebook;
− Imagini reprezentative publicate pe situl flicker.com;
− Spoturi video şi prezentări PowerPoint publicate pe situl youtube.com;
− Calendar de evenimente, în limbile română şi engleză, actualizat constant pe
siturile www.muzeulastra.ro şi www.muzeulastra.com;
− Prezentarea acţiunilor proprii pe blogul Jurnal Virtual;
− Realizarea de micro-situri de eveniment: situl proiectului Conservarea şi
restaurarea patrimoniului cultural din Dumbrava Sibiului, situl evenimentului
Găleşoaia: lumea veche vs. lumea nouă, situl expoziţiei itinerante Muzeul “ASTRA”
vine în şcoala ta.
− Realizarea de afişe prin intermediul Centrului de Informare şi Documentare “Cornel
Irimie” şi distribuirea acestora prin intermediul Casei de Cultură a Municipiului Sibiu;
− Afişaj actualizat permanent la afişierele proprii din următoarele locaţii: “Casa
Hermes”, “Casa Artelor”, “Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA””,
Afişierul de lângă intrarea în Grădina Zoologică, afişierele din pasajele Continental
Forum şi Magazin Dumbrava, Centrul de Informare Turistică din Muzeul în aer liber
etc.;
− Afişaj în spaţiile deţinute de instituţii partenere: librăria “Constantin Noica”, Casa
Luxemburg, Universitate, hoteluri şi pensiuni din municipiul Sibiu, holul Gării
SNCFR Sibiu, centrele de informare turistică din judeţ etc.;
− Afişarea de bannere pe sediile proprii – în centrul oraşului -, în spaţii publice – prin
intermediul Primăriei Municipiului Sibiu -, la porţile de acces în Muzeul în aer liber;
− Realizarea de invitaţii personalizate şi expedierea acestora către colaboratorii fideli
ai instituţiei şi către personalităţi publice importante;
− Realizarea şi distribuirea de flyere prin abordarea directă a trecătorilor (în zona
Piaţa Mare), prin intermediul Centrului de Informare Turistică propriu, prin
intermediul casieriilor sau prin intermediul unor instituţii partenere (librăria
„Constantin Noica”, Casa Luxemburg, hoteluri etc.);
− Menţinerea şi actualizarea panourilor publicitare din municipiul Sibiu (Parcul
ASTRA, Bulevardul “Vasile Milea”) şi de la toate punctele de acces în oraş;
− Difuzarea de spoturi publicitare pe ecrane LCD ale reţelei private Cocalisa şi pe
autobuze Tursib;
− Difuzarea de spoturi pe ecranul LCD deţinut de Teatrul Naţional “Radu Stanca”;
− Realizarea de parteneriate media cu posturi de televiziune şi de radio, cu ziare
locale şi naţionale, cu reviste de cultură etc.;
− Postarea comunicatelor de presă, a unor spoturi sau machete pe siturile partenere:
situri de ştiri despre Sibiu, situri de eveniment, situri specializate în turism, situri de
comunicate media etc.;
− Realizarea şi afişarea unui panou de prezentare la Aeroportul din Sibiu;
− Programarea unor emisiuni, reportaje şi interviuri la posturi de televiziune şi radio
locale şi naţionale;
− Prezentarea proiectelor proprii prin intermediul sitului de turism al Primăriei
Municipiului Sibiu, al broşurii editate de Primărie şi al newsletter-ului periodic
transmis de această instituţie;
− Actualizarea şi publicarea broşurii Servicii cultural-turistice şi al unui pliant cu
aceeaşi temă;
− Publicarea unor broşuri de prezentare a unor proiecte (Găleşoaia: lumea veche vs.
9

Lumea nouă, Hilarie Mitrea etc.);
− Distribuirea de materiale publicitare la târgurile de turism naţionale şi internaţionale
(prin intermediul standului Primăriei Municipiului Sibiu sau cu standuri proprii);
− Actualizarea unor ghiduri sau pliante de prezentare: Muzeul „Franz Binder”, Muzeul
în aer liber etc.;
− Realizarea unui pliant de promovare a programului de pedagogie muzeală;
− Itinerare unor expoziţii cu scop publicitar: în instituţii de învăţământ din judeţul Sibiu,
la muzee din Bucureşti, Mediaş, Târgu-Jiu etc.;
− Realizarea unor afişe de promovare a Muzeului în aer liber, reprezentative pentru
fiecare sezon;
− Publicarea şi distribuirea a două calendare cu imagini din Muzeul în aer liber şi cu
lista sărbătorilor populare;
− Tipărirea de noi seturi de vederi cu imagini din patrimoniul instituţiei;
− Realizarea, prin intermediul partenerilor, a unor tururi virtuale ale unităţilor muzeale;
− Distribuirea de CD-uri cu Catalogul Muzeului în aer liber, cu albume fotografice etc.;
− Distribuirea de filme care promovează teme de cercetare sau proiecte ale instituţiei;
− Instalarea, prin intermediul partenerilor, a două camere web în Muzeul în aer liber şi
preluarea imaginilor transmise de acestea pe mai multe situri web;
− Transmiterea directă de informaţii prin intermediul Centrului de Informare Turistică
din Muzeul în aer liber;
− Programarea unor întâlniri în vederea prezentării proiectelor instituţiei noastre şi a
găsirii de noi oportunităţi de colaborare cu inspectori şcolari, directori de hoteluri şi
librării, redactori-şefi ai unor publicaţii, directori ai unor instituţii de cultură din Sibiu;
− Realizarea şi transmiterea pe email a unor oferte turistice: Vacanţă de vis în
Dumbrava Sibiului, Team-Building-uri în Dumbrava Sibiului etc.;
− Realizarea unor acţiuni cu scop promoţional: Noaptea Muzeelor şi Ziua
Internaţională a muzeelor, Ziua Sugarului Sibian, Dragobetele în Muzeul în aer
libe.;
− Publicarea de machete publicitare de tip concurs în ziare şi reviste din Sibiu;
− Oferirea posibilităţii de vizitare gratuită a unităţilor muzeale proprii în mai multe
rânduri;
− Transmiterea de legitimaţii gratuite unor personalităţi importante, sponsorilor şi
colaboratorilor apropiaţi;
− Realizarea unei oferte de abonament la preţ redus pentru cadrele didactice din
judeţul Sibiu;
− Realizarea, prin intermediul partenerilor, a unor obiecte personalizate, cu imagini
din Muzeul în aer liber şi vânzarea acestora în Galeriile de Artă Populară;
− Derularea programului de pedagogie muzeală în sală şi în Muzeul în aer liber,
având, pe lângă scopul educaţional propriu-zis, şi obiectivul formării unui public
fidel;
− Publicarea de machete în toate numerele revistelor de eveniment care apar în
Sibiu;
− Realizarea de bilete şi abonamente personalizate;
− Organizarea de vernisaje, lansări de carte, lansări ale revistelor de cultură;
− Distribuirea de materiale publicitare cu prilejul participărilor la conferinţe şi sesiuni
de comunicări din ţară şi din străinătate.
− Proiecte sociale: Cadouri pentru elevii şcolii din Fofeldea, Manifestări menite să
promoveze creativitatea persoanelor cu handicap etc.
a.4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi de PR/de strategii
media;
10

Este din ce în ce mai important ca publicul să fie întâmpinat într-un mod
profesionist. Nu este vorba numai despre calitatea activităţilor ce ţin de conţinut, dar şi
despre facilităţi, acestea determinând gradul de satisfacţie al vizitatorilor. Această cale
este cea mai sigură şi durabilă metodă pentru îmbunătăţirea promovării Muzeului. Desigur
că relaţiile publice cuprind toate tipurile de comunicaţii dintre Muzeu şi lumea exterioară:
Realizarea unei strategii anuale de promovare a activităţilor instituţiei;
Realizarea de acorduri de colaborare cu parteneri din mass-media: presa scrisă
cotidiană şi săptămânală din Sibiu (Tribuna, Monitorul de Sibiu, Rondul de Sibiu,
Sibiu 100% şi InfoSib), şase posturi de radio cu audienţă locală (Kiss FM, Magic
FM, Eveniment Sibiu, Antena Sibiului, Radio Sibiu, Radio Vocea Evangheliei), două
posturi de radio cu audienţă regională - Transilvania (Târgu Mureş şi Cluj), două
posturi de radio cu audienţă naţională (Radio România Actualităţi şi Radio România
Cultural), două posturi de televiziune cu audienţă locală (TV Eveniment şi TV Sibiu),
trei posturi de televiziune cu audienţă regională (TVR Cluj, TVR Târgu Mureş, TV
Alfa Media), trei posturi de televiziune cu audienţă naţională (TVR 3, PRO TV,
Antena 1), partenerii din domeniul on-line (sibiul.ro, stirisibiu.ro, sibiu360.ro,
sibiu.net, sibienii.ro etc.), colaborări cu presa scrisă naţională cotidiană şi periodică
(Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Gândul, Ziua, Cotidianul, Curentul, Azi, Force
Tourism, vacanţe şi călătorii, Lumina, Formula As, Ioana, Ferma, Tradiţii, Casa şi
Grădina, Revista Satul, Antichităţi, ASTRA, Telegraful Român etc.)
Promovarea prin intermediul instituţiilor culturale şi administrative din Sibiu şi din
ţară: Primăria municipiului Sibiu (Broşura turistică anuală, calendar de evenimente
publicat pe site-ul sibiu.ro), Casa de Cultură a Municipiului Sibiu (afişaj în reţeaua
proprie din oraş), Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu (Broşura anuală, Newsletter
lunar), reţeaua de Centre de Informare Turistică din oraş şi din judeţ (15 unităţi), iar
la nivel naţional prin intermediul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional
(cultura.ro, broşuri specializate etc.), Ministerului Dezvoltării regionale şi Turismului
(calendare 2010), cIMeC (cimec.ro - bază de date on-line cu patrimoniul muzeal,
cimec.wordpress.com - blog de evenimente culturale recomandate), RNMR (hartă
cu muzeele din reţea, muzee.org, alte materiale tipărite), site-urile Direcţiilor
Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, Patriarhia Română (programul de
pelerinaje etc.);
Reviste de eveniment (Zile şi nopţi, 7 seri, 24 Fun)
Reviste culturale (Transilvania - numere tematice dedicate Muzeului, Profil Cultural,
Euphorion - machetă în fiecare număr, Observator Cultural - evenimetele
importante promovate în revistă şi pe site, Dilema Veche, Clipa)
Organizarea de conferinţe de presă periodice, pentru informare privind direcţiile de
dezvoltare ale Muzeului sau pentru promovarea evenimentelor curente;
Promovarea prin intermediul agenţiilor de presă naţionale: Agerpres, Mediafax,
Amos News, RGN Press, Basilica;
Acorduri de colaborare, în scopul promovării reciproce, cu librăria „Constantin
Noica”, cu hoteluri din municipiul Sibiu, cu firme deţinătoare a unor situri web etc.;
Întâlniri şi negocieri directe cu colaboratori din cadrul altor instituţii;
Stabilirea unui buget de promovare a manifestărilor instituţiei;
Realizarea unui contract în vederea ameliorării sitului web www.muzeulastra.ro;
Conturarea unui cerc de prieteni ai muzeului (vizitatori fideli, studenţi, oameni de
cultură etc. care să promoveze acţiunile Muzeului);
Utilizarea cât mai multor canale de comunicare posibile.
11

a.5. reflectarea instituţiei în presa de specialitate;
2008:
− Articole, reportaje, interviuri şi ştiri apărute în presa scrisă (inclusiv apariţii la
rubricile de Calendar de evenimente): 1550
− Reportaje, interviuri şi ştiri difuzate pe posturile Radio-TV: 260
− Articole, reportaje, interviuri şi ştiri apărute pe Internet: 4000
2009
2010
Secvenţe ilustrative privind prezenţa Muzeului ASTRA în reviste de specialitate din

străinătate:
• 2009 la Washington, în versiunile engleză şi românească, în prestigioasa colecţie
National Geografic – Traveler, ghidul turistic pentru România, redactat de Caroline
Juler şi ilustrat de Steve Weinberg unde Muzeul „ASTRA” este nominalizat pe trei
pagini. Ghidul a fost reeditat în fiecare an, în mai multe limbi.
• Daniela Graf, Boat Milles in Europe from Early Medieval to Modern Times
• Alain Kerjean, Roumain de la Transylvanie au Delta du Danube
• Geo Decouverte, 2010 - Les plus beaux musées d’Europe, p. 77
• Motorrad, 2010, 8 - 26p.
Secvenţe ilustrative privind prezenţa Muzeului ASTRA în presă în perioada 2008-2010

2008
− Caterina Nicolae, Muzeul viu din Dumbrava Sibiului, în Gândul, 08.09.2008
− Tudor Cristian, Sărbătoare religioasă în Dumbrava Sibiului: Hramul Bisericii din Bezded, în
AmosNews, 07 Noi 2008
− Dumbrava Sibiului, asaltată de 18.000 de vizitatori, în Ziarul Lumina, 19 August 2008
− Nedeie de Sfântul Ilie la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, în Gazeta de Sud, 15 iulie
2008
− cIMeC, Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, 30/07/200
− cIMeC, Restaurarea atelierului de olar din Găleşoaia (Gorj). Vernisaj de Ziua Muzeelor,
14/05/2008
− Un meşter olar din Găleşoaia, la Muzeul Dumbrava Sibiului, în Ziarul Gorjului, 11.06.2008
− Tudor Cristian, Noutăţi în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, în AmosNews, 23 Dec
2008
− Parada măştilor şi a costumului popular, comunicatedepresa.ro, Sibiu - 2 decembrie 2008
− Noaptea Muzeelor la Muzeul ASTRA, comunicatedepresa.ro, 14 mai 2008
− Muzeul ASTRA este alături de sinistraţi, AmosNews, 05 August 2008
− Adrian Popescu, 200 de bebeluşi au invadat Muzeul ASTRA, în Tribuna, 30 iunie 2008
− Ştefan Dobre, An excelent pentru Muzeul din Dumbrava Sibiului, în SIBIU STANDARD, 15
Decembrie 2008
− Liana Ganea, Joaca, jocuri, jucării - din lemn, pânza şi hârtii!, în SIBIU STANDARD, 27 Mai
2008
− Adela Cândea, Laborator de milioane de euro, la ASTRA, în Rondul de Sibiu, 23 decembrie
2008
− „Galeria anotimpurilor” şi cadouri tradiţionale la Casa Artelor, în Expres Sibian, 12.12.2008
12

− Începe Târgul Olarilor, în Expres Sibian, 06.09.2008
− Elena Dumitra, Muzeul ASTRA creşte cu opt construcţii noi, în Sibianul, 21 octombrie 2008
− Laura Buciu, Târg de jucării în Parcul Tineretului, în Sibianul, 27 martie 2008
− Laura Buciu, Dumbrava copiilor în Muzeul ASTRA, în Sibianul, 9 iulie 2008
− Moise Borbel, Târgul olarilor de la Sibiu, 16.09.2008
2009
Aurora Peţan, Din nou despre istroromâni, în Formula AS Anul 2009, Numărul 892
Anca Alexe, Colinde, măşti şi parada călăreţilor, în Jurnalul Naţional, 4 decembrie 2009
Anca Alexe, Centrul ASTRA pentru patrimoniu, în Jurnalul Naţional, 14 septembrie 2009
Costin Anghel, Luminiţa Ciobanu, Muzica tradiţională, leac pentru suflet!, în Jurnalul Naţional,
23 iunie 2009
Costin Anghel, Luminiţa Ciobanu, Cântecele din vatra satului în Dumbrava Sibiului, în Jurnalul
Naţional, 22 iunie 2009
Costin Anghel, Luminiţa Ciobanu, Hai la joc şi voie bună!, în Jurnalul Naţional, 21 iunie 2009
Daniela Cârlea Şontică, Iulia Gorneanu, Întâlnire cu muzica de taraf şi fanfară la Sibiu, în
Jurnalul Naţional, 20 iunie 2009
Daniela Cârlea Şontică, Iulia Gorneanu, La Sibiu, vă aşteaptă Festivalul de Tarafuri şi Fanfare,
ediţia a III-a!, în Jurnalul Naţional, 19 iunie 2009
Costin Anghel, Luminiţa Ciobanu, Festivalul "Tarafuri şi Fanfare", în Dumbrava Sibiului, în
Jurnalul Naţional, 17 iunie 2009
Să ne cunoaştem meşterii populari!, în Jurnalul Naţional, 21 martie 2009
Elena Udrea învaţă să cânte la fluier, în Evenimentul Zilei, 18 Iulie 2009
Veronica D. Niculescu, „Copiii lui Ghandi”, marele premiu ASTRA Film Fest, 1 noiembrie 2009
Veronica D. Niculescu, Puiu Porumboiu propune documentare la ASTRA Film Fest,
Suplimentul de cultură, Nr. 246 / 24 - 30 octombrie 2009
Veronica D. Niculescu, Festivalul Tradiţiilor Populare, în Dumbrava Sibiului, în Evenimentul
Zilei, 04 August 2009
Veronica D. Niculescu, Slujbă de Înviere în Dumbrava Sibiului, în Evenimentul Zilei, 16 Aprilie
2009
Veronica D. Niculescu, Ghicitoare şi dinozauri de Noaptea Muzeelor, în Evenimentul Zilei, 15
Mai 2009
Ştefan Dobre, Bucate tradiţionale şi târg popular de Nedee în Dumbrava Sibiului, în Adevărul,
18 iulie 2009
Alexandru CHITUŢĂ ,„Capela Sixtină“ a bisericilor de lemn din Dumbrava Sibiului, în Ziarul
Lumina, 07 August 2009
„Astra“ Sibiu aşteaptă 20.000 de vizitatori în Noaptea Muzeelor, în Ziarul Lumina, 27 Martie
2009
Noaptea Muzeelor la Muzeul ASTRA din Sibiu, RomanianMonastaries.org, 27 martie 2009
Mihaela FLOROIU, Gospodării gorjeneşti la Muzeul Astra din Sibiu, Gazeta de Sud, 07
Septembrie 2009
De 1 iunie, Târg Naţional de Jucării la Sibiu, în Gazeta de Sud, 30 Mai 2008
Muzeul Astra din Sibiu rămâne în cursa pentru titlul de Muzeul European al Anului,
Realitatea.Net, 18 mar 2009
Dan Frâncu, Poftiţi la festival!, în Tribuna, 02 decembrie 2009
Dan Frâncu, Festivalul "DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ”, ediţia a III–a, în Tribuna, 24
noiembrie 2009
Adrian Popescu, Lecţia Muzeului Astra despre"Patrimoniul Cultural", în Tribuna, 04 noiembrie
2009
Adrian Popescu, Muzeul "ASTRA” prezent la Conferinţa generală UNESCO de la Paris, în
Tribuna, 11 octombrie 2009
Adrian Popescu, Complexul Naţional Muzeal "ASTRA – remarcat la Gabrovo, în Tribuna, 17
septembrie 2009
Adrian Popescu, Olimpiada Tradiţiilor Populare, la o nouă provocare, în Tribuna, 18 august
2009
Adrian Popescu, Oficialităţi franceze interesate de un parteneriat cu Muzeul ASTRA, 13
august 2009
13

Avem un candidat pentru Muzeul European al anului, în Cronica Română, 19.03.2009
Ana Andrei, Satul gorjenesc din Dumbrava Sibiului, în Impact în Gorj, 26.03.2009
Mariana Criş, Centru pentru Patrimoniu, la „Astra“, în Azi, 10.03.2009
Radio România Internaţional, A la découverte de la Roumanie - Le Musée de la Civilisation
traditionnelle ASTRA, Sibiu, 24.03.2009
2010
− Ion Longin Popescu, 1 Decembrie în Dumbrava Sibiului - Trei milioane de euro pentru
Patrimoniul Naţional, în Formula AS, Anul 2010, Numărul 947
− Ion Longin Popescu, "Muzeul ASTRA devine capitala restaurării patrimoniului etnografic
romanesc", n Formula AS, Anul 2010, Numărul 915
− Carmen Anghel, Luminiţa Ciobanu, La Sibiu s-a cântat tradiţional, pe sufletul românului, în
Jurnalul Naţional, 27 septembrie 2010
− Luminiţa Ciobanu, Carmen Anghel-Dobre, "Tarafuri şi fanfare", muzică autentică în Dumbrava
Sibiului, în Jurnalul Naţional, 24 septembrie 2010
− Luminiţa Ciobanu, Poftiţi la Gala Festivalului "Tarafuri şi fanfare"!, în Jurnalul Naţional, 19
septembrie 2010
− Luminiţa Ciobanu, Acorduri arhaice în Satul din Dumbrava Sibiului, în Jurnalul Naţional, 19
septembrie 2010
− Luminiţa Ciobanu, Carmen Anghel-Dobre, Arta de a scrie istoria în lut, în Jurnalul Naţional, 05
septembrie 2010
− Luminiţa Ciobanu, Meşteşuguri artistice tradiţionale la Sibiu, în Jurnalul Naţional, 18 august
2010
− Luminiţa Ciobanu, Program religios la biserica din Bezded, în Jurnalul Naţional, 31 martie
2010
− Luminiţa Ciobanu, Sibiu: O picătură din Veşnicie, în Jurnalul Naţional, 24 martie 2010
− Anca Alexe, O călătorie în timp, la Muzeul "ASTRA", în Jurnalul Naţional, 20 ianuarie 2010
− Cum a ajuns meşterul român de pe uliţă în Occident, în Evenimentul Zilei, 25 iunie 2010
− Florina Doboş, Muzeul Astra a lansat un nou concurs. Burse pentru tineri creatori, în România
Liberă, 10 Noiembrie 2010
− Bogdan Brylynski, Olarii îşi vor expune creaţiile la muzeul în aer liber. 200 de artişti la Târgul
de la Sibiu, în România Liberă, 12 August 2010
− Florina Doboş, Muzeul ASTRA găzduieşte un festival folcloric. Vâlcenii fac spectacol, în
România Liberă, 29 Iunie 2010
− Bogdan Brylynski, Un congres de artă la Sibiu reuneşte zeci de specialişti în studiul morţii.
Dansuri macabre la Sibiu, în România Liberă, 20 Mai 2010
− Elena Dumitra, Muzeul Astra din Sibiu a pierdut un spaţiu, dar a câştigat unul mai mare, în
Adevărul, 11 august 2010
− Oana RUSU, Icoana sufletului transilvănean, în expoziţie la Muzeul ASTRA, în Ziarul Lumina,
21 Aprilie 2010
− Maria Spătariu, Cultura îşi sporeşte vizitatorii online, în Tribuna, 18 ianuarie 2010
− Adrian Popescu, Muzeul „Franz Binder” are un bilanţ de invidiat, în Tribuna, 08 ianuarie 2010
a.6. profilul/portretul beneficiarului actual:

− analiza datelor obţinute;
− estimări pentru atragerea altor categorii de beneficiari;
Publicul vizitator constituie unul dintre stâlpii de susţinere a fiecărui muzeu. Nu este
vorba numai despre vizitatori ci despre toate instituţiile şi persoanele care pot susţine
Muzeul. Muzeele atrag diverse categorii de public: populaţia locală, elevi, studenţi,
vizitatori individuali, familii cu copii, turişti şi alte categorii.
Făcând o analiză a structurii şi provenienţei publicului un muzeu îşi poate schiţa o
imagine a situaţiei sale actuale. Publicul muzeal, ca entitate abstractă, a existat
dintotdeauna, încă de la apariţia muzeului ca instituţie publică. Interesul publicului pentru
actul cultural muzeal s-a manifestat cu o intensitate graduală, într-o evoluţie permanentă,
14

în funcţie de nivelul de educaţie. Pentru a înţelege ceea ce doreşte publicul, raportat la
profilul beneficiarului actului cultural Muzeul ASTRA a efectuat încă din anii 2005-2008 o
serie de cercetări sociologice prin metodele clasice de analiză şi decizie utilizate de
marketingul cultural.
În cercetarea publicului vizitator s-au folosit sondajul de opinie şi analiza statistică.
Astfel, în vederea stabilirii profilului beneficiarului cultural s-au desfăşurat sondaje şi
anchete sociologice ale căror rezultate constituie baza proiectelor de viitor. Statisticele
realizate la intrarea în Muzeu sunt utilizate în scopul evaluării şi cercetării publicului ca
răspuns dat de acesta la oferta culturală.
În anul 2005 a fost realizat un studiu sociologic privind gradul de frecventare a
instituţiilor de cultură de către publicul Muzeului în aer liber, motivele pentru care aceştia
vizitează Muzeul, măsura în care sunt familiarizaţi cu manifestările organizate de către
muzeu şi opinia acestora privind importanţa fiecărei instituţii de cultură în perspectiva
evenimentului „Sibiu capitală Culturală Europeană – 2007”. În sinteză, rezultatele au fost
următoarele:
- cei mai numeroşi vizitatori aveau vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani. Dintre
acestea peste 50% aveau studii universitare, iar aproximativ 25% studii liceale.
- Un procent de 52% vizitează des Muzeul în aer liber, iar 35% numai ocazional.
- Pentru motivul recreării în cadrul natural au optat 79%
- Manifestările culturale erau preferate de 66%
- Pentru cunoaşterea patrimoniului muzeal au optat 41%
În perspectiva evenimentului „Sibiu capitală Culturală Europeană – 2007” 73% erau
de părere că valorile care trebuiau promovate erau cele ale mediului urban şi ale celui
rural deopotrivă, iar 71% au acordat punctajul maxim Muzeului în aer liber, considerându-l
o atracţie importantă în contextul marelui eveniment.
În anul 2008 a fost realizată o nouă anchetă sociologică, cu scopul evaluării profilul
vizitatorului şi identificării opiniilor acestuia. Conform studiului au fost constatate
următoarele:
- Un procent de peste 42% dintre respondenţi vizitau des Muzeul în aer liber, iar un
procent de cca 35% au vizitat Muzeul din când în când
- Un procent de 36% dintre vizitatorii frecvenţi aveau studii universitare, iar liceul un
procent de 44%
- 67% dintre vizitatori au participat la manifestările culturale organizate în Muzeul în
aer liber
- Un procent de 71% dintre cei cu vârste de peste 65 de ani au considerat că
prestaţia Muzeului, în raport cu alte instituţii culturale din Sibiu este cea mai bună.
Şi tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani au fost de aceeaşi părere în
proporţie de 65%.
Analizând rezultatele celor două anchete, realizate la interval de trei ani, rezultă
următoarele:
- Ponderea vizitatorilor cu studii superioare a scăzut cu 14%, iar cea a vizitatorilor cu
studii medii a crescut cu 22%
- În valoare absolută numărul vizitatorilor cu studii medii şi superioare a crescut cu
7%
- A crescut numărul vizitatorilor care au participat la manifestările artistice cu 1,5%
- A crescut numărul vizitatorilor care apreciază prestaţia Muzeului ASTRA în raport
cu alte instituţii de cultură cu 19%
Concluziile rezultate din anchetele sociologice evidenţiază faptul că ponderea cea
mai mare o au vizitatorii cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani, circa 75%, iar nivelul de
educaţie al vizitatorilor este cu preponderenţă mediu. Cu privire la numărul vizitatorilor care
au vizitat muzeele din componenţa Complexului Naţional Muzeal ASTRA situaţia se
prezintă în felul următor:
15

2008 -191.806 2009 - 301 887 2010 - 230.504
Muzeul în aer liber: 179.857 Muzeul în aer liber: 156.714; Muzeul în aer liber: 137.737;
Muzeul „Franz Binder”: 6.079; Muzeul „Franz Binder”: 9.033; Muzeul „Franz Binder”: 9.321;
Muzeul “Emil Sigerus”: 5.870; Muzeul “Emil Sigerus”:4.292; Muzeul “Emil Sigerus”: 5.276;
* în anul 2008 nu au fost Pedagogie muzeală: 6 510; Pedagogie muzeală: 6.185;
monitorizaţi participanţii la Festivalul ASTRA Film: 50.000 ASTRA Film: 3.870;
manifestările din afara Târgul Olarilor 45.000 Târgul Olarilor 45.000;
muzeului (se poate aproxima o Alte evenimente în afara Alte evenimente în afara
cifră de 50.000 beneficiari) muzeului 30.338 muzeului: 23.115
Total 241.806
241.806 301 887 230.504
Pentru realizarea unei strategii eficiente de atragere a publicului este importantă

cunoaşterea situaţiei actuale. În plus este necesară şi o perspectivă asupra pieţei culturale
din Municipiul Sibiu. Integrarea Muzeului în societate se exprimă prin relaţiile de
colaborare cu alte organizaţii. Pornind de la acest considerent este necesar să arătăm că
tocmai extinderea fără precedent, în ultimi doi ani, a relaţiilor de parteneriat şi colaborare
cu numeroase organizaţii culturale, sociale, de învăţământ şi turistice asigură un nivel
superior al informaţiei de ofertare şi cunoaştere a programelor culturale pe care instituţia le
pune la dispoziţia vizitatorilor.
Atunci când schiţezi portretul beneficiarului ţintă al acţiunilor culturale ale
muzeului trebuie să faci distincţie între mai multe categorii de vizitatori, cu trăsăturile lor
specifice.
• Vizitatorul local individual vine cu regularitate la muzeu pentru a vedea noile
expoziţii temporare sau noutăţile din Muzeul în aer liber. Acest vizitator poate să
aducă şi invitaţi care se pot transforma în vizitatori fideli.
• Turiştii din afara localităţii vin pentru cunoaşterea Muzeului sau pentru o
manifestare sau expoziţie specială. Aceştia nu au mult timp la dispoziţie şi solicită
cele mai importante atracţii. Ei doresc să cumpere un suvenir sau sa primească
informaţii.
• Familiile cu copii vin în grupuri de câte 2-6 persoane, şi au vârste diferite. Familiile
preferă destinderea într-o ambianţă plăcută, un spectacol sau acumularea de
cunoştinţe pentru copii. Pentru familii sunt importante facilităţile oferite de muzeu:
parcare, acces uşor cu cărucioarele, restaurant, magazin etc.
• Adulţilor le face plăcere dacă Muzeul are organizate spaţii sau activităţi destinate
copiilor
• Pentru vizitatorii cu dizabilităţi trebuie să existe facilităţi speciale (căi de acces,
rampe, toalete adecvate etc.)
• Şcolarii vin în grupuri conduşi de cadre didactice care preferă să le predea copiilor
lecţii cu caracter practic-aplicativ. Vizita copiilor în muzeu o decid cadrele didactice,
copii nefiind întotdeauna motivaţi să vină la muzeu. Cadrele didactice preferă un tur
ghidat sau un traseu prestabilit de vizitare.
• Studenţii pot veni în grupuri, dar sunt interesaţi de teme individuale în vederea
pregătirii un tematici documentare.
• Persoanele în vârstă caută relaxarea şi petrecea plăcută a timpului liber în
compania altor persoane de vârstă apropiată.
16

a.7. beneficiarul-ţintă al activităţilor instituţiei:
- pe termen scurt;
- pe termen lung;
Conform acestor observaţii Departamentul Marketing. Relaţii publice. Educaţie

muzeală pune în practică un plan de activităţi, programe şi manifestări pe termen scurt
care are ca efect creşterea numărului de vizitatori:
Manifestări culturale, educaţionale şi promoţionale: Muzeul ASTRA pe înţelesul copiilor –
program de ateliere şi lecţii ;Vara la Etno Tehno Parc – program de ateliere şi tabere
de creaţie; Teatrul de umbre; Lumea satului de odinioară – program de animaţii; Ziua
sugarului; Ziua grădiniţelor; Viziunea populară despre cer şi stele – iniţiere în
astronomia populară; Expoziţie itinerantă şi program de demonstraţii practice în şcoli
; Muzeul te ajută să fii creativ – expoziţie cu obiecte realizate de copii; Tabere şcolare
în vacanţele inter-semestriale şi în vacanţa mare; Noaptea muzeelor – manifestare
cu caracter internaţional sub patronajul Consiliului Europei şi sub egida UNESCO şi
ICOM; Team-building - uri în muzeu; Conferinţe şi ateliere cu caracter naţional şi
internaţional: Ziua pământului, Ziua apei, Ziua mediului, Ziua femeii, Ziua
internaţională a persoanelor vârstnice, Ziua persoanelor cu dizabilităţi, Ziua
minorităţilor
La acestea se adaugă un vast program de manifestări culturale dedicate tuturor
categoriilor de vizitatori, implementate în toate unităţile muzeale ale Complexului:
• Programul expoziţional derulat de muzeele pavilionare în ţară şi în străinătate
- Continuarea Programului „Tezaure umane vii” derulat sub egida UNESCO, pentru
salvarea patrimoniului cultural imaterial cuprinzând următoarele manifestări: Târgul
Creatorilor Populari din România; Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice
tradiţionale”; Academia Artelor Tradiţionale din România; Festivalul Naţional al
Tradiţiilor Populare; Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor Tradiţionale; Festivalul
„Tarafurilor şi fanfarelor” (în colaborare cu Fundaţia Culturală „Grigore Leşe” şi
„Jurnalul Naţional”) şi completarea lui cu un proiect de demonstraţii şi animaţie
culturală în Muzeul în aer liber – Să ne cunoaştem strămoşi, precum şi cu unul
dedicat promovării brand-urilor tradiţionale locale.
În vederea creşterii numărului de vizitatori se impune realizarea unei noi strategii de
promovare a proiectelor şi programelor instituţiei prin construirea unei imagini corecte şi
atrăgătoare. Pentru acesta se vor realiza:
- Editarea de publicaţii de promovare: broşura de servicii cultural-turistice în limba
română şi engleză; flaiere şi semne de carte cu serviciile oferite publicului; afişe
generice cu unităţile muzeale, afişe de sezon pentru Muzeul în aer liber
- Activităţi de promovare: lansarea unui nou site şi realizarea manualului de identitate
al muzeului; ameliorarea signalisticii în unităţile muzeale (în interior şi în exterior);
reînnoirea panourilor publicitare (în interiorul şi în afara localităţii); schimbarea
panoului de prezentare a Muzeului în aer liber; actualizarea constantă a conturilor
facebook şi twitter pentru informarea persoanelor care folosesc în mod constant
platformele de socializare, colaborarea cu partenerii media pentru contractarea
serviciilor sau realizarea de parteneriate media; realizarea unor spoturi publicitare la
posturile TV şi radio locale; organizarea de concursuri cu premii cu subiecte legate
de patrimoniul muzeului sau acţiunile culturale organizate; editarea de materiale
personalizate: calendare de perete, de birou, mape de prezentare, agende, foi cu
antet, plicuri cu antet, pixuri, sacoşe, căni, umbrele etc.; informare turistică
permanentă la Centrul de informare turistică; actualizarea permanentă a afişajului
Măsuri pe termen mediu şi lung:
Atunci când ne gândim la o strategie pe termen mediu şi lung privind atragerea
publicului la muzeu parcursul preliminar în marketing începe cu reflexia asupra muzeului
17

ca producător şi asupra vizitatorului în calitate de consumator. Vizitatorii merg de regulă la
muzeu în timpul lor liber. Muzeele sunt, deci, ofertante de produse orientate către timpul
liber. Piaţa timpului liber oferă muzeelor multe şanse, dar este o piaţă cu mulţi concurenţi
în spaţiul sferei culturale şi în afara ei. Caracteristicile consumatorilor sunt şi ele mereu în
schimbare. Apar mereu grupuri ţintă şi consumatorii devin tot mai exigenţi. Aceste
caracteristici ale pieţei culturale pot reprezenta şanse pentru muzee dacă acestea oferă
calitatea cerută şi stârnesc interesul publicului vizitator. Un pas important în procesul de
marketing îl reprezintă cunoaşterea misiunii muzeelor şi identificarea grupurilor ţintă la
care se raportează acesta. Trei elemente sunt definitorii pentru grupul ţintă:
- Misiunea muzeului (în ce excelează muzeul, ce are el de oferit)
- Pe ce direcţie vrea să se dezvolte muzeul şi pe cine vizează
- Natura colecţiilor muzeului
Grupurile ţintă se diferenţiază de consumatorul obişnuit prin:
- Provenienţa geografică a vizitatorului
- Vârsta: produsele culturale ale muzeului se adresează unei categorii de vârstă sau
tuturor
- Statutul socio-economic şi nivelul de educaţie
Ţinând cont de aceste reguli muzeul poate lua contact cu vizitatorul sau clientul
după ce îşi face o analiză atentă a produselor sale culturale, a locului în care le prezintă
publicului, la un preţ corect.
Produsul reprezintă în sens restrâns colecţia muzeală sau în sens mai larg felul în care
este prezentată colecţia prin expoziţiile de bază, expoziţiile tematice temporare,
amenajarea traseului de vizitare, indicatoare orientative, curăţenia, utilizarea mijloacelor
de informare pentru public etc. un aspect important îl reprezintă programul de acces zilnic
şi săptămânal, amabilitatea angajaţilor care vin în contact cu vizitatorii, îndrumarea directă
a publicului precum şi dotările destinate publicului vizitator (parcare pentru maşini,
garderobă, toalete, restaurant, cafenea etc.)
Marketingul muzeal trebuie să vadă produsul cultural prin ochii publicului vizitator.
Acţiunile de marketing trebuie susţinute de întreg muzeul fiind o atitudine a tuturor celor
care lucrează în muzeu.
Locul reprezintă amplasarea expoziţiei, clădirea sau locaţia care adăposteşte patrimoniul.
Locul trebuie să corespundă calitativ activităţilor culturale, răspunzând unor exigenţe
specifice legate de calitatea împrejurimilor – accesibilitate uşoară, prestanţa clădirilor în
concordanţă cu natura colecţiilor şi a produselor culturale.
Preţul biletului de intrare este un instrument de marketing. Pentru vizitatori costul accesării
unui muzeu nu se rezumă numai la biletul de intrare ci şi la celelalte costuri pe care le
determină călătorie (hotel, restaurant, cafenea, magazine, transport). Din această cauză
calculul preţului biletului sau ansamblului de sisteme de acces în muzeu trebuie realizat
astfel încât să nu constituie o oprelişte pentru vizită. Există mai multe posibilităţi de a folosi
preţul ca instrument de marketing:
- diferenţierea de preţ (reducerea preţului în cadrul unor campanii speciale)
- accesul gratuit într-una din zilele lunii
- biletele pentru familii
- abonamentele etc.
- flexibilitatea preţului în funcţie de sezonul expoziţional şi oferta culturală sau
vânzările la pachet cu alte tipuri de produse (ghidaj de specialitate, program
cultural, participare la târguri, un ceai sau o cafea, vizite la alte instituţii)
- card-uri de acces în reţele de instituţii culturale
În conformitate cu aceste norme de marketing Muzeul va stabili un proiect pe
termen mediu şi lung prin care să se pună în practică următoarele acţiuni:
- actualizarea cercetării sociologice a publicului vizitator cu scopul optimizării relaţiilor
dintre Muzeul ASTRA şi publicul vizitator
18

- realizarea unui manual de educaţie muzeală pentru dezvoltarea programului de
colaborare cu şcolile şi publicul tânăr
- editarea unor publicaţii de specialitate pentru promovarea patrimoniului (cataloage
de colecţii, pliante, broşuri, CD-uri, vizite virtuale etc.)
- actualizarea permanentă a publicaţiilor promoţionale şi răspândirea acestora prin
reţeaua de difuzare a muzeului şi a partenerilor culturali şi turistici (Centrul de
Informare Turistică, muzee, biblioteci, hoteluri, centre comerciale etc.)
- actualizarea site-ului instituţiei, a conturilor facebook şi twuitwr
- prezenţa constantă în: revistele de cultură, locale şi la nivel naţional cu materiale
specifice activităţilor muzeale; presa locală şi naţională prin popularizarea
permanentă a tuturor manifestărilor instituţiei; reviste de promovare turistică la nivel
local şi naţional
- realizarea unor publicaţii de ofertare cu scenarii de realizare a team-building-urilor
- realizarea unor programe de manifestări culturale cu caracter interactiv:
demonstraţii de meşteşuguri tradiţionale, târguri de bucate şi demonstraţii culinare
după reţete tradiţionale.
- asocierea în parteneriat cu firme, organizaţii şi instituţii puternice pentru susţinerea
activităţilor instituţiei şi creşterea vizibilităţii muzeului;
- impunerea logo-ului instituţiei prin utilizarea unor simboluri grafice unitare, conform
manualului de identitate, actualizarea signalisticii Muzeului, prin îmbunătăţirea
grafică a panourilor publicitare
- îmbunătăţirea accesibilităţii publicului în instituţii, la toate sediile: parcări, linii de
transport public, construcţie poli-funcţională pentru primirea vizitatorilor, în Muzeul
în aer liber; reorganizarea căilor de acces, facilitarea accesului persoanelor cu
dizabilităţi
- continuarea unei politici de preţuri diferenţiate pentru publicul vizitator, stimularea
achiziţionării de abonamente anuale, crearea posibilităţii de vizitare a muzeului de
către categoriile sociale defavorizate, urmărirea permanentă a creşterii numărului
de vizitatori.
a.8. descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul

informaţiilor: studii, cercetări, alte surse de informare);
Studierea publicului, mai exact a dorinţelor şi aşteptărilor acelora care consumă
cultură, nu a fost până de mult, o temă de reflexie pentru instituţiile culturale. Tendinţa de
a comunica cu vizitatorul a apărut odată cu conştientizarea necesităţii unui dialog cu
privire la eficienţa economică a activităţii culturale, în strânsă corelaţie cu identificarea,
anticiparea şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor, în mod profitabil. În acest sens
marketingul cultural răspunde, prin activităţile sale, la întrebările privind dorinţele şi
interesele unor grupuri ţintă, dezvăluind soluţiile pentru îmbunătăţirea activităţii şi
eficientizarea serviciilor muzeului. Pentru a ajunge la înţelegerea dorinţelor publicului,
muzeul deschide o serie de dialoguri structurate ştiinţific, prin metodele clasice de analiză
şi decizie utilizate de marketingul cultural. În cercetarea publicului vizitator sunt utilizate
două metode de analiză: sondajul de opinie şi analiza statistică. Pe baza rezultatelor
acestor activităţi se realizează proiectele şi programele culturale în acord cu preferinţele
vizitatorilor.
Încă din anul 2001 a fost realizată o anchetă sociologică cu tema Practicile culturale
şi consumul de servicii culturale în Municipiul Sibiu, care şi-a propus să analizeze
orientările şi preferinţele sibienilor în ceea ce priveşte consumul de servicii culturale şi să
analizeze imaginea pe care o au instituţiile culturale din oraş, la nivelul opiniei publice
sibiene. S-a urmărit, de asemenea realizarea profilului social, al consumatorului de cultură
din municipiul Sibiu. Pentru aceasta au fost urmărite, în anchetă, preocupările de timp liber
19

ale oamenilor, frecvenţa participării lor la acţiunile culturale şi satisfacţia în legătură cu
oferta culturală sibiană.
În anul 2005 Complexul Naţional Muzeal ASTRA a iniţiat un studiu sociolog privind
gradul de frecventare a instituţiilor de cultură a publicului Muzeului în aer liber, motivele
pentru care aceştia vizitează muzeul, măsura în care sunt familiarizaţi cu manifestările
organizate, precum şi opinia acestora privind importanţa instituţiilor de culturală în
perspectiva evenimentului Sibiu Capitală Culturală Europeană – 2007
În anul 2008 Serviciul Marketing. Relaţii publice a realizat o anchetă sociologică cu
scopul identificării opiniei vizitatorilor în legătură cu activitatea Muzeului în scopul utilizării
acestor rezultate în proiectele şi strategiile instituţiei.
O sinteză a acestor anchete arată că participarea la evenimente şi manifestări
culturale este determinată pozitiv de educaţia vizitatorilor, veniturile acestora şi existenţa
timpului liber. Sibienii chestionaţi preferă să viziteze Muzeul în aer liber, să meargă la
teatru şi biblioteci şi într-o mai mică măsură să meargă la cinematograf sau filarmonică.
Conform sondajelor de opinie imaginea Muzeului ASTRA este bună, indiferent de vârsta
subiecţilor chestionaţi, iar publicul sibian apreciază nivelul manifestărilor culturale
organizate de Muzeu şi nu consideră că preţurile practicate sunt exagerate.
Informaţiile referitoare la cunoaşterea categoriilor de beneficiari rezultă în urma
analizei şi studiilor comparative, a situaţiei vânzărilor de bilete pe categorii de vizitatori, din
datele cu privire la activităţile educative şi cele ale centrului de Informare Turistică.
Mijloace de investigare a publicului muzeal, aplicate au fost:
- Chestionar de satisfacţie
- Chestionare de feed-back
- Chestionar privind preţul biletelor Muzeului în aer liber
- Situaţii statistice privind fluxul turistic în Muzeul in aer liber
- Situaţii statistice privind fluxul turistic în unităţile C.N.M. ASTRA
- Chestionare în limbile franceza, engleza, germana, italiana, privind fluxul turistic
2009 la Centrul de Informare Turistică
a.9. utilizarea spaţiilor instituţiei;
Puţine muzee sunt găzduite în clădirile care au fost construite special pentru ele.
Această situaţie face ca arhitectura clădirilor să pună destule probleme în exploatarea
muzeală. Prezentarea colecţiilor muzeale trebuie adaptată în mod forţat, la structura
clădirii, iar accesul publicului poate fi îngreunat ca urmare a unei structuri inadecvate.
Clădirea unui muzeu însumează o serie de funcţii, ea trebuie să fie potrivită pentru
păstrarea şi prezentarea colecţiilor, pentru primirea vizitatorilor şi pentru găzduirea
personalului. Toate aceste funcţii implică exigenţe deosebite. Pentru protejarea colecţiilor
trebuie luate măsuri de stabilizare a condiţiilor de microclimat, măsuri antiefracţie şi anti-
incendiu. Pentru public este important să existe un traseu clar prin clădire sau prin
expoziţie şi să existe tot felul de facilităţi.
Personalul angajat necesită spaţii de lucru şi alte încăperi cu caracter administrativ.
Sunt necesare spaţii pentru depozitarea patrimoniului, pentru procedurile de conservare
activă, restaurare şi pentru realizarea expoziţiilor temporare. Spaţiile publice însumează
intrarea, recepţia, garderoba, sala de conferinţe, spaţiile educative, restaurantul sau
cafeneaua, toaleta etc. Spaţiile administrative sunt birourile, arhiva, biblioteca, atelierele şi
depozitele de materiale.
Muzeul ASTRA încorporează în structura sa patru unităţi muzeale:
• Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA (Muzeul în aer liber) organizat pe
aproximativ 96 ha în Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu în aer liber din
România şi cea mai mare expoziţie etnografică în aer liber din Europa (45 ha).
20

• Muzeul valorifică un patrimoniu monumental compus din 335 de monumente şi
instalaţii originale, transferate din toate zonele ţării, repartizate în şase sectoare şi 36
de grupe tematice, reflectând civilizaţia tradiţional românească preindustrială, conform
unei tematici aprobate de Academia Română în anul 1962, completată şi argumentată
ştiinţific, după 1970 până în prezent, la nivelul unui muzeu al civilizaţiei populare
tradiţionale.
• tot pe teritoriul Muzeului în aer liber, în afara expoziţiei funcţionează Centru ASTRA
pentru Patrimoniu, edificiu realizat prin mecanismul Financiar al Spaţiului Economic
European, în perioada 2009-2011, în cadrul Proiectului Conservarea şi restaurarea
patrimoniului din Muzeul în aer liber. În această clădire funcţionează Departamentul de
Conservare Restaurare, cu o suprafaţă utilă de 2.495 mp, din care: depozite pentru
obiecte muzeale – 1.164 mp; laboratoare de conservare activă şi restaurare – 620 mp;
Centrul de Pregătire a Conservatorilor şi Restauratorilor (sală de conferinţă şi
bibliotecă) – 153 mp. Complementar Centrului ASTRA pentru Patrimoniu funcţionează
serviciul de conservare şi restaurare a monumentelor din expoziţia în aer liber – 897mp
precum şi o platformă acoperită pentru depozitarea componentelor construcţiilor
strămutate în suprafaţă de cca. 200 mp şi o magazie de cca. 100 mp.
• alte spaţii: pavilion central – 270 mp (birouri şi sală de conferinţă); expoziţia pavilionare
– 93 mp; Galeriile de Artă Populară – 189 mp; Centrul de Informare Turistică – 52 mp;
Spaţii de cazare – 1.098 mp (70 de locuri cazare - Vila Diana 1 şi 2; sală de mese, sală
de conferinţă); Spaţii de utilitate publică – 1.792 mp (scena, terasa şi amfiteatrul de pe
lac); Spaţii administrative – 546 mp (magazii de materiale, gater, remiză PSI, seră de
flori, centrală termică, staţii de pompare); Gospodăria îngrijitorului de animale – 128
mp; Parcări – 7472 mp (în incinta şi în exteriorul muzeului); Grupuri sociale (patru) –
153 mp
• Muzeul Civilizaţie Transilvane ASTRA valorifică un patrimoniu compus din 31.579
bunuri culturale organizate în şase colecţii. Muzeul nu are un sediu propriu, colecţiile
fiind depozitate, necorespunzător, în sala de expoziţii şi garderoba a Muzeului de
Etnografie Universală „Franz Binder” – 207 mp; în Casa Artelor (Depozitul de obiecte
de cult) – 30 mp şi parţial în Depozitul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară
Săsească „Emil Sigerus”.
Colecţia Centrul Cultural Memorial „Gheorghe Telea Bologa” ocupă un spaţiu de 1.083
mp (spaţii de expunere interioară – 200 mp; curte – 745 mp; spaţii de depozitare – 138
mp).
• Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” gestionează o colecţie compusă
din 3.338 bunuri culturale. Spaţii de expunere permanentă – 273 mp; spaţii de
expunere temporară (subsol – 97 mp); depozit – 70 mp (depozitul este situat în imobilul
din Piaţa Mică nr. 1 – Turn).
În sediul Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” (Casa Hermes, Piaţa Mică nr.
11) funcţionează sediul central al Complexului Naţional Muzeal ASTRA (direcţiune,
secretariat, cele trei muzee pavilionare, departamentul Marketing. Relaţii Publice,
centrul de informatizare, serviciul contabilitate, serviciul personal juridic) în suprafaţă
totală de 803 mp (înglobând şi curtea interioară, holurile şi scările de acces)
• Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” gestionează o
colecţie compusă din 8.135 bunuri culturale cu un spaţiu de expunere permanentă în
Casa Hermes, nr. 12 – 164 mp. Sediul Muzeului se află în Casa Artelor, Piaţa Mică nr.
20-21 cu o suprafaţă totală de 1.416 mp, din care: spaţii de expunere temporară – 170
mp; depozite – 349 mp; sală de conferinţe – 84 mp; spaţii administrative (logie
exterioară, curte interioară, garderobă, holuri, scări, depozite Galerii de artă populară,
depozit de materiale, toalete) - .693 mp. La parter funcţionează Galeriile de artă
populară, Librăria şi boxele-atelier – 90 mp.
21

• Departamentul ASTRA film
Imobilul din Piaţa Mică nr. 12 găzduieşte:
- Studioul ASTRA Film pe trei nivele (etajul 1, mansardă), cu o suprafaţă de 490 mp
(birouri, sală de proiecţii, săli de montaj, arhivă, holuri, scări, toalete)
- Biblioteca de specialitate (36 mp) şi arhiva (20 mp)
- Depozitul de aparat complementar (25 mp)
a.10. propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii,

reabilitări, după caz.
Spaţii destinate publicului - expoziţia etnografică în aer liber, expoziţiile permanente şi
temporare, spaţii de primire, spaţii cu caracter administrativ, căi de acces, holuri, toalete
etc.
- Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este cel mai vizitat muzeu din Sibiu, cu
o medie anuală de 158.000 de vizitatori. Muzeul este situat la circa 8 km în afara
Sibiului, pe direcţia Păltiniş. La muzeu se poate ajunge cu mijloacele de transport în
comun cu autoturismul, cu bicicleta sau pietonal. Parcarea este una dintre dotările
esenţiale pentru facilitarea accesului vizitatorilor la muzeu. Muzeul în aer liber
dispun de trei parcări exterioare şi patru parcări interioare. Dimensiunile parcărilor
vechi sunt medii şi mici, asigurând parcarea pentru circa 75 de autoturisme. În
prezent se construieşte o parcare exterioară de aproximativ 270 de autoturisme,
care, împreună cu bucla de întoarcere a autobuzelor va facilita parcarea a circa 400
de autoturisme, însumând un număr de cca. 1400 vizitatori pe zi. Având în vedere
numărul mare de vizitatori care accesează în sezonul estival muzeul cu precădere
în timpul manifestărilor culturale se impune găsirea de noi soluţii pentru extinderea
parcărilor existente.
Poarta principală de acces în muzeu primeşte majoritatea publicului vizitator,
oferind prima imagine a Muzeului în aer liber, cel mai mare şi mai valoros muzeu în
aer liber din România. Pentru a fi o intrare satisfăcătoare, la nivelul valorii
patrimoniului şi importanţei activităţilor culturale, se impune realizarea unei
construcţii multifuncţionale care să ofere vizitatorilor o varietate de servicii,
începând de la primirea corespunzătoare: case de bilete, garderobă, serviciu
informativ, galerii de artă populară, cofetărie/ceainărie, sală de conferinţe, sală de
expoziţii temporare, sală pentru animaţii culturale, sală de proiecţie, sală de
educaţie muzeală, spaţii administrative, birouri (în total 1.500 mp, din care 1.300
spaţii publice).
Refacerea expoziţie tematice a Muzeului în aer liber (istoricul Muzeului)
necesită reabilitarea construcţiei şi reorganizarea expoziţiei.
Căile de acces în interiorul muzeului, în lungime de peste 12 km (alei asfaltate şi
poteci pietruite, podeţe, punţi, scări) necesită reparaţii capitale şi extinderi în funcţie
de completarea sectoarelor expoziţiei în aer liber, în total circa 1,5 km, pentru un
acces cât mai facil al persoanelor cu dizabilităţi.
Scena şi amfiteatrul de pe lac prezintă dezavantajul imposibilităţii utilizării pe timp
nefavorabil. Se impune realizarea unui proiect tehnic care să rezolve problema
protecţie actanţilor şi spectatorilor în caz vreme nefavorabilă. De asemenea se va
prelungi scena până la amfiteatru, aproximativ 400 mp.
Refacerea pontoanelor de pescuit şi a debarcaderului lacului piscicol - pe o
suprafaţă de circa 250 mp.
Folosirea eficientă a unor spaţii utilizate necorespunzător în sectorul
administrativ-carantină: ca urmare a eliberării mansardei clădirii administrative (prin
mutarea laboratoarelor de restaurare în centrul ASTRA pentru patrimoniu) au
rămas libere şase spaţii, totalizând 310 mp ce pot fi redistribuite pentru alte
22

activităţi. Din analiza utilizării spaţiilor am constatat că activităţi importante se
desfăşoară în spaţii improprii, foarte aglomerate. Arhiva ştiinţifică a Muzeului în aer
liber, birourile muzeografilor, serviciul de grafică expoziţională, serviciul casierii,
precum şi supraveghetorii nu au spaţii corespunzătoare unei activităţi normale. În
acest sens activitatea de grafică muzeală poate fi instalată într-un spaţiu generos în
fostul laborator de restaurare textile - având o suprafaţă de cca. 30 mp, iar arhiva
ştiinţifică şi activitatea de cercetare muzeală se poate organiza într-un spaţiu
adecvat de cca. 100 mp, în birouri dotate corespunzător, în fostul laborator
investigaţii biologice şi restaurare lemn policrom. În spaţiul rămas (cca. 100 mp) vor
fi amenajate depozite pentru publicaţii si muzeotehnică.
Amenajarea fostelor birouri ale muzeografilor prin reintegrarea clădirii în circuitul
expoziţional. Spaţiile (120 mp) vor fi utilizate pentru Programul de demonstraţii
practice a meşterilor şi creatorilor populari, în perioada sezonului estival (mai-
septembrie).
- Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” - în clădirea din Piaţa Mică nr. 11
funcţionează atât Muzeul cât şi sediul central al Complexului. Pentru finalizarea
lucrărilor de reabilitare a clădirii se impune reparaţia faţadei dinspre Piaţa Huet
precum şi realizarea unui proiect pentru reorganizarea şi reabilitarea interioară a
clădirii. Reorganizarea funcţională va cuprinde: reorganizarea expoziţiei de bază
(273 mp), reabilitarea garderobei şi sălii de expoziţii temporare de la parter (după
evacuarea patrimoniului Muzeului Civilizaţiei Transilvane ASTRA; 207 mp) prin
amenajarea unei săli multifuncţionale pentru valorificarea colecţiei de filme
documentar-antropologice a Departamentul ASTRA Film şi prin reluarea
programului Din creaţia artizanală a popoarelor lumii, în colaborare cu ambasadele
acreditate în România; mutarea şi amenajarea depozitului de etnografie universală,
redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor administrative (după mutarea birourilor
secţiilor de specialitate aparţinând Muzeului Civilizaţiei Transilvane ASTRA şi
Muzeului „Emil Sigerus”), reabilitarea spaţiilor publice (holuri, scări, curte interioară),
dotarea cu facilităţi corespunzătoare (grupuri sociale şi sisteme de acces pentru
persoanele cu dizabilităţi).
- Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” - Piaţa Mică nr. 20-
21 - finalizarea lucrărilor de reabilitare a clădirii, curtea interioară, scara de acces în
curte precum şi subsolul clădirii, pentru redarea funcţiilor prevăzute în proiect
(cafenea muzeală). Reorganizarea biroului personalului de specialitate a Muzeul de
Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, după mutarea depozitului de
obiecte de cult.
Se impune identificarea unui nou spaţiu în vederea proiectării şi organizării
expoziţiei de bază a Muzeului „Emil Sigerus” pentru valorificarea colecţiei de
ceramică.
- Centrul Cultural Memorial „Dr. Gheorghe Telea Bologa” - Noul Român - lucrări de
reparaţii ale clădirilor (338 mp).
În concluzie, prin redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor şi activităţilor se vor obţine

următoarele rezultate:
• 1.672 mp, în spaţii pavilionare, vor fi distribuiţi circuitului public (sălii de expoziţii,
săli pentru demonstraţii practice şi diverse activităţi culturale;
• 510 mp vor fi folosiţi pentru birouri, arhive, depozite muzeotehnică şi administrativ
• 70 de mp pentru depozit muzeal.
23

B. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea
acesteia:
b.1. analiza programelor/proiectelor instituţiei;
Muzeul ASTRA are profil etnologic, de reprezentare etnoculturală variată: de

etnografie românească, săsească, rromă şi universală, cu un patrimoniu de civilizaţie şi
artă tradiţională, monumental (de arhitectură şi tehnică populară, cu expunere în aer liber),
instrumental şi obiectual. Pe baza acestui patrimoniu muzeal (şi extra-muzeal) se
desfăşoară activitatea de cercetare ştiinţifică: cercetarea patrimoniului muzeografic, cu
caracter aplicat; evidenţa informatizată a patrimoniului; cercetarea muzeologică –
muzeografică (istorie muzeală, cercetare muzeală, muzeologie, muzeografie); cercetarea
publicului (cercetare psiho-sociologică muzeală); cercetarea antropologică, cu producţie
de film (documentar, etnologic, antropologic), fotografie (documentară şi antropologică) şi
publicaţii; cercetare în domeniul restaurării-conservării.
Valorificarea cercetării ştiinţifice se realizează prin: organizarea de manifestări
ştiinţifice; organizarea şi participarea la reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, de tematici expoziţionale permanente şi
temporare; valorificare expoziţională a patrimoniului (expoziţii permanente şi temporare,
fixe şi itinerante, pavilionare şi în aer liber, în ţară şi în străinătate); organizarea,
completarea regulată şi valorificarea arhivei documentare ştiinţifice; proiectarea şi
implementarea sistemului naţional de repertoriere, evidenţă informatizată, organizare şi
valorificare competitivă, expoziţională şi spectaculară a valorilor de patrimoniu cultural
imaterial, de reprezentare a tuturor etniilor sociale şi de vârstă, categoriilor de creaţie,
încadrate în programul „Tezaure umane vii”; realizare de filme etnografic-documentare şi
antropologice privind fenomenul creaţiei de artă populară contemporană.
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA este cel mai mare - ca teritoriu,
mai bogat - ca patrimoniu şi mai original - ca şi concepţie tematică, muzeu în aer liber din
România şi printre cele mai reprezentative instituţii de acest gen din Europa.
Într-un spaţiu grandios, de 96 ha, străbătut de 10 km de alei, cu numeroase locuri
de popas, sunt prezentate, în cadrul a două expoziţii permanente, distincte, perfect
delimitate spaţial şi tematic, lumea satului românesc (“muzeul etnografic în aer liber“, ce
ocupă 42 ha) şi reflexul acesteia în conştiinţa artistică contemporană (expoziţia de
sculptură modernă în lemn, cu opere realizate de reputaţi artişti români şi străini,
inspirate din universul satului tradiţional, căreia îi sunt destinate 3 ha).
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, în noua sa concepţie tematică,
prezintă, într-o evoluţie istorică, exprimată prin tipologii riguroase, într-o configurare
tematică proiectată documentat şi chiar dintr-o perspectivă sistemică, în 6 sectoare şi 36
de grupe tematice, 335 monumente şi instalaţii.
Etno Tehno Parc – Muzeul copiilor este un spaţiu din Muzeul în aer liber, destinat
instrucţiei şi educaţiei copiilor, fie prin jocuri şi jucării tradiţionale, fie prin cele 14 machete,
de mici dimensiuni, ale unor instalaţii hidraulice reprezentative.
Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA este, în primul rând, trezorierul valorilor
patrimoniale moştenite de la Muzeul “Asociaţiunii” (înfiinţat în anul 1905 şi desfiinţat în
1950). În registrele inventar figurează 9 002 obiecte înregistrate sub sigla “A”, împărţite pe
şase colecţii: 6 523 broderii, 1 025 port-textile, 567 obiecte de cult, 539 lemn, os, fier, 330
ceramică şi 18 păpuşi.
Prin schimbarea paradigmei muzeale (de la un muzeu etnic la un muzeu
multicultural al unei regiuni europene - Transilvania) şi a concepţiei expoziţionale (de la o
expunere etnografică, monocoloră, la o expunere etnologică modernă, concepută
diacronică şi realizată interdisciplinar) muzeul pavilionar sibian vine să completeze oferta
muzeului în aer liber ca muzeu naţional al civilizaţiei populare tradiţionale din România,
24

sugerând formula ideală pentru muzeologia secolului al XXI-lea, angajată în evidenţierea
particularismului plurietnic în contextul valorilor comunitar europene
Prin Programul „Tezaure umani vii” muzeul a inovat şi în ceea ce priveşte
introducerea culturii imateriale în tematica expoziţională curentă, ilustrând, atât prin
expoziţii, cât şi prin alte manifestări culturale destinate patrimoniului cultural imaterial, un
întreit program ideatic ce cuprinde – tradiţiile, influenţele şi experienţele.
Patrimoniul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească "Emil Sigerus"
cuprinde un număr de peste 8.200 obiecte, conservate în trei colecţii de gen (ceramică-
sticlă, port –textile broderii şi obiecte de mobilier). Colecţia ceramică-sticlă cuprinde piese,
deosebit de valoroase (secolele XV - XIX), produse în cele mai importante centre săseşti
şi maghiare din Transilvania. Se individualizează colecţia de cahle (ilustrată şi prin
expoziţia de bază – Cahle transilvănene. Secolele XV - XX) şi cea de ceramică propriu-
zisă (căncee, blide, ulcioare, oale de vecinătate şi de breaslă, ceramică decorativă) şi cea
de sticlă transilvăneană (pahare, căncee, ulcioare). Colecţia de port-textile-broderii
cuprinde textile-broderii din secolele XVII-XX. Mare parte din colecţie o reprezintă
ştergarele de paradă, de sobă şi de culme, feţele de masă, feţele şi căpătâiele de pernă,
străjacele, cuverturile de pat, lepedeele, paramentele bisericeşti, păretarele, mostrele de
broderii (majoritatea fiind datate), piese unice prin autenticitate, varietate şi valoare
artistică. Colecţia de port cuprinde costumele populare tradiţionale şi de sărbătoare -
şorţuri, fuste, pieptare, vălituri, cojoace, încălţăminte şi accesorii - cordoane metalice,
paftale, ace de păr, broşe, etc. - ce ilustrează talentul şi harul artistic decorativ al celor
care le-au realizat. Colecţia mobilier pictat şi lemn mărunt este reprezentată de armăroaie,
lăzi de zestre, mese, scaune, dulapuri, paturi etc., datate în secolele XV – XX, realizate de
meşteri tâmplari saşi şi pictate într-o manieră cromatică bogată. Piesele provin atât de la
renumiţi colecţionari saşi, printre care Emil Sigerus şi Julius Bielz, cât şi din donaţii şi
achiziţii realizate de-a lungul anilor.
Patrimoniul Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder” include colecţii
etnografice „vechi”, alcătuite din piese donate de călători - Franz Binder, Carl F. Jickeli,
Andreas Breckner, Arthur von Sachsenheim, Hermann von Hannenheim, Karl Meliska etc.
- în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele
Naturii din Sibiu. După anul 1990, în inventarul muzeului a intrat un număr mare de colecţii
cu obiecte de factură preponderent artizanală, prin donaţii, schimburi de colecţii, repartiţii
şi achiziţii. O mai amplă reprezentare patrimonială o are continentul african, mai ales
Africa centrală şi nord-estică, precum şi orientul îndepărtat.
Prin vechime şi număr de piese, colecţia donată în 1862 de Franz Binder, cu
obiecte aduse din regiunea cursului superior al Nilului Alb (regiunea Bhar el Ghazal), este
una dintre cele mai valoroase colecţii de profil din lume. Un loc important în patrimoniul
format după deschiderea muzeului îl ocupă colecţiile de jucării japoneze tradiţionale,
păpuşi etnografice indiene, costume ale minorităţilor naţionale din China, artizanat african,
indonezian şi ecuadorian. La Muzeul „Franz Binder” poate fi văzută şi o mumie egipteană
cu sarcofag din lemn din Perioada Ptolemaică (peste 2000 de ani vechime), provenită din
săpăturile arheologice de la Gamhud.
Principalele programe derulate de Muzeului ASTRA în perioada 2008-2010 au fost:
Programul de achiziţii muzeale pentru completarea proiectului tematic al Muzeului în aer

liber precum şi pentru completarea colecţiilor celorlalte patru unităţi muzeale.
Număr total de bunuri culturale din patrimoniul Muzeului ASTRA Sibiu:
• 166.689 bunuri culturale mobile
• 335 bunuri culturale imobile (monumente şi instalaţii)
25

Nr. Crt. Denumirea colecţiei Nr. obiecte Total
Muzeul în aer liber
Total bunuri culturale 21.722 21.722
mobile (depozite şi
expoziţia în aer liber)
Muzeele pavilionare
Port-textile 12.920
Broderii 9.902
Ceramică 7.295
Obiecte de cult. 4.166
Obiceiuri
Lemn. Os. Fier 4.026
Exotică 3.338
„Telea” 1.405
„Orlat” 4.102
. Aparat complementar 97.813
144.967
TOTAL BUNURI CULTURALE MOBILE 166.689
Nr. Crt. Denumirea colecţiei Repartizare tematică Total

1. Monumente şi instalaţii
6 sectoare 335
36 grupe tematice
TOTAL BUNURI CULTURALE IMOBILE 335
Structura detaliată a patrimoniului mobil

MUZEUL CIVILIZAŢIEI POPULARE TRADIŢIONALE ASTRA
• 21.722 bunuri culturale mobile
NOTĂ. Muzeul Culturii şi Civilizaţiei Rromilor din România: au fost identificate 512 bunuri
culturale specifice. Menţionăm că nu s-a realizat un inventar sperat, acestea fiind cuprinse în
inventarele Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, Muzeul Civilizaţiei Transilvane
ASTRA, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”
MUZEUL CIVILIZAŢIEI TRANSILVANE ASTRA - 6 colecţii; 31.579 bunuri culturale
• colecţia port-textile - 9.267 bunuri culturale; colecţia broderii - 9.902 bunuri culturale;
colecţia ceramică - 3.293 bunuri culturale; colecţia obiecte de cult, ouă încondeiate, măşti -
4.166 bunuri culturale; colecţia lemn, os, fier - 3.546 bunuri culturale; colecţia „Telea” -
1.405 bunuri culturale
MUZEULUI DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ SĂSEASCĂ "EMIL SIGERUS" - 3 colecţii;
8.135 bunuri culturale
• colecţia ceramică-sticlă - 4.002 obiecte; colecţia de port - textile-broderii - 3.653 obiecte ;
colecţia lemn, os, fier (incluzând şi mobilierul pictat) - 480 obiecte
MUZEULUI DE ETNOGRAFIE UNIVERSALĂ „FRANZ BINDER” - 3.338 bunuri culturale
Notă: Din punct de vedere cronologic, colecţiile Muzeului “Franz Binder” se împart în colecţii
etnografice “vechi”, alcătuite din piese donate în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, şi
colecţii “noi”, intrate în patrimoniul muzeului după anul 1990. Prin componenţă şi dimensiune,
colecţiile cele mai vechi ale Muzeului “Franz Binder” sunt dintre cele mai valoroase.
• colecţia exotică 3.338 obiecte
MUZEUL DE LA ORLAT - 2 colecţii; 4.102 bunuri culturale
CENTRUL DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE ÎN ETNOLOGIE „CORNEL IRIMIE” -
APARATUL COMPLEMENTAR - 6 colecţii; 97.813 bunuri culturale
• Fototecă - 72.132 bunuri culturale; Filmotecă - 3.927 bunuri culturale; Desenotecă - 6.808
bunuri culturale; Diatecă - 10.636 bunuri culturale; Clişee pe sticlă - 1.463 bunuri culturale;
Grafică documentară - 2.847 bunuri culturale
26

Dinamica patrimoniului muzeal (bunuri culturale) în perioada 2008 - 2010
Complexul Naţional Muzeal ASTRA - achiziţii
Complexul Naţional Muzeal ASTRA - donaţii
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA - achiziţii
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA - donaţii

Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA

- achiziţii - - donaţii -

27

Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”

Centrul de Informare şi Documentare în Etnologie „Cornel Irimie”


Colecţia rromi Colecţia de la Orlat - din cultura şi arta

landlerilor şi regimentul I de grăniceri

Programul de cercetare ştiinţifică a patrimoniului

În perioada 2008 - 2010 cercetarea tematică a avut în derulare: 41 de teme de
cercetare etnologică, muzeologică, conservare-restaurare, antropologică şi
filmologică, sociologică şi educaţională
Cercetare etnografică curentă şi programe de cercetare naţionale şi internaţionale

• Cercetare de teren vizând cultura şi civilizaţia populară tradiţională
- Cercetarea de teren pentru identificarea celor cinci monumentelor ce vor fi
achiziţionate pentru completarea proiectului tematic în sectoarele:
28

o Prelucrarea lemnului, pietrei, metalelor, argilei, chihlimbarului şi minereurilor: Grupa A.
Prelucrarea lemnului. Subgrupa industrii populare. Fierăstraie; Grupa D. Prelucrarea
minereului şi a pietrei
o Procese şi procedee pentru obţinerea şi prelucrarea produselor animale şi vegetale, în
scop alimentar): Grupa D. Păstorit; Grupa2 C. Albinărit, boştinărit, lumânărit; Grupa G.
Prelucrarea seminţelor oleaginoase; Grupa H. Agricultură
o Monumente de utilitate publică: Şcoală
- Cercetare de teren pentru completarea colecţiilor muzeale ale Muzeului Civilizaţie
Populare Tradiţionale ASTA (Muzeul în aer liber)
- Completarea colecţiilor pentru organizarea interioarelor monumentelor, Păstoritul şi
agricultura. Metodologia de cercetare în domeniu ; Ocupaţii secundare: boştinărit şi
pescuit. Apicultura tradiţională românească; Meşteşugul olăritului; Organizarea
interiorului gospodăresc în civilizaţia populară; Alimentaţia în tradiţia populară
românească; Civilizaţia morii pe teritoriul României; Monumente ale spiritualităţii
creştin-religioase; Instalaţiile hidraulice în civilizaţia populară românească; Cultura şi
civilizaţia rromilor. Rromii în spaţiul urban şi rural din Sibiu; Identificarea neamurilor de
rromi din Sibiu
Transilvane ASTRA
- Ceramica tradiţională românească; Textilele de interior şi portul popular din Banat,
Crişana, Ţara Oaşului, Maramureş. Podoabe şi vălituri; Portul popular din zonele de
interferenţă: Moldova, Ţara Românească, Transilvania; Datini şi obiceiuri tradiţionale;
Pictura pe sticlă în Transilvania. Secolele XIX-XXI Simbolistica icoanelor pictate pe
sticlă. Colecţia Muzeului ASTRA.)
- Cercetare de teren pentru completarea colecţiilor muzeale ale Muzeului de
Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”
- Textile şi port săsesc din sudul Transilvaniei; Mobilier pictat transilvănean;Ceramică
săsească şi maghiară din Transilvania. Ceramică habană şi manufacturieră.
• Cercetări de cabinet pentru completarea documentaţiei Muzeului de Etnografie
Universală „Franz Binder”
- Istoria colecţiilor de etnografie extraeuropeană din Transilvania. Colecţii şi
colecţionari: Sibiu, Aiud, Cluj, Sebeş; Creaţie artizanală a popoarelor lumii
• Cercetare de teren pentru identificarea meşterilor şi creatorilor populare
- Procesul evolutiv al meşteşugurilor artistice tradiţionale. Situaţia actuală a pieţei de
produse de artă populară: schimbările în sistemul producţiei şi valorificării creaţiei
meşteşugăreşti tradiţionale în plan naţional şi internaţional; Programul „Tezaure Umane Vii”
• Cercetări de teren pentru completarea arhivei Departamentului de antropologie vizuală
- Păstoritul transhumant în regiunea Carpaţilor; Viaţa socială în România urbană în perioada
postcomunistă; Socializarea copilului în comunitatea păstorilor din Mărginimea Sibiului.
• Cercetarea colecţiilor, realizarea evidenţei ştiinţifice digitalizate, fotografierea şi
clasarea colecţiilor muzeale
- Digitizarea şi stocarea resurselor documentare (patrimoniu cultural imobil, patrimoniu
audio-vizual, patrimoniu arhivistic); prezervare digitală a documentelor originale
• Participarea la programe naţionale şi internaţionale de cercetare
- Participarea la Programul cultural dedicat identificării şi susţinerii colecţiilor săteşti din
Judeţul Sibiu; Participarea la programul internaţional dedicat cercetării Carnavalului -
Carnivali - King of Europa - Carnavalul - Regele Europei; Participarea la programe de
cercetare dedicate studierii colecţiilor extra europene
• Cercetarea în domeniul conservării şi restaurării patrimoniului
- Tehnici şi metode de conservare şi restaurare a patrimoniului cultural naţional; Protecţia
lemnului în funcţie de calitate şi domeniile de utilizare; Monitorizarea factorilor fizici şi
biologici care afectează monumentele şi obiectele expuse în Muzeul în aer liber din
Dumbrava Sibiului; Proiectele naţionale DELCROM şi ETNOPEL
29

2008: localităţi cercetate - 142; zile de deplasare - 160 şi 1 temă de cercetare
privind comunităţile româneşti din afara graniţelor
2009: localităţi cercetate - 31; zile de deplasare - 148 şi 1 temă de cercetare privind
comunităţile româneşti din afara graniţelor
2010: localităţi cercetate - 99; zile de deplasare - 215 şi 1 temă de cercetare privind
comunităţile româneşti din afara graniţelor
În perioada 2008-2010 specialiştii Muzeului ASTRA au publicate un nr de
aproximativ 77 de articole, studii şi comunicări în Reviste de specialitate, cotate CNCSIS.
Muzeul ASTRA are din anul 1995 o editură proprie, ASTRA MUSEUM, sub egida
căreia are loc editarea publicaţiilor, într-un stil propriu. Sub semnăturile cercetătorilor şi
muzeografilor, dar şi a colaboratorilor au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au
epuizat, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi
folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-
album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista CIBINIUM (seria
nouă), pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu.
Realizarea planului editorial:

2008 - Cărţi, broşuri, cataloage de expoziţii:
− ***, CIBINIUM 2006-2008, partea I, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2008, 248 p.
− ***, Academia Artelor Tradiţionale din România, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2008,
196 p.
− Bucur, Corneliu, ASTRA Museum of Traditional Folk Civilization (Dumbrava Sibiului):
Catalogue, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2008, 448 p.
− ***, Tendinţe în conservarea preventivă, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2008 (CD-ROM)
− Bucur, Corneliu; Budrala, Dumitru, Musee ASTRA, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2008,
254 p.
− Bucur, Corneliu; Budrala, Dumitru, Musee ASTRA, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2008
(CD-ROM)
− Roşca, Karla; Ştefan, Camelia, Repere cultural-istorice ale civilizaţiei multiculturale
transilvane: Valea Hârtibaciului, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2008
− ***, Istroromânii: repere cultural-istorice: Lucrările simpozionului, Sibiu, Editura „ASTRA
Museum”, 2008
− Bucur, Corneliu, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” (Dumbrava Sibiului).
Catalog, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2008 (CD-ROM)
− Bucur, Corneliu, Patrimoniul tehnic preindustrial un brand internaţional al României
promovat de Muzeul „ASTRA”: 45 de ani de la fondarea Muzeului în aer liber, Sibiu,
Editura „ASTRA Museum”, 2008, 32 p.
− Bucur, Corneliu, The patrimony of pre-industrial technology an international brand of
Romania promoted by the „ASTRA” Museum: 45 years since the open – air museum was
established, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2008, 32 p.
− ***, Servicii cultural-turistice 2008, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2008
− ***, Sadu, grădină mândră / Discover Sadu, a Genuine Transylvanian Village, Sibiu,
Pliante: Pliant armonică 10 vederi patrimoniul; Pliant festivalul naţional al tradiţiilor
populare; Set vederi 12 proiecte pro-Europa; Set vederi muzeul ASTRA 10 proiecte;
Set vederi Olimpiada Naţională; Vederi arhitectura; Vederi arhitectură; Vederi textile
Indonezia
2009: Cărţi, broşuri, cataloage de expoziţii:
1. ***, Morişca din muzeu, Sibiu, Editura „ASTRA MUSEUM”, 2009 Tiraj 800 buc
2. ***, Academia Artelor Tradiţionale din România, Sibiu, Editura „ASTRA MUSEUM”,
2009, Tiraj 400 buc
30

3. ***, Servicii cultural turistice, Sibiu, Editura „ASTRA MUSEUM”, 2009 Tiraj 1000
buc.
4. Moise, Ilie, Seducţia muzeului, Sibiu, Editura „ASTRA MUSEUM”, 2009, 158 p. Tiraj
200 buc.
5. ***, Proiectul „Personalităţi române afirmate în plan mondial în secolul al XIX-lea:
Hilarie (Bucur) Mitrea din Răşinarii Sibiului: medic naturalist şi etnograf, Sibiu,
Editura „ASTRA MUSEUM”, 2009, 60 p. Tiraj 200 buc.
6. Ovidiu Baron, Olga Popa, Adrian Scheianu, Găleşoaia. Lumea veche vs. Lumea
nouă, Sibiu, Editura „ASTRA MUSEUM”, 2009, 56 p., Tiraj 200 buc.
7. ***, Cibinium 2006-2008, partea a II-a, Sibiu, Editura „ASTRA MUSEUM”, 2009, 350
p. Tiraj 700 buc.
8. ***, Icoana, simbol al ortodoxiei. Catalog, Sibiu, Editura „ASTRA MUSEUM”, 2009,
68 p. Tiraj 500 buc.
9. Bucur, Corneliu, Patrimoniul tehnic tradiţional (preindustrial) din România. Categorii,
tipologii, structuri social-istorice = The patrimony of the traditional (pre-industrial)
technology in Romania. Categories, typologies, social-historical structures, Sibiu,
Editura „ASTRA MUSEUM”, 2009, 70 p. (ediţia a II-a) Tiraj 1000 buc.
10. Alina Geanina Ionescu, Icoane pe lemn şi pe sticlă din principalele colecţii sibiene,
Sibiu, Editura „ASTRA MUSEUM”, 2009, 148 p. Tiraj 200 buc.
11. publicaţiile Studioului ASTRA FILM
- ASTRA FILM FESTIVAL 2009, ediţie jubiliară (10) + Catalog bilingv
- CINEMATECA ASTRA FILM 2009, publicaţii bilunare
- FILMUL DOCUMENTAR ROMÂNESC, Catalog de arhivă (în curs de publicare)
- WEB actualizarea site-ului www.astrafilm.ro , crearea secţiunilor destinate
ASTRA FILM FESTIVAL 2009
Pliante/Cărţi poştale: Pliant armonică cu 12 vederi cahle transilvane; Pliant armonică
patrimoniul tehnic preindustrial; Pliant armonică Biserica din Dretea; Pliant Galerii de
Artă Populară, Pliant harta Muzeul în aer liber; Pliant Ne jucăm şi învăţăm la Muzeul
ASTRA; Set vederi ocupaţii tradiţionale din Transilvania, Set vederi porturi populare;
2010 - Cărţi, broşuri, cataloage de expoziţii:
1. ***, CIBIUNIUM 2009-2010, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2010, 350 p.
2. Constantin Popa, Răşinari. Pădurile comunale. Implicaţiile exploatărilor asupra
civilizaţiei tradiţionale săteşti, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2010, 108 p.
3. Camelia Ştefan, Elemente decorative în broderia săsească. Textile de interior din
colecţia Muzeului „Emil Sigerus”, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2010, 65 p.
4. ***, Marketingul şi educaţia în muzee (coord. Ovidiu Baron, Eliza Penciu), Sibiu,
5. Olimpia Coman-Sipeanu, Icoane pe sticlă din patrimoniul Muzeului ASTRA. Colecţia
„Cornel Irimie”, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2010, 195 p.
6. Elena Găvan, Caiet de amintiri. Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice
tradiţionale”, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2010
7. Ciprian Ştefan, Monumente de arhitectură tradiţională în Muzeul ASTRA, Sibiu, Editura
„ASTRA Museum”, 2010, 80 p.
8. Elena Găvan, Ţesături de interior, sudul Transilvaniei, Sibiu, Editura „ASTRA
Museum”, 2010, 80 p. Tiraj 1000
9. Alina Geanina Ionescu, Povestiri din Muzeul ASTRA, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”,
2010, 50 p.
10. Alina Geanina Ionescu, Conservarea şi restaurarea icoanelor din colecţiile Muzeului
„ASTRA”, Sibiu, Editura „ASTRA Museum”, 2010, 109 p.
Publicaţii în format virtual
1. DVD – CNM ASTRA – Tur Virtual
31

Pliante: Pliant de promovare Program de pedagogie muzeală; Pliant promovare Team-
building în Muzeul Astra; Pliant promovare Vila Diana; Retipărire Pliant Muzeul
Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA – limba română
Programul de manifestări culturale
Programul expoziţional a continuat în perioada 2008-2010 confirmând statutul
Muzeului ASTRA, muzeu de avangardă, promotor al unei noi concepţii muzeologice a
secolului al XXI-lea, schimbând paradigma de “muzeu etnografic” cu aceea de “muzeu de
istoria culturii şi civilizaţiei”.
Muzeul ASTRA îşi valorifică patrimoniul prin patru expoziţii de bază, fiecare dintre
ele oferind o imagine reprezentativă a patrimoniului gestionat de fiecare unitate muzeală:
- Expoziţia etnografică în aer liber a Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale
ASTRA din Dumbrava Sibiului
- Din cultura şi arta popoarelor lumii, la sediul Muzeului de Etnografie Universală
„Franz Binder”
- Cahle transilvane. Secolele XV-XIX, la sediul Muzeului de Etnografie şi Artă
Populară Săsească „Emil Sigerus”
- Colecţia Centrul Cultural Memorial „Gheorghe Telea Bologa”, Noul Român.
EXPOZIŢII TEMPORARE:
Casa Artelor
− Praznic şi Icoană. Luminile din sat, 16 mai 2008
− Muzeul „ASTRA” - 10 Proiecte ProEuropa, Sala de conferinţe, 9 mai 2008
− Prin mine Ioan Pop Zugravul, colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, 11 – 28
iulie 2008,
− Patrimoniu tehnic preindustrial din România, 12 august – 21 octombrie 2008
− Ceramică şi broderie. Elemente de ornamentică transilvăneană, 31 octombrie – 2
decembrie 2008
− Jocul Măştii, 5 decembrie 2008 – 20 ianuarie 2009
− Academia Artelor Tradiţionale din România - Reîntoarcerea la noi înşine prin artă şi tradiţie,
12 februarie – 26 martie 2009
− Intimitatea unei colecţii, 9 aprilie – iunie 2009
− Spaţiul sacral al bisericilor săseşti din Transilvania în perspectiva timpului, Iulie – 14
septembrie 2009
− Amintiri din călătorie! De la material la digital. O retrospectivă a tipologiei donaţiilor şi
donatorilor; colaborare cu INOE; proiect finanţat prin AFCN, septembrie 2009
− Salonul Naţional de Conservare - Restaurare, octombrie – decembrie 2009
− A ţese, între locuire şi amintire în sudul Transilvaniei, 24 februarie – 18 mai 2010
− Gert Fabritius. Lumea Apocalipsei, 20 mai - 27 iunie 2010
− Spaţiul de locuit… satul transilvănean, 7 iulie - 27 august 2010
− Ceramica din Transilvania. Secolele XVII-XXI, 4 septembrie - 28 noiembrie 2010
− Naşterea Domnului. Obiceiuri de Crăciun din Carintia, 4 decembrie 2010 - 9 ianuarie 2011
Casa Artelor – sala de conferinţe
1. Muzeul „ASTRA” – 12 Proiecte ProEuropa, 3 octombrie – 6 decembrie 2008
2. Fotografia. Interior de familie, 18 decembrie 2008 – 20 ianuarie 2009
3. Expoziţie dedicată „Zilei Internaţionale a Rromilor”, 8 aprilie 2009
4. Construcţii. Artă şi meşteşuguri contemporane norvegiene, 16 iulie - 29 august 2010
5. Arta meşterul Leş Gabor, 4 septembrie - 28 noiembrie 2010
Casa Artelor – Galerie parter
− Galeria anotimpurilor - expoziţii tematice cu vânzare (expoziţia se schimă lunar sau în
funcţie de evenimete)
− Lumina Credinţei … Creaţie, expoziţie de goblenuri realizate de Ştefan Constantin –
inaugurarea programului expoziţional al meşterilor şi creatorilor cu dizabilităţi
32

− Muzicalitatea semnului. Icoane pictate pe lemn şi sticlă de Ana Baciu şi elevii Şcolii
Speciale nr. 2, 4 iulie 2008
− Vegheaţi de Şaguna, expoziţie de pictură şi grafică dedicată aniversării „Anului Şaguna”, 5
decembrie 2008 – 20 ianuarie 2009
Casa Hermes
Comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Istorie şi cultură, 14 februarie 2008
Universul spiritual din Mărginimea Sibiului, 14 martie 2008
... pomelnic în grădina aşteptării, 24 aprilie 2008
15 – Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” la 15 ani de la inaugurare, 24 – 31
iulie 2008,
Batik. Textile tradiţionale din Indonezia, 25 august – 4 octombrie 2008
Arhitectură chineză/Architecture chinoise. Fotografii de Max Gschwend. Colaborare cu
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti; 5 martie – 5 aprilie 2009
… despre Albul Îngerilor, 9 aprilie – mai 2009
Europa o casă comună, 9 - 24 mai 2009
Copilăria. O fotografie – o jucărie, 29 mai – 28 iunie 2009
Călători transilvăneni pe alte continente. Personalităţi române afirmate în plan mondial în
sec. al XIX-lea: Hilarie (Bucur) Mitrea din Răşinarii Sibiului – medic, naturalist şi etnograf, 8
iulie – 23 august 2009
Găleşoaia: Lumea veche vs. Lumea nouă, 2 septembrie – 4 octombrie 2009
Micii meşteşugari, mari meşteri, 14 octombrie – 2 decembrie 2009
…a-semănare în griuri de lumină…, 4 decembrie 2009 - 25 ianuarie 2010
Obiceiul Lolelor din Agnita, 5 februarie - 200 martie 2010
...muntele de nouri şi flori..., 26 martie - 6 iunie 2010
Hrana…un dimpreună în miez, 11 iunie - 20 iulie 2010
Colecţionarii în reţea, Colaborare cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, 29 iulie– 26
august 2010
Itinerarii africane. Artefacte şi fotografii din colecţia Violeta şi Cătălin Rang, 22 septembrie -
28 noiembrie 2010
Chipuri de sfinţi, 3 decembrie 2010 - 24 ianuarie 2011
A. Vernisarea monumentelor din Muzeul în aer liber
− Complexul de gospodării de olari din Găleşoaia (vernisare gospodărie, 18 mai 2008)
− Gospodărie – atelier de prelucrare a chihlimbarului, Colţi, judeţul Buzău - 18 mai 2008
− Grupa tematică Vânătoare tradiţionale - 18 mai 2008
− Colibă pastorală, Jieţ, jud. Hunedoara - 18 mai 2008
− Gomile, Jieţ, jud. Hunedoara - 18 mai 2008
− Cotroană din piatră, Munţii Parâng, jud. Hunedoara - 18 mai 2008
− Completarea tematică a Gospodăriei pastorale cu atelier pentru confecţionarea lumânărilor
din seu de oaie, Răşinari, judeţul Sibiu – prin transferul şi instalarea Zdrobitoarei şi a
teascului din Trainei - 18 mai 2008
− Pavilionul de prezentare a sistemelor de treierat şi vânturat - 18 mai 2008
− Gospodăria din Găleşoaia, în prezenţa donatarilor şi a colectivităţii, 26 iulie 2008
− Casa din Vlădeşti, 20 septembrie 2008
− Remiză de pompieri, Colun, judeţul Sibiu, 20 septembrie 2008
− Moara cu alvan, Ciocmani, jud. Sălaj, 18 mai 2009
− Remiza de pompieri din Colun, jud. Sibiu, 18 mai 2009
− Teasc de mere din Veseud, jud. Sibiu, 18 mai 2009
− Teasc de in din Cristian, jud. Braşov, 18 mai 2009
− Fântâna cu hecnă din Dumbrăveşti, jud. Prahova, 18 mai 2009
− Fierăria din Fundul Moldovei, jud. Suceava, 7 iunie 2009
− Cramele din Pişteştii din Deal şi Bălăneşti, jud. Gorj, 7 iunie 2009
− Târgul de case (expoziţie de fotografii şi relevee; site pe Internet), 18 – 19 iulie 2009
− Piua din Jieţ, jud. Hunedoara, 20 septembrie 2009
− Gospodărie de miner marmurar, Alun, judeţul Hunedoara, 18 mai 2010
33

− Gospodărie de pomicultor , Bălăneşti, judeţul Gorj, 20 septembrie 2010
B. Sala de proiecţie şi sala de conferinţe
− Diversitate. Acceptare. Recunoaştere – Muzeul rromilor – 8 aprilie 2008
− Restaurarea patrimoniului Muzeului „ASTRA”, 17 aprilie 2008
− Muzeul „ASTRA” - 10 Proiecte ProEuropa, Sala de conferinţe, 9 mai 2008
− Conservarea şi restaurarea monumentelor din Muzeul în aer liber în anul 2008, 17 aprilie
2009
− Conservarea şi restaurarea monumentelor din Muzeul în aer liber în anul 200, 17 aprilie
2010
D. Expoziţii itinerante
− Muzeul „ASTRA” vine în şcoala ta, 7 expoziţii itinerante în şcolile şi liceele din Sibiu
− Restaurarea patrimoniului Muzeului „ASTRA”, 18 mai 2008, expoziţie itinerantă la
Bucureşti, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
− Comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Istorie şi cultură, 9 mai – 30 august 2008, expoziţie
itinerantă la Dumbrăveni, Biserica armenească
− Muzeul „ASTRA” - 9 Proiecte ProEuropa, Sala de conferinţe, 11-12 iunie 2008, Zilele
Academiei Române, Cluj.
− Istroromânii ieri şi azi, Primăria Municipiului Sibiu, 5 – 20 septembrie 2008
− Muzeul „ASTRA” vine în şcoala ta, 2009
− Muzeul „ASTRA” Proiecte ProEuropa, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj Napoca,
8 – 13 mai 2009
− Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, expoziţie de fotografie, , august 2009
− Icoana, simbol al ortodoxiei, Muzeul Naţional Brukenthal, sala multimedia, septembrie 2009
− Personalităţi române afirmate în plan mondial în secolul al XIX-lea: Hilarie (Bucur) Mitrea
(1842-1904) din Răşinarii Sibiului, medic, naturalist şi etnograf, Muzeul Militar, Bucureşti,
24 septembrie – 23 octombrie
− Din creaţia artizanală a popoarelor lumii, Muzeul Municipal Mediaş, septembrie 2009
− …imagine...festival...datină...iarnă, expoziţiei de fotografie antropologică, Primăria
Municipiului Sibiu, decembrie 2009
− Găleşoaia: lumea veche vs. lumea nouă, Muzeul Judeţean Gorj, decembrie 2009
− Copii în imagini vechi, Congresul internaţional de neonatologie, Sibiu, iunie 2010
− Personalităţi române afirmate în plan mondial în secolul al XIX-lea: Hilarie (Bucur) Mitrea
(1842-1904) din Răşinarii Sibiului, medic, naturalist şi etnograf, Biblioteca Academiei Cluj-
Napoca, 19 octombrie - 21 noiembrie 2010
E. Participarea la expoziţii naţionale
1. Salonul internaţional de Restaurare, MATCONS Craiova, Muzeul de artă Craiova,
Departamentul de conservare restaurare, septembrie 2009
2. Tezaure de patrimoniu transilvan, Muzeul Olteniei Craiova, 10 martie - 15 mai 2010
3. Salonul Naţional de restaurare, Muzeul Olteniei Craiova, septembrie 2010
F. Participarea la expoziţii internaţionale
− Atenţie, ţigani! Povestea unui neînţeles, expoziţie organizată la Muzeul de istorie din
Luxembourg
Programul „Tezaure umane vii” prevede salvarea patrimoniului cultural imaterial
prin dezvoltarea şi implementarea la nivel naţional şi internaţional a unor strategii pe
termen lung, care să urmărească conservarea - prin colectare, înregistrare şi arhivare - şi
revitalizarea - prin încurajarea de cunoştinţe şi aptitudini privind transmiterea generaţiilor
viitoare - a valorilor culturii populare tradiţionale din România.
Muzeul "ASTRA" a iniţiat, încă din anul 1983, un program propriu prin care şi-a
asumat responsabilitatea încurajării şi valorificării creatorilor populari din satele României
prin iniţierea Târgului Creatorilor Populari, în Muzeul în aer liber, numit atunci Muzeul
Tehnicii Populare. În perioada anilor 2008-2010 programul s-a desfăşurat prin derularea
următoarelor proiecte: Târgul Creatorilor Populari din România (cu desfăşurarea Adunării
Generale a Asociaţia Creatorilor Populari din România); Olimpiada Naţională “Meşteşuguri
34

artistice tradiţionale”; Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri; Festivalul Naţional al
Tradiţiilor (fără ediţie în anul 2010); Academia Artelor Tradiţionale din România.
Programul de conservare şi restaurare a patrimoniului muzeal

Salvarea şi protecţia patrimoniului cultural naţional constituie una dintre funcţiile de
bază ale Muzeului ASTRA.
Transferul, reconstrucţia, restaurarea şi conservarea bunurilor muzeale sunt cele
mai importante activităţi ale „Departamentului de conservare restaurare”. Acesta este
încadrat cu personal specializat şi atestat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Demontarea şi transferul monumentelor etnografice
2008
1. Biserică de lemn cu hramul „Înălţarea Domnului şi Sfântul mare Mucenic Gheorghe”,
Comăneşti, Pojogeni, judeţul Gorj
2. Gospodărie de pomicultor , Bălăneşti, judeţul Gorj
3. Gospodărie de jogărar, Gura Râului, judeţul Sibiu
4. Complex hidraulic din Rebrişoara, judeţul Bistriţa-Năsăud
5. Fierăria, Fundul Moldovei, judeţul Suceava
6. Şura cu grajd şi fânar pentru casa-atelier de olar, Saschiz, judeţul Mureş
7. Teascul de mere din Veseud, judeţul Sibiu
8. Piua cu ciocan şi văiagă, Jieţ, judeţul Hunedoara
9. Joagăr cu cremalieră, Târnava, judeţul Sibiu
10. Batoză, Turnu Roşu, judeţul Sibiu
2009
1. Casă cu prăvălie, Băicoi, judeţul Prahova
2. Gospodărie de miner aurar, Corna, judeţul Alba
3. Gospodărie de miner sărar din Sărăţeni, judeţul Mureş
4. Anexele gospodăriei de jogărar, Gura Râului, judeţul Sibiu
5. Anexele gospodăriei de de pomicultor, Vlădeşti, judeţul Vâlcea
6. Iconostasul Bisericii de lemn cu hramul „Înălţarea Domnului şi Sfântul mare Mucenic
Gheorghe”, Comăneşti, Pojogeni, judeţul Gorj
2010
1. Şură, Cristian, judeţul Sibiu
2. Pavilion de joc, Jina, judeţul Sibiu
3. Şura Gospodăriei de miner sărar din Sărăţeni, judeţul Mureş
Reconstrucţia monumentelor etnografice în muzeu
2008
1. Remiză de pompieri, Colun, judeţul Sibiu
2. Gospodărie de pietrar, Cupşeni, judeţul Maramureş (casa)
3. Gospodărie de agricultor, Sărata, judeţul Sibiu
4. Fântâna cu hecnă de la Dumbrăveni, judeţul Prahova
5. Cămară cu pivniţă, Pişteşti, judeţul Gorj
6. Conac, Pişteştii din Deal, judeţul Gorj
7. Casă pe două nivele de viticultor din Bălăneşti, judeţul Gorj
8. Complexul pomicol (zdrobitoare şi teasc) de la Roşia, judeţul Sibiu
9. Mutarea cuptorului de uscat prune, Bărbuleţ, judeţul Dâmboviţa
10. Mutarea zdrobitoarei şi teascului de fructe de la Trăinei, Răşinari, judeţul Sibiu
2009
1. Casă cu atelier pentru confecţionat găitane, Şcheii Braşovului, judeţul Braşov
2. Gospodărie de miner (marmură), Alunu, judeţul Hunedoara
3. Gospodărie de pietrar, Cupşeni, judeţul Maramureş (şură şi anexe gospodăreşti)
35

4. Biserică de lemn cu hramul „Înălţarea Domnului şi Sfântul mare Mucenic Gheorghe”,
Comăneşti, Pojogeni, judeţul Gorj
5. Gospodărie de pomicultor, Vlădeşti, judeţul Vâlcea (şură)
6. Şura cu grajd şi fânar pentru casa-atelier de olar, Saschiz, judeţul Mureş
7. Fierărie, Fundul Moldovei, judeţul Suceava
8. Gospodărie de pomicultor, Bălăneşti, judeţul Gorj (anexe gospodăreşti)
9. Piua cu ciocan şi văiagă din Jieţ, judeţul Hunedoara
10. Moara cu „alvan”, Ciocmani, judeţul Sălaj
2010
1. Gospodărie de miner (marmură), Alunu, judeţul Hunedoara (anexele gospodăreşti)
2. Gospodărie de pomicultor, Bălăneşti, judeţul Gorj (anexe gospodăreşti)
3. Casă cu atelier pentru confecţionat găitane, Şcheii Braşovului, judeţul Braşov
4. Gospodărie de pietrar, Cupşeni, judeţul Maramureş (şură şi anexe gospodăreşti)
5. Gospodărie de miner aurar, Corna, judeţul Alba
6. Gospodărie de jogărar, Gura Râului, judeţul Sibiu
7. Complex hidraulic din Rebrişoara, judeţul Bistriţa-Năsăud
8. Iconostasul Bisericii de lemn cu hramul „Înălţarea Domnului şi Sfântul mare Mucenic
Gheorghe”, Comăneşti, Pojogeni, judeţul Gorj
9. Gospodăriei de miner sărar din Sărăţeni, judeţul Mureş
Restaurarea monumentelor etnografice:
2008: restaurarea structurilor - 5 monumente; înlocuirea de împrejmuiri - 2 gospodării;
intervenţii şi înlocuiri de învelitori - 7 construcţii; reparaţii tencuieli şi lipituri la
pardoseli - 21 de monumente; lucrări de întreţinere a monumentelor - 12 construcţii.
Conservarea monumentelor etnografice în muzeu
2008: integrări cromatice - 61 construcţii; tratamente fungicide - 63 construcţii; tratamente
insecticide - 69 intervenţii; tratamente hidrofuge - 1 monument.
insecticide - 23 intervenţii; tratamente hidrofuge - 3 monumente.
insecticide - 92 intervenţii; tratamente hidrofuge - 25 monumente.
Conservare obiecte muzeale
2008 - 443 obiecte: lemn – 162; textile – 263; ceramică – 4; pictură – 11; piele-blană – 3.
2009- 358 obiecte: textile – 208; pictură tempera – 9; lemn – 137; ceramică – 3; piele-
blană - 1.
2010 - 454 obiecte: lemn - 180 obiecte; textile - 266 obiecte; pictură - 3 obiecte; piele
blană - 5 obiecte.
Restaurare obiecte muzeale
2008 - 320 obiecte: metal – 191; lemn – 33; lemn policrom – 38; textile – 24; ceramică:
12; pictură tempera – 8; piele blană – 14.
2009 - 315 obiecte: textile – 39; ceramică - 13; pictură tempera – 15; piele blană – 9;
metal – 176; lemn – 21; lemn policrom – 42.
2010 - 278 obiecte: pictură - 19 obiecte; ceramică - 7 obiecte; piele blană - 7 obiecte;
metal - 77 obiecte; lemn -75 obiecte; lemn policrom - 22 obiecte; textile - 65 obiecte
Programul educaţional
Vizitarea muzeelor este considerată a fi un instrument educativ important, în scopul
conştientizării, de către elevi a patrimoniului cultural. În anul 2001, în cadrul Muzeului
ASTRA, s-a înfiinţat Cabinetul de Pedagogie Muzeală, atelier destinat însuşirii, de către
36

elevi, dar şi de către alte categorii de public, a cunoştinţelor cu privire la cultura şi tradiţiile
poporului român, ale minorităţilor din România, dar şi a unor tradiţii specifice altor popoare.
Colaborarea dintre şcoli şi muzeu se face pe baza unui proiect educaţional
desfăşurat în cele două semestre
Tematica cursurilor de pedagogie muzeală (26 teme): Portul popular: Banat, Crişana,
Maramureş cu aplicaţie; Creativitate într-un spaţiu tradiţional; Poza cu ornamente
săseşti; Prezentarea expoziţiei permanente „Din cultura şi arta popoarelor lumii”;
Pictură pe sticlă; Astronomie populară; Tradiţie şi modernitate în ceramica
românească; Calendarul sărbătorilor populare româneşti; Mobilier pictat; Workshop
cu materiale ecologice; Portul popular din Transilvania; Forme din hârtie; Istoria şi
cultura rromilor din România; Să recunoaştem temele iconografice, simbolurile
creştine şi centrele de pictură pe sticlă din Transilvania, secolul al XIX-lea; Jocuri şi
jucării tradiţionale; Tezaure Umane Vii; Broderii săseşti – workshop; Colecţia de
fotografie veche a Muzeului ASTRA; Modelaj ceramică - workshop; Tradiţia unei
localităţi; Ornamente de Crăciun - workshop; Semnificaţia Adventului. Confecţionarea
calendarului de Advent- workshop; Coroniţa de brad pentru Crăciun; Împreună să
pătrundem în lumea sfinţilor; Pictura icoanelor pictate pe sticlă.
Instituţiile de învăţământ partenere
2008 - 10 şcoli şi licee; 149 de cursuri realizate
Itinerarea expoziţiei Muzeul ASTRA vine în şcoala ta (7 şcoli); programul se derulează
anual în cele 7 şcoli
În timpul verii – începând cu 1 iunie, activitatea educaţională se desfăşoară, în
principal, la Etno Tehno Parc, Muzeu copiilor din Dumbrava Sibiului. Copiilor li se prezintă
elemente ale patrimoniului tehnic din cadrul sectoarele ce compun Muzeul. Ei au
posibilitatea de a participa la manifestări culturale şi de agrement organizate, la ateliere
practice, în cadrul cărora adevăraţii meşteşugari din domeniile diferitelor meşteşuguri, din
diferite zone ale ţării, i-au iniţiat în tainele meşteşugului. Tot la Etno Tehno Parc,
elementele de învăţare sunt completate de elementele ludice. Astfel, copiii au la dispoziţie
jucării tradiţionale (căruţe, hinte etc.), cele 14 machete care prezintă elemente de bază ale
patrimoniului şi un adevărat teren de joacă.
Ateliere organizate în program (13 ateliere): Icoane pe sticlă; Mini - olărit; Pictură pe ipsos;
Păpuşele din aţă; Brăţări din mărgele; Morişti de vânt; Origami; Felicitări din carton
şi hârtie glasată, alte materiale; Puzzel; Fişe de colorat; Jocuri tradiţionale de grup;
Atelier de lectură; Măşti.
Anual, în perioada 15 iunie - 15 septembrie se desfăşoară proiectul Observatorul
astronomic popular, propus tuturor celor pasionaţii de astre, dar şi celor care doresc să se
familiarizeze cu această problematică. Intitulat generic Descoperă astrele cu Muzeul
ASTRA, proiectul a pornit de la viziunea populară asupra cerului, legendele şi
interpretările de acest gen fiind valorificate şi din perspectivă ştiinţifică.
Colaboratori: tineri din Minisatul “Sfântul Andrei” Braşov, coordonaţi de prof. Sorin Ioan
Apan; Ania Ţiţei- tânără pasionată de astronomie din Judeţul Sibiu
Participanţi: anual aproximativ 800 de persoane cu vârstă cuprinsă între 6 şi 70 de ani din
judeţul Sibiu şi din alte judeţe
Programe de educaţie/instruire derulate de Studioul ASTRA FILM

- ASTRA FILM & MARIE CURIE International Programme for Post-Doctoral Studies
- Workshop de film documentar
- Workshop deschis tinerilor din România şi din Europa de Est, care doresc să se
iniţieze în ealizarea de film documentar. Workshopul a fost susţinut de o somitate în
domeniul documentarului, Michael Yorke, profesor la Oxford Academy for
37

Documentary Film, regizor şi producător, autor de documentare realizate pentru BBC şi
premiate la festivaluri internaţionale.
- Traducerea, adaptarea şi subtitrarea filmelor documentare - Curs practic pentru
studenţii Facultăţii de Limbi moderne aplicate din cadrul Universităţii Lucian Blaga din
Sibiu
b.2. analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la
nivel naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state);
• Participarea la Forumul European al Muzeelor; Evaluarea finală pentru decernarea

Premiilor EMYA, Bursa, Turcia, 8-10 mai 2009
• Participarea la Târgul internaţional de turism şi Sesiunea de comunicări, ediţia a XI-
a, Ruse, Bulgaria, 14-17 mai 2009
• Participarea anuală la Târgul şi conferinţa internaţionale dedicate meşteşugurilor
tradiţionale, Gabrovo, Bulgaria, 4 – 8 septembrie 2008, 3 – 7 septembrie 2009, 2 –
6 septembrie 2010
• Participarea la Expoziţia Dezvoltarea prin Cultură - Prezentarea Programului
“Tezaure Umane Vii”, pe durata Conferinţei Generale UNESCO, Paris, 13-17
octombrie 2009
• Participarea la Târgul internaţional Meisteradvent, Bad Goisern, Austria, 11 – 15
decembrie 2008Participarea la Programul European Noaptea Muzeelor, 16 mai
2008, 17 mai 2009, 15 mai 2010
• Participare la Programul European Astronomia pe înţelesul tuturor, 2009
• Participare la Târguri de turism şi alte manifestări specifice: Târgul internaţional de
turism, Stuttgart, februarie 2009; Târgul internaţional de turism, Berlin, martie 2009;
Târgul de Turism de la București, aprilie, octombrie 2009; Târgul de Turism de la
Albac, jud. Alba Iulia, septembrie 2009; Târgul de Turism de la Berlin - prin Primăria
Municipiului Sibiu, 10 - 14 martie 2010; Târgul de Turism al României - la Bucureşti,
Romexpo - participare directă, stand cu AJTS, 25 - 28 martie 2010; Târgul
Internaţional de Turism, Bucureşti, Palatul Parlamentului - participare Directă, 18 -
21 martie 2010; Sesiune de lucrări Dezvoltarea de produse turistice şi participarea
cu succes la târguri, organizată de Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu şi
Programul German de Promovare Economică şi Ocupare a Forţei de Muncă;
Sesiune de lucrări Integrarea europeană și dezvoltarea regională, organizată de
Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale si Studii Europene in parteneriat
cu Ambasada Franţei; Întâlnirea de lucru a Centrelor de informare turistica din tara
(Avrig); Întâlnirea de lucru a Centrelor de Informare Turistică din județul Sibiu
(Mediaş); Întâlnirea de lucru cu Centrele de Informare Turistică din regiune șapte
centru si reprezentanţii turismului din judeţul Alba
Programul “Tezaure umane vii”

- Târgul de Florii, 19-20 aprilie 2008
- Târgul de jucării, ediţia a I-a, 29 mai – 1 iunie 2008
- Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, ed. a VII-a, 4 – 10 august 2008
- Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri, ediţia a II-a, mai – decembrie 2008
- Târgul Creatorilor Populari din România, Ediţia a XXV-a, 15 - 17 august 2008
- Olimpiada Naţională ”Meşteşuguri Artistice Tradiţionale, ediţia a XIII-a, 21 – 28 august
2008
- Tabăra de pictură pe sticlă, - mentor Maria Constantinescu, ediţia a IV-a, 21 – 28
august 2008
- Târgul Olarilor, ediţia a 42-a, 6 -7 septembrie 2008
38

- Târgul Meşteşugarilor Rromi, 20 – 21 septembrie 2008
- Târgul Naţional de Jucării, ediţia a II-a, 30 mai - 1 iunie 2009
- Festivalul de Tarafuri şi Fanfare, 20-21 iunie 2009
- Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, ediţia a VIII-a, 6 – 9 august 2009
- Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri, ediţia a III-a, iulie – decembrie 2009
- Târgul Creatorilor Populari din România, ediţia a XXVI-a, 14 – 16 august 2009
- Olimpiada Naţională ”Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”, ediţia a XIV-a, 20 – 26 august
2009
- Târgul Olarilor, ediţia a 43-a, 5 – 6 septembrie 2009
- Târgul Meşteşugarilor Rromi, 5 – 6 septembrie 2009
- Târgul Naţional de Jucării, ediţia a III-a, 29 - 30 mai 2009
- Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri, ediţia a IV-a, iulie – decembrie 2010
- Târgul Meşteşugarilor Rromi, 31 iulie – 1 august 2010
- Târgul Creatorilor Populari din România, ediţia a XXVI-a, 13 – 15 august 2010
- Olimpiada Naţională ”Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”, ediţia a XIV-a, 18 - 22 august
2010
- Târgul Olarilor, ediţia a 43-a, 4 – 5 septembrie 2010
- Gala Festivalului Tarafuri şi Fanfare, 25 septembrie 2010
Programul de antropologie vizuală
• Organizarea celei de a X-a ediţii a ASTRA FILM FESTIVAL 26 octombrie şi 1
noiembrie 2009. ASTRA FILM FESTIVAL, recunoscut ca unul dintre evenimentele
cele mai importante ale cinematografiei din Europa, laureat al Premiului de
excelenţă pentru Artă & Cultură, pentru cel mai bun proiect cultural din România, la
Gala Premiilor Societăţii Civile (2008), a sărbătorit cea de-a X-a ediţie.
ASTRA FILM 2009 a avut o structură complexă, care a îmbinat secţiunile
competiţionale: INTERNATIONAL, EUROPA, ROMANIA şi STUDENT cu programe
speciale de mare interes: portrete ale marilor regizori, întâlniri cu şi pentru pentru
cineaşti, ateliere, dezbateri. Programele tematice, expoziţiile de fotografie, concerte
şi spectacole, au completat programul unei săptămâni ASTRA FILM pline de
evenimente.
• organizare Festival ASTRA FILM JUNIOR 2010 în doua etape:
- 6-11 septembrie – Tabara de film de animatie pentru copii, desfasurata la Casa
Artelor
- 13-15 octombrie – proiectii pentru elevii de scoala primara si liceeni, desfasurat
la Sala Thalia din Sibiu
• Colaborări internaţionale derulate de Studioul ASTRA FILM:
2008
– Astra Film Fest 2007. Post-impresi” – Cracovia, Polonia (ianuarie 2008)
– Carte blanche pentru ASTRA FILM în programul special dedicat filmului documentar românesc
la Festivalul Internaţional Jean Rouch – Paris, Franţa (15 – 23 martie 2008),
– Audio-Visual Laboratory – Slovenia (24 ianuarie 2008) - “Blestemul ariciului”, “La drum”
– Brave Festival – Polonia (24 ianuarie 2008) – “La drum”
– Festivalul de Film Granada Acoge, Instituto Cultural Rumano de Madrid -– Spania
– KinoLev/Idea Museum – Ukraina - “Blestemul ariciului”
– Programului cultural „Meetings in Siberia” – program special ASTRA FILM, în cadrul
Festivalului de film documentar; realizarea expoziţiei de fotografie în Siberia în cadrul
– Caravana ASTRA FILM la Novosibirsk şi Poznan
2009
- Documenta Madrid, Festival internaţional de film documentar, realizarea programului special
de documentar românesc, prezentarea programului în cadrul festivalului
- Media Wave Gyor, Ungaria, realizare şi prezentare program Documentarul românesc în cadrul
festivalului internaţional – colaborare cu ICR Budapesta;
39

- Festivalul ROMANI KULTURA, Sinaia, concepţie program de filme documentare despre cultura
romă, prezentarea documentarelor în cadrul evenimentului;
- Europai-Magyar Cigany Filmfesztival, Festival internaţional de film, Budapesta – participare cu
filmul Blestemul ariciului;
- Roma Cult Fest, Bucureşti, participare cu filmul Blestemul ariciului;
- National Identity and the Media, proiect de cercetare derulat de Universitatea „Dunărea de jos”
Galaţi – programarea unui pachet de filme documentare din arhiva Astra Film, ilustrative pentru
tematica proiectului;
- ASTRA FILM FESTIVAL la Ljubljana - Prezentare a festivalului şi a unei selecţii de filme
finaliste la ASTRA FILM
2010
− ASTRA FILM la Noul Cinematograf al Regizorului Român, colaborare cu MŢR;
− Program special de film documentar la Festivalul Egalităţii de Gen, colaborare cu A.L.E.G.;
− ASTRA Film a colaborat cu UCLA Film and Television Archive la proiectul Contemporary
Romanian Cinema, aprilie 2010;
− „CosyMo’s Solar Cinema. European Tour”, 5 august 2010, eveniment organizat de
www.spixii.ro în colaborare cu ASTRA Film;
− proiecţia filmului “Blestemul ariciului” în cadrul expoziţiei Raising Dust - Encounters in
Relational Geography, organizat de Calvert 22 astfel: 1 iunie - 2 iulie, la Open Space, Viena; 8
decembrie – 20 February 2011, la Calvert, Londra;
- eveniment de promovare a filmului documentar românesc în Polonia, desfăşurat la Centrul
Cultural Koneser din Varşovia, în data de 10 decembrie, organizat de ICR Varşovia.
- De longe, de perto (De departe, de aproape), proiect cultural în Portugalia dedicat ocupaţiilor
tradiţionale din România, 10 iulie - 14 august, desfăşurat la Muzeul Muncii „Michel Giacometti”
din Setúbal (Portugalia). ASTRA Film a prezentat 5 filme, producţii proprii
- Zilele ASTRA FILM în Bucureşti, din 19 până în 21 februarie, o selecţie dintre cele mai bune
filme din Festivalul internaţional de film documentar de la Sibiu ediţia a X-a, ASTRA FILM
FESTIVAL 2009, au putut fi vizionate timp de trei zile la Bucureşti, în cadrul unui parteneriat
ASTRA FILM – Fundaţia Soros Romania.
- Dumitru Budrala, invitat special la Gala Premiilor Gopo, pentru decernarea premiului pentru cel
mai bun film documentar al anului in Romania;
- ASTRA FILM FESTIVAL, nominalizat la Premiile Radio România Cultural;
- Csilla Kato, membru al juriului in cadrul Festivalului Dialektus din Budapesta.
Muzeul ASTRA nu este doar un muzeu de importanţă naţională, ci şi o instituţie
recunoscută pe plan internaţional, membră ICOM, Nemo, IOV. Departamentele sale, în
funcţie de patrimoniul deţinut, sunt afiliate unor organisme internaţionale: Asociaţia
Internaţională a Muzeelor în aer liber; ICRROM; Asociaţia Muzeelor Etnografice din sud-
estul Europei şi naţionale: RNMR (membru în consiliul director); Asociaţia Muzelor în aer
Liber (membru în structura de conducere); ASER, UNESCO Bucureşti; ICR
(departamentul pentru românii din străinătate şi filialele din străinătate); Federaţia
Comunităţilor Evreieşti din România); Ambasade: Polonia, Japonia, Mexic, Indonezia,
Slovacia.
b.3. analiza misiunii actuale a instituţii: ce mesaj poartă instituţia, cum este
percepută; factorii de succes şi elementele de valorizare socială, aşteptări ale
beneficiarilor etc.
Misiunea Muzeului ASTRA

Cercetarea, protecţia şi valorificarea ştiinţifică a patrimoniului etnologic, promovarea
fenomenelor culturale tradiţionale (materiale şi imateriale), conservarea şi restaurarea
bunurilor culturale aparţinând patrimoniului cultural naţional, educaţia pro-patrimoniu.
Obiectivele Muzeului ASTRA
40

Prin structura sa Muzeul ASTRA asigură realizarea obiectivelor stabilite la nivel de
instituţie prin armonizarea cu strategiile naţionale, regionale şi judeţene, precum şi cu
obiectivele manageriale stabilite prin contractul managerial.
Principalele obiective ale instituţiei sunt:
− modernizarea şi reabilitarea infrastructurii muzeale prin accesarea fondurilor europene
nerambursabile, în conformitate cu cerinţele fondurilor structurale;
− întărirea capacităţii administrative instituţionale prin reforma organizatorică a instituţiei;
creşterea gradului de pregătire a personalului şi introducerea unor standarde de
calitate a activităţii;
− utilizarea eficientă a infrastructurii culturale judeţene pentru creşterea participării
cetăţenilor din judeţul Sibiu la revitalizarea activităţii culturale;
− elaborarea programului anual minimal de manifestări proprii pentru susţinerea activităţii
educative, atragerea cetăţenilor spre activitatea muzeistică şi participarea activă la
activitatea culturală;
− promovarea valorilor patrimoniului cultural naţional;
− utilizarea raţională a resurselor umane şi materiale prin reducerea costurilor şi
creşterea veniturilor proprii ca obiectiv economic, de diagnostic al managementului
instituţional.
Obiectivele Muzeului ASTRA se realizează prin exercitarea funcţiilor muzeale în
vederea atingerii scopurilor propuse.
1. Funcţia de cercetare-creştere patrimonială (dezvoltare), funcţie de cunoaşterea
patrimoniului muzeal şi extra-muzeal:
− cercetarea patrimoniului cu caracter aplicat;
− evidenţa informatizată a patrimoniului;
− cercetarea muzeologică/muzeografică (istorie muzeală, cercetare muzeală,
muzeologie, muzeografie etc.);
− cercetarea publicului (cercetare psihosociologică muzeală);
− cercetarea antropologică, cu producţie de film (documentar, etnologic,
antropologic), fotografie (documentară şi antropologică) şi publicaţii
− cercetare în domeniul restaurării-conservării
2. Funcţia de conservare-restaurare (inclusiv demontarea, transferul din sit spre muzeu şi
reconstrucţia monumentelor etnografice).
3. Funcţia de valorificare cultural-educaţională şi divertisment (relaţii cu publicul vizitator –
contact direct, educaţie prin pedagogie muzeală şi proiecţie de filme, informare – , cu
alte instituţii muzeale şi extra-muzeale, inclusiv internaţionale, precum şi organizare
expoziţională, organizare de manifestări culturale naţionale şi internaţionale, în incinta
şi în afara muzeului, muzeo-turism).
4. Funcţia managerială, de marketing şi administrativă (conducerea muzeului ca instituţie
culturală activă şi eficientă, asigurarea serviciilor către public pe baza legilor economiei
de piaţă, studiul privind publicul ţintă şi potenţial, studiul şi acţiunea de susţinere a
imaginii instituţiei – presa, instituţii publice şi private, parteneri internaţionali; atragerea
de fonduri şi realizarea de proiecte culturale; gestionarea şi administrarea Complexului
– aprovizionare, pază, securitate, măsuri de P.S.I.; activităţi financiar-contabile, de
resurse umane şi de consultanţă juridică).
Scopurile Muzeului ASTRA
− gestionarea şi creşterea patrimoniului muzeal, asigurarea securităţii şi integrităţii
sale;
− întocmirea şi păstrarea evidenţelor ştiinţifice, tehnice şi administrative;
− conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal, protecţia şi prevenirea împotriva
factorilor dăunători sau distructivi, iar în caz de îmbolnăvire, combaterea prin lucrări
specifice;
41

− cercetarea colecţiilor şi a tuturor aspectelor legate de acestea şi valorificarea lor
prin mijloace specifice, în special prin expoziţii, publicaţii ştiinţifice;
− cercetarea fenomenelor legate de patrimoniul cultural imaterial, coordonarea
programului “Tezaure umane vii”, asigurarea funcţionării Galeriilor de artă populară;
− răspândirea şi popularizarea cunoştinţelor acumulate prin studierea patrimoniului,
mediatizarea valorilor deţinute şi a tuturor manifestărilor cultural-educative şi
editarea de lucrări de popularizare;
− achiziţionarea de valori etnografice (monumentale şi obiectuale) şi de alte bunuri
culturale din creaţia contemporană;
− asigurarea serviciilor pentru educaţie, agrement şi recreere, cazare, masă,
transport şi divertisment.
Mesajul instituţiei este clar şi uşor de înţeles. El se referă la cea mai mare avuţie
naţională, patrimoniul cultural naţional, moştenire materială şi imaterială lăsată generaţiilor
noastre de strămoşi.
Transmiterea mesajului Muzeului se realizează într-un mod ştiinţific de prezentare a
valorilor patrimoniului atât prin expoziţiile de bază ale muzeului cât şi expoziţii şi
manifestări cu caracter temporar. La acestea se adaugă toate manifestările cu caracter
ştiinţific şi cultural care au drept scop conştientizarea valorilor autentice, educarea
publicului vizitator, în spiritul cunoaşterii şi respectării patrimoniului naţional, stimularea
creativităţii şi înţelegerea necesităţii păstrării identităţii naţionale.
Percepţia mesajului instituţie se reflectă în dinamica numărului de vizitatori, nivelul
educaţie acestora, structura socială a categoriilor de vizitatori etc. Sondajele şi anchetele
sociologice realizate în ultimii ani relevă interesul tot mai crescut al publicului şi deplasarea
acestui interes pentru grupele de vârstă tinere. Ultimul sondaj din anul 2008 constată
creşterea numărului de vizitatori concomitent cu scăderea medie de vârstă a acestora.
Factorii de succes în activitatea culturală cu specific muzeal se referă la strategia
managerială şi de marketing. Această strategie se bazează pe o analiză atentă cu privire
la punctele tari/forte, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările pe care le are instituţia.
Sunt analizaţi factorii interni şi externi şi în concluzie se furnizează informaţii utile pe baza
cărora muzeele trebuie să îşi stabilească nişte priorităţi.
Comunicarea muzeelor cu publicul se desfăşoară pe baza unei strategii generale
de comunicare ce are în vedere grupurile ţintă de clienţi. Sunt importante canalele
generale de comunicare pe baza cărora informaţiile ajung la aceştia (grupurile de presă
locale, regionale, naţionale; mijloacele mass media, radio, TV; agenţiile de presă; site-urile
de evenimente; site-urile turistice; asociaţiile de Prieteni ai muzeului etc.).
Întrucât Muzeul ASTRA are o structură complexă, oferind o gamă variată de produse şi
servicii, beneficiarii activităţilor muzeale se încadrează în mai multe categorii:
• Vizitatori ai unităţilor muzeale - cu scop educaţional: participanţii la programele
educaţionale pentru copii; participanţi la programele educaţionale pentru adulţi
(demonstraţii practice în cadrul târgurilor, ateliere în cadrul team-building-urilor,
vizite ghidate etc.); participanţi la concursuri şi ateliere (Olimpiada Naţională
„Meşteşuguri artistice tradiţionale”, Târgul Creatorilor Populari etc.); participanţi la
programele de practică pedagogică (elevi şi studenţi); schimb de experienţă -
specialişti din muzee şi alte instituţii culturale din ţară şi străinătate;
• Vizitatori ai Muzeului în aer liber - cu scop recreativ;
• Vizitatori ai Muzeului în aer liber - cu scop religios: participanţii la serviciile realizate
la bisericile din Bezded şi din Dretea; participanţi la ceremonii organizate Muzeul în
aer liber: nunţi, botezuri etc.;
• Participanţi la manifestări cu teme culturale diverse: conferinţe sau aniversări ale
unor evenimente de interes naţional/internaţional, program de astronomie populară,
spectacole de teatru sau muzicale etc.;
42

Analiza misiunii actuale a Muzeului ASTRA, ca instituţie de reprezentare naţională
şi prestigiu internaţional în domeniul patrimoniului cultural etnografic se raportează la
politicile în domeniul culturii din Uniunea Europeană. Amintim câteva dintre documentele
normative care fundamentează politicile culturale la nivelul Uniunii Europene ratificate de
România: Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei; Convenţia
Europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic; Convenţia europeană a peisajului
cultural şi natural; Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
Aceste politici culturale introduc în sfera preocupărilor şi priorităţilor culturale
concepte noi, precum: multiculturalitatea, dialogul intercultural, dezvoltarea durabilă,
patrimoniul cultural şi natural, evidenţiind multitudinea de culturi locale, zonale, naţionale,
coexistând prin dialog, comunicare, toleranţă şi respectul specificului fiecăruia în cadrul
unei civilizaţii globalizante.
Diversitatea culturală şi patrimoniul cultural constituie bogăţia Europei şi formează
baza unităţii sale. Pentru păstrarea diversităţii culturale Muzeul ASTRA militează activ
pentru conştientizarea păstrării specificului locale, zonale, naţionale, orice strategie sau
misiune a unei instituţii de cultură trebuie să identifice factorii şi instrumentele prin care
poate acţiona şi păstra spiritul locului în care trăiesc comunităţile şi care l-au format.
Specificul local însumează un set de valori legate de familie, comunitate, limbă, tradiţii,
port, norme, ritualuri, sărbători, habitat etc. Toţi aceşti factori în care s-au format
comunităţile se sedimentează în conştientul şi subconştientul oamenilor şi se transformă
în valori la care se raportează şi care îi diferenţiază sau îi adună.
În contextul globalizării mondiale ideea dominantă care se desprinde din
învăţămintele trecutului evidenţiată tot mai pregnant de strategiile culturale ale Uniunii
Europene se leagă de nevoia resimţită de state şi comunităţi locale de a-şi conserva
valorile culturale moştenite. Ori, în acest context Muzeul ASTRA, instituţie de reprezentare
naţională, îi revine sarcina de a cerceta şi proteja prin metode ştiinţifice patrimoniul
etnografic autentic (material şi imaterial), de a promova valorile tradiţionale în cadrul mai
larg al culturilor europene şi mondiale precum şi de a transmite patrimoniul moştenit
generaţiilor viitoare. Acesta este mesajul instituţie şi el corespunde funcţiilor de bază ale
oricărui muzeu: cercetare, tezaurizare, conservare şi valorificare ştiinţifică.
La începutul secolului al XX-lea Grigore Antipa scria: Scopul unui muzeu nu sunt
colecţiile sale, oricari ar fi acestea. Adevăratul scop al muzeelor este ştiinţa, cultura,
educaţia.
Din punct de vedere al percepţiei publice Muzeul ASTRA reprezintă unul dintre cele
mai importante puncte de atracţie culturală şi turistică ale Sibiului. Muzeul în aer liber, prin
unicitatea proiectului său tematic şi prin organizarea sa de excepţie reprezintă o mare
atracţie internaţională. Numărul impresionant de vizitatori care parcurg în fiecare an cele
peste 10 km de alei constituie dovada vie a aprecierii unanime cu privire la succesul şi
valorizarea socială a acestuia.
Urmărind preferinţele publicului vizitator, care apreciază în mod deosebit
organizarea de programe cu caracter viu, demonstrativ se impune dezvoltarea acestora cu
desfăşurare pe tot parcursul anului, cu precădere în perioada sezonului estival, prin care
întreaga suprafaţă a muzeului să se transforme într-o expoziţie vie, animată de ateliere de
creaţi şi demonstraţii practice ale meşteşugarilor specializaţi în prelucrarea lemnului, a
metalului, a lutului, a pietrei, a fibrelor vegetale, pictarea icoanelor pe lemn şi pe sticlă,
confecţionarea podoabelor populare, demonstraţii de artă culinare după reţete tradiţionale,
grădinărit şi strângerea furajelor, creşterea animalelor, morărit şi uleiat. Toate organizate
în contextul satului-muzeu din Dumbrava Sibiului.
43

b.4. Concluzii:
- reformularea mesajului, după caz
- descrierea principalelor direcţii pentru îndeplinirea misiunii
Sarcini şi obiective managerial pentru perioada 2011-2014. Formularea unui plan
de management strategic pentru atingerea obiectivelor Muzeului ASTRA.
Funcţionarea unui muzeu este determinată, într-o măsură considerabilă, de mediul
social în care se găseşte. Pentru managementul muzeului relaţia dintre instituţie şi
societate este esenţială. Managementul strategic pentru muzeu înseamnă să poţi cântări
bine atunci când ai de-a face cu o serie de probleme legate de atingerea unui număr de
vizitatori, administrarea colecţiilor, planul de expoziţii temporare, cercetarea ştiinţifică,
accesibilitatea publicului la colecţii, siguranţa şi conservarea acestora.
Muzeu trebuie să se legitimeze şi să se orienteze către întărirea poziţie lui în
societate. La nivel internaţional au fost puse în practică mai multe concepte, metode şi
tehnici de administrare a muzeelor având ca scop crearea şi susţinerea condiţiilor culturale
şi organizatorice, în vederea atingerii unor rezultate excelente în administrarea muzeelor.
În general, aplicarea acestor concepte presupune atât transformarea cultuală internă,
determinând modificări în relaţiile cu angajaţii, furnizorii şi beneficiarii, precum şi noi
tehnologii cu privire la comunicare, planuri strategice şi perfecţionarea continuă. Pentru
obţinerea unor rezultate bune, de lungă durată, este important ca managementul instituţie
să asigure atât satisfacţia beneficiarilor, satisfacţia angajaţilor, precum şi un impact
favorabil asupra societăţii.
Succesul unui muzeu este strict corelat felului în care acesta este administrat. O
deosebită atenţie trebuie acordată, în această privinţă, formulării programului de
dezvoltare a instituţiei. Acest plan cu caracter general se realizează de către manager,
împreună cu personalul de conducere al muzeului, astfel găsindu-se cele mai bune soluţii
şi responsabilizând totodată personalul în responsabilizarea programelor.
Managementul de muzeu are la baza acţiunilor sale patrimoniul muzeal tezaurizat
în colecţii sau unităţi care compun muzeul, construcţiile în care sunt expuse şi conservate
acestea, specialiştii şi personalul auxiliar tehnico-administrativ şi deopotrivă sursele
financiare, bugetare şi complementare, cele de patrimoniu virtual şi beneficiarii serviciilor
muzeale2.
Principiile managementului muzeal se fundamentează pe:
- realism în aprecieri(o evaluare corectă a poziţionării strategice a muzeului);
- creativitate şi flexibilitate în procesul de conducere;
- coerenţă în măsurile adoptate;
- centrarea preocupărilor e calitatea activităţilor de cercetare ştiinţifică, pe educaţie şi
conservarea patrimoniului;
- eficienţa conducerii instituţie prin implicarea întregului personal de specialitate şi
auxiliar;
- transparenţă în stabilirea obiectivelor, a măsurilor de conducere, analize de
oportunitate şi informarea personalului;
- dialogul permanent cu toate grupurile implicate, la toate nivelele.
Strategia managerială de muzeu este strâns legată de planificare. Diagnosticarea
sistemului, respectiv stadiului performanţelor şi condiţiilor muzeale constituie prima etapă
a strategiei. Pentru a putea face o bună analiză a condiţiilor muzeale este necesară
stabilitatea resurselor (materiale, financiare şi umane), evaluarea nivelului de performanţă
a produselor culturale, cât şi stabilirea beneficiarilor acestor produse.
Conform legilor care guvernează activitatea muzeelor în Români şi Regulamentului
de organizare şi funcţionare al Muzeului ASTRA, managerul muzeului este asistat în
activitatea de conducere de un Consiliu administrativ, organism colegial cu rol consultativ,

2
Ioan Opriş,Managementul muzeal, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2008, p. 67-71.
44

iar în domeniul cercetării ştiinţifice a organizării şi structurării serviciilor, colecţiilor muzeale
şi activităţilor culturale, consultanţa de specialitate este asigurată de Consiliul ştiinţific,
alcătuit din specialişti de profil.
Pentru o bună desfăşurare a activităţii, actul de control este necesar a fi exercitat
conform prevederilor legale de către serviciul de audit, precum şi de analizele periodice
sau zilnice ale managerului la faţa locului. Controlul permanent al activităţilor din fiecare
sector de activitate se realizează de către directorii de specialitate, şefii de secţii şi servicii,
care răspund de realizarea planurilor şi programelor de activitate. În relaţiile externe
structurii instituţiei Muzeul ASTRA este reprezentat în mod oficial de managerul instituţiei,
asistat sau suplinit de persoanele desemnate de el.
Premise pentru eficientizarea activităţii instituţiei, nesecare îndeplinirii obiectivelor.
1. Autoevaluarea. Analiza stării generale a instituţiei este un bun prilej de evidenţiere a
punctelor forte şi a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor care privesc
instituţia. Autoevaluarea este un instrument de măsurare a progresului în timp,
modalitate de realizare a spiritului de echipă, o cale de comparaţie în raport cu alte
instituţii cu activitate similară.
2. Focalizarea asupra beneficiarului. Conform unor studii consacrate există mai multe
categorii de vizitatori care formează publicul Muzeelor:
- Beneficiari permanenţi, formaţi din specialişti, cercetători, oameni de cultură şi artă,
personal didactic, colecţionari etc. acest grup relativ mic, poate lărgi cercul
susţinătorilor muzeului.
- Vizitatori programaţi organizat care include grupuri din instituţii de învăţământ –
grădiniţe, şcoli, licee, universităţi. Acest grup este majoritar.
- Vizitatori în grupuri turistice – vizitează muzeul în timpul concediilor, făcând turism
cultural.
- Vizitatori accidentali – care vin la muzeu în mod întâmplător.
- Vizitatori ocazionali – proveniţi din grupul de sprijini sau parteneriate.
- Vizitatori protocolari – din grupurile de reprezentare: oficiali, demnitari etc.
- Vizitatori aparţinând mass-media care include comentatorii, ziariştii, editorialiştii,
persoane care pot influenţa publicul.
În general categoria de public activ este depăşită de masa publicului pasiv. Publicul
pasiv are un mare potenţial de a deveni public activ, informarea şi documentarea în
acest caz devenind esenţială în sensibilizarea lor. Modalităţile de comunicare
muzeală sunt cele clasice, sau cele noi adaptate tehnicilor contemporane. Ambele
sisteme de comunicare prezintă avantaje. Beneficiarii ofertei culturale a Muzeului
ASTRA sunt, la rândul lor, indicatori ai produselor culturale oferite de muzeu. Prin
înţelegerea preferinţelor publicului vizitator, managementul muzeal armonizează
cererea cu oferta creând un echilibru funcţional coerent.
3. Parteneriatul cu furnizorii. Muzeele sunt instituţii care realizează o multitudine de
activităţi, de la cele de organizare a manifestărilor culturale la cele de conservare-
restaurare, transporturi construcţii, amenajări, achiziţii de materiale, asigurări de bunuri
etc. furnizorii sunt în măsură să sprijine activităţile Muzeului în diferite moduri, chiar şi
prin asociere, în parteneriat, în vederea publicităţii reciproce.
4. Dezvoltarea echipelor din rândul angajaţilor. Stimularea angajaţilor pentru a lucra în
echipe contribuie la consolidarea încrederii şi auto-responsabilizării. Lucrând în echipă
există multe oportunităţi de învăţare, de transmitere a cunoştinţelor de la o generaţie la
alta, contribuind la creşterea profesionalismului.
5. Realizarea procedurilor pentru fiecare domeniu de activitate. Pentru realizarea
obiectivelor trebuie să se asigure un echilibru între sarcini, competenţă (autoritate
decizională conferită prin delegare) şi responsabilităţi (obligaţia de a realiza obiectivele)
şi să se definească proceduri. Procedurile reprezintă paşii ce trebuie urmaţi (algoritmul)
în realizarea sarcinilor, exercitarea competenţelor şi angajarea responsabilităţilor. În
45

acest context, se poate afirma despre controlul intern, că: este integrat în sistemul de
management al fiecărei componente structurale a instituţiei; intră în grija personalului
de la toate nivelurile; oferă o asigurare rezonabilă a atingerii obiectivelor, începând cu
cele individuale şi terminând cu cele generale.
6. Perfecţionarea continuă. Învăţarea continuă este specifică personalului care lucrează
în muzee. Această particularitate se fundamentează cu marea varietate a
patrimoniului, cu caracterul permanent de cercetare, de documentare, specific
activităţilor interdisciplinare: etnologie, antropologie, sociologie, istorie, istoria artelor,
arheologie, arhitectură, inginerie, fizică, chimie, conservare, restaurare, arhivistică,
ziaristică etc. unicitatea colecţiilor şi a instituţiilor muzeale sporeşte necesitatea
perfecţionării continue a personalului. Metodele pot fi: prin autoperfecţionare la locul de
muncă sau prin participare la cursuri de documentare, cercetare, workshop-uri, studii
doctorale, ateliere etc.
7. Coerenţa obiectivelor. Fiecare obiectiv prevăzut în strategia managerială trebuie să
corespundă misiunii muzeului. Acest lucru se urmăreşte atât prin activitatea angajaţilor
cât şi prin procedurile manageriale (Consiliul ştiinţific, Consiliul administrativ; comitetul
de conducere)
8. Responsabilitatea publică. Atât specialiştii cât şi personalul tehnic care lucrează în
muzee împreună cu conducătorii lor sunt obligaţi să ţină seama de prevederile
deontologiei muzeale. Muzeele trebuie să păstreze echidistanţa faţă de forţele politice,
să adopte norme clare de conduită muzeală. Respectarea legislaţiei este obligatorie în
politica achiziţiilor muzeale. Publicitatea achiziţiilor este o obligaţie elementară.
Fidelitatea faţă de instituţie a tuturor angajaţilor – discreţie, onestitate şi loialitate.
Evitarea conflictelor de interese.
9. Focalizarea asupra rezultatelor. Urmărirea continuă a rezultatelor, conform cu misiunea
muzeului depinde de perseverenţa şi abilitatea conducerii şi este în interesul
beneficiarilor, generând îmbunătăţirea permanentă a programelor culturale oferite
vizitatorilor.
10. Structuri funcţionale. Pentru realizarea funcţiilor sale muzeul are o structură
organizatorică proprie compusă din direcţii, departamente, secţii şi servicii cu caractere
de specialitate sau cu caracter tehnic şi administrativ.
Conform structurii sale Muzeul ASTRA îşi desfăşoară activitatea în mai multe locaţii din
Sibiu, unde funcţionează cele patru muzee componente precum şi cele cinci
departamente specializate. Locaţiile sunt:
- Sediul central, Piaţa Mică, nr. 11 (Casa Hermes)
- Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA (Muzeul în aer liber din Dumbrava
Sibiului) Calea Răşinari, nr. 17-19
- Muzeul Civilizaţie Transilvane ASTRA, Piaţa Mică, nr. 11 (Casa Hermes - sediul
central al Muzeului ASTRA); Galerii de Artă Populară – Piaţa Mică, nr. 20-21 (Casa
Artelor); Centrul Cultural Memorial „Gheorghe Telea Bologa” – Noul Român;
- Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” (Casa Hermes), Piaţa Mică, nr. 11
- Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, (Casa Artelor),
Piaţa Mică 20-21
- Departamentul ASTRA Film (Casa Hermes), Piaţa Mică, nr. 11
- Departamentul Conservare-restaurare (Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului),
Calea Răşinari, nr. 17-19
Muzeul STRA beneficiarul unui patrimoniu etnografic de excepţie, conservat şi
valorificat în cele patru unităţi muzeale, reprezintă una dintre instituţiile reprezentative ale
României, specializată în implementarea politicilor culturale naţionale şi europene de
salvgardare a patrimoniului cultural etnografic, material şi imaterial, menit să certifice
valoarea fenomenelor de cultură şi civilizaţie tradiţională, să protejeze prin programe
46

ştiinţifice de conservare-restaurare patrimoniul material etnografic, monumental şi
obiectual şi să promoveze cultura tradiţională atât la nivel naţional cât şi internaţional.
Prin studiile şi cercetările aflate în curs la nivel european, sau a celor care vor urma,
specialiştii muzeului, în colaborare cu specialişti din domenii similare vor elabora studii
aplicative şi programe de largă cuprindere teoretică asupra unicităţii, specificităţii şi
diversităţii culturilor continentului, integrând în acest fel cercetarea etnografic românească
în cea europeană, iar prin proiecte culturale comune, accesibile la nivel interinstituţional
vor promova şi valorifica cultura tradiţională în contextul valorilor culturale ale Europei.
Pe plan naţional şi local Muzeul ASTRA trebuie să îşi continue programele de
cercetare, achiziţie şi tezaurizare a valorilor etnografice, care mai există (fenomenul
disoluţiei şi distrugerii patrimoniului autentic fiind foarte avansat) sensibilizând totodată
publicul vizitator asupra necesităţii păstrării şi conservării patrimoniului cultural-etnografic,
material şi spiritual ca elemente definitorii ale identităţii noastre culturale. Aplicarea acestui
principiu de bază se concretizează prin realizarea unor manifestări culturale de prestigiu şi
mare audienţă publică, adaptate scopurilor stabilite, valorificând toate mijloacele şi
resursele puse la dispoziţie (logistice, financiare şi umane): cercetarea zonelor
etnografice, a localităţilor rurale unde se mai păstrează valori materiale şi spirituale
tradiţionale identificarea, achiziţia şi îmbogăţirea patrimoniului muzeal cu monumente de
arhitectură sau tehnică populară cu cele religioase sau de utilitate publică prevăzute în
planul tematic al Muzeului în aer liber, achiziţia de obiecte muzeale cu valoare etnografic-
documentară şi istorică pentru colecţiile celorlalte muzee, realizarea evidenţei ştiinţifice a
celei documentar fotografice, clasare patrimoniului conform normelor legale, cercetarea şi
valorificarea ştiinţifică a colecţiilor prin organizarea de manifestări expoziţionale
internaţionale, editarea de publicaţii de specialitate (cataloage de colecţie, cataloage de
expoziţie etc.) în editura proprie, precum şi facilitarea accesului publicului la patrimoniul
muzeal prin diferite mijloace, inclusiv tehnice, sunt câteva deziderate absolut necesare
unei instituţii muzeale de talia Muzeului ASTRA.
Pentru realizarea acestor deziderate necesare muzeului modern, din secolul al XXI-lea
marketingul şi relaţiile publice precum şi educaţia muzeală pro-patrimoniu joacă un rol
esenţial. Extinderea spectrului cunoaşterii patrimoniului, accesul la programe şi manifestări
culturale, un program informativ facil şi eficace, găsirea celor mai rapide sisteme de
informare (internet, site, Twitter şi Facebook) organizarea bazelor de date şi a informaţiei,
cunoaşterea preferinţelor publicului vizitator ca urmare a unor sondaje şi cercetări
sociologice conduc împreună la rezultate spectaculoase în atragerea publicului vizitator,
responsabilizarea şi eficientizarea activităţii prin creşterea veniturilor care pot fi utilizate
pentru programe culturale din ce în ce mai perfecţionate.
C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de

reorganizare, după caz:
c.1. analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente;
Actele de constituire ale Muzeului ASTRA

- Decizia nr. 88/17 februarie1990 a Primărie Judeţului Sibiu privind înfiinţarea la Sibiu a
Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale
- Hotărârea Guvernului României nr. 513 din 26 iulie 1991 privind trecerea Muzeului
Civilizaţiei Populare Tradiţionale, din subordinea Prefecturii Judeţului Sibiu în
subordinea Ministerului Culturii. În 2 septembrie1991 acordul Ministerului Culturii şi al
Asociaţiunii “ASTRA” (preşedinte preot prof. dr. Dumitru Abrudan), pentru atribuirea
muzeului etnografic sibian, a cognomenului ASTRA.
47

- Hotărârea Guvernului României nr. 9 din 11 ianuarie 2001 privind organizarea şi
funcţionare Ministerului Culturii şi Cultelor; art. 18 - schimbarea denumirii Muzeului
Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA în Complexul Naţional Muzeal ASTRA
- Legea Bugetului de Stat pentru anul 2002, nr. 743 din 11 decembrie 2001 prin care
Complexul Naţional Muzeal ASTRA trece din subordinea Ministerului Culturii în
subordinea Consiliului Judeţean Sibiu; Hotărârea Guvernului României nr. 9 din 791
din 10 noiembrie 2003 privind stabilirea unor măsuri pentru funcţionarea instituţiilor de
cultură care se finanţează din bugetele locale
- Hotărârea Guvernului României nr.654 din 27 iunie 2007 privind transmiterea unor
bunuri mobile şi imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea
Ministerului Culturii şi Cultelor în domeniul public al judeţului Sibiu.
- Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu, nr. 111 din 27 septembrie 2007 cu privire la
luarea în administrare a unor bunuri mobile şi imobile din domeniul public al statului
aflate în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor în domeniul public al judeţului
Sibiu.
Muzeul ASTRA funcţionează în temeiul prevederilor din Legea nr.311/2003 a
muzeelor şi a colecţiilor publice, republicată, şi în conformitate cu Hotărârea Consiliului
Judeţean Sibiu nr. 52/2007, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare, modificată prin:
- Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu, nr. 106/2008 - modificarea art.20 din
Regulament – referitor la componenţa Consiliului de administraţie;
- Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu, nr.167/2009, - modificarea art. 5 referitor la
actualizarea codurilor CAEN privind activităţile desfăşurate şi modificarea art.14
privind actualizarea datelor referitoare la patrimoniul administrat;
- Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu, nr. 34/2010 - completarea art.5 cu un nou cod
CAEN.
Prin raportare la clasificarea activităţilor din economia naţională – CAEN – activitatea
principală a Muzeului ASTRA este cea specifică muzeelor (cod CAEN „activităţi ale
muzeelor”), iar domeniul principal este cel corespunzător codului CAEN 910
„activităţile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi altor activităţi culturale”. Potrivit structurii
sale complexe Muzeul ASTRA realizează şi alte activităţi anexe activităţilor specifice
instituţiilor muzeale, conform codurilor CAEN nr. 1820, 4618,4619, 4719, 4778, 4791,
5811, 5812, 5814, 5911, 5912, 5913, 5914, 7022, 7420, 7990, 8230, 9491, precum şi
0220, 1610, 1623, 2572, 4371, 4311, 4332, 4399, 5221, 5590, 6203, 6810, 6820,
7312, 7990, 8552, 8559.
Conform clasificării UNESCO activitatea principală a Muzeului ASTRA se regăseşte în
Domeniu principal: 51 Antropologie (5101 Antropologia culturii; 5102 Etnografie şi
etnologie; 5103 Antropologia socială).
Muzeul ASTRA este înscris în:
• Registrul unic al unităţilor şi instituţiilor de cercetare - dezvoltare atestate/reatestate
şi acreditate/reacreditate (parte integrantă din Registrul central al potenţialilor
contractori), fiind atestată capacitatea instituţiei de a desfăşura activităţi de
cercetare-dezvoltare prin decizie a Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru
Cercetare Ştiinţifică. Nr. 9752/2008
• Registrul cinematografiei, pentru a desfăşura activităţi în domeniul producţiei şi
distribuţiei de filme cinematografice - certificat de înscriere nr.53/16.07.2003.
Muzeul ASTRA deţine:
• Certificat de clasificare a structurilor de cazare din Muzeul în aer liber, eliberat de
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului– „Hostel Diana” - 2 stele.
• Certificat de înregistrare a mărcii „Tezaure umane vii - România” pentru clasa de
servicii „Educaţie, instruire, divertisment, activităţi sportive şi culturale
nr.86412/30.05.2007
48

• Certificat de atestare/reatestare eliberat de Comisia de Atestare a Operatorilor
Economici în activitatea de exploatare forestieră, privind capacitatea instituţiei de
a exploata lemn pe picior – seria A nr.4316/29.04.2010.
• Acorduri de funcţionare ale Primăriei Municipiului Sibiu pentru desfăşurarea de
activităţi economice:
‐ Galerii de artă populară, la următoarele locaţii: Casa Artelor, Piaţa Mică nr. 20-
21 şi Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului - acord de funcţionare nr.
268/18.02.2002 şi nr. 7165/23.10.2006.
‐ Gater, ateliere restaurare lemn, restaurare metal, curăţiri şi tratamente textile şi
lemn, ateliere de lăcătuşărie, sudură, potcovit, dulgherie; locaţie: sectorul
administrativ din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului - acord nr.
5508/17.03.2005.
‐ Spaţii de cazare – Vila Diana; locaţie: Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
- acord de funcţionare nr.8451/27.03.2008.
Se află în curs de clarificare:
• Autorizarea Centrul ASTRA pentru Patrimoniu situat în Muzeul în aer liber - zona
administrativă.
• clasificarea Sălii de proiecţie ASTRA Film, cu concomitenta înscriere în Registrul
cinematografiei.
Organigrama aprobată de Consiliul Judeţean pentru anul 2010:
49

c.2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi/sau ale actelor
normative incidente;
Proiect de modificarea a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare - Anexa 1

Proiect de modificarea a Regulamentului de organizare interioară - Anexa 1.1
Managementul resurselor umane. În alcătuirea echipei manageriale trebuie
acordată o atenţie deosebită competenţelor profesionale, cultivării perspectivei oamenilor
tineri lipsiţi de idei preconcepute, cu o viziune largă, la nivel naţional şi european,
creşterea numărului de angajaţi în sfera de asistenţă a beneficiarilor şi conştientizarea
profesională a angajaţilor.
Măsuri de reglementare internă:
• Ocuparea posturilor din muzeu se va face numai prin concurs organizat conform
prevederilor legale.
• Personalul angajat trebuie să respecte normele de conduită profesională, prevăzute în
Legea 477/2004 privind codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi
instituţiile publice.
Structurare.
• Dimensionare şi utilizare eficientă a personalului de conducere necesar funcţionării
instituţiei
Se impune refacerea Organigramei şi a Regulamentului de organizare şi
funcţionare, în acord cu statul de funcţii (215 posturi aprobate). Având în vedere structura
funcţională a Muzeului ASTRA, varietatea şi complexitatea activităţii (instituţie naţională de
cultură cu patrimoniu de reprezentare internaţională), multitudinea şi diversitatea ofertelor
culturale şi de agrement se propune reînfiinţarea a două funcţii de director (în cadrul
numărului de posturi existente): director Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale
ASTRA (transformat în şef de secţie din 01.03.2006) şi Marketing. Relaţii publice.
Educaţie Muzeală. Centru de Informare Turistică. Galeriile de artă populară
(transformat în şef de secţie din 01.03.2004).
Potrivit noii organigrame, propusă pentru perioada de management 2011-
2014, dimensionarea personalului rămâne aceeaşi, respectiv 215 posturi, dintre care
tot 25 de posturi de conducere. Reînfiinţarea celor două funcţii de directori este pe
deplin justificată ca urmare a politicii manageriale de întărire a capacităţii
decizionale şi de responsabilitate şi coordonare a două unităţi prioritare în cadrul
Complexului: Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA - cea mai importantă
componentă a Complexului şi Departamentul Marketing. Relaţii publice. Educaţie
Muzeală. Centru de informare turistică. Galeriile de artă populară - secţia ce
implementează politica de marketing a Muzeului ASTRA.
• Dimensionarea şi utilizarea eficientă a personalului de execuţie.
Potrivit statului de personal şi organigramei dimensionarea şi utilizarea personalului
de execuţie rezultă din organizarea clară a subordonării unităţilor componente Muzeului
ASTRA şi fiecărui angajat, conform competenţelor şi expertizei sale certificate în urma
pregătirii de specialitate şi profesionale sau prin participare la cursurile de perfecţionare.
Exigenţe
• Prima exigenţă implică monitorizarea corectă a respectării orarului de muncă de opt
ore şi asigurarea unei bune desfăşurări a relaţiilor cu publicul şi între unităţile
funcţionale. O atenţie deosebită trebuie acordată păstrării unui înalt grad de
profesionalism al angajaţilor, la toate nivelurile, aceasta fiind primul factor perceput
de vizitator în evaluarea Muzeului. Angajaţii trebuie să respecte codul de conduită în
relaţia cu vizitatorii şi colegii de muncă, iar personalul de specialitate trebuie să fie
credibil, bine informat şi cu o bună pregătire profesională;
50

• Actualizarea fişelor de post este obligatorie pentru întreg personalul acest lucru
decurgând din modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a
Regulamentului de organizare internă.
• Monitorizarea permanentă a îndeplinirii/neîndeplinirii/depăşirii planului minimal
propus se impune atât pentru determinarea activităţii prestate de colectivul de
conducere, cât şi activitatea la nivel de execuţie.
• Analiza periodică a activităţii instituţiei reprezintă un barometru al respectării
procedurilor interne şi a legislaţiei care guvernează activitatea instituţiilor de cultură.
În Muzeul ASTRA există şi se aplică următoarele proceduri interne:
• Procedura privind organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv propriu;
• Procedura de angajare, lichidare, ordonanţare şi plată a cheltuielilor;
• Procedura privind modul de desfăşurare a activităţii de achiziţii publice;
• Procedură privind accesul la informaţiile de interes public;
• Regulament de organizare şi funcţionare a compartimentului de informare si relaţii
publice (metodologie privind accesul la informaţiile de interes public);
• Procedură site;
• Proceduri de lucru ale Departamentului de Marketing;
• Procedura privind activitatea editorială.
În Muzeul ASTRA vor trebui întocmite şi aplicate următoarele proceduri:
• Procedura privind circulaţia internă a actelor, aplicarea ştampilelor şi arhivarea
• Procedura privind Cercetarea şi documentare ştiinţifică
• Procedura privind arhivarea documentelor ştiinţifice şi accesul publicului la arhiva
ştiinţifică
• Procedura privind achiziţiile de bunuri culturale
• Procedura privind înregistrarea, evidenţa şi clasarea patrimoniului
• Procedura privind reconstrucţia-restaurarea monumentelor în Muzeul în aer liber
• Procedura privind organizarea expoziţiilor pavilionare
• Procedura privind organizarea evenimentelor, acţiunilor şi manifestărilor culturale
• Procedura privind funcţionarea expoziţiilor
• Procedura privind conservarea bunurilor din colecţiile Muzeului ASTRA
• Procedura privind restaurarea bunurilor din colecţiile Muzeului ASTRA
• Procedura privind activitatea de implementare a proiectelor
• Procedura privind activitatea educaţională
• Procedura privind activitatea de turism muzeal
• Proceduri privind îndeplinirea formalităţilor post-producţie şi înregistrare la Centrul
Naţional al Cinematografiei şi la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, pentru
valorificarea producţiilor de film proprii.
c.3. funcţionarea instituţiilor delegării responsabilităţilor: analiza activităţii

consiliilor de conducere, după caz, ale celorlalte organe colegiale, propuneri
de modificare a limitelor de competenţe în cadrul conducerii instituţiei;
Analiza statului de funcţii:

Nr. Posturi Anul Anul Anul
Crt. 2008 2009 2010
1. Total 215 215 215
2. Posturi de conducere 25 25 25
3. Posturi de execuţie de specialitate 138 138 139
4. Posturi de execuţie tehnice, economice 52 52 51
şi de deservire
51

Scurtă descriere a posturilor din instituţie pe anul 2010:
Total posturi: 215, din care:
• Posturi/funcţii de conducere 25, din care: 1 manager – director general, 1 director
general adjunct, 3 directori, 1 contabil şef, 5 şefi de secţie, 11 şefi de serviciu, 3 şefi
de birou; (din care: 1 manager – director general, 18 funcţii de conducere de
specialitate, 6 funcţii de conducere tehnice, economice şi de deservire)
• Posturi/funcţii de execuţie: 190 din care:138 funcţii de specialitate, din care:
cercetători ştiinţifici - 6, consultant artistic - 1, editor imagine - 3, redactor - 9,
fotograf - 1, muzeograf - 26, restaurator - 30, conservator - 8, bibliograf - 1,
bibliotecar arhivist - 1, trezorier - 2, supraveghetor muzeu - 41 (din care 15
sezonieri), secretar PR - 1, grafician - 2, referent - 7.51 funcţii tehnice, economice şi
de deservire din care: consilier juridic - 1, analist - 1, inginer sistem - 1, inspector de
specialitate auditor - 1, inspector de specialitate resurse umane - 1, economist - 3,
referent - 6, operator - 1, merceolog - 1, contabil - 3, tehnician - 1, secretar-
dactilograf - 1, magaziner - 1, casier - 4, îngrijitor - 4, muncitor calificat - 10, şofer -
4, pompier - 5, muncitor necalificat - 2.
Managementul. Conducerea executivă a Muzeului ASTRA este exercitată de către un
manager - director general, care coordonează şi controlează activităţile desfăşurate în
cadrul instituţiei, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi
funcţionare al Muzeului ASTRA, fiind sprijinit de către un Comitet Director (conform
R.O.F.), căruia îi deleagă o parte din sarcini, în vederea realizării obiectivelor stabilite prin
contractul de management încheiat cu Consiliul Judeţean Sibiu.
În exercitarea atribuţiilor sale, directorul general emite decizii. Anual, directorul
general prezintă Consiliului Judeţean Sibiu raportul asupra activităţilor instituţiei şi
îndeplinirea indicatorilor din contractul managerial încheiat.
Conducerea Complexului Naţional Muzeal ASTRA este exercitată de către
directorul general, sprijinit de către un Comitet director căruia îi deleagă o parte din
sarcini, în vederea realizării obiectivelor stabilite prin contractul de management încheiat
cu Consiliul Judeţean Sibiu.
Atribuţiile directorului general sunt prevăzute de art. 23 din Regulamentul de
organizare şi funcţionare al instituţiei, aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu nr.
52/2007 şi modificat prin Hotărârile Consiliului Judeţean Sibiu nr. 106 / 2008, nr. 167/2009
şi nr. 34/2010, iar cele ale comitetului director şi membrilor acestuia – de art. 26, art.29,
art. 32, art. 35, art. 37 şi art. 39.
Modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Administrativ al instituţiei,
precum şi al Consiliului Ştiinţific, este reglementat de art. 20-22, respectiv de art. 41-45
din Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei, aprobat prin Hotărârea
Consiliului Judeţean Sibiu nr. 52/2007 şi modificat prin Hotărârile Consiliului Judeţean
Sibiu nr. 106 / 2008, nr. 167/2009 şi nr. 34/2010.
Consiliul administrativ este organul consultativ al Muzeului ASTRA, având
următoarea componenţă: Preşedinte – directorul general; Membrii – 2 reprezentanţi din
partea instituţiei, 2 reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Sibiu; Secretar – desemnat de
preşedinte. Consiliul de administraţie se întruneşte lunar, în şedinţe ordinare sau ori de
câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare.
Convocarea şedinţelor ordinare se face cu cinci zile înainte de data şedinţei, de
către Preşedinte, prin secretarul Consiliului de Administraţie, sau, în absenţa sa, de către
directorul general adjunct, în baza programului propriu stabilit de Consiliul de
administraţie.
Şedinţele extraordinare se convoacă fie de către Preşedinte, fie prin votul majorităţii
membrilor Consiliului cu două zile înainte de data şedinţei. Hotărârile se adoptă cu
majoritate de voturi. Procesele-verbale de şedinţă, întocmite de secretarul Consiliului de
52

administraţie în termen de 24 de ore de la data ţinerii şedinţelor, se consemnează într-un
registru special şi se comunică sub semnătură, preşedintelui
Întruniri ale Consiliului de administraţie:
2008 - 31 ianuarie; 20 martie; 13 mai; 25 iunie; 18 septembrie; 13 noiembrie.
2009 - 16 februarie; 16 martie; 27 aprilie;5 iunie; 27 iulie; 10 septembrie 10 noiembrie.
2010 - 16 februarie; 25 martie; 30 aprilie, 25 iunie, 5 august; 28 octombrie; 29 noiembrie.
Consiliu ştiinţific. În domeniul cercetării ştiinţifice, a organizării sau structurării serviciilor,

colecţiilor muzeale şi activităţilor culturale din cadrul instituţiei, consultanţa de specialitate
este asigurată de un Consiliu ştiinţific, alcătuit din specialişti de profil.
Consiliul ştiinţific, ca organ de specialitate, este alcătuit din specialişti de profil, cu
rol consultativ în domeniul cercetării ştiinţifice, organizării şi valorificării colecţiilor muzeale,
orientărilor programelor activităţilor culturale, care este condus de o personalitate din afara
instituţiei, aleasă dintre membrii. Membrii Consiliului ştiinţific sunt numiţi prin decizia
directorului general, cu avizul Consiliului administrativ. Numărul membrilor nu poate fi mai
mic de 7 şi mai mare de 11 persoane.
Întrucât Consiliul ştiinţific este un organism colegial de specialitate, cu rol
consultativ în domeniul cercetării ştiinţifice, elaborării strategiei instituţiei şi a programelor
proprii de cercetare precum şi la luarea măsurilor privind implementarea acestora în
Muzeu se impune stabilirea unei componenţe echilibrate de membrii specialişti în
domeniile patrimoniului cultural naţional - etnologie, etnografie, istorie, antropologie,
conservare, restaurare, management muzeal etc. - care să cunoască îndeaproape
activitatea Muzeului ASTRA, precum şi strategia şi obiectivele instituţiei pe termen mediu
şi lung.
Consiliul Ştiinţific va fi alcătuit din: un reprezentant al Academiei Române, prin
Institutul de cercetări socio-umane, Sibiu –președinte; directorul general Muzeul ASTRA –
vicepreședinte; directorul general adjunct – membru; un reprezentant al muzeelor
pavilionare – membru; directorul al Muzeului Civilizaţie Populare Tradiţionale ASTRA–
membru; directorul ASTRA Film– membru, un reprezentant al Centrului ASTRA pentru
patrimoniu– membru; doi specialiști de profil, din alte muzee– membrii.
În cadrul Muzeului ASTRA funcţionează comisii speciale, organizate pe domenii
de activitate. Comisiile sunt înfiinţate prin decizie a directorului general şi se întrunesc ori
de câte ori este nevoie. Semestrial comisiile prezintă rapoarte de activitate pentru
activitatea desfăşurată și stabilesc planuri de măsuri pentru activitatea viitoare.
• Comisia pentru evaluarea şi achiziţionarea de bunuri culturale
• Comisia de prevenire şi stingere a incendiilor
• Comisia de urmărirea comportării în timp a barajului
• Comisia de casare a mijloacelor fixe, materiale şi obiecte de inventar
• Comisia de selecţionare a documentelor
• Comitetul de securitate şi sănătate în muncă
53

PROIECT
COMPLEXUL NAŢIONAL MUZEAL ASTRA SIBIU
54

Conform noii organigrame limitele de competenţă în cadrul conducerii instituţiei vor fi:
Nr. Funcţia Subordonarea Subordonaţi Atribuţii

crt.
1. Director general Conform contractului Director general Conform ROF şi
managerial adjunct contractului de
Directori management
2. Director general Director general Directori Conform ROF şi
adjunct Şefi de secţie, fişei de post
servicii,
departamente,
etc.
3. Directori muzee şi Director general Şefi de secţie, Conform ROF şi
departamente Director general servicii, fişei de post
adjunct departamente,
etc.
4. Şefi de secţie, Director general Şefi de birouri şi Conform ROF şi
servicii adjunct personal de fişei de post
departamente etc. Directori execuţie
5. Şefi de birouri şi Şefi de secţie, servicii, Personalul de Conform ROF şi
personal de execuţie departamente, etc. execuţie fişei de post
Sistemul de subordonare, conform noii organigrame, evidenţiază importanţa fiecărei

unităţi componente Complexului, ca structură funcţională unitară. În această structură se
pune accentul principal pe valorificarea superioară şi protecţia patrimoniului muzeelor, pe
implicarea coordonată a departamentelor speciale de susţinere a activităţii de valorificare
a patrimoniului. Din noua organigramă propusă se desprinde clar şi responsabilităţile şi
subordonările întregului personal. Aplicarea acestei structuri va avea ca efect o
funcţionalitate superioară, o simplificare a sistemului decizional, şi a controlului, o mai
bună responsabilizare a personalului de conducere, o informare mai corectă a întregului
personal, precum şi creşterea transparenţei actului de conducere.
c.4. analiza nivelului de perfecţionare a personalului angajat - propuneri privind

cursuri de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului.
Necesitatea pregătirii profesionale a personalului muzeului este firească într-o

societate aflată mereu în schimbare şi progres. Programele de pregătire şi perfecţionare s-
au adresat tuturor categoriile de angajaţi.
Analiza nivelului de pregătire a personalului se raportează permanent la nivelul
instituţiei, la obiectivele şi funcţiile acesteia, la stadiul dezvoltării sale, la programele pe
care le realizează sau la proiectele de viitor. Pentru muzeu capacităţile angajaţilor trebuie
folosite şi stimulate la maximum. Este important ca angajaţii să dispună de abilităţile,
cunoştinţele şi perspicacitatea necesare pentru îndeplinirea funcţiilor lor. Lucrul cu publicul
şi colaborarea cu alte discipline nu se învaţă la şcoală, dar într-un Muzeu sunt necesare.
Pentru acumularea cunoştinţelor necesare activităţii în Muzeu, precum şi pentru
specializarea în domenii cu caracter tehnic şi ştiinţific, se organizează cursuri speciale la
nivel instituţional, naţional sau local. În urma parcurgerii acestor programe şi a examenelor
de absolvire, personalul este atestat sau acreditat de către Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional. Muzeul sprijină programul de pregătire şi perfecţionare a
conservatorilor şi restauratorilor, organizând cursuri prin Centrul de Pregătire a
Conservatorilor şi Restauratorilor din România.
55

În perioada 2008-2010 au parcurs stagii de pregătire profesională un număr de 182
de salariaţi, dintre care 26 cu funcţii de conducere. Dinamica pregătirii şi perfecţionării
personalului Muzeului ASTRA în perioada 2008-2010 se prezintă astfel:
2008:
Nr Denumire curs Furnizor cursuri Nr
crt. cursanţi
1. Modulul I - Bazele muzeologiei CPPC Bucureşti 13
2. Metodologia transferului reconstrucţiei, Instruire profesionala - curs intern 10
restaurării şi conservării monumentelor
din Muzeul în aer liber
3. Program perfecţionare pentru ocupaţia Centrul Regional de Formare 1
de auditor public Continuă
pentru Administraţie Publică Locală
Sibiu
4. Perfecţionare pentru ocupaţia de CPPC - Bucureşti 4
economist şi contabil din instituţiile de
cultură
5. Pregătire profesională pentru ocupaţia de CPPC – Bucureşti 1
Manager proiect
6. Formare profesională în domeniul Centrul Regional de Formare 1
achiziţiilor publice Continuă
pentru Administraţie Publică Locală
Sibiu
7. Curs tehnic cu atribuţii în domeniul PSI: Sibiu 4
60 de ore /pers pentru personalul din
cadrul Formaţiei civile de pompieri
8. Pregătire universitară Studenţi 8
Absolvenţi 5
9. Pregătire postuniversitară Masteranzi 10
Absolvenţi master 2
10. Pregătire doctoranzi Universitatea „Lucian Blaga” 13
Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj
11. Concedii de formare profesională plătite 3
pentru susţinerea examenelor de
absolvire a studiilor superioare în
domeniul în care salariaţii îşi desfăşoară
activitatea.
68
2009:
crt. cursanţi
1. Modulul II (bazele muzeologiei CPPC - Bucureşti 10
2. Curs tehnic cu atribuţii în domeniul Sibiu 1
protecţiei muncii
3. Curs tehnic pentru personalul cu atribuţii Sibiu 1
în domeniul PSI
4. Pregătire profesională, pentru ocupaţia CPPC – Bucureşti 1
de inspector de specialitate resurse
umane privind legea unică de salarizare
Absolvenţi 1
Absolvenţi master -
56

7. Doctorate Universitatea „Lucian Blaga” 2
Paris, Franţa
9. specializare în străinătate în domeniile - Fundaţia Abbeg, Elveţia - 4
de conservare, restaurare Specializare în conservarea
textilelor
- Laboratorul Ştiinţific al Muzeului
de Artă, Viena - lianţilor picturii
- Muzeul Naţional din Cracovia
- Institute of Chemical
Technologies and Analytics,
KHM, NHM Wien, Technisches
Museum Wien
activitatea
46
2010:
crt. cursanţi
1. Modulul I - Bazele muzeologiei CPPC - Bucureşti 7
2. Modulul II - Bazele muzeologiei CPPC - Bucureşti 6
3. Atestare - Bazele muzeologiei CPPC – Bucureşti 13
4. Formare profesională în domeniul CPPC – Bucureşti 2
aplicării prevederilor legale privind
protecţia drepturilor de autor în muzee
5. Pregătire profesională privind protecţia CPPC – Bucureşti 1
patrimoniului în situaţii speciale
6. Formare profesională privind evidenţa şi CPPC - Bucureşti 1
clasarea bunurilor cultural Programul
DOCPAT
7. curs de pregătire profesională privind CPPC – Bucureşti 1
dobândirea cunoştinţelor şi tehnicilor
necesare realizării graficii computerizate
8. Formare profesională în domeniul web CPPC – Bucureşti 1
design
9. Pregătire profesională privind CPPC – Bucureşti 3
managementul activităţilor economice în
instituţiile de cultură
10. Pregătire profesională în domeniul Sibiu 1
achiziţiilor publice
11. Cursuri de calificare la locul de muncă Centrul de form are prof. Info 2
pentru ocupaţiile de drujbist şi gaterist Center Sibiu
12. Formare profesională în domeniul CPPC – Bucureşti 1
marketingul instituţiilor de cultură
13. Pregătire profesională în domeniul Sibiu 1
sănătăţii şi securităţii în muncă, curs de
prim ajutor
Absolvenţi -
Absolvenţi master 7
16. Doctorate Universitatea „Lucian Blaga” 1
57

Universitatea „1 Decembrie 1918”
Alba Iulia
activitatea.
68
Pentru următorii trei ani, 2011-2014, se impune parcurgerea de către personalul de

specialitate - muzeografi, conservatori, restauratori etc. - a ultimelor stagii de pregătire în
vederea obţinerii atestărilor în specialitate. Pentru pregătirea şi specializarea în
managementul de proiect - accesarea şi derularea fondurilor nerambursabile, personalul
încadrat în secţia Managementul proiectului… va urma cursuri de specialiazare. Pentru
pregătirea şi specializarea în coordonarea activităţilor cu publicul (educaţie muzeală,
animaţie culturală, organizator de spectacole etc.) personalul angajat în aceste activităţi va
parcurge cursuri de perfecţionare. Şi în domeniul tehnic sunt necesare specializări
(fotografierea bunurilor culturale, utilizarea tehnicii de calcul, resurse umane, domeniul
juridic şi protecţia muncii).
Participarea personalului de conducere la cursurile de perfecţionare se impune în
special, pentru domeniul activităţilor de planificare şi organizare a proiectelor culturale,
precum şi activitatea proprie de pregătirea a personalului în Centrul ASTRA pentru
patrimoniu.
Finalizarea programelor de pregătire doctorală pentru personalul de specialitate,
înscris la această formă de pregătire, trebuie continuat şi stimulat pentru înscrierea
tinerilor specialişti în domeniul specializării în cercetare.
Pregătirea profesională va viza următoarele domenii:
Protejarea patrimoniului cultural: Muzeograf - bazele muzeologiei; Muzeograf - program de
specializare; Evidenţa şi clasarea bunurilor culturale; Gestionar - custode sală; Ghid
obiectiv cultural; Conservator bunuri culturale; Corect şi greşit în conservarea colecţiilor
papetare; Conservarea preventivă a colecţiilor de bibliotecă; Gestionarea situaţiilor de risc
extrem pentru patrimoniul cultural; Dreptul de autor în organizaţiile culturale; Programe
educative în muzee;Planificarea expoziţiei – atelier de lucru; Design muzeal– atelier de
lucru; Soluţiile media în expunerea media - atelier de lucru.
Management şi relaţii publice: Manager cultural; Curs de dezvoltare organizaţională; Manager
proiect; Expert accesare fonduri structurale şi de coeziune europene; Manager intro -
Utilizarea documentaţiei de proiect; Manager intro - Monitorizare şi raportare de proiect;
Comunicarea în organizaţiile culturale; Relaţiile publice în organizaţiile culturale; Marketingul
produselor şi serviciilor culturale.
Tehnologia informaţiei: Administrator de reţea de calculatoare; Designer web - grafică; Designer
web - programare; Operator texte şi imagini; Web 2.0 pentru cultură şi educaţie;
Realizare şi prelucrare de imagini: Fotografia de obiect - atelier de lucru; Fotografa de
eveniment - atelier de lucru; DTP Designer; Adobe Photoshop - atelier de lucru; Adobe
InDesign - atelier de lucru
Artele spectacolului: Organizator de spectacole;
Contabilitate şi achiziţii publice: Impozitarea drepturilor de autor şi convenţiilor civile; Noul
sistem de salarizare pentru instituţiile publice; Evaluarea performanţelor salariaţilor din
instituţiile publice de cultură; Expert achiziţii publice
Resurse umane: Inspector resurse umane; Formator; Public Focus; Dezvoltarea creativităţii;
Discriminarea culturală - seminar; Metode active de lucru cu adulţii
58

D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei:
Pornind de la analiza experienţei acumulate de Muzeul ASTRA în ultimii ani şi a

potenţialului său actual, managementul financiar al instituţiei se leagă structural de planul
strategic reflectând costurile punerii lui în practică.
Bugetul Muzeului se stabileşte pe baza fondurilor asigurate din bugetul Consiliului
Judeţean Sibiu, a previziunilor privind realizarea veniturilor proprii şi a celor atrase de
instituţie, precum şi a evoluţiei actuale a costurilor şi a preţurilor din economia naţională.
Conform principiului construcţiei bugetare, veniturile trebuie să fie egale cu
cheltuielile, existând în permanenţă un echilibru. Este foarte important ca Muzeul să
estimeze cât mai precis toate costurile, redând totodată, cât mai fidel imaginea lucrărilor
pe care doreşte să le desfăşoare într-un an sau într-o perioadă delimitată în timp. După
aprobarea bugetului de către Consiliul Judeţean Sibiu Muzeul trebuie să aibă o procedură
clară, internă, pentru a derula în mod legal cheltuielile şi plăţile. Controlul acestei activităţi
intră în răspunderea directă a contabilului şef. Contabilitatea instituţiei se face în
conformitate cu prevederile Legii contabilităţii, nr. 82/1991, evidenţa contabilă trebuie
ţinută la zi, pentru a putea controla în permanenţă situaţia financiară a instituţiei şi a putea
interveni eficient acolo unde este nevoie
Managerul trebuie să analizeze permanent derularea cheltuitelor pentru a aloca la
timp, conform planului de activitate al instituţiei, fondurile necesare - activităţilor
permanente şi a celor periodice - pentru înscrierea instituţiei într-un regim funcţional optim.
La finele anului se întocmeşte bilanţul contabil al instituţiei în care se reflectă situaţia
patrimonială, execuţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor, precum şi modificările
survenite în gestionarea patrimoniului. Bilanţului contabil se înaintează, pentru aprobare
Consiliului Judeţean Sibiu.
Managerul instituţie înaintează anual Consiliului Judeţean un raport privind
activităţile realizate în anul financiar respectiv, specificând în ce măsură au fost atinse
obiectivele strategice propuse în proiectul managerial.
Întreaga activitate a muzeului este oglindită în bilanţul şi raportul anual de activitate.
d.1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu
informaţii solicitate/obţinute de la instituţie:
− bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii);
− bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte
încheiate în baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital,
cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii capitale);
2008 - au fost prevăzuţi şi realizaţi indicatorii economici din tabelul de mai jos:
Nr. Categorii Prevăzut Realizat
Crt. (lei) (lei)
(1) (2) (3) (4)
1. Venituri proprii 800.000 2.097.619
(totalitatea surselor atrase)
2. Subvenţii/Alocaţii 6.070.000 6.951.246
3. Cheltuieli de întreţinere, din care: 2.300.000 3.934.868
- cheltuieli de capital: investiţii 682.000 1.006.255
4. Cheltuieli de personal, din care: 4.570.000 5.113.997
- cheltuieli cu colaboratorii 54.000 14.636
5. Cheltuieli pe beneficiar, din care: 6.870.000 9.048.865
- din subvenţie 6.070.000 6.951.246
- din venituri proprii/surse atrase 800.000 2.097.619
59

6. Alte categorii - -
Crt. (lei) (lei)
(1) (2) (3) (4)
1. Venituri proprii 1.010.000 1.473.915
- cheltuieli de capital: investiţii 813.000 1.605.931
- cheltuieli cu colaboratorii 4.000 716
- din subvenţie 7.185.000 7.428.309
- din venituri proprii/surse atrase 1.010.000 1.473.915
6. Alte categorii
- Mecanismul financiar SEE - 1.039.705
Crt. (lei) (lei)
(1) (2) (3) (4)
1. Venituri proprii 1.300.000 1.383.655
3. Mecanismul financiar SEE 7.275.000 3.926.127
- cheltuieli de capital: investiţii 280.000 538.062
- cheltuieli cu colaboratorii 4.000 822
6. Alte categorii de cheltuieli 10.135.000 8.603.989
- Mecanismul financiar SEE
- din subvenţie 9.155.000 10.114.059
- din venituri proprii/surse atrase / 8.575.000 5.263.404
fonduri externe nerambursabile
Fluctuaţia personalului:
Anul angajaţi plecaţi
2008 45 38
2009 9 19
2010 7 15
60

d.2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în
perioada/perioadele indicată/indicate în caietul de obiective, după caz,
completate cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie:
2008
Nr. Tipul
Programul Denumirea proiectului Devizul estimativ Devizul realizat
Crt. proiectului
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
Studiul de fezabilitate şi
P.T. aferente Centrului
Proiecte pentru conservarea 71.000,00 lei 71.000,00 lei
Programul de
medii patrimoniului din Muzeul
investiţii,
în aer liber
reparaţii
Reconstrucţia
1. capitale şi 1.000.000 lei 901.063,00 lei
monumentelor
modernizarea
Modificare instalaţie gaz
infrastructurii Proiecte 113.890,00 lei 113.885,00 lei
în Muzeul în aer liber
muzeale mari
Lucrări de racord a
reţelei de canalizare din 242.400,00 lei 242.140,00 lei
Achiziţii pentru
Proiecte
completarea colecţiilor 4.000,00 lei 4.000,00 lei
mici
Achiziţii din muzeele pavilionare
2.
muzeale Achiziţii pentru
Proiecte
mari
Reparaţia capitală a
Reparaţii Proiecte
3. gaterului din Muzeul în 8.000,00 lei 7.854,00 lei
capitale mici
aer liber
Maşină de ascuţit pânze
25.640,00 lei 25.639,00 lei
pentru gater
Proiecte
Tractor 34.600,00 lei 34.547,00 lei
mici
Trăsură pentru
22.000,00 lei 21.420,00 lei
agrement
Mobilier pentru
Dotări
depozitare colecţii 96.600,00 lei 96.530,00 lei
muzeale
4. Proiecte
Tehnică de calcul şi
medii 69.251,00 lei 69.057,00 lei
softweare
Autoutilitara pentru
93.000,00 lei 92.756,00 lei
marfă
Aparatură de laborator
Proiecte şi de condiţionare a
124.000,00 lei 123.078,00 lei
mari parametrilor de
microclimat
Programul de cercetare
Proiecte şi dezvoltare al
22.500,00 lei 22.500,00 lei
Programul de mici României (Protectia
5.
cercetare lemnului)
Proiecte
Programul editorial 163.000,00 lei 206.411,00 lei
mari
Programul Târgul Creatorilor
6. Proiecte 100.146,00 lei 22.721,00 lei
“Tezaure Populari din România
mici
umane vii” Olimpiada Naţională 194.705,00 lei 22.550,00 lei
61

“Meşteşuguri artistice
tradiţionale”
Academia Artelor
Tradiţionale din 110.113,00 lei 25.618,00 lei
România
Festivalul Naţional de
241.545,00 lei 14.750,00 lei
datini şi obiceiuri
Târgul de Jucării 15.000,00 lei 11.138,00 lei
Tabăra de pictură
37.960,00 lei 4.350,00 lei
icoane pe sticlă
Proiecte Festivalul Naţional al
110.013,00 lei 70.336,00 lei
medii Tradiţiilor Populare
Programul Proiecte Expoziţiile de bază 14.000,00 lei 10.000,00 lei
expoziţional mici Expoziţiile temporare 72.516,00 lei 25.000,00 lei
Conservarea şi
Proiecte
restaurarea 72.500,00 lei 45.253,00 lei
mici
Programul de patrimoniului mobil
conservare şi Transferul,
7. restaurare a reconstrucţia,
patrimoniului Proiecte restaurarea şi
150.000,00 lei 117.265,00 lei
muzeal mari conservarea
monumentelor în
Programul Proiecte Pedagogie muzeală
8. 500,00 lei 500,00 lei
educaţional mici
2009
Nr. Tipul
Programul Denumirea proiectului Devizul estimativ Devizul realizat
Crt. proiectului
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
Programul de Construirea Centrului
investiţii, ASTRA pentru 2.403.486,00 lei 670.923,00 lei
reparaţii patrimoniu
capitale şi Restaurarea
39.910,00 lei 4.600,00 lei
modernizarea patrimoniului mobil
Proiecte
1. infrastructurii Reconstrucţia
mari
muzeale monumentelor
Investiţii din
384.109,00 lei 266.652,00 lei
fonduri prin
Mecanismul
SEE
Achiziţii pentru
completarea colecţiilor
119.000,00 lei 96.975,00 lei
Achiziţii Proiecte
2. Achiziţii pentru
muzeale medii
completarea colecţiilor
21.300,00 lei 68.346,00 lei
din muzeele
pavilionare
Reparaţia digului
Proiecte
lacului artificial din 35.458,00 lei 33.609,00 lei
mici
zona centrală
Reparaţia faţadei
Reparaţii Proiecte
3. sediului central din 85.800,00 lei 67.622,00 lei
capitale medii
Piaţa Mică nr. 11
Transferul (mutarea)
Proiecte
Serviciului 159.940,00 lei 139.541,00 lei
mari
Administrativ (casă cu
62

şură şi grajd, magazine
de materiale, magazine
de lemne, birourile
administrative)
Modernizarea
Proiecte
infrastructurii digitale a
4. Dotări medii 69.000,00 lei 62.200,00 lei
Complexul Naţional
MuzeaL ASTRA
Cercetare etnografică
curentă şi programul
Proiecte
de cercetare şi 34.424,00 lei 27.424,00 lei
Programul de mici
5. dezvoltare al României
cercetare
(Etnopel şi Delcrom)
Proiecte Programul editorial
75.500,00 lei 66.719,00 lei
medii
Târgul Creatorilor
79.750,00 lei 26.004,00 lei
Populari din România
Olimpiada Naţională
“Meşteşuguri artistice 165.000,00 lei 39.136,00 lei
tradiţionale”
Proiecte Academia Artelor
Programul
mici Tradiţionale din 94.250,00 lei 9.568,00 lei
“Tezaure
6. România
umane vii”
211.840,00 lei 19.459,00 lei
Târgul de Jucării
51.400,00 lei 11.400,00 lei
Proiecte Festivalul Naţional al
355.350,00 lei 62.353,00 lei
medii Tradiţiilor Populare
Conservarea şi
Proiecte
restaurarea 13.893,00 lei 9.700,00 lei
mici
Programul de patrimoniului mobil
conservare şi Transferul,
7. restaurare a reconstrucţia,
patrimoniului Proiecte restaurarea şi
140.000,00 lei 131.600,00 lei
muzeal mari conservarea
monumentelor în
Programul de Astra Film Fest
Proiecte
8. antropolgie 160.000,00 lei 160.000,00 lei
mari
vizuală
Pedagogie muzeală 500,00 lei 500,00 lei
Programul Proiecte
9. Observatorul
educaţional mici 5.000,00 lei 9.758,00 lei
astronomic
2010
Nr. Tipul Devizul
Programul Denumirea proiectului Devizul realizat
Crt. proiectului estimativ
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
Programul de investiţii, reparaţii capitale şi modernizarea infrastructurii muzeale
Investiţii din Restaurarea
1. Proiecte 11.300,00 lei 5.178,00 lei
fonduri prin patrimoniului mobil
mici
Mecanismul Dotări 8.200,00 lei 8.193,00 lei
63

SEE Construirea Centrului
7.605.550,00
ASTRA pentru 7.606.000,00 lei
lei
patrimoniu
Reconstrucţia
399.000,00 lei 306.914,00 lei
monumentelor
Proiecte
Lucrări de restaurare şi
mari
conservare la
monumentele din
468.150,00 lei 279.457,00 lei
(reparaţie învelitori şi
drenaje)
Proiecte Parcarea Muzeului în
Investiţii de la 280.000,00 lei 280.000,00 lei
medii aer liber
bugetul local
Restaurarea
şi din venituri Proiecte
iconostasului Bisericii 55.000,00 lei 54.956,00 lei
proprii mari
din Comăneşti jud. Gorj
Achiziţii pentru
Achiziţii Proiecte din Muzeul în aer liber
2.
muzeale medii Achiziţii pentru
din muzeele pavilionare
Înlocuire centrală
Reparaţii Proiecte
3. termică din sectorul 18.500,00 lei 18.323,00 lei
capitale mici
administrativ
Aparatura si tehnica de
Proiecte calcul
4. Dotări 28.500,00 lei 8.340,00 lei
mici
Cercetare etnografică
curentă şi programul de
Proiecte
cercetare şi dezvoltare 40.507,00 lei 24.006,00 lei
Programul de mici
5. al României (Etnopel şi
cercetare
Delcrom)
Proiecte Programul editorial
152.000,00 lei 67.186,00 lei
medii
Târgul Creatorilor
69.250,00 lei 16.850,00 lei
Populari din România
Olimpiada Naţională
“Meşteşuguri artistice 167.700,00 lei 47.856,00 lei
tradiţionale”
Academia Artelor
Programul
Proiecte Tradiţionale din 59.450,00 lei 4.500,00 lei
“Tezaure
6. mici România
umane vii”
84.900,00 lei 40.295,00 lei
Târgul de Jucării 42.650,00 lei 8.002,00 lei
10.140,00 lei 1.738,00 lei

Târgul rromilor
Programul de Astra Film Junior 25.000,00 lei 23.853,00 lei
Proiecte
7. antropolgie Cinemateca 5.000,00 lei 1.088,00 lei
mici
vizuală Film documentar despre 32.000,00 lei 32.000,00 lei
64

Muzeul ”ASTRA”
Film documentar -
Traditia prepararii 16.000,00 lei 16.000,00 lei
brânzei la stână
d.3. analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor

instituţiei:
− analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei,
pe categorii de bilete/tarife practicate: preţ întreg/preţ redus/bilet
profesional/bilet onorific, abonamente, cu menţionarea celorlalte facilităţi
practicate;
− analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei;
− analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul
parteneriatelor cu alte autorităţi publice locale;
2008 - Veniturile proprii au fost realizate pe următoarele categorii:

- din activitatea de bază (bilete, abonamente, publicaţii etc.): 718.759 lei;
- din alte activităţi ale instituţiei (ghidaje de specialitate, plimbări cu trăsura, cazări
etc.): 395.594 lei;
- prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităţi: 983.266
lei; din care o importantă sursă de finanaţare s-a obţinut prin programul
Patrimoniul în pericol, finanţat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului
Cultural Naţional, în sumă de 901.063 lei.
- din activitatea de bază (bilete, abonamente, publicaţii etc.): 758.431 lei;
etc.): 452.547 lei;
lei;
- veniturile realizate prin Mecanismul financiar SEE: 1.039.705 lei, reprezentând
avansul acordat pentru implementarea Proiectului Conservarea şi restaurarea
patrimoniului din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
- din activitatea de bază (bilete, abonamente, publicaţii etc.): 831.116 lei
etc.): 386.819 lei;
lei;
- veniturile realizate prin Mecanismul financiar SEE: 8.603.989 lei, reprezentând
sumele primite la rambursarea cheltuielilor efectuate în Proiectul Conservarea şi
restaurarea patrimoniului din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
65

În urma analizei dinamicii surselor de venituri proprii constatăm:
• creşterea lentă a veniturilor din vânzări de bilete, abonamente şi publicaţii (în medie
7,5% pe an),
• oscilaţia veniturilor obţinute din servicii de ghidaje de specialitate, plimbări cu
mijloacele hipo şi cazări
• scăderea veniturilor din prestaţii de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte
autorităţi. În anul 2008 Muzeul a beneficiat prin Programul Patrimoniul în pericol,
finanţat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional, de suma de
901.063 lei. În anii 2009 şi 2010 Ministerul nu a mai finanţat Programul Patrimoniul în
pericol.
• În perioada 2009-2010 se remarcă ponderea şi importanţa veniturilor atrase prin
Mecanismul financiar SEE, utilizate pentru Programul Conservarea şi restaurarea
patrimoniului din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
d.4. analiza gradului de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul

veniturilor;
2008 - Din totalul realizat pe anul 2008, în sumă de 9.048.865 lei, ponderea veniturilor a
fost următoarea:
- subvenţii: 76,82%
- venituri proprii: 23,18%
2009 - din totalul realizat pe anul 2009, în sumă de 8.902.224 lei, ponderea veniturilor a
fost următoarea:
2010 - din totalul realizat pe anul 2010, în sumă de 15.423.841 lei, ponderea veniturilor a
fost următoarea:
- Mecanismul financiar SEE: 25,45%
După cum se observă, veniturile proprii au un trend ascendent, de la 718.759 lei (2008) la
831.116 lei (2010), având un ritm mediu de creştere de 7,5%.
Creşterea veniturilor proprii a fost influenţată de mai mulţi factori, dintre care amintim:
• Valorificarea superioară a patrimoniului existent
• Diversificarea serviciilor cultural prin introducerea de noi Programe educaţionale şi
de agrement
• Editarea şi tipărirea de noi publicaţii ştiinţifice
d.5. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor;
2008 - ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor: 56,52%;

2009 - ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor: 60,12%;
2010 - ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor: 28,39 %;
Menţionăm că în anul 2010 ponderea cheltuielilor de personal a scăzut în totalul
cheltuielilor cuprinse în buget deoarece bugetul total al Muzeului a fost suplimentat prin finanţarea
obţinută prin Mecanismul financiar SEE pentru Proiectul Conservarea şi restaurarea patrimoniului
din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
d.6. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total;
2008 - ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total: 11,12%;

2009 - ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total: 18,04%;
66

2010 - ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total: 3,50 %;
cheltuieli pentru implementarea proiectului finanţat prin Mecanismul financiar SEE:
55,95%
Se observă că în anul 2010 în bugetul Muzeului au fost alocate fonduri mai mici pentru
cheltuielile de capital, deoarece ponderea cea mai mare o au sumele direcţionate pentru realizarea
Proiectului Conservarea şi restaurarea patimoniului din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.
d.7. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie:

− ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele
decât contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi
convenţii civile);
În perioada anilor 2008 - 2010 gradul de acoperire a salariilor din subvenţie a fost de
100%.
2008 - ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât
contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii
civile): 0,28 %;
civile): 0,01%;
civile): 0,01%;
d.8. cheltuieli pe beneficiar, din care:

− din subvenţie;
− din venituri proprii.
2008: cheltuieli pe beneficiar - 47 lei, din care:

− din subvenţie: total: 36 lei;
− din venituri proprii: total: 11 lei.
2009. cheltuieli pe beneficiar - 29,48 lei, din care:
− din subvenţie: total: 24,60 lei;
− din venituri proprii: total: 4,88 lei
2010: cheltuieli pe beneficiar - 29 lei, din care:
− din subvenţie: total: 23 lei;
− din venituri proprii: total: 6 lei.
E. Strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii

specifice a instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct.
IV:
e.1. prezentarea strategiei culturale (artistice, după caz) pentru întreaga perioadă de
management;
Strategia managerială vizează obiectivele majore ale Muzeului. Acestea au caracter

permanent şi se desfăşoară pe termen lung sau mediu, în funcţie de perioada vizată în
strategia respectivă, descriind ce căi şi mijloace va folosi Muzeul pentru a-şi atinge
obiectivele. De fapt, strategia reprezintă un plan eşalonat în timp care stabileşte unde
trebuie să ajungă Muzeul, cum trebuie să ajungă acolo şi de ce este nevoie pe parcurs.
Managementul strategic înseamnă că Muzeul trebuie să facă nişte alegeri pentru
îndeplinirea misiunii sale, în vederea atingerii obiectivelor stabilite. Tot ceea ce este
67

cuprins în planul strategic ne arată ce trebuie făcut în următorii ani pentru ca instituţia să
ocupe în viitor o poziţie mai bună în societate. Aplicarea programului strategic va avea ca
rezultat creşterea independenţei instituţie faţă de schimbările mediului şi ale societăţii în
care îşi desfăşoară activitatea, precum şi mobilitatea şi flexibilitatea sa faţă de acestea.
Raportat la misiunea instituţiei pentru perioada 2011-2014, în consens cu
documentele normative care fundamentează politicile în domeniul culturii la nivelul Uniunii
Europene (amintite la capitolul B.b4.) precum şi cu politicile în domeniul culturii la nivel
naţional: Strategia în domeniul patrimoniului Cultural naţional (PCN) pentru perioada 2008-
2013 şi local Prognoza nevoilor culturale şi a dezvoltării culturii în judeţul Sibiu pentru
perioada 2010-2020 (Masterplan pentru domeniul culturii).
Obiectivele planului managerial sunt următoarele:
Domeniul de Probleme strategice identificate pentru perioada Obiective

aplicare 2011-2014
În plan Organizarea funcţională a muzeelor Atingerea nivelului de
managerial Instruirea şi exersarea capacităţii manageriale funcţionalitate şi performanţă
general Consolidarea spiritului de echipă europeană
Acreditarea şi autorizarea principalelor activităţi Clarificarea situaţiei juridice a
ale instituţiei patrimoniului mobil şi imobil
Necesitatea clarificării situaţiei juridice a
patrimoniului mobil şi imobil
În planul Asigurarea cu personal a tuturor sectoarelor de Asigurarea funcţionalităţii
resurselor activitate optime a instituţiei
umane Pregătirea continuă şi specializarea personalului
Asigurarea mobilităţii şi comunicării eficiente a
personalului
În plan Asigurarea resurselor financiare necesare Completarea şi dezvoltarea
patrimonial creşterii şi dezvoltării colecţiilor muzeale colecţiilor muzeale
Asigurarea siguranţei patrimoniului Evidenţa şi clasarea
Asigurarea conservării şi restaurării patrimoniului patrimoniului
Asigurarea valorificării superioare a patrimoniului Conservarea patrimoniului
Asigurarea asistenţei ştiinţifice pentru protecţia Valorificarea ştiinţifică a
patrimoniului etnografic sătesc din judeţul Sibiu patrimoniului
Colaborare internaţională pentru conştientizarea Mobilitatea personalului de
valorilor patrimoniului specialitate şi a colecţiilor
Valorificarea patrimoniului
etnografic sătesc din judeţul
Sibiu
În planul Identificare de noi mijloace de mediatizare şi Îmbunătăţirea imaginii
marketingului promovare Muzeului
şi PR Folosirea eficientă a bazei materiale şi Realizarea manualului de
patrimoniale pentru atragerea publicului identitate al Complexului
Necesitatea impunerii unor elemente de Realizarea unei oferte
identificare vizuală a Complexului precum şi a cultural-turistice şi educative
structurilor componente atractive
Identificarea nevoilor pieţei culturale sibiene Realizarea periodică a
Identificarea grupurilor ţintă studiilor şi anchetelor
sociologie
În planul Îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de Realizarea unor noi
relaţiilor comunicare cu instituţii similare din străinătate parteneriate cu muzee şi
internaţionale Identificarea unor noi modalităţi de popularizare instituţii de cultură din
reciprocă străinătate
Mobilitatea colecţiilor,
specialiştilor şi circulaţia
68

informaţiei
Crearea unor baze de date
comune privind patrimoniul şi
valorificarea acestuia
În planul Neexistenţa unei programe educative specifice Realizarea manualului de
educaţiei pe baza căreia să se desfăşoare programele de pedagogie muzeală
educaţie prin şi pentru patrimoniu
În planul bazei Asigurarea resurselor financiare pentru reparaţii, Modernizarea infrastructurii
tehnico- reorganizări, RK., dotări muzeale
materiale Asigurarea resurselor financiare pentru Modernizarea sistemului
modernizarea sistemului informaţional informaţional
Asigurarea resurselor financiare pentru Asigurarea condiţiilor optime
modernizarea bazei tehnico-administrative de muncă
În plan Asigurarea proiectelor eligibile pentru accesarea Atragerea de fonduri din
financiar de fonduri nerambursabile surse externe
Identificarea surselor de economisire Buna organizare şi
gestionare a bugetului
e.2. programele propuse pentru întreaga perioadă de management, cu denumirea şi,

după caz, descrierea fiecărui program, a scopului şi ţintei acestuia,
exemplificări;
I. Programul de investiţii, reparaţii capitale şi modernizarea infrastructurii

muzeale
I.a. Investiţii noi. Muzee, expoziţii, amenajări peisagistice
- Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA: identificarea terenului şi realizarea
studiului de fezabilitate privind realizarea Muzeului
- Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”: identificarea
unui spaţiu; proiectarea şi organizarea Muzeului dedicat colecţiilor de ceramică ale
Muzeului ASTRA
- CulTour obiective de patrimoniu cultural (Peisager) în vederea promovării unui
turism sustenabil. Fonduri structurale, axa de prioritate 4.g. Dezvoltarea sinergiilor
transfrontaliere pentru zonele de dezvoltare durabilă şi promovarea integrării valorilor
culturale în circuitul dezvoltării. 130.000 EURO; lider de proiect Primăria Oraşului
Avrig (Programul este finanţat prin Consiliul judeţean Sibiu)
I.b. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii actuale
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA (Muzeul în aer liber din Dumbrava
Sibiului)
• Completarea expoziţiei etnografice în aer liber
• Modernizarea infrastructurii de acces şi de securitatea a patrimoniului
• Modernizarea expoziţiei Proiectului tematic al Muzeului Civilizaţie Populare
Tradiţionale ASTRA
• Modernizarea infrastructurii pentru servicii culturale
• Modernizarea infrastructurii pentru prevenirea incendiilor
• Lucrări de conservare şi restaurare a monumentelor din expoziţia etnografică în aer
liber
• Reparaţia capitală a spaţiilor administrative
- Reabilitarea clădirii sediului muzeului şi reorganizarea spaţiilor
- Finalizarea lucrărilor de restaurare a imobilului (scară de acces, curte interioară,
pivniţă) Casei Artelor
Centrul Cultural Memorial „Dr. Gheorghe Telea Bologa” - Noul Român
69

- lucrări de reparaţii la clădiri (338 mp)
I.c. Achiziţii muzeale
- Achiziţii pentru completarea colecţiilor (monumentale şi obiectuale) din Muzeul în
aer liber
- Achiziţii pentru completarea colecţiilor din muzeele pavilionare
I.d. Dotări independente
- Mobilier pentru pavilionulu expoziţional din Muzeul în aer liber
- Modernizarea infrastructurii digitale; tehnică de calcul şi software
- Achiziţia de utilaje şi de aparatură pentru activitatea de restaurare şi cea
administrativă
- Achiziţia unor mijloace de transport de agrement (trenuleţ, trăsuri, cai, căruţe, sănii
etc.) pentru circuitul expoziţional din Muzeul în aer liber
- Înlocuirea autoturismului muzeului
II. Programul de cercetare

II.a. Cercetare etnografică curentă şi programe de cercetare naţionale şi
internaţionale
achiziţionate pentru completarea proiectului tematic;
Transilvane ASTRA
• Cercetare de teren pentru identificarea meşterilor şi creatorilor populari
• Cercetarea în domeniul conservării şi restaurării patrimoniului.
II.b. valorificarea cercetării prin organizarea/participarea la manifestări ştiinţifice
- Reluarea simpozionului naţional Cultură şi civilizaţie tradiţională
- Participarea la conferinţe, simpozioane, ateliere de lucru în funcţie de domeniile de
cercetare
II.c. Programul editorial
- Valorificarea colecţiilor muzeale (periodicul anual CIBINIUM, cataloage de colecţie,
cataloage de expoziţie
- Valorificarea arhivei ştiinţific: Seria Restituiri; Studii şi cercetări; Patrimoniu muzeal
- Tipărituri digitale
- Actualizarea site-urilor şi touchscreen
- Materiale de promovare
III. Programul de manifestări culturale

III.a. Programul expoziţional
- Expoziţiile temporare
III.b. Programul “Tezaure umane vii”
o Târgul Creatorilor Populari din România
70

o Olimpiada Naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale”
o Academia Artelor Tradiţionale din România
o Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
o Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri
o Târgul Naţional de Jucării
o Târgul de Produse Tradiţionale
o Alte manifestări
IV. Programul de antropologie vizuală

- Organizarea ASTRA FILM FESTIVAL - festival internaţional de film documentar
(2011, 2013)
- Organizarea ASTRA FILM JUNIOR - festival de film documentar dedicat copiilor
- Cinemateca ASTRA FILM
- Caravana ASTRA FILM
- Producţia de film şi de material documentar
- Producţie editorială
- Expoziţii tematice de fotografie
- Digitizarea şi stocarea resurselor documentare
V. Programul educaţional
Toate manifestările şi acţiunile culturale desfăşurate de Muzeul ASTRA , indiferent de
muzeul, departamentul sau secţia organizatoare, integrează componente educative. Se
optează pentru individualizarea acestora şi în cadrul programului educaţional pentru a le
sublinia importanţa deosebită.
- Programul de educaţie vizuală: Cinematecă, programe tematice cu elevi şi studenţi,
proiecţii tematice sau portrete, reorganizarea arhivei de imagini, filme etc.
- Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice tradiţionale”
- Târgul Naţional de Jucării
- Team-building în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA
- Vara la Etno Tehno Parc
- Ziua Sugarului
- Zile culturale internaţionale
- Animaţie culturală în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA
- Şcoala tradiţională în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA
- Spaţiu de interacţiune în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, cu
necesarul organizării de demonstraţii meşteşugăreşti, cu spaţii de odihnă, de
servire a mesei etc.
- Muzeul se prezintă
e.3. proiecte propuse în cadrul programelor;
I. Programul de investiţii, reparaţii capitale şi modernizarea infrastructurii

muzeale
I.a. Investiţii noi. Muzee, expoziţii, amenajări peisagistice
- Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA: identificarea terenului şi realizarea
studiului de fezabilitate privind realizarea Muzeului
- Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”: identificarea
unui spaţiu; proiectarea şi organizarea Muzeului dedicat colecţiilor de ceramică ale
Muzeului ASTRA
- CulTour obiective de patrimoniu cultural (Peisager) în vederea promovării unui
turism sustenabil. Fonduri structurale axa 4.
71

I.b. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii actuale
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA (Muzeul în aer liber din Dumbrava
Sibiului)
Completarea expoziţiei etnografice în aer liber
- Transferul, reconstrucţia şi restaurarea monumentelor ce vor fi achiziţionate pentru
completarea proiectului tematic (5 monumente)
- Reconstrucţia şi restaurarea monumentelor achiziţionate pentru completarea
proiectului tematic (6 monumente)
Modernizarea infrastructurii de acces şi de securitatea a patrimoniului
- Realizarea studiului de fezabilitatea, proiectarea şi execuţia unui Centru
multifuncţional de primire a publicului vizitator la poarta principală , în suprafaţă de
circa 1.500 mp.
- Reparaţia capitală a 18.600 mp alei asfaltate*
- Modernizarea gardului de incintă*
- Montarea sistemelor de iluminat la porţilor de acces şi a sistemelor de monitorizare
a expoziţie în aer liber*
Notă: Proiectele marcate cu * vor fi finanţate prin Programul Crearea şi modernizarea
infrastructurii de valorificare turistică a patrimoniului cultural al Muzeului Civilizaţie
Populare Tradiţionale ASTRA. Fonduri structurale axa prioritară 5; - Dezvoltarea
durabilă şi promovarea turismului. Domeniul de intervenţie: 5.1. Restaurarea şi
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea
infrastructurilor. Lider de proiect: Consiliul judeţean Sibiu; valoare proiect: 789.000
EURO)
Modernizarea expoziţiei Proiectului tematic al Muzeului Civilizaţie Populare Tradiţionale
ASTRA
- Reabilitarea pavilionului expoziţional
Modernizarea infrastructurii pentru servicii culturale
- Reabilitarea scenei de spectacole (prelungirea scenei până la amfiteatru - suprafaţă
de circa 40 mp; acoperirea corespunzătoarea)
- Reabilitarea amfiteatrului (realizarea unui sistem mobil de acoperire)
- Realizarea unui pavilionu pentru demonstraţii practice culinare
Modernizarea infrastructurii pentru prevenirea incendiilor
- înlocuirea parţială şi prelungirea inelului de hidranţi
- realizarea instalaţiei de împământare la stâlpii de iluminat de pe alei
Lucrări de conservare şi restaurare a monumentelor din expoziţia etnografică în aer liber
- Înlocuiri de învelitori degradate (21 de monumente)
- Intervenţii majore de restaurare la structura construcţiilor (3 monumente)
- Lucrări de amenajare a terenului şi drenaje (circa 400 de m lungime)
- Tratamente de conservare activă a monumentelor din expoziţia în aer liber (sunt
implicate doar costurile pentru materiale)
- Lucrări de restaurare a patrimoniului mobil (sunt implicate doar costurile pentru
materiale)
Reparaţia capitală a spaţiilor administrative
- Reabilitarea fostelor spaţii ocupate de laboratoare (aproximativ 310 mp)
- Reorganizarea fostelor birouri (circa 110 mp) şi redarea pavilionului circuitului
expoziţional (amenajarea unor ateliere pentru demonstraţii practice)
Reabilitarea clădirii sediului muzeului şi reorganizarea spaţiilor
- Reabilitarea sălilor din expoziţia de bază (273 mp)
- Reabilitarea garderobei (61 mp; după mutarea depozitului Muzeului Civilizaţie
Transilvane ASTRA)
72

- Reabilitarea sălii de expoziţii temporare de la parter (146 mp; după mutarea
depozitului Muzeului Civilizaţie Transilvane ASTRA)
- Mutarea şi reorganizarea depozitului în sediul muzeului (în prezent este situat în
imobilul din Piaţa Mică nr. 1; 70 mp)
- Amenajarea casieriei
- Amenajarea holurilor de acces Muzeu şi reorganizarea spaţiilor publice
Reparaţia capitală a clădirii
− Repararea faţadei din Piaţa Huet - lucrarea realizabilă funcţie de clarificarea
dreptului de proprietate/administrare
Finalizarea lucrărilor de restaurare a imobilului
- Finalizarea lucrărilor de restaurare a Casei Artelor (scara de acces în curtea
interioară, curtea interioară şi pivniţa); în funcţie de finalizarea lucrărilor de reparaţii
la imobilul din Piaţa Mică nr. 22 ce se află în proprietatea Primărie Sibiu
- Amenajarea spaţiilor de lucru (după mutarea depozitului de obiecte de cult al
Muzeului Civilizaţie Transilvane ASTRA)
Centrul Cultural Memorial „Dr. Gheorghe Telea Bologa” - Noul Român
- lucrări de reparaţii la clădiri (338 mp)
I.c. Achiziţii muzeale

Achiziţii pentru completarea colecţiilor (monumentale şi obiectuale) din Muzeul în aer liber
- Achiziţii de monumente pentru completarea sectoarelor tematice (Prelucrarea
lemnului, pietrei, metalelor, argilei, chihlimbarului şi minereurilor; Monumente de
utilitate publică; Procese şi procedee pentru obţinerea şi prelucrarea produselor
animale şi vegetale, în scop alimentar)
- Achiziţii de obiecte pentru completarea inventarului interioarelor monumntelor
Achiziţii pentru completarea colecţiilor din muzeele pavilionare
- colecţii de artă populară românească, săsească, maghiară şi a rromilor:
- Colecţii de etnografie extraeuropeană:
- Colecţii de grafică documentară veche şi arhivă documentară (clişee, desene,
diapozitive, fotografii filme, benzi, discuri, casete video, colecţiile de diapozitive, film
etc.)
- Colecţia fototeca şi filmoteca Studioului „Astra Film”
I.d. Dotări independente
- Mobilier pentru pavilionului expoziţional din Muzeul în aer liber ce adăposteşte
expoziţia Proiectului tematic al Muzeului Civilizaţie Populare Tradiţionale ASTRA
- Modernizarea infrastructurii digitale; tehnică de calcul şi software
- Achiziţia de utilaje şi de aparatură pentru activitatea de restaurare şi cea
administrativă
- Achiziţia unor mijloace de transport de agrement (trenuleţ, trăsuri, cai, căruţe, sănii
etc.) pentru circuitul expoziţional din Muzeul în aer liber
- Înlocuirea autoturismului muzeului
II. Programul de cercetare
II.a. Cercetare etnografică curentă şi programe de cercetare naţionale şi

internaţionale
achiziţionate pentru completarea proiectului tematic în sectoarele:
73

o Prelucrarea lemnului, pietrei, metalelor, argilei, chihlimbarului şi minereurilor: Grupa
A. Prelucrarea lemnului. Subgrupa industrii populare. Fierăstraie; Grupa D.
Prelucrarea minereului şi a pietrei
o Procese şi procedee pentru obţinerea şi prelucrarea produselor animale şi vegetale,
în scop alimentar): Grupa D. Păstorit; Grupa C. Albinărit, boştinărit, lumânărit;
Grupa G. Prelucrarea seminţelor oleaginoase; Grupa H. Agricultură
o Monumente de utilitate publică: Şcoală
- Completarea colecţiilor pentru organizarea interioarelor monumentelor
- Păstoritul şi agricultura. Metodologia de cercetare în domeniu.
- Ocupaţii secundare: boştinărit şi pescuit. Apicultura tradiţională românească.
- Meşteşugul olăritului.
- Organizarea interiorului gospodăresc în civilizaţia populară
- Alimentaţia în tradiţia populară românească.
- Civilizaţia morii pe teritoriul României.
- Monumente ale spiritualităţii creştin-religioase.
- Instalaţiile hidraulice în civilizaţia populară românească
- Cultura şi civilizaţia rromilor. Rromii în spaţiul urban şi rural din Sibiu.
- Identificarea neamurilor de rromi din Sibiu
Transilvane ASTRA
- Ceramica tradiţională românească.
- Textilele de interior şi portul popular din Banat, Crişana, Ţara Oaşului, Maramureş.
Podoabe şi vălituri.
- Portul popular din zonele de interferenţă: Moldova, Ţara Românească, Transilvania.
- Datini şi obiceiuri tradiţionale.
- Pictura pe sticlă în Transilvania. Secolele XIX-XXI Simbolistica icoanelor pictate pe
sticlă. Colecţia Muzeului ASTRA.)
- Textile şi port săsesc din sudul Transilvaniei.
- Mobilier pictat transilvănean
- Ceramică săsească şi maghiară din Transilvania. Ceramică habană şi manufacturieră.
- Istoria colecţiilor de etnografie extraeuropeană din Transilvania. Colecţii şi
colecţionari: Sibiu, Aiud, Cluj, Sebeş.
- Creaţie artizanală a popoarelor lumii
• Cercetare de teren pentru identificarea meşterilor şi creatorilor populare
- Procesul evolutiv al meşteşugurilor artistice tradiţionale. Situaţia actuală a pieţei de
produse de artă populară: schimbările în sistemul producţiei şi valorificării creaţiei
meşteşugăreşti tradiţionale în plan naţional şi internaţional
- Programul „Tezaure Umane Vii”
- Păstoritul transhumant în regiunea Carpaţilor.
- Viaţa socială în România urbană în perioada postcomunistă.
- Socializarea copilului în comunitatea păstorilor din Mărginimea Sibiului.
- Digitizarea şi stocarea resurselor documentare (patrimoniu cultural imobil, patrimoniu
audio-vizual, patrimoniu arhivistic); prezervare digitală a documentelor originale
- Participarea la Programul cultural dedicat identificării şi susţinerii colecţiilor săteşti din
Judeţul Sibiu
74

- Participarea la programul internaţional dedicat cercetării Carnavalului - Carnivali - King
of Europa - Carnavalul - Regele Europei
- Participarea la programe de cercetare dedicate studierii colecţiilor extra europene
• Cercetarea în domeniul conservării şi restaurării patrimoniului
- Tehnici şi metode de conservare şi restaurare a patrimoniului cultural naţional
- Protecţia lemnului în funcţie de calitate şi domeniile de utilizare.
- Monitorizarea factorilor fizici şi biologici care afectează monumentele şi obiectele
expuse în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
- Proiectele naţionale DELCROM şi ETNOPEL
II.b. valorificarea cercetării prin organizarea/participarea la manifestări ştiinţifice
- Reluarea simpozionului naţional Cultură şi civilizaţie tradiţională
- Participarea la conferinţe, simpozioane, ateliere de lucru în funcţie de domeniile de
cercetare
II.c. Programul editorial
- Valorificarea colecţiilor muzeale (periodicul anual CIBINIUM, cataloage de colecţie,
cataloage de expoziţie
1. CIBINIUM 2011-2013
2. Trei cataloage de colecţiei
a. Colecţie ASTRA - Ceramica românească şi Broderiile
b. Colecţia de mobilier săsesc
3. Şase cataloage de expoziţie
- Valorificarea arhivei ştiinţifice (restituirea campaniilor de cercetare întreprinse de la
înfiinţarea muzeului
o Seria Restituiri
o Studii şi cercetări
o Patrimoniu muzeal
- Tipărituri digitale: CD-uri multimedia de prezentare a expoziţiilor temporare şi a
colecţiilor
- Actualizarea site-urilor şi touchscreen
- Materiale de promovare; afişe, pliant, broşuri, calendare etc.
III. Programul de manifestări culturale

III.a. Programul expoziţional
- Expoziţiile temporare
o Organizarea a trei expoziţii/an în sala de la casa Artelor
o Organizarea a şase expoziţii/an în sala de la subsolul Casei Hermes
o Reluarea programului expoziţional Din creaţia artizanală a popoarelor lumii
(după reamenajarea sălii de expoziţie de la parterul Casei Hermes)
III.b. Programul “Tezaure umane vii”
o Târgul Creatorilor Populari din România, ediţiile XXVIII-XXX
o Olimpiada Naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale”, ediţiile XVI-XVIII
o Academia Artelor Tradiţionale din România (două ediţii pe an)
o Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, ediţiile IX-XI
o Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri, trei manifestări pe an (Zilele Culturii
Vâlcene, ediţii VI-IX, Nedeia de Sfântul Ilie ediţiile XIV-XVI, Datini şi obiceiuri
de iarnă, ediţiile V-VII)
o Târgul Naţional de Jucării, ediţiile IV-VI
o Târgul de Produse Tradiţionale (în sezonul estival, bilunar)
o Alte manifestări
VI. Programul de antropologie vizuală

- Organizarea ASTRA FILM FESTIVAL - festival internaţional de film documentar
(două ediţii - 2011, 2013)
75

- Organizarea ASTRA FILM JUNIOR - festival de film documentar dedicat copiilor
- Cinemateca ASTRA FILM - site, clip, afişe, broşură
- Caravana ASTRA FILM
- Producţia de film şi de material documentar
- Producţie editorială album muzeul în aer liber
- Expoziţii tematice de fotografie
- Digitizarea şi stocarea resurselor documentare - patrimoniu cultural imobil,
patrimoniu audio-vizual, patrimoniu arhivistic) prezervare digitală a documentelor
originale
V. Programul educaţional
Programul de educaţie vizuală
− Festivalul ASTRA Film Junior
− Ateliere de creare de film documentar
− Arhivă de imagini – bază de date accesibilă specialiştilor
− Cinematecă – program anual
− Proiecţii de film la diverse manifestări în incinta muzeului sau în alte spaţii
− Caravana ASTRA Film
Olimpiada Naţională „Meşteşuguri artistice tradiţionale”
− Proiect de cultivare a meşteşugurilor artistice tradiţionale în rândul copiilor şi tinerilor.
− Concurs anual, cu fază locală şi naţională.
Târgul Naţional de Jucării
- Promovarea jucăriilor tradiţionale, realizate din materiale ecologice, prin standuri de
prezentare
- demonstraţii practice şi activităţi ludice destinate copiilor
Team-building
− Ateliere meşteşugăreşti: olărit, pictură pe lemn sau pe sticlă, ţesut, brodat etc.
− Concursuri interactive cu caracter cultural etnografic
− Activităţi specifice gospodăriei tradiţionale
− Demonstraţii culinare
− Ateliere de joc popular
− Activităţi de agrement specific Muzeului în aer liber
Vara la Etno Tehno Parc - Muzeul Copiilor
- Învăţarea prin intermediul activităţilor ludice, la Etno Tehno Parc
- Demonstraţii practice: funcţionarea machetelor hidraulice (replici ale instalaţiilor tehnice din
Muzeu)
- Construirea de machete cu tematică etnografică
- Colaje
- Concursuri de desen pe asfalt
Ziua Sugarului
− Eveniment educaţional, destinat cuplurilor tinere, cu bebeluşi, menit să-i atragă pe aceştia
spre Muzeul în aer liber. Transmiterea valorilor muzeului părinţilor, bunicilor şi copiilor;
Concursuri de verificare a cunoştinţelor tinerilor părinţi; Ateliere coordonate de medici şi
psihologi; Activităţi ludice; Spectacole de muzică, teatru şi dans
Zile culturale internaţionale
− Întâlnire cu Japonia; Ateliere de bucătărie chinezească; Zilele culturii maghiare
Animaţie culturală
− Ateliere şi demonstraţii practice în cadrul tuturor târgurilor organizate în incinta sau în afara
muzeului; Prezentări interactive ale meşteşugurilor tradiţionale; Program religios la toate
sărbătorile de peste an; Fierărie activă în perioada estivală; Momente de muzică şi joc
popular în diverse locaţii din muzeu; Ateliere culinare; Refacerea unor ceremonii sau
ritualuri din viaţa satului
Şcoala tradiţională
76

− Transferul şi reconstrucţia unei şcoli tradiţionale în zona Etno Tehno Parc sau în apropierea
acesteia, amenajarea a două săli de clasă, cu tot necesarul pentru programul de educaţie
muzeală.
− Organizarea unui program anual de cursuri şi ateliere în cadrul şcolii tradiţionale.
Spaţiu de interacţiune
- Organizarea unei zone de întâlniri şi demonstraţii practice, în apropierea Etno Tehno Parc
- Amenajarea de cuptoare pentru gătit şi pentru olărit, spaţii pentru demonstraţii culinare,
spaţii pentru demonstraţii de tâmplărie etc.
Muzeul se prezintă
− Program de cursuri şi ateliere organizat în sălile de expoziţii de bază şi temporare.
Valorificarea patrimoniului muzeal prin lecţii.
e.4. alte evenimente, activităţi specifice instituţiei, planificate pentru perioada de

management.
Muzeul ASTRA desfăşoară şi o serie de acţiuni, manifestări, evenimente etc.

ocazionale, dar care vin să susţină misiunea muzeului în societate:
- Colaborarea cu universităţii şi alte instituţii de profil din ţară şi din străinătate pentru
practica studenţilor.
- Organizarea anuală de cursuri internaţionale pentru pregătirea şi specializarea
conservatorilor şi restauratorilor
- Prestări de servicii şi asistenţă tehnică pentru alt patrimoniu
- Teatru în muzee - continuarea Programului Teatru de umbre
- Turism cultural. Serviciile cultural-turistice vor fi completate şi ameliorate de la an la
an. Se va acorda o atenţie sporită formării personalului care interacţionează cu
publicul vizitator, astfel încât să se asigure o primire cât mai bună în spaţiile
Muzeului. Vor fi vândute pachete turistice complete, prin organizarea de team-
building-uri, vor fi organizate evenimente în spaţiile proprii, concursuri, demonstraţii
practice, tabere şcolare – cu parteneri externi autorizaţi – etc. Serviciile cultural-
turistice vor fi promovate prin intermediul broşurilor editate de instituţie sau de
Primărie, Consiliul Judeţean şi Ministerul Dezvoltării Regionale, în cadrul ghidurilor
turistice editate în România şi în afara ţării.
F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu menţionarea

resurselor financiare necesar a fi alocate de către autoritate:
f.1. previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei pentru următorii trei ani

(perioada proiectului de management), corelată cu resursele financiare necesar a fi
alocate din subvenţia/alocaţia acordată instituţiei de către Consiliul Judeţean Sibiu:
− previzionarea evoluţiei cheltuielilor de personal ale instituţiei;
− previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase de către candidat, cu
menţionarea surselor vizate;
Indicator Sursa de finanţare 2011 2012 2013 2014

(ultimele
6 luni)
Venituri Venituri proprii 780.000 1.500.000 1.600.000 1.700.000
Sponsorizări 5.000 10.000 10.000 10.000
Transferuri 3.460.000 10.495.000 12.111.000 9.168.000
Total 4.245.000 12.005.000 13.721.000 10.878.000
Cheltuieli Personal 2.100.000 5.300.000 5.300.000 5.300.000
Bunuri şi servicii* 1.100.000 2.225.000 2.337.000 2.453.000
77

Cheltuieli de capital 1.045.000 4.480.000 6.084.000 3.125.000
Total 4.245.000 12.005.000 13.721.000 10.878.000
* sumele au fost estimate prin aplicarea unui cote previzionate de inflaţie de 5%, faţă de anul 2011,
luat ca an de referinţă.
Alocaţia solicitată consiliului Judeţean Sibiu din bugetul anual pentru Muzeul ASTRA:
Anul Alocaţia solicitată de la
Consiliul Judeţean Sibiu
2011(ultimele 6 luni) 3.460.000
2012 10.495.000
2013 12.111.000
2014 9.168.000
* creşterea alocaţiei solicitate Consiliului Judeţean Sibiu, începând cu anul 2012, se regăseşte în
Programul de investiţii, reparaţii capitale şi modernizarea infrastructurii muzeale, Proiectul
Modernizarea infrastructurii de acces şi de securitatea a patrimoniului (cap. E; e.2: I; I.b.)
Previzionarea evoluţiei cheltuielilor de personal ale instituţiei
La capitolul cheltuieli de personal în anii 2012-2014, se observă o creştere

comparativ cu anul 2011. Aceasta se datorează calculării cheltuielilor de personal la
numărul de personal aprobat (215 posturi) şi aproximării salariilor la nivelul stabilit prin
Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice, publicată în: Monitorul Oficial nr. 877 din 28 decembrie 2010. În prezent instituţia
funcţionează cu 163 de posturi ocupate, 43 de posturi blocate şi 9 posturi suspendate ca
efect al Ordonanţei de Urgenţă nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009,
publicată în Monitorul Oficial nr. 269/2009.
Previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase de către candidat, cu

menţionarea surselor vizate
Venituri propuse pentru finanţarea programelor instituţiei în perioada 2011 - 2014,
pot fi realizate din următoarele surse:
• activitatea de bază a instituţiei, prin utilizarea la cote superioare a ofertei muzeale,
majorate an de an cu un procent de circa 10%, realizabile încă din primul an al
contractului managerial. În total 5.580.000 lei, din care 270.000 lei reprezintă prestări
de servicii pentru terţi.
• sponsorizările previzionate sunt în sumă de 35.000 lei
• alocaţia solicitată din bugetul Consiliul Judeţean Sibiu, pentru următoarea perioadă,
este de 35.234.000 lei, din care 18.000.000 lei pentru Cheltuieli de personal, 3.100.000
lei pentru Bunuri şi servicii şi 14.134.000 lei pentru Investiţii, RK.
În total veniturile atrase previzionate pentru perioada 2011-2014 sunt în valoare de
40.849.000 lei
Notă: Muzeului ASTRA va avea alocată o sumă de aproximativ 1.000.000 EURO (4.200.000 lei)
pentru:
− Programul Modernizarea infrastructurii de acces şi de securitatea a patrimoniului (E; e.2.; I;
I.b.) Proiectele Reparaţia capitală a 18.600 mp alei asfaltate, Modernizarea gardului de incintă
şi Montarea sistemelor de iluminat la porţilor de acces şi a sistemelor de monitorizare a
expoziţie în aer liber vor fi finanţate prin Programul Crearea şi modernizarea infrastructurii de
valorificare turistică a patrimoniului cultural al Muzeului Civilizaţie Populare Tradiţionale
ASTRA. Fonduri structurale axa prioritară 5; - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.
Domeniul de intervenţie: 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural,
precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor. Lider de proiect: Consiliul judeţean Sibiu;
valoarea totală a proiectului: 789.000 EURO;
− Programul Investiţii noi. Muzee, expoziţii, amenajări peisagistice (E; e.2.; I; I.a.), Proiectul
CulTour obiective de patrimoniu cultural (Peisager) în vederea promovării unui turism
78

sustenabil. Fonduri structurale, axa de prioritate 4.g. Dezvoltarea sinergiilor transfrontaliere
pentru zonele de dezvoltare durabilă şi promovarea integrării valorilor culturale în circuitul
dezvoltării. 130.000 EURO; lider de proiect Primăria Oraşului Avrig (Programul este finanţat
prin Consiliul judeţean Sibiu).
Pentru exemplificarea realismului previziunii evoluţiei bugetului instituţiei prezentăm:
• Bugetele previzionate pentru perioada 2011-2014, la Capitolul Cheltuieli curente, Titlul I
- Cheltuieli de personal şi Titlul II - Cheltuieli cu bunuri şi servicii, în comparaţie cu cele
realizate în perioada 2008-2010.
* scăderea din anii 2010-2011 se datorează diminuării fondului de salarii cu 25% şi realizării
lucrărilor de conservare şi restaurare a monumentelor prin Proiectul Conservarea şi restaurarea
patrimoniului din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, finanţat prin Mecanismul financiar SEE.
Creşterea bugetului la Capitolul cheltuieli curente (cheltuieli de personal şi bunuri şi
servicii) în 2012/2013/2014, faţă de 2011 se datorează calculării cheltuielilor de personal
astfel: numărul de personal aprobat (215 posturi) faţă de 175 la finele anului 2010 şi
aproximării salariilor la nivelul stabilit prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea
unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în: monitorul oficial nr. 877 din 28
decembrie 2010.
Menţionăm că am previzionat creşterea veniturilor proprii, anual cu circa 100.000,
fapt ce asigură finanţarea creşterii cheltuielilor cu salariile.
Interpretând dinamica bugetului raportat la perioada 2008-2010 şi la obiectivele
strategice pentru următorii trei ani se constată următoarele:
• Bugetele previzionate pentru perioada 2011-2014 cuprinzând şi Capitolele: Cheltuieli de
capital şi Fonduri externe nerambursabile, în comparaţie cu cele realizate în perioada
2008-2010
* 2008 - în buget sunt cuprinse şi fondurile de la Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului

Cultural Naţional pentru Programul Patrimoniu în pericol - 901.063 lei
* 2010 - în buget sunt cuprinse fondurile obţinute pentru Proiectul Conservarea şi restaurarea
patrimoniului din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, finanţat prin Mecanismul financiar
SEE 8.603.989 lei
79

f.2. previzionarea evoluţiei costurilor, cuprinsă în anexa nr. 2, aferente proiectelor
(din programele propuse), prin realizarea unei proiecţii financiare privind
investiţiile preconizate în proiecte, cuprinsă în anexa nr. 3, pentru întreaga
perioadă de management (de la 2011 la 2014);
Pornind de la realizările anilor precedenţi, s-au stabilit limitele valorice pentru

catalogarea proiectelor de investiţii, conform tabelului de la anexa 2.
Programul de investiţii, reparaţii capitale şi modernizarea infrastructurii muzeale
cuprinde proiecte de la Capitolul E, punctul e.3., a căror valoare se regăseşte în tabelul de
la anexa 3.
f.3. proiecţia veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei,
pe categorii de bilete/tarife practicate, cuprinsă în anexa nr. 4.

Pentru proiecţia veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, s-a folosit ca an
de referință, anul 2010.
Analiza se regăseşte în anexa 4.

Managementul economico-financiar
Creşterea veniturilor proprii cu circa 10% în fiecare an, scăderea costurilor pe beneficiar:
- creşterea veniturilor proprii se va realiza prin diversificarea ofertei culturale, la nivelul
fiecărei unităţi muzeale, implementare unui program optim de popularizare a
manifestărilor, direcţionarea marketingului cultura către noi grupuri de beneficiari ţintă
şi prin creşterea volumului serviciilor şi asistenţei tehnice de specialitate;
- consumul de materii prime trebuie optimizat pentru reducerea costurilor şi impactului
asupra mediului înconjurător, o atenţie deosebită fiind acordată substanţelor şi
materialelor cu potenţial toxic (nu se vor utiliza decât proceduri, tehnici şi materiale
admise conform legislaţiei europene în domeniul utilizării substanţelor toxice);
- Muzeul ASTRA trebuie să reducă consumul de electricitate, gaze naturale, apă şi
consumabile prin utilizarea consumatorilor economici, program de economisire a
resurselor la fiecare loc de muncă şi înlocuirea tehnologiilor vechi, mari consumatoare
de energie;
- O atenţie deosebită trebuie acordată utilizării optime a tuturor instalaţiilor,
echipamentelor şi aparaturii din dotare prin întreţinere periodică;
- Pentru a ajunge la rezultate semnificative în domeniul economisirii resurselor este
necesar ca iniţiativele personalului să fie luate în considerare, întreg sistemul de
măsuri urmând a fi implementat sub forma unui program cu caracter de continuitate;
Toate aceste măsuri vor duce la scăderea costurilor pe beneficiar de la an la an, crescând
eficienţa economică a Muzeului.
Proiectul managerial prezentat pentru perioada 2011-2014 fundamentează o nouă
etapă de dezvoltare şi consolidare a poziţiei Muzeului ASTRA ca lider naţional în domeniul
etno-muzeologiei, precum şi atingerea parametrilor specificaţi în obiectivele strategice ale
instituţiei.
Modernizarea infrastructurii şi reorganizarea funcţională a subunităţilor va duce la
optimizarea activităţii generale. Configurarea simplă şi corectă a responsabilităţilor şi
subordonărilor va uşura transpunerea în practică a deciziilor precum şi controlul operativ la
toate nivelurile de implementare.
Previzionarea realistă a dezvoltării Muzeului ASTRA se bazează pe trendul pozitiv
înregistrat în ultimii ani, pe potenţialul colectivului de specialişti, pe valoarea şi unicitatea
patrimoniului şi pe interesul din ce în ce mai mare manifestat de comunitatea
internaţională.
80

Regulament de organizare şi funcţionare - Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu Page |1
Anexa 1
PROIECT
CONFORM NOII ORGANIGRAME
‐ MAI 2011 ‐
REGULAMENT
D E O R G A N I Z A R E Ş I F U N C Ț I O N A R E
AL COMPLEXULUI NAȚIONAL MUZEAL ASTRA SIBIU
-S U M A R -

CAP.1 . DISPOZIȚII GENERALE Pag.2
CAP.2. SCOPUL, FUNCȚIILE PRINCIPALE ŞI OBIECTUL DE ACTIVITATE Pag.2.
CAP.3. PATRIMONIU. BUGET. Pag.5
CAP.4. CONDUCEREA COMPLEXULUI NAȚIONAL MUZEAL ASTRA Pag.6
4.1. DIRECTORUL GENERAL
4.2. Organe de specialitate cu rol consultativ
4.2. 1. CONSILIUL ADMINISTRATIV
4.2.2. CONSILIUL ŞTIINȚIFIC
4.3. Comitetului director
4. 4. Comisii speciale
CAP.5 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ. ATRIBUȚII Pag.13
5.1. DIRECTORUL GENERAL ADJUNCT și structurile din subordinea sa Pag.13
5.2. DIRECTORUL DE SPECIALITATE AL MUZEELOR PAVILIONARE și structurile din subordinea sa: Pag.13
‐ MUZEUL CIVILIZAȚIEI TRANSILVANE ASTRA
‐ MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ SĂSEASCĂ “EMIL SIGERUS”
‐ MUZEUL DE ETNOGRAFIE UNIVERSALĂ “FRANZ BINDER”
‐ EDITURA ASTRA MUSEUM
5.3. DIRECTORUL MUZEULUI ÎN AER LIBER și structurile din subordinea sa: Pag.16
MUZEUL ÎN AER LIBER ‐ Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA
- CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ, ORGANIZAREA, CREŞTEREA, CLASAREA ŞI EVIDENȚA COLECȚIILOR
- CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ. ORGANIZAREA ŞI FUNCȚIONAREA EXPOZIȚIILOR. MANIFESTĂRI CULTURALE
- CASIERII, RELAȚII CU PUBLICUL
5.4. DIRECTORUL ASTRA FILM și structurile din subordinea sa: Pag.18
‐ DEPARTAMENTUL ASTRA FILM:
‐ Centrul de film documentar
‐ Cercetare antropologică
‐ Educație vizuală
‐ Centrul de informare și documentare în etnologie “Cornel Irimie”
5.5. DIRECTORUL MARKETING și structurile din subordinea sa: Pag.20
- EDUCAȚIE MUZEALĂ, MARKETING CULTURAL. CENTRUL DE INFORMARE TURISTICĂ
- GALERIILE DE ARTĂ POPULARĂ
5.6. DIRECTORULUI ADMINISTRATIV și structurile din subordinea sa: Pag.22
‐ Serviciul Investiții. Reparatii capitale.
‐ Biroul Formația civilă de pompieri
‐ Compartimentul Administrativ
5.7. CONTABILUL ŞEF și structurile din subordinea sa Pag.24
‐ Serviciul Financiar‐Contabilitate. Achiziții publice. Controlul gestiunii patrimoniale. Salarizare.
5.8. STRUCTURI DIN SUBORDINEA DIRECTĂ A DIRECTORULUI GENERAL Pag.27
- Serviciul Managementul proiectelor culturale. Grafica muzeală. Relații internaționale.
‐ CENTRUL ASTRA PENTRU PATRIMONIU. DEPARTAMENTUL DE CONSERVARE ŞI RESTAURARE:
- Serviciul Restaurare bunuri culturale mobile.Investigații chimice şi biologice
- Serviciul Conservare monumente şi bunuri culturale mobile
- Serviciul Centrul de pregătire a conservatorilor şi restauratorilor
- Serviciul Transfer, reconstrucție şi restaurare monumente etnografice şi istorice
- Biroul Reconstrucții monumente
- Serviciul Tehnic.Protecția muncii
- Compartimentul Juridic
-Compartimentul Resurse umane
- Compartimentul Audit intern
5.9. Atribuțiile șefilor de compartimente/servicii/birouri/secții Pag.32
CAP.6. DISPOZIȚII FINALE Pag.33
PROIECT
CONFORM NOII ORGANIGRAME
‐ MAI 2011 ‐
R E G U L A M E N T
DE ORGANIZARE ŞI FUNCȚIONARE
AL COMPLEXULUI NAȚIONAL MUZEAL ASTRA SIBIU

CAP.1 . DISPOZIȚII GENERALE

ART.1. – (1) Complexul Național Muzeal ASTRA , muzeu de importanță națională, denumit în continuare
C.N.M. ASTRA, este o instituție publică de cultură, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii şi
subvenții acordate de la bugetul local, organizată sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu.
(2) Complexul Național Muzeal ASTRA este organizat şi funcționează în conformitate cu prevederile
legislației române în vigoare şi cu prevederile prezentului Regulament.

ART.2. – (1) Complexul National Muzeal ASTRA are sediul în Sibiu, str. Piața Mică, nr.11, județul Sibiu, cod
poştal 550182.
(2) Complexul National Muzeal ASTRA dispune de ştampilă proprie. Toate actele, facturile, anunțurile,
publicațiile etc. vor conține denumirea completă a instituției, alături de indicarea sediului.

ART.3. Bugetul de venituri şi cheltuieli, Regulamentul de organizare şi funcționare, organigrama, numărul
de personal, statul de funcții și componența Consiliului administrativ, ale C.N.M. ASTRA se aprobă de către Consiliul
Județean Sibiu.

Cap.2. SCOPUL, FUNCȚIILE PRINCIPALE ŞI OBIECTUL DE ACTIVITATE

Art. 4. C.N.M.ASTRA este o instituție publică de cultură, aflată în serviciul societății şi deschisă publicului,
care are ca obiective principale cercetarea, colecționarea de bunuri culturale, evidența, conservarea, restaurarea
acestora, precum şi valorificarea patrimoniului cultural administrat, prin expoziții, publicații şi orice alte forme ale
comunicării către public, în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii.

Art. 5. – (1) C.N.M.ASTRA este organizat astfel încât să armonizeze activitățile unei instituții muzeale cu profil
etnologic, de reprezentare etnoculturală variată (de etnografie românească, săsească, rromă şi universală) și având
colecții de civilizație şi artă tradițională, cu acelea ale unui centru de cercetare științifică în domeniu.
(2) Funcțiile principale ale C.N.M.ASTRA, organizat potrivit prevederilor Legii nr.311/2003, a muzeelor şi a
colecțiilor publice, republicată sunt:
a) constituirea ştiințifică, administrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal;
b) cercetarea ştiințifică, evidența, documentarea, protejarea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal;
c) punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii.

ART.6. – (1) Prin raportare la Clasificarea activitatilor din economia națională‐CAEN Rev.2, domeniul
principal este cel corespunzător codului CAEN 910 „Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activități
culturale", iar activitatea principală a C.N.M.ASTRA este cea specifică muzeelor (cod CAEN 9102 „Activități ale
muzeelor”).
(2) Potrivit codurilor CAEN, C.N.M. ASTRA desfăşoară următoarele activități, în interes public ‐ în principal
și/sau pentru realizare de venituri ‐ în subsidiar:
a) activități specifice instituțiilor muzeale:
7220 Cercetare‐dezvoltare în ştiințe sociale şi umaniste, constând în (fără a se limita la acestea):
‐ cercetarea ştiințifică şi valorificarea acesteia prin organizarea de manifestări ştiințifice, organizarea și participarea
la reuniuni științifice naționale şi internaționale, editarea de publicații ştiințifice şi de popularizare, de tematici
expoziționale permanente şi temporare;
‐ întocmirea, gestionarea şi valorificarea ştiințifică a evidenței valorilor din colecțiile muzeului (monumente şi
obiecte) ;
7219 Cercetare‐dezvoltare în alte ştiințe naturale şi inginerie, constând în (fără a se limita la acestea):
‐ cercetarea ştiințifică în domeniul conservării şi restaurării patrimoniului cultural național şi valorificarea ei.
9001 Activități de interpretare artistică (spectacole); 9002 Activități suport pentru interpretarea
artistică (spectacole); 9003 Activități de creație artistică, constând în (fără a se limita la acestea):
‐ stimularea creației populare tradiționale contemporane (producție, valorificare);
‐ proiectarea şi implementarea sistemului național de repertoriere, realizarea unei evidențe informatizate,
organizarea şi valorificarea competitivă, expozițională şi spectaculară sau comercială a valorilor de patrimoniu
cultural imaterial, de reprezentare a tuturor etniilor, categoriilor sociale şi de vârstă, categoriilor de creație;
9101 Activități ale bibliotecilor şi arhivelor, constând în (fără a se limita la acestea):
‐ organizarea şi funcționarea propriei biblioteci de specialitate, schimburi de carte cu alte biblioteci de specialitate;
‐ organizarea, completarea regulată şi valorificarea arhivei documentare ştiințifice şi tehnice;
‐ organizarea şi funcționarea arhivei financiar‐administrative;
9102 Activități ale muzeelor: activități specifice muzeelor etnografice, constând în (fără a se limita la
acestea):
‐ valorificare expozițională a patrimoniului (expoziții de bază, temporare şi itinerante, pavilionare şi în aer liber, în
țară şi în străinătate);
‐ gestionarea colecțiilor muzeale şi a aparatului documentar ştiințific şi tehnic ;
‐ organizarea de festivaluri şi târguri cu caracter educativ;
‐ restaurarea, conservarea bunurilor culturale mobile (incluzând și monumentele etnografice etc.), cu prioritate a
celor clasate în categoria « Tezaur » a patrimoniului cultural național; consultanță în acest domeniu.
9103 Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice şi a altor obiective de interes turistic, constând în
(fără a se limita la acestea):
‐ restaurarea, conservarea monumentelor istorice şi a altor obiective; consultanță în acest domeniu.
9329 Alte activități recreative şi distractive n.c.a. , constând în (fără a se limita la acestea):
‐ implementarea de programe şi activități cultural‐recreative şi de divertisment (spectacole, concerte, jocuri
interactive, teambuilding‐uri, ateliere de creativitate pornind de la meşteşuguri tradiționale, plimbări de
divertisment cu bărcile pe lac, cu mijloacele de tractare hipo etc); consultanță în implementarea de asemenea
programe/activități.

b) activități anexe activităților specifice instituțiilor muzeale
1820 Reproducerea înregistrărilor, constând în (fără a se limita la acestea):
‐ înregistrarea şi multiplicarea pe orice tip de suport, a filmelor documentare, etnologice, antropologice, precum şi
a manifestărilor organizate de instituție,
‐ efectuarea de alte reproduceri şi multiplicari, în vederea realizării de venituri proprii.
4618 Intermedieri în comerțul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific, n.c.a. , constând în:
‐ vânzarea în regim de consignație a obiectelor de artă populară.
4619 Intermedieri în comerțul cu produse diverse, constând în:
‐ vânzarea în regim de consignație a publicațiilor cu profil etnografic şi de artă populară, precum şi a publicațiilor și
altor produse de interes cultural‐turistic.
4719 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
nealimentare, constând în:
‐ vânzarea propriilor publicații de specialitate, suveniruri, jocuri cu specific etnografic şi de artă populară etc.
4778 Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate, constând în (fără a se limita la
acestea):
‐ vânzarea propriilor publicații de specialitate, a publicațiilor de promovare a instituției etc.
4791 Comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet
5811 Activități de editare a cărților; 5812 Activități de editarea de ghiduri, compendii, liste de adrese şi
similare; 5814 Activități de editare a revistelor şi periodicelor, constând în (fără a se limita la acestea):
‐ editarea publicațiilor de specialitate și de promovare: afişe, pliante, broşuri, cataloage, ghiduri, cărți poştale şi alte
publicații tipărite sau în format electronic.
5911 Activități de producție cinematografică, video şi de programe de televiziune, constând în (fără a se
limita la acestea):
‐ producția de filme documentare, antropologice,
‐ producția de filme şi materiale de promovare a manifestărilor/serviciilor culturale ale instituției,
‐ producția de alte filme şi materiale, în vederea realizării de venituri proprii.
5912 Activități post‐producție cinematografică, video şi de programe de televiziune, constând în (fără a
se limita la acestea):
‐ realizarea montajului filmelor/materialelor promoționale;
‐ valorificarea ştiințifică şi educațională a arhivei de film din cadrul Studioului „ASTRA Film”
5913 Activități de distribuție a filmelor cinematografice, video şi al programelor de televiziune, constând
în (fără a se limita la acestea):
‐ distribuirea filmelor documentare cu profil muzeistic, etnologic, antropologic
5914 Proiecția de filme cinematografice, constând în (fără a se limita la acestea):
‐ valorificarea arhivei de film documentar şi antropologic, prin realizarea de proiecții pentru public
7022 Activități de consultanța pentru afaceri şi management, constând în (fără a se limita la acestea):
consultanța pentru conceperea/realizarea‐implementarea de programe/proiecte/acțiuni culturale, consultanța
pentru valorificarea patrimoniului cultural, consultanță în alte domenii de specialitate (muzeologie, etnologie,
restaurare, conservare s.a), în alte domenii în care desfăşoară activitatea C.N.M. ASTRA.
7420 Activități fotografice, constând în (fără a se limita la acestea):
‐ realizarea de fotografie documentară şi antropologică;
‐ realizarea de alte materiale vizuale, în vedrea realizării de venituri proprii.
7990 Alte servicii de rezervare şi asistență turistică, constând în (fără a se limita la acestea):
‐ asigurarea ghidajelor în cadrul Complexului muzeal;
‐ informarea turistică prin Centrul pentru Informare Turistică.
8230 Activități de organizare a expozițiilor, târgurilor şi congreselor
9491 Activități ale organizațiilor religioase, constând în:
‐oficierea de căsătorii, botezuri şi alte slujbe religioase la bisericile‐monument din Muzeul în aer liber

c) alte activități
0220 Exploatarea forestieră
1610 Tăierea şi rindeluirea lemnului (la gaterul propriu din cadrul sectorului administrativ)
1623 Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie, pentru construcții (în atelierele din cadrul
Departamentului Zonal de Conservare‐Restaurare)
2572 Fabricarea articolelor de feronerie (în atelierul de forjă)
4311 Lucrări de demolare a construcțiilor
‐ demontarea de monumente etnografice în vederea reconstrucției
4332 Lucrări de tâmplărie şi dulgherie (în atelierele din cadrul Departamentului Zonal de Conservare‐
Restaurare)
4399 Alte lucrări speciale de construcții n.c.a. (realizate în regie proprie, la podurile din interiorul
muzeului)
5221 Activități de servicii anexe pentru transporturi terestre
‐ transportul hipo cu trăsuri şi sănii, transportul cu tractorul din dotare
5590 Alte servicii de cazare (prin spațiile de cazare din Muzeul în aer liber)
6203 Activități de management (gestiune şi exploatare) a mijloacelor de calcul
‐ realizarea evidenței informatizate a patrimoniului muzeal
6810 Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii (achiziția publică de monumente
etnografice/istorice)
6820 Închirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate
‐ închirierea spațiilor aflate in administrarea C.N.M. ASTRA
7312 Servicii de reprezentare media
‐ promovarea media a partenerilor, în baza acordurilor de colaborare încheiate cu aceştia (având drept scop
asigurarea promovării/publicității manifestărilor/activității instituției, pe bază de reciprocitate)
7990 Alte servicii de rezervare şi asistență turistică, constând în (fără a se limita la acestea):
‐ consultanță/asistență în vederea organizării de teambuilding‐uri în Muzeul în aer liber
‐ colaborarea cu agenții de turism/tour‐operatori etc. în vederea introducerii serviciilor oferite de instituție, în
pachetele de servicii turistice ale acestora
8552 Învățământ în domeniul cultural, 8559 Alte forme de învățământ n.c.a.
‐ pedagogia muzeală, formarea şi instruirea personalului de specialitate, în domeniul conservării şi restaurării prin
Centrul de Pregătire a Conservatorilor şi Restauratorilor – Departamentul Zonal de Restaurare‐Conservare.

CAP. 3. PATRIMONIU. BUGET

ART. 7. Patrimoniul C.N.M. ASTRA îl constituie dreptul de administrare asupra bunurilor imobile şi mobile
aflate în domeniul public al județului Sibiu (conform H.C.J nr.111/04.10.2007, H.C.J nr.118/2008 şi H.C.J.
nr.56/24.04.2008), din dreptul de proprietate privată asupra unor bunuri mobile şi imobile şi poate fi îmbogățit în
condițiile legii.
A. BUNURI DIN DOMENIUL PUBLIC AL JUDEȚULUI SIBIU, AFLATE IN ADMINISTRAREA C.N.M.ASTRA
a) bunuri imobile:
terenuri
¾ terenuri aferente Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului;
¾ teren aferent Hanului Tulgheș;
¾ teren aferent Hanului Veștem;
¾ teren aferent Cârciumii din Bătrâni;
¾ teren aferent Cabanei Diana;
¾ teren aferent pavilionului multifuncțional;
¾ teren aferent imobilului din Piața Mică, nr.11;
¾ teren aferent imobilului din Piața Mică, nr.12 (în cotă de ½);
¾ teren aferent Casei Artelor, din Sibiu, Piața Mică, nr. 21;
¾ teren aferent Conacului Telea, situat în Satul Nou Român, comuna Arpaşu de Jos, nr.153, jud.Sibiu;
patrimoniu muzeal :
¾ obiective muzeale din Muzeul în aer liber ‐ monumente etnografice şi de tehnică populară;
¾ obiective muzeale din Muzeul în aer liber închiriate/concesionate, puse în valoare prin activitățile
economice desfășurate în aceste spații: Cărciuma din Bătrâni, Hanul din Tulgheș, Hanul din Veștem.
construcții administrative:
¾ din Muzeul în aer liber:
pavilionul central multifuncțional şi clădirile cu funcții expoziționale (două pavilioane);
clădirile departamentului de conservare şi restaurare;
birouri, ateliere, magazii, depozite;
atelierele de producție;
Cabana Diana I și şi Cabana Diana II ș.a.
¾ clădire monument istoric medieval „Casa Hermes”, situată în Sibiu, Piața Mică, nr.11, (unde funcționează
Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” şi birourile centrale ale C.N.M. ASTRA);
¾ clădire monument istoric –etajul și mansarda‐ situată în Sibiu, Piața Mică, nr.12, unde funcționează
Departamentul ASTRA FILM)
¾ clădire monument istoric “Casa Artelor”, situată în Sibiu, Piața Mică, nr. 21, unde funționează Muzeul de
Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”și Galeriile de artă populară, cu librărie;
¾ Conacul Telea situat în Satul Nou Român, comuna Arpaşu de Jos, nr.153, jud.Sibiu;
infrastructura :
¾ amenajările hidro (lac piscicol);
¾ instalațiile de apă, gaz, canalizare, electrice (de iluminat şi de forță);
¾ gard împrejmuitor.

b) bunuri mobile: colecții muzeale etnografice constând din:
colecții de artă populară românească (ale Muzeului Civilizației Tradiționale ASTRA) din ceramică, din lemn‐fier‐
os, de broderie, de port‐textile;
colecții de artă populară săsească, maghiară și a landlerilor(a Muzeului de Etnologie și Artă Populară Săsească
»Emil Sigerus»);
colecții de etnografie extraeuropeană ‐ obiecte exotice (ale Muzeului de Etnografie Universală »Franz Binder»);
colecții de grafică documentară veche şi arhivă documentară (clişee, desene, diapozitive, fotografii, filme, benzi,
discuri, casete video, colecțiile de diapozitive, film etc).

B. BUNURI DIN DOMENIUL PRIVAT AL C.N.M. ASTRA
a) bunuri imobile:
‐ imobilul (teren şi construcție‐monument istoric) situat in Sibiu, Piața Mică, nr.20.
b) bunuri mobile:
‐ mobilierul expozițiilor, depozitelor, atelierelor şi laboratoarelor şi cel necesar activității personalului de
specialitate (aparatură, utilaje, echipamente electronice, aparate date în folosință secțiilor şi atelierelor) ;
‐ mijloacele de transport auto şi hipo etc.
Atât bunurile imobile cât şi cele mobile sunt înscrise în inventarele instituției. În baza acestora, Serviciul
Financiar‐Contabilitate. Achiziții publice. Controlul gestiunii patrimoniale. Salarizare ține evidența generală a
întregului patrimoniu al instituției.

ART.8. – (1) C.N.M. ASTRA este finanțat din venituri proprii, din fonduri alocate de la bugetul județului
Sibiu, conform Legii nr. 273/2006, privind finanțele publice locale, modificată, şi din alte surse atrase (ex.: din
fonduri provenite de la bugetul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, de la bugetul Administrației Fondului
Cultural Național ş.a., pentru programe de restaurări şi reconstrucții a monumentelor etnografice și pentru
anumite manifestări culturale etc.).
(2) Bugetul de venituri si cheltuieli al C.N.M. ASTRA, avizat de Consiliul administrativ, este aprobat anual de
Consiliul Județean Sibiu, pe baza proiectelor şi documentației asigurate în termenele prevăzute, de către
conducerea C.N.M. ASTRA.

CAP.4. CONDUCEREA COMPLEXULUI NAȚIONAL MUZEAL ASTRA

ART.9. – (1) Managementul institutiei ‐ respectiv organizarea, gestionarea şi conducerea activității C.N.M.
ASTRA ‐ este realizat în temeiul unui contract de management încheiat între directorul general/manager și
Consiliul Județean Sibiu, în conformitate cu prevederile OUG nr.189/2008, privind managementul instituțiilor
publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009.
(2) Directorul general este asistat în activitatea sa de un Consiliu administrativ, organism colegial cu rol
consultativ.
(3) În domeniul cercetării științifice, a organizării sau structurării serviciilor, colecțiilor muzeale și
activităților culturale din cadrul instituției, consultanța de specialitate este asigurată de un Consiliu ştiințific,
alcătuit din specialişti de profil.

ART.10. – (1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, directorul general este ajutat de un director general
adjunct, precum și de către un Comitet director, cărora le deleagă o parte din sarcini, în vederea realizării
obiectivelor stabilite prin contractul de management încheiat cu Consiliul Județean Sibiu.
(2) În cadrul C.N.M. ASTRA funcționează Comisia de evaluare și de achiziții de bunuri culturale, precum şi
alte comisii tehnice înființate pe domenii de activitate. Membrii acestor comisii sunt numiți prin decizie a
directorului general.

4.1. DIRECTORUL GENERAL

ART.11. – Directorul general ‐ atribuții generale:
a) elaborează şi propune spre aprobare Consiliului Judetean Sibiu proiectul de buget al instituției;
b) gestionează bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat al instituției, decide asupra modului de utilizare a
acestuia, conform prevederilor contractului de management, cu respectarea prevederilor legale, fiind
ordonator terțiar de credite pentru bugetul acesteia;
c) asigură respectarea destinației alocațiilor bugetare aprobate în condițiile legii;
d) adoptă măsuri în vederea îndeplinirii prevederilor bugetului anual de venituri şi cheltuieli al instituției,
pentru dezvoltarea şi diversificarea surselor de venituri extrabugetare, în condițiile reglementărilor legale în
vigoare,
e) asigură gestionarea şi administrarea, în condițiile legii şi a mandatului încredințat, a integrității patrimoniului
instituției;
f) îndeplineşte programele şi proiectele culturale minimale, indicatorii economici şi indicatorii culturali,
conform anexelor la contractual de management;
g) aplică strategii specifice, în măsură să asigure desfăşurarea în condiții performante a activității curente şi
elaborează cu avizul ordonatorului principal de credite strategii de perspectivă;
h) selectează, angajează, promovează, premiază şi concediază personalul salariat, în condițiile legii;
i) negociază clauzele contractelor de muncă, în condițiile legii;
În exercitarea acestei atribuții, managerul poate încheia contracte individuale de muncă pe durata
determinată, cu respectarea prevederilor din Codul muncii‐Legea nr.53/2003, modificată şi, după caz, din
legile speciale, fără ca durata acestora să depăşească durata contractului de management.
j) negociază clauzele contractelor încheiate în raport cu legislația generală şi specială în materie;
k) aprobă fişele posturilor personalului angajat, la propunerea şefilor de compartimente şi a directorului în
subordinea cărora se află salariatul, cu respectarea dispozițiilor legale , ale prezentului Regulament şi în
raport cu pregătirea profesională a fiecărei persoane în parte;
l) dispune, în funcție de rezultatele evaluării performanțelor profesionale ale salariaților, menținerea,
diminuarea sau creşterea drepturilor salariale ale acestora, în condițiile legii;
m) reprezintă instituția în justiție şi în raporturile cu terții;
n) încheie acte juridice în numele şi pe seama instituției, cu respectarea normelor generale şi speciale,
incidente în materie, antrenând în elaborarea acestora, factorii de specialitate;
o) prezintă Consiliului Județean Sibiu, ori de câte ori este necesar şi/sau la solicitarea acestuia, situația
economico‐financiară a instituției, modul de realizare a obiectivelor şi indicatorilor din proiectul minimal,
inclusiv măsurile pentru optimizarea activității acesteia, când este cazul;
p) ia măsuri pentru asigurarea pazei instituției şi pentru asigurarea pazei contra incendiilor în instituție;
q) stabileşte măsuri privind protecția muncii, pentru cunoaşterea de către salariați a normelor de securitate a
muncii;
r) îndeplineşte orice alte atribuții date în sarcina sa prin acte normative sau prin acte administrative ale
autorității.

ART.12. – Atribuții specifice ale directorului general:
1. elaborează concepția generală privind dezvoltarea instituției, precum şi programul de aplicare a acesteia;
2. proiectează programul de dezvoltare a instituției şi obiectivele fiecărei etape;
3. stabileşte strategiile manageriale, pe ansamblul instituției şi cele sectoriale (pe fiecare departament),
urmărind aplicarea acestora împreună cu şefii de departamente;
4. coordonează prin directori, prin şefii de unități muzeale şi prin şefii de servicii, elaborarea planurilor de
activitate şi a celor minimale privind manifestările cultural‐educative, în conformitate cu strategia şi
obiectivele stabilite pentru fiecare etapă, la nivelul fondurilor disponibile şi a celor ce vor mai putea fi
atrase;
5. coordonează activitatea întregului personal pentru optimizarea resurselor financiare, atragerea de fonduri
cât mai mari din sponsorizări, din resurse centrale (guvernamentale), precum şi de alte alocații speciale;
6. coordonează activitatea întregului personal în vederea îndeplinirii planului de resurse proprii;
7. asigură buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, cu consilierea de specialitate a inspectorului
din cadrul Compartimentului de Audit Intern,
8. asigură încheierea de parteneriate, colaborări şi altele asemenea;
9. elaborează strategia generală şi profilul proiectelor tematice în cadrul evenimentelor naționale şi
internaționale, în scopul asigurării valorificării superioare a valorilor şi programelor instituției;
10. răspunde, în condițiile legii, pentru îndeplinirea programului de management al instituției, de îndeplinirea
obiectivelor acestuia, în conformitate cu contractul de management încheiat;
11. coordonează personal activitatea desfăşurată de Serviciul Managementul proiectelor culturale. Grafică
muzeală. Relații internaționale, de CENTRUL ASTRA pentru patrimoniu.Departamentul de conservare şi
restaurare, de Serviciul Tehnic.Protecția muncii, de Compartimentul Juridic, de Compartimentul Resurse
umane şi de Compartimentul audit intern;
12. coordonează prin directori, departamentele “Marketing” , “ASTRA Film” şi “Administrativ”;
13. elaborează strategia generală şi planurile de personal;
14. elaborează programul de formare profesionala a personalului;
15. se preocupă permanent de asigurarea celor mai bune condiții de activitate în instituție, orientând, în acest
sens, politica şi resursele instituționale, prin stabilirea de priorități şi obiective principale sau necesități
urgente;
16. supune spre avizare Consiliului administrativ Regulamentul de ordine interioară şi solicită avizul acestui
organism pentru măsurile privind activitățile curente ce intră în sfera de avizare/ competență a acestuia;
orice alte norme privind disciplina activității curente, tehnică, economică, ecologică, sanitară,
administrativă etc.;
17. decide cu privire la aplicarea de sancțiuni în cazul savarsirii de abateri disciplinare de catre salariati, în baza
raportului întocmit de către comisia de cercetare disciplinară; ia măsuri pentru recuperarea prejudiciilor
cauzate instituției;
18. aprobă în condițiile legii acordarea premiilor, stimulentelor etc.;
19. aprobă programarea concediilor de odihnă ale personalului;
20. aprobă pentru întregul personal, în condițiile legii, cumulul de funcții, cu stabilirea condițiilor prin care
acesta poate fi realizat;
21. în limitele prevederilor legale în vigoare, ia orice alte măsuri pe care le consideră necesare pentru o bună
desfăşurare a activității generale şi specifice din muzeu;
22. îndeplineşte orice alte atribuții stabilite de către organul ierarhic şi răspunde pentru modul lor de
realizare.

ART.13. – (1) În absența directorului general din instituție, toate atribuțiile sale se exercită de directorul
general adjunct sau şi de către o persoană numită prin decizie, în limitele delegării stabilite de directorul general.
(2) În exercitarea atribuțiilor sale, directorul general emite decizii.
(3) Directorul general prezintă periodic Consiliului Județean Sibiu, raportul asupra activităților instituției şi
îndeplinirea indicatorilor din contractul managerial încheiat, în conformitate cu prevederile contractului de
management, completate cu reglementarile legale în vigoare.

4.2. ORGANE DE SPECIALITATE CU ROL CONSULTATIV

4.2. 1. CONSILIUL ADMINISTRATIV

ART.14. – (1) Consiliul administrativ este organism colegial cu rol consultativ, cu următoarea componență:
‐ directorul general ‐ Preşedinte;
‐ un consilier județean ‐ membru;
‐ reprezentantul preşedintelui Consiliului Județean Sibiu ‐ membru;
‐ contabilul şef ‐ membru
‐ directorul general adjunct şi/sau directorul de specialitate – membri.
(2) Componența Consiliului administrativ poate fi completată la propunerea directorului general.
(3) Membrii Consiliului administrativ sunt numiți prin Hotărâre a Consiliului Județean Sibiu.

ART.15. – Consiliul administrativ îşi desfăşoară activitatea după cum urmează:
a) Se întruneşte lunar, de regulă, în şedințe ordinare sau ori de câte ori este necesar, în şedințe
extraordinare.
b) Convocarea şedințelor ordinare se face cu cinci zile înainte de data şedinței, de către Preşedinte.
c) Şedințele extraordinare se convoacă fie de către Preşedinte, fie la solicitarea scrisă a majorității
membrilor Consiliului, cu două zile înainte de data şedinței.
d) Dezbaterile Consiliului administrativ au loc potrivit ordinii de zi. Ordinea de zi se elaborează de către
Preşedinte şi se poate completa cu propunerile celorlalți membri ai Consiliului administrativ.
e) Şedințele Consiliului administrativ sunt prezidate de Preşedinte sau de înlocuitorul acestuia, după caz.
f) Consiliul administrativ este legal întrunit în prezența a 2/3 din numărul total al membrilor.
g) Dezbaterile se consemnează în procesul‐verbal de şedință întocmit de un secretar şi semnat de
preşedinte şi de membri.

ART. 16. Consiliul administrativ are următoarele atribuții:
a) avizează anual bugetul de venituri şi cheltuieli pe care îl supune spre aprobare Consiliului Județean
Sibiu;
b) avizează statul de funcții, organigrama, componența Consiliului ştiințific, precum şi regulamentul de
organizare şi funcționare ale instituției, care urmează a fi supuse aprobării Consiliului Județean Sibiu;
c) avizează Regulamentul de ordine interioară al instituției;
d) avizează planul anual de activitate şi raportul anual de activitate pe instituție;
e) avizează planul anual de formare profesională;
f) avizează programele de activitate curentă şi de perspectivă, programele şi proiectele ştiințifice,
muzeale, educative şi culturale ale Complexului muzeal, cu avizul consultativ al Consiliului ştiințific
pentru documentele cu caracter ştiințific;
g) avizează programul de investiții și reparații capitale, analizează modul de îndeplinire a planului de
investiții, a planului de dotări generale şi a celui de reparații capitale;
h) avizeaza măsurile de pază, securitate, protecție contra incendiilor, precum şi orice alte măsuri de
protejare a patrimoniului instituției;
i) avizează fişele postului personalului de conducere şi le amendează în funcție de reorganizări,
restructurări şi promovări ale unor noi persoane în funcții de conducere;
j) avizează promovarea, premierea sau alte forme de recompensare materială sau morală;
k) avizează deplasările în străinătate în interes de serviciu ale personalului instituției şi rapoartele
întocmite în urma realizării acestora;
l) avizează orarul de funcționare a instituției, orarul expozițiilor, al spațiilor comerciale ş.a. asemenea;
m) avizează tarifele aferente pentru spațiile şi serviciile de orice natură oferite publicului sau terților, de
către Complexul muzeal.
n) avizează alte propuneri, materiale, documente etc. în care este consultat de directorul general.

4.2.2. CONSILIUL ŞTIINȚIFIC
ART. 17. Consiliul ştiințific este organismul colegial de specialitate, cu rol consultativ în domeniul cercetării
ştiințifice, elaborarii strategiei instituției şi a programelor proprii de cercetare, precum şi la luarea măsurilor
privind realizarea acestora (organizarea sau structurarea serviciilor, colecțiilor muzeale , activităților culturale ş.a.).

ART. 18. ‐ (1)Consiliul Ştiințific este alcătuit din:
1. un reprezentant al Institutului de cercetare socio‐umană Sibiu –președinte
2. directorul general C.N.M. ASTRA –vicepreședinte
3. directorul general adjunct – membru
4. un reprezentant al muzeelor pavilionare – membru
5. directorul M.A.L..– membru
6. directorul ASTRA Film– membru
7. un reprezentant al Centrului ASTRA pentru patrimoniu– membru
8. doi specialiști de profil, din alte muzee– membrii.
(2) Membrii Consiliului ştiințific sunt numiți prin decizia directorului general, cu avizul Consiliului
administrativ.

ART. 19. – (1) Consiliul ştiințific este condus de un preşedinte. În lipsa președintelui, conducerea este
preluată de vicepreședinte. Dintre membrii consiliului științific, este desemnat secretarul științific.

ART. 20. – (1) Consiliul ştiințific se întruneşte semestrial, în sesiuni ordinare sau ori de câte ori este cazul, în
sesiuni extraordinare.
(2) Convocarea sesiunilor ordinare se face de către preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui, cu cel
puțin 5 zile înainte.
(3) Sesiunile extraordinare pof fi convocate fie de preşedinte, fie de majoritatea simplă a membrilor
Consiliului, cu 24 ore înainte.
(4) Cvorumul legal de adoptare a hotărârilor este de cel puțin 2/3 din numărul membrilor.
Regulament de organizare şi funcţionare - Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu P a g e | 10
(5) La şedințele Consiliului ştiințific pot fi invitate şi alte persoane, specialiști în domeniu.
(6) Procesele‐verbale ale sesiunilor se consemnează de secretar şi se comunică directorului general, sub
semnătura preşedintelui.

Art. 21. Consiliul ştiințific are următoarele atribuții:
a) avizează programul de cercetare ştiințifică al Complexului muzeal;
b) propune teme, subiecte şi programe de cercetare;
c) analizează raportul ştiințific anual al activităților de cercetare din cadrul Complexului muzeal;
d) avizează planul editorial al Editurii “Astra Museum”;
e) propune directorului general tematica la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de
cercetători științifici;
f) avizează solicitările salariaților privind acordarea de burse de specializare în străinătate;
g) acordă consultanță, la cerere, în problemele de cercetare ştiințifică de specialitate.

4.3. COMITETUL DIRECTOR

ART.22. Comitetul director este format din:
- Preşedinte – directorul general;
- Vicepreședinte‐ directorul general adjunct;
- Membri:
o directorul de specialitate al muzeelor pavilionare;
odirectorul Muzeului în aer liber
odirectorul ASTRA Film;
odirectorul marketing;
odirectorul administrativ;
ocontabilul şef

ART.23. – (1) Comitetul director are ca principale atribuții:
1. Elaborarea proiectelor de dezvoltare şi de perspectivă (pe termen scurt – 5 ani, mediu – 10 ani şi lung –
25 ani), pornind de la strategiile de dezvoltare a instituției pe termen scurt, mediu şi lung, elaborate de
fiecare unitate muzeală şi departament.
2. Elaborarea planurilor de activitate anuală, cu obiectivele concrete (şi devizele privind îndeplinirea
acestora), în concordanță cu alocațiile anuale, veniturile proprii şi sponsorizările estimate ca posibile, în
conformitate cu:
- planul de cercetare ştiințifică, evidență, reevaluare a patrimoniului şi clasare a valorilor excepționale în
categoria tezaur;
- planul de manifestări culturale;
- planul de valorificare expoziționale;
- planul de restaurare‐conservare (pe categoriile monumente şi obiecte, aici incluzându‐se şi obiectivele
din “Muzeologia de urgență”);
- planul privind filmul antropologic şi documentar;
- planul de dezvoltare şi perfecționare profesională a personalului;
- planul de pază, de prevenire şi limitare a efectelor incendiilor, inclusiv măsurile de protecție în caz de
cutremure.
(2) Comitetul va analiza şi va propune modul de alcătuire a bugetelor anuale şi proiectelor de bugete de
perspectivă, pornind de la planurile de dezvoltare şi funcționare ale secțiilor şi serviciilor.
3. Planificarea şi asigurarea condițiilor financiare pentru realizarea obiectivelor de plan cu preocuparea
creşterii constante a veniturilor proprii şi a sponsorizărilor şi limitării cheltuielilor la sursele financiare
disponibile.
4. Planificarea şi analizarea periodică a realizării planului de venituri (cu repartizarea sumelor pe toate
unitățile şi departamentele muzeului), adoptarea măsurilor privind recuperarea restanțelor şi
propunerea măsurilor sancționatorii pentru cei ce nu realizează acest indicativ esențial.
5. Realizarea analizelor curente privind îndeplinirea obiectivelor individuale și generale ale instituției.
6. Luarea tuturor măsurilor necesare pentru respectarea strictă a disciplinei muncii, în toate
compartimentele instituției, pe baza prevederilor ROI, ROF, a altor norme instituite prin acte interne.
7. Analizarea altor probleme ale activității curente şi de perspectivă ale instituției.
ART.24. – (1) Comitetul director se întâlneşte bilunar şi, în cazuri deosebite, de câte ori este nevoie, la
convocarea directorului general sau în absența acestuia, a directorului general adjunct.
(2) Deciziile se adoptă cu majoritate de voturi. În caz de divergență între preşedintele Comitetului director
şi majoritatea membrilor, problemele controversate se vor supune, spre analiză şi Consiliului administrativ.
(3) Asumarea responsabilităților la nivelul fiecărui membru al Comitetului director se va face conform fișei
postului și a celor stabilite în şedința de lucru.

4. 4. COMISII SPECIALE

ART.25. – (1) În cadrul Complexului muzeal funcționează comisii speciale, organizate pe domenii de
activitate.
(2) Comisiile speciale, înființate prin decizie a directorului general se întrunesc ori de câte ori este nevoie.
Semestrial comisiile prezintă rapoarte de activitate pentru activitatea desfăşurată și stabilesc planuri de măsuri
pentru activitatea viitoare.

ART.26. Comisia pentru evaluarea şi achiziționarea de bunuri culturale are urmatoarele atributii:
a) propune achiziția bunurilor culturale oferite spre cumpărare sau donație, după analizarea necesității şi
oportunității achiziției, pe bază de referat fundamentat;
b) propune prețul de achiziție a bunurile culturale, în urma evaluării acestora;
c) colaborează cu Serv.Financiar‐Contabilitate în vederea obținerii aprobărilor de la organul tutelar pentru
sumele ce urmează să fie plătite ofertanților, în vederea achiziționării de bunuri muzeale;
d) răspunde de achiziționările propuse şi de respectarea metodologiei potrivit actelor normative în
vigoare.

ART.27. Comisia de prevenire şi stingere a incendiilor are următoarele atribuții:
a) întocmeşte și actualizează planul de apărare împotriva incendiilor în cadrul instituției şi îl prezintă spre
avizare directorului general și Consiliului administrativ;
b) urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale, normele/normativele/
instrucțiunile proprii de prevenire şi stingere a incendiilor, precum și modul în care se duc la îndeplinire
măsurile dispuse de inspectorii autorităților în domeniu;
c) face propuneri pentru înlăturarea cauzelor care prezintă pericol de incendiu și a neregulilor constatate
în urma propriilor verificări efectuate; urmăreşte rezolvarea operativă a acestora;
d) efectuează verificări proprii privind modul de întreținere şi funcționare a instalațiilor de semnalizare şi
stingere a incendiilor;
e) în caz de calamități naturale sau catastrofe propune măsuri pentru prevenirea oricărui pericol de
incendiu la repunerea în funcțiune a instalațiilor din dotare, precum şi pentru înlăturarea defecțiunilor
survenite la instalațiile de alarmă, prevenire şi stingere a incendiilor;
f) analizează raportul scris anual, prezentat de formația civilă de pompieri, cu privire la situația apărării
împotriva incendiilor şi a altor situații de urgență, la acțiunile care au fost întreprinse și la eficiența
acestora, precum și propunerile pentru planul de apărare împotriva incendiilor;
g) îndelineşte orice alte atribuții prevăzute de lege precum şi cele date în sarcina sa de conducerea
institutiei.

ART.28. Comisia de urmărirea comportării în timp a barajului din Muzeul în aer liber, din Dumbrava
Sibiului, situat pe râul Trinkbach are următoarele atribuții:
a) urmăreşte respectarea reglementarilor legale sub aspectul exploatării în siguranță a barajului, sens în
care colaborează şi cu instituțiile abilitate – Direcția de Ape Sibiu, Sistemul de Gospodărire a Apelor ;
b) urmăreşte comportarea în timp a barajului şi colaborează cu specialişti în domeniu pentru asigurarea
urmăririi comportării în timp a barajului în conformitate cu reglementările legale în vigoare (O.U.G. nr. 244/2000
privind siguranta barajelor, republicată ş.a.)
c) îndeplineşte orice alte atribuții prevăzute de legislația în vigoare, precum şi cele date în sarcina sa de
conducerea unității.

ART.29. Comisia de casare a mijloacelor fixe, materiale şi obiecte de inventar are următoarele atribuții:
a) verifică la fața locului starea mijloacelor fixe sau a materialelor propuse pentru casare, realitatea
datelor cuprinse în documentație, precum şi dacă degradarea se datorează unei gospodăriri
necorespunzătoare, verificările făcându‐se în prezența gestionarului iar constatările consemnându‐se
într‐un proces‐verbal care se depune conducerii instituției în termen de 10 zile de la primirea
documentației complete.
b) face propuneri pentru casarea mijloacelor fixe, materialelor, obiectelor de inventar, pe care le prezintă
conducerii instituției;
c) îndelineşte orice alte atribuții prevăzute de lege precum şi cele date în sarcina sa de conducerea
instituției.

ART.30. Comisia de selecționare a documentelor, constituită în scopul asigurării aplicării prevederilor
legale privind arhivarea şi păstrarea acestora, are urmatoarele atribuții:
a) analizează fiecare unitate arhivistică în parte (secție/serviciu/birou) din cadrul instituției, stabilindu‐i
valoarea practică sau istorică, hotărârea luată consemnându‐se într‐un proces‐verbal;
b) coordonează activitatea de selecționare a documentelor întocmite şi deținute de către
secții/servicii/birouri, stabilind nomenclatorul documentelor de arhivă ale instituției;
c) fiecare membru al comisiei asigură totodată pentru secția/serviciul/biroul pe care‐l coordonează,
gruparea documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieşite, potrivit
problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhivă al instituției;
d) îndeplineşte orice alte atribuții prevăzute de lege precum şi cele date în sarcina sa de conducerea
instituției.
ART.31. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă, având drept scop asigurarea implicării salariaților la
elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecției muncii, are următoarele principale atribuții:
a) analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi
protecție;
b)urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecție, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării
prevederilor lui şi eficiența acestora din punct de vedere al îmbunătățirii condițiilor de muncă;
c)analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecințele
asupra securității şi sănătății, lucrătorilor, şi face propuneri în situația constatării anumitor deficiențe;
d)analizează alegerea, cumpărarea, întreținerea şi utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor
de protecție colectivă şi individuală;
e)analizează, după caz, modul de îndeplinire a atribuțiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi
protecție, menținerea sau înlocuirea acestuia;
f)propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ținând seama de prezența grupurilor sensibile la
riscuri specifice;
g)analizează cererile formulate de lucrători privind condițiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc
atribuțiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;
h)urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în
muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari;
i)analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale, precum şi pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de
prevenire şi protecție;
j)analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor
produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
k)efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucțiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport
scris privind constatările făcute;
l)dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul
unității o dată pe an, cu privire la situația securității şi sănătății în muncă, la acțiunile care au fost întreprinse şi la
eficiența acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecție ce se va realiza în
anul următor;
m)urmărește realizarea anuală a determinărilor privind condițiile de muncă; propune pe baza
determinărilor, locurile de muncă din instituție la care să se acorde sporurile pentru condiții nocive, periculoase,
deosebite etc.;

CAP.5 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ. ATRIBUȚII
ART.32. Complexul Național Muzeal ASTRA are o structură organizatorică proprie, formată din unități
muzeale cu un profil tematic distinct, care îndeplinesc activități funcționale specifice, din servicii paramuzeale, cu
rol strategic în derularea activităților muzeale precum şi dintr‐o serie de servicii tehnice şi de birouri care
îndeplinesc activități auxiliare funcțiilor de bază.

5.1. DIRECTORUL GENERAL ADJUNCT
și structurile din subordinea sa

ART.33.‐ (1) Directorul general adjunct are atribuții specifice funcției pe care o ocupă, iar în absența
directorului general din instituție, preia şi responsabilitatea ce incumbă funcției superioare, conform dispozițiilor
(2) Directorul general adjunct are următoarele atribuții:
1. asigură coordonarea activității executive în cadrul instituției, în conformitate cu programele şi planurile de
activitate aprobate, cu mijloacele financiare asigurate, fiind sprijinit de directorii şi şefii de birouri/servicii ai
structurilor din subordine;
2. coordonează activitate de patrimoniu, prin directori şi prin şefii de secții/servicii/birouri/compartimente;
3. se preocupă permanent, împreună cu specialiştii de resort, de proiectele de viitor privind modernizarea şi
optimizarea condițiilor muzeotehnice (vitrine, iluminat, sisteme de expunere, asigurare electronică);
4. coordonează programul de formare profesională a personalului de specialitate al instituției, asigură
legătura cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, aflat în subordinea Ministerului Culturii şi
Patrimoniului Național;
5. coordonează prin directorii de specialitate activitatea în Muzeul în aer liber‐ Muzeul Civilizației Populare
Tradiționale ASTRA, în muzeele pavilionare(Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA, Muzeul de Etnografie şi
Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”), precum şi în
cadrul Editurii ASTRA Museum;
6. împreună cu ceilalți directori şi cu contabilul şef propune directorului general în funcție de necesități şi cu
respectarea prevederilor legale în materie, constituirea comisiilor permanente sau a comisiilor temporare,
pentru desfăşurarea unor activități ca:
evaluarea, expertizarea şi avizarea ofertelor de donații sau achiziții muzeale;
asigurarea condiților de pază, securitate a muncii şi PSI;
expertizarea, avizarea şi recepționarea lucrărilor de reconstrucție, conservare şi restaurare;
casarea unor bunuri;
întreținerea şi verificarea anuală a inventarelor;
7. coordonează activitatea comisiilor permanente ‐ pe domenii de activitate ‐ şi elaborează planurile şi
proiectele de optimizare a activității acestor comisii ;
8. îndeplinește orice alte activitãți specifice funcției sau delegate, în condițiile legii.

5.2. DIRECTORUL DE SPECIALITATE AL MUZEEELOR PAVILIONARE

ART.34. – (1) Directorul de specialitate al C.N.M. ASTRA coordonează activitatea celor trei muzee
pavilionare (Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”,
Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”), precum și a Editurii ASTRA Museum şi urmăreşte finalizarea
proiectului Muzeului Rromilor.
(2) Directorul de specialitate se află în subordinea directă a directorului general adjunct.
(3) În exercitarea funcției pe care o deține, directorul de specialitate are următoarele atribuții :
a) realizează structura funcțională a unităților din subordine (stabilirea sarcinilor de serviciu personalului
din subordine, individual, pentru fiecare loc de muncă și întocmește fişele postului pentru acest
personal);
b) planifică activitățile unităților din subordine ‐ trimestrial, semestrial şi anual;
c) organizează şi asigură activitatea de cercetare de specialitate, în colaborare cu directorul
general adjunct;
d) asigură planificarea şi organizarea manifestărilor culturale ale compartimentelor coordonate;
e) planifică şi coordonează organizarea expozițiilor;
f) planifică şi urmăreşte realizarea sistemului de evidență a colecțiilor muzeale (evidență ştiințifică,
imagistică, gestionară) şi a documentației de evaluare şi clasare a patrimoniului;
g) nominalizezează membrii comisiilor de inventariere periodică a colecțiilor muzeale;
h) coordonează activitatea de achiziție a patrimoniului muzeal (de la întocmirea şi înaintarea
documentației de achiziție, până la transferul din teren şi recepția obiectelor, în depozite)
i) asigură împreună cu Departamentul de conservare şi restaurare, condițiile pentru conservarea şi
restaurarea patrimoniul gestionat;
j) propune măsuri pentru optimizarea sistemelor de expunere a patrimoniului;
k) propune măsuri și colaborează cu Departamentul administrativ, pentru securizarea patrimoniului
muzeal pe care‐l coordonează, pentru respectarea normelor PSI;
l) propune măsuri și colaborează cu Serviciul Protecția muncii, în domeniul protecției muncii personalului
din subordine;
m) asigură condiții pentru desfășurarea activității personalului din subordine, pentru cultivarea unui climat
de bună colaborare, mobilizând pe toți angajații din subordine, la realizarea obiectivelor de plan şi
creşterea eficienței şi randamentului;
n) planifică urmăreşte efectuarea concediilor de odihnă, conform programării;
o) stabileşte tematica de concurs şi participarea la selecția personalului din direcția sa, conform
prevederilor legale în materie;
p) execută dispozițiile directorului general adjunct şi aduce la cunoștința conducerii situațiile apărute sau
despre deciziile importante, propunerile de sancționare etc;
q) transmite în mod operativ toate informațiile necesare, între compartimente;
r) colaborează cu alte compartimente pentru realizarea programelor instituției;
s) coordonează planificarea, raportarea şi analiza activităților muzeului.
(4) În exercitarea atribuțiilor sale, directorul de specialitate poate delega parte a sarcinilor sale şefilor de
secții, aflați în subordinea sa.

ART. 35. MUZEUL CIVILIZAȚIEI TRANSILVANE ASTRA îşi desfăşoară activitatea în cadrul SECȚIEI
„Cercetare ştiințifică a patrimoniului material şi imaterial. Organizarea expozițiilor. Manifestări culturale. Centrul
cultural memorial Gheorghe Telea‐Bologa”, având următoarele atribuții:
a) întreprinde cercetarea tematică privind cultura şi civilizația populară a românilor din Transilvania;
b) realizează studiul ştiintific, evidența (inclusiv clasarea) patrimoniului muzeal propriu din colecții
(inclusiv colecția Centrului Cultural Memorial Dr. Gheorghe Telea‐Bologa din Noul Român);
c) realizează cercetări de teren în scopul achiziționării de obiecte, dar şi în vederea descoperirii de noi
meşteri şi creatori populari;
d) desfăşoară activități de organizare expozițională, interne şi externe şi de protecție a patrimoniului, în
profilul de activitate a muzeului, inclusiv în cadrul Centrului Cultural Memorial Dr. Gheorghe Telea‐
Bologa din Noul Român;
e) coordonează organizarea manifestărilor circumscrise Programului "Tezaure umane vii";
f) realizează evidența meşterilor şi creatorilor populari (adulți şi copii, persoane cu sau fără dizabilități)
din România şi promovarea activității acestora prin manifestări specifice;
g) derulează proiectul pentru înființarea Centrului pentru Promovarea Identității Culturale prin Tradiții,
având ca scop principal, salvgardarea patrimoniului cultural imaterial;
h) organizează Comisia pentru evaluarea şi achiziționarea de bunuri culturale;
i) colaborează cu compartimentele Departamentului administrativ şi cu cele ale Departamentului de
conservare şi restaurare a patrimoniului mobil;
j) colaborează cu Departamentul Marketing pentru popularizarea acțiunilor secției şi în cadrul
programului de pedagogie muzeală.
k) colaborează cu alte secții, departamente, servicii şi birouri din cadrul instituției, în vederea bunei
desfăşurări a activităților propuse.

Art. 36. MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ SĂSEASCĂ “EMIL SIGERUS” asigură:
a) cercetarea tematică privind cultura şi civilizația populară a minorităților (saşi, landleri, maghiari etc.),
istoricul colecțiilor;
b) efectuarea de studii şi cercetări în colecții, muzee, arhive, biblioteci, în instituții ştiințifice şi culturale
din țară şi din străinătate; colaborarea cu alte muzee, cu instituții sau colecționari în scopul organizării
de expoziții, al îmbogățirii colecțiilor, al completării materialului documentar ş.a.;
c) cercetarea de teren şi de depistare de noi achiziții pentru completarea patrimoniului;
d) evidența (inclusiv întocmirea dosarelor pentru clasarea patrimoniului muzeal) colecțiilor proprii
e) efectuarea, la cerere, de expertize la bunuri culturale (ceramică, port popular, textile săseşti) pe bază
de contract;
f) proiectarea şi organizarea de expoziții;
g) funcționarea expoziției de bază ("Cahle transilvănene. Secolele XV‐XIX") şi a expozițiilor temporare;
h) organizarea activităților din „Casa Artelor”;
i) evidența creatorilor populari saşi şi maghiari;
j) participarea la Comisia pentru evaluarea şi achiziționarea de bunuri culturale;
k) colaborarea la organizarea manifestărilor circumscrise Programului "Tezaure umane vii";
l) organizarae/colaborarea la organizarea manifestărilor culturale (simpozione, seminarii);
m) colaborarea cu Departamentul Marketing pentru popularizarea acțiunilor secției şi în cadrul
n) colaborarea cu compartimentele Departamentului administrativ şi cu cele ale Departamentului de
conservare şi restaurare a patrimoniului mobil; colaborarea cu alte secții, departamente, servicii şi
birouri din cadrul instituției, în vederea bunei desfăşurări a activităților propuse.

ART. 37. MUZEUL DE ETNOGRAFIE UNIVERSALĂ “FRANZ BINDER” are următoarele atribuții:
a) cercetarea tematică a culturii şi civilizației populare universale, cu precădere extraeuropene, în baza
colecțiilor pe care le posedă;
b) studierea ştiințifică a colecțiilor şi evidența (inclusiv clasarea) patrimoniului în responsabilitate;
c) gestionarea şi urmărirea stării de conservare a patrimoniului muzeal din colecția de etnografie
universală; creşterea patrimoniului specific;
d) funcționarea expoziției permanente;
e) organizarea de expoziții temporare şi de activități meta‐expoziționale (îndrumări, ghidaje, expuneri
orale, activități didactice etc.) şi para‐expoziționale (conferințe, simpozioane, dezbateri, spectacole
etc.) în profilul de activitate al muzeului;
f) colaborarea cu ambasadele acreditate în România, cu alte muzee, cu instituții sau colecționari în scopul
organizării de expoziții, al îmbogățirii colecțiilor, al completării materialului documentar şi al organizării
altor activități de cunoaştere a diversității culturilor lumii;
g) participarea la Comisia pentru evaluarea şi achiziționarea de bunuri culturale;
h) colaborarea cu Departamentul Marketing, pentru popularizarea acțiunilor secției şi în cadrul
o) colaborarea cu compartimentele sectorului administrativ şi cu cele ale Departamentului de conservare
şin restaurare a patrimoniului mobil; colaborarea cu alte secții, departamente, servicii şi birouri din
cadrul instituției, în vederea bunei desfăşurări a activităților propuse.

ART.38. Proiectul MUZEUL RROMILOR îşi propune:
a) cercetarea tematică privind cultura şi civilizația populară a rromilor;
b) cercetarea de arhivă (arhivele statului, direcții statistice județene, primării, muzee, biblioteci);
c) cercetarea în teren în scopul achiziționării de obiecte de artă populară în vederea completării şi
îmbogățirii patrimoniului cultural al rromilor din România;
d) construcția memoriei culturale (biblioteca de specialitate, arhiva audio‐video);
e) evidența, gestionarea patrimoniului muzeal specific si a valorilor documentare cu aceasta tema;
f) organizarea de expoziții, participarea la expoziții în țară şi în străinătate;
g) popularizarea prin mass‐media a activității muzeului;
h) organizarea de târguri ale creatorilor rromi;
i) organizarea de simpozioane şi seminarii;
j) evidența creatorilor populari de etnie rromă din România;
k) relații cu publicul.

ART.39. Editura „ASTRA Museum” asigură editarea publicațiilor de specialitate și de promovare,
tehnoredactarea computerizată a lucrărilor prevăzute în planul anual editorial al instituției (pregătire pentru tipar),
conform procedurilor interne.

5.3. DIRECTORUL MUZEULUI ÎN AER LIBER

ART.40. – (1) Directorul MUZEULUI ÎN AER LIBER (Directorul M.A.L.) conduce activitatea MUZEULUI
CIVILIZAȚIEI POPULARE TRADIȚIONALE ASTRA (MUZEUL ÎN AER LIBER), aflându‐se în subordinea directă a
directorului general adjunct.
(2) În exercitarea funcției pe care o deține, directorul M.A.L. are următoarele atribuții :
a)organizează, conduce şi controlează:
-activitatea de CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ, ORGANIZAREA, CREŞTEREA, CLASAREA ŞI EVIDENȚA
COLECȚIILOR‐ în mod direct, personal,
-activitatea SECȚIEI CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ. ORGANIZAREA ŞI FUNCȚIONAREA EXPOZIȚIILOR.
MANIFESTĂRI CULTURALE‐ prin şeful de secție,
-activitatea Biroului Casierii, relații cu publicul‐ prin şeful de birou.
b)realizează structura funcțională a unităților din subordine (stabilirea sarcinilor de serviciu personalului
din subordine, individual, pentru fiecare loc de muncă și întocmirea fişelor postului pentru acest
personal);
c) planifică activitățile unităților din subordine ‐ trimestrial, semestrial şi anual;
d) organizează şi asigură activitatea de cercetare ştiințifică de specialitate, în colaborare cu directorul
general adjunct ;
e) asigură planificarea şi organizarea manifestărilor culturale ale compartimentelor coordonate;
f) planifică şi coordonează organizarea expoziției în aer liber;
g) coordonează activitatea de achiziție a patrimoniului muzeal (de la întocmirea şi înaintarea
documentației de achiziție, până la transferul din teren şi recepția obiectelor, în depozite)
h) planifică şi urmăreşte realizarea sistemului de evidență a colecțiilor muzeale (evidență ştiințifică,
imagistică, gestionară) şi a documentației de evaluare şi clasare a patrimoniului;
i) nominalizezează membrii comisiilor de inventariere periodică a colecțiilor muzeale;
j) asigură împreună cu Departamentul de conservare şi restaurare, condițiile pentru conservarea şi
restaurarea patrimoniul gestionat;
k) propune măsuri pentru optimizarea sistemelor de expunere a patrimoniului,
l) propune măsuri și colaborează cu Departamentul administrativ, pentru securizarea patrimoniului
muzeal pe care‐l coordonează, pentru respectarea normelor PSI;
m) propune măsuri și colaborează cu Serviciul Protecția muncii, în domeniul protecției muncii personalului
din subordine;
n) asigură condiții pentru desfășurarea activității personalului din subordine, pentru cultivarea unui climat
o) planifică urmăreşte efectuarea concediilor de odihnă, conform programării;
p) stabileşte tematica de concurs şi participarea la selecția personalului din direcția sa, conform
q) execută dispozițiile directorului general adjunct şi aduce la cunoștința conducerii situațiile apărute sau
r) transmite în mod operativ toate informațiile necesare, între compartimente;
s) colaborează cu alte compartimente pentru realizarea programelor instituției;
t) coordonează planificarea, raportarea şi analiza activităților muzeului.
(3) Directorul M.A.L. conduce în mod direct activitatea de CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ, ORGANIZAREA,
CREŞTEREA, CLASAREA ŞI EVIDENȚA COLECȚIILOR, constând în:
a) cercetarea fundamentală a fenomenelor, proceselor şi faptelor circumscrise civilizației tradiționale şi
culturii populare pe plan național;
b) cercetare etnografică, comparată pe plan european;
c) cercetarea tematică a diverselor capitole ale etnografiei româneşti;
d) cercetarea pe problematica organizării interiorului monumentelor de arhitectură şi tehnică populară,
urmată de depistări şi achiziții de valori muzeale, cu documentațiile aferente;
e) cercetarea aplicativă a metodelor şi procedeelor de îmbunătățire a transferului de monumente şi obiecte
achiziționate; amplasarea lor în cadrul muzeului în aer liber;
f) studierea procedeelor, metodelor, tehnicilor de conservare, restaurare şi expunere a patrimoniului muzeal,
studiul asupra istoriei etnomuzeografiei, muzeologiei şi muzeotehnicii;
a) elaborarea şi punerea în aplicare a proiectelor tematice pentru achiziții şi donații, întemeiate pe cercetări
de specialitate şi conforme Proiectului tematic general;
g) asigurarea evidenței primare a patrimoniului Muzeului în aer liber (completarea fişelor de evidență
muzeală ‐ fişe de monument, fişe FAE si păstrarea în bune condiții a acestei evidențe) şi înregistrarea sa
computerizată;
h) asigurarea evidenței gestionare a documentației tehnice a patrimoniului monumental şi obiectual;
i) întocmirea documentatiei pentru clasarea patrimoniului muzeal al M.C.P.T. ASTRA ;
j) derulare de activități de pedagogie muzeală, de către personalul de specialitate, în baza planului propriu de
lecție şi în conformitate cu planificarea întocmită de Departamentul Marketing;
k) prin muzeografii responsabili de sectoare muzeale, coordonează din punct de vedere științific șantierele de
reconstrucție și restaurare în expoziția în aer liber, punând la dispoziția dirigintelui de șantier dosarul
tehnico‐științific al monumentului reconstruit/restaurat și dând dispoziții scrise în caietul de șantier ținut
de dirigintele acestuia.
(4) În exercitarea atribuțiilor sale, directorul de specialitate poate delega parte a sarcinilor sale şefilor de
compartimente, aflați în subordinea sa.

ART.41. SECȚIA CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ. ORGANIZAREA ŞI FUNCȚIONAREA EXPOZIȚIILOR. MANIFESTĂRI
CULTURALE, RELATII CU PUBLICUL are următoarele atribuții:
a) asigură organizarea şi funcționarea Muzeului în aer liber, ca expoziție permanentă;
b) asigură supravegherea strictă a patrimoniului din expoziții, prin supraveghetorii temporari şi permanenți
(responsabili de sectoare);
c) colaborează cu Departamentul administrativ şi cu Departamentul de conservare şi restaurare pentru
programarea şi executarea lucrărilor de reconstrucții, de restaurare‐conservare sau de reparații curente ale
monumentelor şi obiectelor de patrimoniu;
d) asigura organizarea activităților Muzeului în aer liber, promovarea şi mediatizarea valorilor şi activităților
specifice;
e) organizează şi asigură desfăşurarea activităților culturale şi totodată, asigură optimizarea relațiilor cu
publicul;
f) organizează/colaborează la organizarea de manifestări folclorice pentru revitalizarea tradiției;
g) organizează/colaborează la organizarea de vizite speciale ale locuitorilor satelor de origine a
monumentelor transferate în muzeu, pentru recuperarea conştiinței propriei identități culturale;
h) prin muzeografii responsabili de sectoare muzeale, coordonează din punct de vedere științific șantierele de
reconstrucție și restaurare în expoziția în aer liber, punând la dispoziția dirigintelui de șantier dosarul
tehnico‐științific al monumentului reconstruit/restaurat și dând dispoziții scrise în caietul de șantier ținut
de dirigintele acestuia;
i) asigură serviciile paramuzeale (comerciale, religioase, de transport şi agrement, spectacole folclorice,
cununii religioase la biserica‐monument din muzeu, proiectia filmelor documentare, cazare etc.) ;
j) derulare de activități de pedagogie muzeală, de către personalul de specialitate, în baza planului propriu de
lecție şi în conformitate cu planificarea întocmită de Departamentul Marketing.

ART. 42. Biroul Casierii, relații cu publicul asigură activitatea de casierie şi relațiile cu publicul vizitator al a
Muzeului în aer liber.

5.4. DIRECTORUL ASTRA FILM

ART. 43. – (1) Directorul ASTRA Film conduce activitatea DEPARTAMENTULUI ASTRA FILM și a Centrului de
Informare și Documentare ”Cornel Irimie”, fiind în subordinea directă a Directorului general.
(2) Atribuțiile directorului ASTRA Film sunt următoarele:
a) organizează, coordonează și controlează întreaga activitate a compartimentelor din subordine;
b) elaborează Strategia de dezvoltare a compartimentelor din subordine, precum și strategii privind
finanțarea proiectelor culturale ale acestora;
c) stabileşte obiectivele, termenele de realizare a acestora şi urmăreşte îndeplinirea lor;
d) realizează planificarea activităților – trimestrial, semestrial şi anual;
e) colaborează cu alte compartimente pentru realizarea programelor specifice;
f) organizează manifestările culturale, educaționale şi de instruire specifice direcției pe care o
conduce;
g) coordonează activitatea de realizare de venituri din activitatea compartimentelor din subordine,
prin programarea de servicii;
h) avizează cererile pentru prestări servicii (filmări, închirieri, copieri, subtitrări, transcodări etc.), pe
care le supune aprobării directorului general;
i) organizează şi asigură activitatea de cercetare de specialitate ;
j) avizează proiectele de film, producții multimedia, publicații specifice compartimentelor din
subordine;
k) coordonează organizarea Festivalului de film documentar antropologic “ASTRA Film Fest”;
l) inițiază colaborări și parteneriate cu instituții şi organizații specializate în antropologie vizuală şi
film documentar din țară şi din străinătate, pe care le supune aprobării conducerii instituției;
m) reprezintă Studioul ASTRA Film și Centrul de Informare și Documentare ”Cornel Irimie”, în relația
cu superiorii ierarhici;
n) stabilește atribuțiile de serviciu ale personalului din subordine, pentru fiecare loc de muncă și
întocmește fişa postului personalului subordonat;
o) stabileşte tematicile de concurs şi participă la selecția personalului din direcția sa, conform
p) răspunde de asigurarea securității şi protecției muncii personalului din subordine,
q) aprobă efectuarea concediilor de odihnă, de personalul din subordine, conform programării;
r) răspunde de securitatea aparaturii şi a spațiilor, de asigurarea împotriva incendiilor şi efracției;
s) execută întocmai şi la timp dispozițiile directorului general şi îl informează cu regularitate asupra
modului de îndeplinire a acestora; propune sancționarea persoanelor aflate în subordine etc;
t) orice alte atribuții delegate.

ART.44. – (1) Departamentul ASTRA FILM este structurat pe trei compartimente:
o Centrul de film documentar ASTRA FILM FESTIVAL
o Cercetare antropologică
o Educație vizuală ASTRA Film Fest junior
(2) Activitatea DEPARTAMENTULUI ASTRA FILM este orientată pe componentele: cercetare, producție de
film documentar, antropologic, fotografie şi materiale multimedia, arhivă vizuală, publicații, programe de educație
şi instruire şi organizarea de evenimente cinematografice şi academice, după cum urmează:

A. CERCETARE – ARHIVĂ:
a) activitate de cercetare ştiințifică (pe baza planului de cercetare) ;
b) înregistrarea pe suport vizual a fenomenelor de civilizație tradițională ;
c) păstrarea, administrarea şi îmbogățiea următoarelor colecții:
- filmări (material brut)
- fotografie digitală
- filmotecă foto
- fototecă
- diatecă
- clişee pe sticlă
- desenotecă
- grafică documentară
- înregistrări audio;
d) valorificarea în plan documentar‐ştiințific, publicistic şi/sau editorial a colecțiilor C.N.M. Astra;
e) realizarea, administrarea şi valorificarea unei baze de date audio‐vizuale unice pentru toate colecțiile
din administrare;
f) păstrarea, administrarea şi îmbogățiea arhivei de film documentar&antropologic;
g) asigură desfăşurarea activității de informare şi documentare privind etnologia prin valorificarea
surselor documentare pe care C.N.M. ASTRA le deține, adaptându‐le noilor modalități de prelucrare şi
stocare a informațiilor;
h) valorifică surse documentare proprii;
i) proiectează, realizează, întreține şi exploatează instrumentele centralizate de evidență ştiințifică a
patrimoniului muzeal şi a referințelor, evidența constituită din fişierele catalogului ştiințific, cu regăsire
manuală şi automatizată;
j) administrează videoteca (film documentar şi anthropologic) şi biblioteca (carte, periodice,
“efemeride”);
k) asigura servicii de documentare şi informare;
l) asigură răspunsuri la cererile de informare ale specialiştilor;
m) redactează documente de informare curentă (buletine informative) şi alte publicații cu specific
etnologic.

B. PRODUCȚIE:
a) producție de filme documentare, etnologice, antropologice ;
b) productie de filme/materiale promoționale despre politica culturală a Complexului muzeal ;
c) realizarea de fotografie documentară şi antropologică;
d) producția de materiale multimedia;
e) producția de expoziții multimedia;
f) înregistrarea pe suport video a manifestărilor organizate de instituție;
g) prestari de servicii către terți (înregistrări video, realizare materiale vizuale şi/sau multimedia,
transferuri materiale video pe diverse suporturi).

C. PROGRAME ŞI RELAȚII INTERNAȚIONALE:
a) organizarea de evenimente cinematografice: festival internațional de film documentar&antropologic,
cinematecă, caravane ale filmului documentar, programe speciale de proiecții tematice;
b) organizarea de evenimente academice: conferințe, seminarii;
c) organizarea de programe educaționale şi de instruire;
d) elaborarea de proiecte de finanțare;
e) stabilirea de colaborări şi parteneriate naționale şi internaționale.

ART.45. CENTRUL DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE “CORNEL IRIMIE”, aflat în subordinea Directorului
ASTRA Film este organizat ca şi serviciu în cadrul instituției , cu următoarele atribuții:
a) asigură desfăşurarea activității de informare şi documentare privind etnologia prin valorificarea
surselor documentare pe care C.N.M. ASTRA le deține, adaptându‐le noilor modalități de prelucrare şi
stocare a informațiilor;
b) păstrează, gestionează, îmbogățeşte şi valorifică în plan documentar‐ştiințific, publicistic sau editorial
următoarele colecții:
arhivă documentară;
bibliotecă (carte, periodice, “efemeride”);
aparat complementar
c) derulare de activități de pedagogie muzeală, de către personalul de specialitate, în baza planului propriu
de lecție şi în conformitate cu planificarea întocmită de Departamentul Marketing.
d) asigura functia de muzeograf de servici conform planificării
e) proiectează, realizează, întreține şi exploatează instrumentele centralizate de evidență ştiințifică a
patrimoniului muzeal şi a referințelor, evidența constituită din fişierele catalogului ştiințific, cu
regăsire manuală şi automatizată;
f) valorifică surse documentare proprii;
g) asigură răspunsuri la cererile de informare ale specialiştilor;
h) redactează documente de informare curentă şi alte publicații cu specific etnologic;
i) asigura servicii complementare de documentare şi informare :
împrumutul de carte,
crearea și gestionarea arhivei științifice a instituției,
crearea și gestionarea aparatului complementar al instituției
coordonarea ‐ prin specialistul informatician ‐ a acțiunilor de evidență / calcule computerizată ale
altor sectii.
j) asigură realizarea, actualizarea și funcționarea rețelei informatice, a internetului și a site‐urilor
instituției.
k) realizeaza materiale publicitare (afise, invitatii, pliante, carti de vizita, flyere, diplome banere etc.),
publicatii (brosuri, albume, Cd‐uri etc.) folosind programe cu licenta.

5.5. DIRECTORULUI MARKETING

ART.46. ‐ (1) Directorul MARKETING conduce activitatea DEPARTAMENTULUI MARKETING, aflându‐se în
subordinea directă a directorului general.
(2) În exercitarea funcției pe care o deține, directorul Marketing are următoarele atribuții :
a)organizează, conduce şi controlează:
-activitatea de EDUCAȚIE MUZEALĂ, MARKETING CULTURAL
-activitatea CENTRULUI DE INFORMARE TURISTICĂ
-activitatea de informare şi relații publice
-activitatea de secretariat la sediul instituției
-activitatea Serviciului Galeriile de artă populară
b)realizează structura funcțională a unităților din subordine (stabilirea sarcinilor de serviciu personalului
din subordine, individual, pentru fiecare loc de muncă și întocmirea fişelor postului pentru acest
personal);
c) planifică activitățile unităților din subordine ‐ trimestrial, semestrial şi anual;
d) asigură planificarea şi organizarea manifestărilor culturale ale compartimentelor coordonate;
e) propune măsuri și colaborează cu Serviciul Protecția muncii, în domeniul protecției muncii personalului
din subordine;
f) asigură condiții pentru desfășurarea activității personalului din subordine, pentru cultivarea unui climat
g) planifică urmăreşte efectuarea concediilor de odihnă, conform programării;
h) stabileşte tematica de concurs şi participarea la selecția personalului din direcția sa, conform
i) execută dispozițiile directorului general adjunct şi aduce la cunoștința conducerii situațiile apărute sau
j) transmite în mod operativ toate informațiile necesare, între compartimente;
k) colaborează cu alte compartimente pentru realizarea programelor instituției;
l) coordonează planificarea, raportarea şi analiza activităților muzeului.

ART.47. Activitatea de EDUCAȚIE MUZEALĂ, MARKETING CULTURAL şi INFORMARE TURISTICĂ se realizează
la nivelul Departamentului Marketing prin îndeplinirea următoarelor atribuții:
a) cercetarea, prin studii sociologice, a relației muzeu‐public real/potențial, eficiența manifestărilor
muzeului şi avansarea de posibile căi de optimizare a acesteia;
b) la nivelul teoretic‐metodologic, efectuarea de studii de sociologie rurală, centrate pe investigarea şi
explicarea realităților culturale şi educaționale din cadrul comunităților săteşti contemporane;
c) efectuarea de studii de marketing privind optimizarea funcțiilor muzeale şi a veniturilor proprii;
d) formarea şi promovarea imaginii muzeului şi a ofertei sale culturale;
e) mediatizarea activităților muzeului, prin canalele mass media, la toate nivelele de acoperire geografică;
f) derularea de activități de pedagogie‐muzeală ( programe educaționale concepute pentru diferite
categorii socio‐profesionale , în sensul cunoaşterii şi conştientizării propriei identități cultural‐
naționale), activitate desfasurata prin Cabinetul de pedagogie muzeala ;
g) desfasurarea de programe de promovare şi aplicare a relațiilor cu instituții din domeniul turismului;
h) traducerea materialelor interne şi de corespondență internațională, distribuite de conducerea
instituției.

ART.48. Centrul pentru Informare Turistică îndeplineşte următoarele atribuții:
prezentarea ofertei cultural‐turistice a județului Sibiu, publicului vizitator;
realizarea de parteneriate cu agențiile de turism şi tour‐operatorii;
preluarea şi transmiterea datele statistice de vizitare si utilizarea a servicilor turistice desfasurate in
Muzeul în aer liber;
coordonarea relației de promovare reciprocă cu partenerii, în domeniul turistic.
coordonarea activității de vânzare de publicații C.N.M. ASTRA, în cadrul Centrului de Informare Turistică
şi la alte puncte de vânzare din oraş (librării, alte centre de informare turistică din județul Sibiu,
hoteluri sibiene, agenții de turism sibiene, pensiuni rurale etc.)
realizarea comunicării cu autoritățile locale, regionale, naționale şi internaționale din domeniul
turismului.

ART.49. Departamentul Marketing îndeplinește atribuții specifice, de informare şi relații publice, în
conformitate cu prevederile Legii nr.544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificările
ulterioare, constând în :
a) Atribuții privind INFORMAREA PUBLICA DIRECTĂ A PERSOANELOR:
a1) Rezolvarea solicitărilor privind informațiile de interes public (primirea, verificarea şi urmărirea
comunicării în termenul legal a răspunsului la petițiile adresate C.N.M. ASTRA în conformitate cu prevederile Legii
nr.544/2001, a accesului la informațiile de interes public)
a2) Organizarea şi funcționarea punctului de informare‐documentare, special destinat consultării
informațiilor publice difuzate din oficiu, în cadrul compartimentului de informare şi relații publice, la sediul
instituției);
b) Atribuții privind INFORMAREA PRESEI ;
c) Întocmirea RAPORTULUI privind accesul la informațiile de interes public;
d) Atribuții privind INFORMAREA INTERNA A PERSONALULUI, prin secretariatul de la sediul instituției;
e) Atribuții privind INFORMAREA INTERINSTITUȚIONALA.

ART.50. – Departamentul Marketing asigură activitatea de secretariat la sediul instituției prin:
a) primirea, înregistrarea, repartizarea şi predarea corespondenței, precum şi expedierea acesteia la
destinatari, după rezolvare;
b) dactilografierea şi multiplicarea lucrărilor conducerii instituției;
c) difuzarea lucrărilor în cadrul compartimentelor;
d) asigurarea dispeceratului telefonic;
e) deținerea ştampilelor institutiei;
f) organizarea audiențelor la directorul general.

ART.51. Departamentul Marketing, în colaborare cu Serviciul Managementul proiectelor culturale.
Grafica muzeală. Relații internaționale. asigură prin CABINETUL MEMORIAL “CORNEL IRIMIE” următoarele:
desfăşurarea activității expoziționale privind colecția de valori personale ‐icoane pe sticlă, mobilier,
ceramică‐ a celui care a fost ctitor al Muzeului Civilizației Populare Transilvane ASTRA ‐ CORNEL IRIMIE
(în colaborare cu secțiile de specialitate care le gestionează);
gestionarea şi valorificarea fondului şi colecțiilor memorialistice;
consultații privind istoricul muzeului şi asupra personalității ctitorului acestui muzeu, Cornel Irimie.

ART.52. Serviciul GALERIILE DE ARTA POPULARA, aflat în subordinea Directorului MARKETING are
următoarele atribuții:
a) evidența meşterilor şi creatorilor populari (adulți si copii, persoane cu sau fără dizabilități) din
România;
b) promovarea activității meşterilor şi creatorilor populari prin desfăşurarea de activități comercial‐
educative, prin “Galeriile de artă populară” și librărie;
c) organizarea manifestărilor circumscrise Programului "Tezaure umane vii" (Târgul Național de Jucării,
Târgul Creatorilor Populari din România, Târgul Olarilor, manifestări circumscrise Festivalului Național
de Datini şi Obiceiuri, organizarea atelierelor‐şcoală şi a altor acțiuni cu participarea creatorilor şi
meşterilor populari, inclusiv la solicitarea terților)
d) studiul ştiințific, evidența şi gestionarea patrimoniului muzeal propriu din colecții;
e) relații cu mass‐media, cu publicul, cu structurile externe (oficialități, instituții de cultură şi învățământ)
din localitate şi din țară, pentru acțiunile secției;
f) derulare de activități de pedagogie muzeală, de către personalul de specialitate, în baza planului
propriu de lecție şi în conformitate cu planificarea întocmită la nivelul Departamentului Marketing.

5.6. DIRECTORULUI ADMINISTRATIV

ART.53. – (1) Directorul administrativ conduce activitatea DEPARTAMENTULUI ADMINISTRATIV, fiind în
subordinea directă a directorului general.
(2) Directorul administrativ are următoarele atribuții:
a) organizează, coordonează și controlează activitatea administrativă a instituției;
b) organizează compartimentele subordonate, respectiv:
- Serviciul INVESTIȚII. REPARATII CAPITALE.
- Biroul FORMAȚIA CIVILĂ DE POMPIERI;
- Compartimentul ADMINISTRATIV .
c) coordonează activitatea pe linie tehnică a Serviciului Tehnicc.Protecția muncii.
d) repartizează atribuțiile de serviciu personalului din subordine, individual, pentru fiecare loc de muncă;
întocmește fișele de post conform pregătirii acestora;
e) planifică activitățile direcției conduse‐ trimestrial, semestrial şi anual;
f) răspunde de utilizarea eficientă şi în conformitate cu legea, a resurselor financiare repartizate pentru
întreținere, pentru achiziția de materiale, substanțe şi aparatură;
g) propune măsuri pentru stimularea activității de modernizare şi optimizare a dotărilor;
h) aprobă fişele tehnice, normele şi metodologiile interne, precum şi documentațiile de omologare sau
avizare necesare în activitățile pe care le conduce sau coordonează;
i) organizează, coordonează şi controlează activitatea serviciului de pază şi PSI;
j) organizează şi răspunde de funcționarea sistemelor antiefracție şi antiincendiu;
k) organizează şi răspunde de activitatea de exploatare a fondului forestier din gestiunea institutiei,
precum şi de utilizarea materialelor lemnoase rezultate;
l) în calitate de președinte al Comisiei de urmărire a comportării în timp a barajului din Muzeul în aer
liber, din Dumbrava Sibiului, organizează și răspunde de activitatea acestei comisii;
m) asigură buna funcționare a aparaturii şi mijloacelor tehnice din dotarea complexului;
n) asigură, coordonează, controlează și răspunde de funcționarea serviciilor de cazare, transport,
închiriere etc. conform atribuțiilor specifice și a normelor în vigoare;
o) asigură, coordonează, controlează și răspunde de acțiunile de igienizare în perimetrul Muzeului în aer
liber;
p) propune Consiliului administrativ casarea mijloacelor fixe;
q) asigura securitatea şi protecția muncii personalului din subordine,
r) întocmește planificarea concediilor de odihnă pentru subordonați; urmăreşte efectuarea concediilor de
odihnă, conform programării;
s) colaborează cu toate compartimentele pentru realizarea /programelor instituției;
m) execută întocmai şi la timp dispozițiile directorului general adjunct și ale directorului general şi îi
informează cu regularitate despre activitatea desfășurată, inclusiv asupra neregulilor constatate;
t) îndeplineşte orice alte atribuții stabilite de directorul general.

ART.54. SERVICIUL INVESTIȚII, REPARAȚII CAPITALE, aflat în subordinea Directorului administrativ :
a) elaborează studii şi programe de dezvoltare în perspectivă a instituției, analizează oportunitatea
investițiilor și a lucrărilor de reparații capitale și curente la construcții;
b) întocmește devize de evaluare a costurilor lucrărilor pentru solicitarea fondurilor necesare executării
lucrărilor de investiții/reparații capitale și curente la construcții;
c) participă la întocmirea documentației pentru achizitia publică de servicii (proiectare și asistență tehnică)
și/sau lucrări de investiții;
d) asigură obținerea tuturor avizelor necesare, a certificatului de urbanism și a autorizației de construcție;
e) urmărește executarea lucrărilor, cu încadrarea în graficule de execuție fizice și valorice și cu respectarea
documentației tehnice;
f) verifică și aprobă situațiile de plată întocmite de constructor, pe perioada executării lucrărilor, urmărind
încadrarea în devizele‐ofertă;
g) reprezintă instituția ‐pe linie de responsabilitate tehnică‐ în relația cu proiectantul, constructorul,
dirigintele de șantier și orice alt factor tehnic de colaborare în realizarea investițiilor;
h) propune componența și asigură buna desfășurare a activității comisiei de recepție a lucrărilor;
i) urmărește comportamentul în timp al construcțiilor și propune lucrări de intervenție și întreținere, acolo
unde este cazul.

ART.55. – (1) În cadrul Complexului Național Muzeal ”ASTRA” funcționează Biroul ”FORMAȚIA CIVILA DE
POMPIERI”, serviciu privat pentru situații de urgență, cu aria de competență în interiorul instituției.
(2) ”Formația civila de pompieri” se află în subordinea directorului administrativ.
(3) ”Formația civila de pompieri” este organizat și funcționează în conformitate cu Regulamentul propriu de
organizare și funcționare, aprobat de directorul administrativ și directorul general și avizat de Inspectoratul pentru
Situații de Urgență ”Cpt.Dumitru Croitoru” al Județului Sibiu.
(4) Principalele atribuții ale Biroului ”Formația civila de pompieri” sunt următoarele:
a) desfăşoară activități de prevenire şi reducere a riscurilor de producere a incendiilor/a altor situații de
urgență, activități de informare şi de instruire cu privire la cunoaşterea şi respectarea de către angajați şi terți (în
aria sa de competență), a regulilor şi a măsurilor de prevenire a situaților de urgență, precum şi a
comportamentului care trebuie adoptat în cazul producerii/apariției lor;
b) verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi dispozițiilor care privesc apărarea
împotriva incendiilor şi alte situații de urgență, în aria sa de competență;
c) asigură intervenția pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor şi protecția
persoanelor, a animalelor şi a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situații de urgență.
(5) Atribuțiile principale ale”Formația civila de pompieri” se completează cu prevederile din Regulamentul
propriu de organizare și funcționare şi cu reglementările legale în materie.

ART.56. – (1) COMPARTIMENTUL ADMINISTRATIV, aflat în subordinea Directorului administrativ asigură
ducerea la îndeplinire a sarcinilor privind aprovizionarea tehnico‐materială, transporturi, întreținere, paza generală.
(2) Compartimentul răspunde de bună aprovizionare cu cele necesare bunei funcționări a instituției, de
organizarea activității de exploatare şi întretinere a mijloacelor auto din dotare, de executare a lucrărilor de
întreținere, de utilizare rațională şi evidență a imobilelor, a instalațiilor aferente,a celorlalte mijloace fixe, si a
obiectelor de inventar administrativ‐gospodăresc.
(3) Atribuțiile Compartimentului administrativ:
a) întocmeşte propuneri pentru planul de aprovizionare cu materiale de întreținere, combustibili, piese
de schimb, inventar gospodăresc şi rechizite de birou pentru administrația instituției;
b) ia măsuri pentru gospodărirea rațională a combustibililor, apei, hârtiei, salubrizare şi a altor materiale
de consum cu caracter administrativ‐gospodăresc;
c) întocmeşte propuneri pentru planul financiar privind cheltuielile administrativ gospodăreşti ale
instituției;
d) efectuează, în colaborare cu Serviciul Financiar‐Contabilitate. Achiziții publice. Controlul gestiunii
patrimoniale. Salarizare, inventarieri periodice, casarea, declararea sau transferarea de mijloace fixe şi
obiecte de inventar administrativ‐gospodăresc;
e) ia măsuri pentru funcționarea corespunzătoare a rețelelor de canal, apă, gaz metan şi de salubrizare
din întreaga instituție;
f) întocmeşte propuneri pentru planul de investiții şi reparații capitale pentru imobilele, instalațiile
aferente şi celelalte mijloace fixe necesare activității de administrație a instituției;
g) organizează şi asigură efectuarea curățeniei în birouri şi celelalte încăperi şi spații aferente imobilelor
administrative şi sociale, întreținerea spațiilor verzi, a căilor de acces, igienizarea sectorului forestier,
precum şi depozitarea acestora;
h) asigură îngrijirea animalelor hipo;
i) urmăreşte respectarea contractelor în derulare cu firmele ce au închiriate spații în cadrul Muzeului în
aer liber;
j) execută lucrări de floricultură, însămânțări, plantații, flori şi arbori, dotare a unităților cu ghivece şi
jardiniere;
k) asigură întreținerea spațiilor şi clădirilor aflate în administrarea C.N.M. ASTRA şi urmăreşte
funcționarea centralelor termice din dotare;
l) răspunde de depozitarea şi conservarea echipamentelor, materialelor şi rechizitelor de birou,
asigurând distribuirea acestora pe compartimente;
m) asigură paza şi sistemul de siguranță a patrimoniului instituției;
n) organizeaza şi răspunde de modul în care se asigură activitatea de pază din instituție;
o) participă la organizarea activității de apărare locală antiaeriană, potrivit regelmentărilor legale;
p) organizează acțiunile de protocol;
q) răspunde de primirea şi însoțirea delegațiilor străine, asigură cazarea şi mijloacele de transport pentru
delegațiile străine;
r) asigură întreținerea şi funcționarea conform normelor legale, a mijloacelor de transport auto si hipo,
încadrarea în consumurile normate şi efectuarea reparațiilor curente;
s) asigură întreținerea şi funcționarea sistemului de comunicații intern şi extern;
t) asigură funcționarea sistemului antiefracție și antiincendiu;
u) asigură organizarea activitații de gestionare a deșeurilor în instituție, în conformitate cu reglementările
legale în vigoare;
v) organizează şi răspunde de transportul de agrement al publicului interesat, cu mijloacele din dotarea
instituției; minicarul, autocarul, trăsura, lotciile lacului din incinta muzeului;
w) organizează şi răspunde de activitatea de exploatare,conform legii, a fondului forestier propriu;
x) organizează şi răspunde de activitatea de exploatare a gaterului din dotarea muzeului atât pentru
satisfacerea nevoilor instituției cât şi a altor persoane juridice sau fizice la solicitarea acestora, conform
tarifelor stabilite;
y) organizează şi răspunde de prestarea serviciilor de cazare, masa, etc. a persoanelor străine în spațiile
proprii muzeului.

5.7. CONTABILUL ŞEF și structurile din subordinea sa

ART.57. – (1) Contabilul şef se află în subordinea directă a directorului general.
(2) Contabilul şef are următoarele atribuții:
a) organizează activitatea financiar‐contabilă în cadrul C.N.M. ASTRA;
b) răspunde de exactitatea datelor furnizate ca urmare a conducerii contabilității în partidă dublă;
c) răspunde de întocmirea balanțelor de verificare şi a bilanțului contabil la timp. Bilanțul contabil ca
document oficial de gestiune trebuie să redea o imagine fidelă, clară şi completă, a patrimoniului, a
situației financiare şi a rezultatelor obținute;
d) răspunde de executarea calculelor de fundamentare a indicatorilor economico‐financiari şi de
întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe an şi defalcat pe trimestre;
e) asigură analiza periodică a rezultatelor financiare ale instituției pe baza datelor din bilanțul contabil şi
propune măsuri pentru creşterea veniturilor extrabugetare;
f) organizează şi execută controlul financiar preventiv şi controlul gestionar de fond asupra gospodăririi
mijloacelor materiale şi băneşti, propunând sancționarea persoanelor vinovate de nerespectarea
disciplinei financiare.
De regulă, se supun controlului financiar preventiv documentele şi operațiunile ce se referă la
drepturile şi obligațiile patrimoniale ale instituției, în faza de angajare şi de plată în raporturile cu alte
persoane fizice sau juridice.
Orice cheltuială făcută din bugetul instituției se poate efectua numai dacă a fost în prealabil vizată de
contabilul şef sau de alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv.
g) asigură prin măsuri concrete execuția bugetară, efectuarea la termen şi cuantumul stabilit a
vărsămintelor cuvenite bugetului de stat;
h) răspunde de controlul operațiunilor patrimoniale efectuate şi de realitatea acestora;
i) răspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului conform legislației în vigoare, evaluarea
și reevaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierilor efectuate şi reflectarea acestora în
bilanțul contabil;
j) conduce contabilitatea fondurilor cu destinație specială şi a fondurilor externe nerambursabile;
k) asigură, potrivit legii, adaptarea corespunzătoare a programelor informatice utilizate pentru
prelucrarea datelor financiar‐contabile;
l) organizează evidența contabilă a investițiilor instituției prin:
elaborarea proiectului de investiții pe baza propunerilor şefilor de compartimente din structura
instituției;
întocmirea documentației în vederea deschiderii finanțării obiectivelor de investiții;
exercitarea supravegherii pe întreg procesul execuției lucrărilor contabile până la finalizarea acestora.
m) răspunde pentru respectarea normelor legale cu privire la încadrarea gestionarilor, constituirea de
garanții şi răspunderile acestora;
n) înştiințează consilierul juridic asupra necesității introducerii acțiunilor în justiție pentru debitele care nu
au putut fi lichidate pe calea concilierii şi asigură întocmirea documentației necesare în acest sens;
o) răspunde de îndeplinirea atribuțiile ce revin compartimentului financiar‐contabil;
p) organizează şi răspunde de arhiva financiar‐contabilă;
q) colaborează cu compartimentele din instituție la identificarea cauzelor care au determinat rezultate
negative în activitatea economico‐financiară şi propune măsuri pentru remedierea deficiențelor;
r) îndeplinește orice alte sarcini încredințate în condițiile legii de directorul general.
(3) În lipsa contabilului şef, toate atribuțiile sale se exercită de către înlocuitorul său de drept sau (în lipsa
acestuia) de un salariat desemnat de directorul general al Complexului Național Muzeal ASTRA, la propunerea
contabilului şef.

ART. 58. – (1) SERVICIUL FINANCIAR‐CONTABILITATE. ACHIZIȚII PUBLICE. CONTROLUL GESTIUNII
PATRIMONIALE. SALARIZARE, aflat în subordinea Directorului general îndeplineşte sarcinile ce revin instituției în
domeniul financiar‐contabil al evidenței mijloacelor fixe şi circulante, al evidenței materiilor prime şi materiale şi
auditului financiar, al salarizării.
(2) Serviciul Financiar‐Contabilitate.Achiziții publice. Controlul gestiunii patrimoniale.Salarizare asigură:
A. activitatea financiar‐contabilă a instituției, având urmatoarele atribuții în acest domeniu:
a) înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informațiilor cu privire la
situația patrimonială şi rezultatele obținute atât pentru necesitățile proprii instituției cât şi în relațiile
acesteia cu publicul vizitator, cu clienții, cu furnizorii, cu băncile (comercială, investiții), cu organele
fiscale şi alte persoane juridice şi fizice;
b) controlul operațiunilor efectuate şi al procedeelor de prelucrare utilizate, precum şi exactitatea
datelor contabile furnizate;
c) furnizarea informațiilor necesare stabilirii patrimoniului național, execuției bugetului public național,
precum şi înlocuirea balanțelor financiare şi al bilanțului pe ansamblul economiei naționale;
d) elaborarea şi execuția bugetului de venituri şi cheltuieli. În elaborarea şi execuția bugetului de
venituri şi cheltuieli instituția este obligată să‐şi acopere în măsură cât mai mare, prin resurse proprii
extrabugetare, propriile cheltuieli prin care să‐şi asigure dezvoltarea; să creeze resursele pentru
participarea salariațiilor la sistemul de promovare etc;
e) cuprinderea în bugetul de venituri şi cheltuieli a rezultatelor financiare obținute în activitatea de
bază şi în cele auxiliare;
f) efectuarea de studii şi analize în vederea creşterii eficienței activității, sporirii acumulărilor băneşti;
g) asigurarea prin măsuri concrete a execuției bugetare, a efectuării la termenul şi în cuantumul stabilit
a vărsămintelor cuvenite bugetului de stat;
h) urmărește situația resurselor financiare extrabugetare create pentru acoperirea cheltuielilor proprii
prin activitățile de profil, prin prestarea de servicii de restaurare‐conservare, de cazare în unitățile
proprii, de transport persoane cu mijloacele de transport din dotare, prin activități comerciale şi de
alimentație publică;
i) gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile, în ceea ce priveşte elaborarea şi
urmărirea execuției bugetului fondurilor fiecărui proiect;
j) organizarea şi executarea controlului financiar‐preventiv şi controlului gestionar de fond asupra
gospodăriri mijloacelor materiale şi băneşti, stabilind, după caz, sancționarea persoanelor vinovate de
nerespectarea disciplinei financiare;
k) inventarierea bunurilor aflate în patrimoniul instituției, luând măsuri corespunzătoare potrivit legii,
stabilind perioadele de efectuare a inventarierii;
l) asigurarea respectării şi a stricteței integrității patrimoniului, luând toate măsurile legale pentru
reintegrarea acesteia;
m) colaborarea, după caz, cu compartimentele din instituție la identificarea cauzelor care au determinat
unele rezultate negative în activitatea economico‐financiară şi la stabilirea măsurilor corespunzătoare;
n) gestionarea documentelor financiar contabile;
B. evidența investițiilor instituției, având următoarele atribuții:
a) întocmeşte proiectul de investiții pe baza propunerilor şefilor de compartimente din structura
instituției pe baza de studii şi cercetări;
b) întocmeşte proiectul de investiții pe baza propunerii şefilor de compartimente din structura instituției;
c) întocmeşte documentația în vederea deschiderii finanțării obiectivelor de investiții, răspunzând de
obținerea acordurilor şi a avizelor prevăzute de lege;
d) asigură respectarea destinației fondurilor de investiții alocate şi decontarea la termen a livrărilor
realizate;
e) exercită supravegherea, pe întregul parcurs al execuției lucrărilor până la finalizarea acestora,
participând la recepția investițiilor;
C. evidența mijloacelor fixe ale instituției, respectiv:
a) ține evidența mijloacelor fixe din dotarea instituției supraveghind acțiunea de administrare a bunurilor
materiale folosite de către salariații instituției în executarea sarcinilor profesionale;
b) asigură controlul periodic, modul în care se efectuează recepția, păstrarea şi eliberarea bunurilor din
gestiune;
D. evidența consumurilor de materii prime şi materiale, combustibili, respectiv:
a) ține evidența consumurilor de materii prime, materiale, combustibili la nivelul instituției;
b) asigură în colaborare cu Compartimentul Economic‐Administrativ controlul periodic, conform normelor
legale în vigoare, asupra consumurilor de materii prime, materiale şi combustibili;
E. evidența contabilă a clientilor si furnizorilor, a celorlalte creanțe si obligații, având atribuțiile:
a) de a ține contabilitatea clienților şi furnizorilor pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau
juridică;
b) de a ține contabilitatea cheltuielilor finanțate prin mijloacele bugetare şi extrabugetare;
c) de a ține contabilitatea veniturilor;
d) de a ține evidența activităților comerciale şi de prestări servicii;
F. prelucrarea informației şi evidenței pe calculator:
a) evidența gestiunilor patrimoniului muzeal din colecțiile C.N.M. ASTRA;
b) prelucrarea şi tinerea evidențelor contabile analitice ale materiilor prime, materialelor, combustibililor şi
a furnizorilor;
c) evidența intrărilor şi vânzărilor de mărfuri prin magazinul “ Galeriile de artă populară”;
d) calculul salariilor;
e) asigurarea utilizării cu maximă exigență a fondului de salarizare aprobat de forul ierarhic.
G. asigură datele necesare (conform înregistrărilor în contabilitate) întocmirii la timp a contului de execuție
a dărilor de seamă, a anexelor.
H. în domeniul achizițiilor publice:
h) elaborarea programului anual al achizițiilor publice, pe baza necesităților şi priorităților comunicate de
compartimentele instituției;
i) elaborarea sau, după caz, coordonarea activitătii de elaborare a documentației de atribuire ori, în
cazul organizării unui concurs de soluții, a documentației de concurs;
j) îndeplinirea obligațiilor referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de reglementările
in vigoare;
k) aplicarea şi finalizarea procedurilor de atribuire;
l) constituirea şi păstrarea dosarului achiziției publice.


5.8. STRUCTURI DIN SUBORDINEA DIRECTĂ A DIRECTORULUI GENERAL

ART.59. SERVICIUL MANAGEMENTUL PROIECTELOR CULTURALE. GRAFICA MUZEALA. RELATII
INTERNATIONALE, aflat în subordinea Directorului general, are următoarele atribuții:
a) asigură serviciile de management de proiect pentru proiectele cu finanțare nerambursabilă inițiate în
cadrul serviciului, cu respectarea procedurilor specifice fiecărei unități de implementare a proiectului (UIP);
b) asigură activitatea de informare legată de oportunitățile de finanțare şi procedurile de accesare a
fondurilor nerambursabile disponibile, prin campanii interne periodice;
c) asigură consultanță în interiorul instituției în pregatirea documentatiei proiectelor, scrierea cererilor de
finanțare şi implementare a strategiilor de management de proiect (la solicitarea secțiilor‐serviciilor ce
derulează proiectele respective);
d) asigură activitatea de primire a delegațiilor de specialişti şi de protocol, de ghidare şi de
dezvoltare/cultivare a relațiilor internaționale, conform procedurilor interne.
e) realizează şi dezvoltă o bază de date cu informatii legate de potențiali parteneri europeni, la realizarea
proiectelor cu valoare europeană.
f) realizează materialele grafice pentru programele şi manifestările organizate în cadrul instituției, la
solicitarea secțiilor‐serviciilor ce derulează proiectele respective
g) realizează colaborări, acorduri – cadru şi parteneriate punctuale cu organizații internaționale;
h) participă la / organizează evenimente cu participare internațională;
i) realizează campanii de strângere de fonduri (sponsorizări, programe de parteneriate cu Muzeul etc)
j) realizează programe şi parteneriate în colaborare cu organizații ce dezvoltă campanii de responsabilitate
socială, ONG‐uri etc.
k) dezvoltă proiecte şi programe culturale pentru românii de pretutindeni prin colaborare cu instituțiile
româneşti abilitate, ONG‐uri şi reprezentanți ai comunităților româneşti din alte țări
l) realizează documentarea în privința comunităților româneşti din alte țări, asupra activităților culturale ale
acestora şi asupra unor posibile interacțiuni cu proiecte ale C.N.M. ASTRA.
m) dezvoltă propriile proiecte de întărire a capacității administrative a instituției de implicare în proiecte cu
finanțare nerambursabilă.
n) Colaborează cu Departamentul Marketing în gestionarea resurselor de protocol disponibile în cadrul
Cabinetului Memorial „Cornel Irimie”, conform procedurilor interne.

ART.60. CENTRUL ASTRA PENTRU PATRIMONIU. DEPARTAMENT DE CONSERVARE ŞI RESTAURARE, a cărui
activitate este coordonata de către directorul general, îşi desfăşoară activitățile specifice pe următoarele
compartimente distincte:
Serviciul Restaurare bunuri culturale mobile.Investigații chimice şi biologice
Serviciul Conservare monumente şi bunuri culturale mobile
Serviciul Centrul de pregătire a conservatorilor şi restauratorilor
Serviciul Transfer, reconstrucție şi restaurare monumente etnografice şi istorice
Biroul Reconstrucții monumente

ART.61. ‐ (1) Serviciul RESTAURARE BUNURI CULTURALE MOBILE. INVESTIGAȚII CHIMICE ŞI BIOLOGICE
asigură îndeplinirea sarcinilor de restaurare a bunurilor culturale mobile istorice, artistice, etnografice, tehnice care
fac parte din patrimoniul național şi care au fost afectate de factorii de degradare.
(2) Restaurarea bunurilor cultural artistice care fac parte din patrimoniul cultural național, indiferent de
deținătorii acestora, presupune îndeplinirea următoarelor atribuții:
a) analiza structurii şi compoziției obiectelor, expertizarea valorilor patrimoniale pentru identificarea,
datarea şi autentificarea acestora în cadrul laboratorului de investigații chimice al instituției;
b) efectuarea de radiografii şi analize calitative sau cantitative, după caz, pentru bunurile care se
cercetează şi se restaurează în instituție, precum şi pentru metalele arheologice care se restaurează în
laboratorul muzeal, în colaborare cu alte instituții de profil;
c) studierea tehnologiilor de restaurare şi îmbunătățirea lor permanentă, în funcție de rezultatele
cercetării proprii şi ale practicii mondiale;
d) intervenții de prim ajutor pe teritoriu pentru stoparea proceselor evolutive de degradare fizică,
chimică şi biologică;
e) activități de perfecționare a cadrelor de specialitate necesare laboratoarelor de restaurare;
f) acordarea de asistență tehnică de specialitate laboratoarelor muzeale de restaurare;
g) efectuarea de investigații chimice şi biologice care constau în:
determinarea structurii şi compoziției materialelor folosite, a tehnologiilor originale de prelucrare
pentru toate obiectele care se introduc în procese de conservare şi restaurare sau, după caz, şi a
posibilităților pentru elucidarea unor aspecte abordate de cercetarea ştiințifică;
stabilirea naturii proceselor de alterare, mecanismul acestor procese şi efectele pe care le‐au
provocat;
identificarea, datarea, autentificarea obiectelor pe baza prelucrării datelor rezultate din analizele
calitative ale componentelor acestora, a tehnologiilor de prelucrare, în corelație cu elemente ale
istoriei tehnologiei, istoria artei, a altor factori de ordin informational;
conservarea obiectelor prin operații de curățire, neutralizare, consolidare, acoperire de protecție
etc ;
stoparea proceselor de degradare prin intervenții în cadrul laboratorului sau “in situ” atunci când
starea obiectului nu permite transportarea acestuia în laborator;
(3) În domeniul protecției muncii secția mai are şi următoarele atribuții:
a) asigură respectarea normelor de protecția muncii;
b) asigură utilizarea corespunzătoare a fondurilor repartizate instituției pentru activitatea de protecția
muncii;
c) asigură măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă şi ale îmbolnăvirilor profesionale.
(4) Serviciul RESTAURARE BUNURI CULTURALE MOBILE. INVESTIGAȚII CHIMICE ŞI BIOLOGICE îşi desfăşoară
activitatea în cadrul următoarelor laboratoare:
a) laborator de restaurare a mobilierului şi obiectelor din lemn;
b) laborator de restaurare a lemnului policrom;
c) laborator de restaurare metal;
d) laborator de restaurare pictură tempera;
e) laborator de restaurare ceramică‐sticlă;
f) laborator de restaurare textile, port, broderii;
g) laborator de restaurare piele‐blană;
(5) Serviciul mai are şi următoarele atribuții:
a) derulare de activități de pedagogie muzeală, de către personalul de specialitate, în baza planului
propriu de selecție şi în conformitate cu planificarea întocmită de Departamentul Marketing;
b) coordonarea practicii de specialitate (restaurare/conservare obiecte muzeale), în vederea atestării
personalului din afara instituției ce urmează cursurile Centrului de Pregătire Profesională în Cultură
(din subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Național), contracost;
c) colaborarea cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu”‐
Catedra de Conservare şi Restaurare, conform protocoalelor încheiate;
d) gestionează inventarul întregului serviciu.

ART.62. Serviciul CONSERVARE MONUMENTE ŞI BUNURI CULTURALE MOBILE desfăşoară activități de
planificare şi cercetare, de conservare, documentare şi restaurare, conform normelor specifice, in vigoare, având
urmatoarele atribuții:
1. În cadrul activităților de investigare ştiintifică a patrimoniului, efectuează investigații chimice şi biologice,
de identificare a dăunătorilor biologici şi chimici ai patrimoniului muzeal şi stabilirea pe această bază a mijloacelor
de neutralizare şi combaterea acestora.
2. În cadrul activităților de planificare, cercetare și documentare:
asigură evidența şi gestionarea lucrărilor de conservare şi restaurare;
stabileşte necesarul de materiale, substanțe chimice şi a instrumentului de laborator, făcând
demersurile pentru asigurarea acestuia;
stabileste tehnicile şi metodele de conservare şi restaurare pentru stoparea şi prevenirea proceselor
de degradare fizică, chimică şi biologică a monumentelor şi obiectelor;
asigura întocmirea fişelor şi a documentației ştiințifice;
răspunde de menținerea unui sistem integrat de supraveghere, prevenire şi refacere, cu acțiune
asupra patrimoniului mobil şi imobil al muzeului în aer liber în scopul păstrării unei stări de bună
conservare a acestuia (studierea fenomenelor de degradare fizică, chimică şi biologică, testarea
metodelor de intervenție sub aspect ştiințific şi economic în scopul selectării acestora astfel încât
să îndeplinească exigențele ştiințifice de conservare în condiții fezabile economic).
3. Prin laboratoarele de conservare efectueaza lucrări de conservare a patrimoniului mobil şi imobil din
muzeul în aer liber (a monumentelor şi componentelor construcțiilor etnografice şi istorice a mobilierului şi
obiectelor), respectiv:
tratamente complexe la monumentele achiziționate din teren;
tratamente preventive şi curative (fungicide, insecticide, hidrofuge, ignifuge) la obiectele şi
monumentele din muzeul în aer liber;
conservarea feroneriei şi a obiectelor din metal din patrimoniul mobil şi imobil al muzeului în aer
liber;
conservarea lemnului arheologic.
4. Prin laboratoarele de restaurare efectuează lucrări de restaurare a patrimoniului mobil din muzeul în aer
liber şi celelalte colecții, respectiv:
restaurarea obiectelor pe suport de lemn;
restaurarea obiectelor pe suport de lemn policrom;
restaurarea obiectelor pe suport de metal;

ART.63. – (1) Serviciul CENTRUL DE PREGATIRE A CONSERVATORILOR ŞI RESTAURATORILOR funcționează în
cadrul Centrului ASTRA pentru patrimoniu. Departamentul de conservare şi restaurare.
(2) Acest serviciu de pregătire a conservatorilor şi restauratorilor se constituie ca un adevărat centru
metodologic, organizând cursuri de specialitate cu caracter național şi internațional, în colaborare cu instituții
specializate din țară şi străinătate, pentru următoarele domenii de activitate şi specializări:
a) conservarea şi restaurarea monumentelor istorice şi etnografice;
b) conservarea lemnului cu exces de umiditate;
c) conservarea şi restaurarea mobilierului etnografic şi a obiectelor din lemn;
d) conservarea şi restaurarea lemnului policrom;
e) conservarea şi restaurarea picturii tempera;
f) conservarea şi restaurarea obiectelor şi componentelor etnografice din metal;
g) conservarea şi restaurarea ceramicii etnografice;
h) conservarea şi restaurarea obiectelor etnografice textile şi piele‐blană;
(3) Serviciul de pregătire a conservatorilor şi restauratorilor coordonează activitatea conservatorilor şi
gestionarilor de colecții muzeale.
(4) În cadrul acestei structuri funcționează biblioteca de specialitate.

ART.64. – (1) Serviciul TRANSFER, RECONSTRUCȚIE ŞI RESTAURARE MONUMENTE ETNOGRAFICE ŞI
ISTORICE îndeplineşte următoarele atribuții:
a) asigură planificarea anuală, trimestrială, lunară şi săptămânală în directă colaborare cu muzeografii
responsabili de obiective, a activitații de reconstrucție a monumentelor din expoziția în aer liber;
b) realizează lucrări documentare pentru transferul monumentelor conform normelor tehnice în vigoare;
c) asigură întocmirea notelor privind necesarul de materiale în vederea reconstrucțiilor de monumente;
d) întocmeşte situațiile de plată, proiectele de devize, procesele‐verbale de recepție a lucrărilor de
reconstrucție a monumentelor;
e) asigură condițiile de realizare a lucrărilor de demontare, depozitare, transfer şi reconstrucție de
monumente, cu respectarea metodelor tehnicilor şi materialelor specifice diverselor unități de
arhitectură ;
f) realizează deplasări pe teren în vederea contractării cu meşterii cei mai pricepuți a realizării lucrărilor
de reconstrucție a monumentelor , cu tehnici specifice;
g) asigură lucrările de întreținere şi restaurare la monumentele şi componentele construcțiilor
etnografice şi istorice expuse intemperiilor în muzeul în aer liber;
h) asigură utilizarea performantă în condiții de perfectă securitate a tehnicii şi materialelor din dotare, în
condiții de economicitate şi responsabilitate maximă privind protecția muncii
(2) ‐ Biroul RECONSTRUCȚII MONUMENTE îndeplineşte următoarele atribuții:
a) realizează lucrări de demontare, depozitare, transfer şi reconstrucție de monumente, cu respectarea
metodelor tehnicilor şi materialelor specifice diverselor unități de arhitectură, în colaborare cu
Serviciul Transfer, reconstrucție şi restaurare monumente etnografice şi istorice ;
b) realizează lucrări de întreținere şi restaurare la monumentele şi componentele construcțiilor
etnografice şi istorice expuse intemperiilor în muzeul în aer liber;
c) asigură utilizarea performantă în condiții de perfectă securitate a tehnicii şi materialelor din dotare, în
condiții de economicitate şi responsabilitate maximă privind protecția muncii.

ART. 65. – (1) SERVICIUL TEHNIC.PROTECȚIA MUNCII, aflat în subordinea Directorului general are
următoarele atribuții ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI MUNCII:
a)asigură buna desfășurare a activității de securitate și sănătate în muncă în întreaga instituție, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006 ‐ a securității şi sănătății în munca, cu Normele
metodologice de aplicare ale acestei legi, aprobate prin HG nr.1425/2006, precum şi cu reglementările
ulterioare; organizează, coordonează şi controlează această activitate la nivel de instituție; se
adresează conducerii instituției cu propuneri/solicitări concrete în vederea asigurării desfăşurării
activității de securitate şi sănătate în muncă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare
b) asigură relaționarea cu cabinetul de medicină a muncii, programând salariații la controalele medicale la
angajare şi periodice şi comunică rezultatul acestor controale Compartimentului Personal;
c) asigură efectuarea instructajului pe linie de protecția muncii, în conformitate cu reglementările legale în
vigoare;
d) asigură efectuarea anuală a determinărilor de noxe în instituție,
e) asigură stabilirea necesarului de materiale și echipamente individuale de protecția muncii,
f) asigură sesizarea ITM Sibiu, în cazul producerii unui accident de muncă, efectuarea anchetei proprii şi
elaborarea rapoartelor privind accidentele de muncă;
g) asigură efectuarea măsurătorilor de rezistență la împământare etc.
(2) ÎN DOMENIUL TEHNIC, SERVICIUL TEHNIC.PROTECȚIA MUNCII se subordonează direct Directorului
administrativ şi indirect Directorului general, având următoarele atribuții
a) asigură serviciul administrativ la imobilele situate în Piața Mică nr.11 (Casa Hermes), nr.12 și 21 (Casa
Artelor);
b) asigură funcționarea sistemului antiefracție și antiincendiu la imobilele situate în Piața Mică nr.11 (Casa
Hermes), nr.12 și 21 (Casa Artelor) şi MAL;
c) asigură buna desfășurare a activității de prevenire a incendiilor și de instruire PSI, a personalului care‐și
desfășoară activitatea în imobilele situate în Piața Mică nr.11 (Casa Hermes), nr.12 și 21 (Casa Artelor);
d) asigură serviciul de xeroxare şi sonorizare;
e) realizează achiziționarea de bunuri şi servicii în domeniul specific de activitate;
f) asigură relațiile cu prestatorii de servicii şi furnizorii de utilitați;
g) controlează şi asigură menținerea în funcțiune a aparaturii electrice, electronice, de xeroxare, de
sonorizare, a instalațiilor electrice, de gaz, apa‐canal, telefonie;
h) întreține în colaborare cu CID echipamentele de tehnică de calcul din instituție;
i) monitorizează consumurile de energie electrică, gaz, apa‐canal,
j) asigură serviciul de coletărie și curierat pentru activitatea desfaşurată în imobilele din Piața Mică nr.11
(Casa Hermes), nr.12 și 21 (Casa Artelor).

ART.66. – COMPARTIMENTUL JURIDIC, aflat în subordinea Directorului general, acordă asistență juridică
prin îndeplinirea următoarelor atribuții:
a) reprezintarea intereselor instituției în fața instanțelor judecătoreşti, a altor organe de jurisdicție, a
organelor de urmărire penală, a notarilor publici precum şi în raporturile cu persoanele juridice şi cu
persoanele fizice, pe baza delegației date de conducerea instituției;
b) acordarea consultanței juridice, furnizarea informatiilor privind incidenta normelor legale aplicabile
fiecarei situatii în parte, precum si interpretarea acestora, la solicitarea conducerii şi/sau a
compartimentelor institutiei;
c) ia măsuri pentru realizarea creanțelor prin obținerea titlurilor executorii şi sprijinirea executării
acestora, în urma sesizarilor primite de la Serviciul Financiar‐Contabilitate. Achiziții publice. Controlul
gestiunii patrimoniale. Salarizare sau de la alte compartimente;
d) ia măsuri în vederea soluționării litigiilor patrimoniale dintre instituție şi proprii salariați cu respectarea
normelor în vigoare;
e) îndrumă compartimentele de specialitate, la intocmirea proiectelor de contracte, a proiectelor de alte
acte juridice, pe care le avizează,
f) avizează legalitatea măsurilor care sunt de natură să angajeze răspunderea patrimonială a instituției ori
să aducă atingere drepturilor sau intereselor legitime ale acesteia sau ale salariaților;
g) organizează informarea şi documentarea juridică, având în păstrare programul de legislație;
h) exercită alte atribuții stabilite prin lege.

ART.67. COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE asigură recrutarea, încadrarea, promovarea personalului
conform cerințelor stabilite pentru fiecare loc de muncă, cu îndeplinirea următoarelor atribuții:
a) întocmeşte şi propune spre aprobare organigrama şi statul de funcții al instituției;
b) asigură recrutarea şi încadrarea personalului conform principiului competenței profesionale;
c) stabileşte necesarul de personal în perspectivă, pe specialități şi forme de activitate, în colaborare cu
şefii de compartimente;
d) pune în aplicare deciziile cu privire la stabilirea nivelului de salarizare, promovarea în funcții, în grade şi
trepte profesionale, acordarea de recompense şi sancționarea personalului, la propunerea şefilor de
compartimente, în condițiile respectării dispozițiilor legale în vigoare; asigură întocmirea actelor de
recompensare, evidențiere şi sancționare a personalului pe baza documentelor emise de conducerea
instituției ;
e) propune spre aprobare programe de formare, pregătire şi perfecționare a forței de muncă, pe
specialități şi meserii;
f) coordonează şi monitorizează procesul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale
personalului ;
g) asigură toate lucrările privind evidența şi mişcarea personalului, încadrări, detaşări, pensionări,
încetarea activității, organizarea concursurilor ;
h) asigură păstrarea, evidența şi întocmirea contractelor individuale de muncă pentru întreg personalul
instituției ; ține evidența tuturor salariaților instituției;
i) întocmeşte dosarul de personal;
j) întocmeşte dosarul de pensie;
k) asigură respectarea disciplinei muncii şi folosirea integrală a timpului de lucru.

ART.68. ‐ (1) Prin COMPARTIMENTUL AUDIT INTERN se realizează activitatea de audit a instituției, o
activitate functional independenta si obiectiva, menită să dea asigurări şi consiliere conducerii pentru buna
administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfecționând activitățile entității publice; ajuta instituția sa‐si
îndeplinească obiectivele printr‐o abordare sistematica si metodica, care evalueaza şi îmbunatațeste eficiența si
eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare.
(2) COMPARTIMENTUL AUDIT INTERN este organizat în temeiul Dispoziției nr.50/2003 emisă de
Preşedintele Consiliului Județean Sibiu în conformitate cu Legea nr.672 / 2002 a auditului public intern si cu
O.M.F.P. nr.38/2003 privind aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitatii de audit public intern, prin
Decizia nr. 113/01.07.2003 a directorului general al Complexului National Muzeal ASTRA, Sibiu, dată în aplicarea
Dispoziției Preşedintelui CJ.
(3) Structura de audit a instituției exercită efectiv funcția de audit public intern şi se subordonează ierarhic
(4) Activitatea de audit se desfăşoară în instituție în conformitate cu prevederile legale menționate şi în
conformitate cu sarcinile de serviciu stabilite prin fisa postului şi respectându‐se planul anual de audit aprobat de
către directorul general.
(5) În conformitate cu art.11 din Legea nr.672/2002, atribuțiile compartimentului de audit intern sunt:
a) elaborează,dacă este cazul, norme metodologice proprii specifice instituției, le înaintează spre avizare
Consiliului Județean Sibiu;
b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
c) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi
control ale Complexului National Muzeal ASTRA Sibiu sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate,
regularitate, economicitate, eficiență şi eficacitate;
Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate in cadrul Complexului National
Muzeal ASTRA Sibiu, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice, precum si la administrarea patrimoniului.
Compartimentul de audit intern auditează, cel puțin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea,
următoarele:
•angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligații de plată, inclusiv din fondurile
comunitare;
•plățile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
•vânzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat;
•concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public;
•constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanță, precum şi
a facilităților acordate la încasarea acestora;
•alocarea creditelor bugetare;
•sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
•sistemul de luare a deciziilor;
•sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
•sistemele informatice.
d) informează Consiliul Județean Sibiu despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entității
publice auditate, precum şi despre consecințele acestora trimestrial, în termen de 5 zile de la încheierea
trimestrului;
e) raportează periodic la structura de audit a Consiliului Judetean Sibiu, la propria initiativa sau la cererea
acestora, rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activitățile sale de audit;
f) elaborează raportul anual al activității de audit public intern până la 5 ianuarie;
g) in cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, raportează in termen de 3 zile
conducătorului instituției şi structurii de control abilitate.
h) arhiveaza si pastreaza rapoartele de audit intern pe perioada necesara fundamentarii planului de audit
intern,dupa care le preda la arhiva institutiei în dosare speciale, in conditiile Legii arhivelor nationale nr. 16/ 1996;
i) desfăşoară activitati de consiliere potrivit programului anual, alaturi de activitatile de asigurare, precum
si la cererea expresa a conducerii instituției, în conformitate cu prevederile OMFP nr.1702/20058, sub forma de:
• misiuni de consiliere formalizate, cuprinse într‐o secțiune distinctă a planului anual de audit intern,
efectuate prin abordări sistematice şi metodice conform unor proceduri prestabilite, având caracter
formalizat;
•misiuni de consiliere cu caracter informal, realizate prin participarea în cadrul diferitelor comitete
permanente sau la proiecte cu durată determinată, la reuniuni punctuale, schimburi curente de informații,
urmând a se desfăşura după procedurile specifice acestora;
• misiuni de consiliere pentru situații excepționale, realizate prin participarea în cadrul unor echipe
constituite în vederea reluării activităților ca urmare a unei situații de forță majoră sau altor evenimente
excepționale, urmând a se desfăşura după procedurile specifice acestora.
j) îndeplineşte alte atribuții stabilite în conformitate cu reglementarile legale.

5.9. ATRIBUȚIILE ȘEFILOR DE COMPARTIMENTE/SERVICII/BIROURI/SECȚII

ART.69. Şefii de compartimente/servicii/birouri/secții au următoarele atribuții, competențe şi
responsabilități :
a) realizarea structurii funcționale a compartimentului/serviciului/biroului/secției pe care îl/o conduce
(stabilirea sarcinilor de serviciu personalului din subordine, individual, pentru fiecare loc de muncă și
întocmirea fișelor postului pentru acest personal);
b) stabilirea tematicilor de concurs şi participarea deliberativă la selectia personalului din subordine,
conform prevederilor legale în materie;
c) sesizarea/ colaborarea cu structurile specializate (Serv.Tehnic.Protecția muncii, Comp. Administrativ,
Serv.Investiții.Reparații capitale, Formația civilă de pompieri, după caz) pentru asigurarea securității
(antiefracție şi P.S.I.) bunurilor din patrimoniul structurii funcționale pe care o coordonează;
d) colaborarea cu Serv.Tehnic.Protecția muncii pentru asigurarea securității şi protecției muncii
personalului din subordine,
e) urmărirea efectuării concediilor de odihnă, conform programării, de către subordonați;
f) organizarea şi asigurarea activitatii serviciului/biroului pe care îl conduc;
g) realizarea planificării activității serviciului/biroului ‐ trimestrial, semestrial şi anual;
h) raportarea activității serviciului/biroului, conform dispozițiilor directorului general/ directorului general
adjunct/ directorului în subordinea căruia se află;
i) colaborarea cu alte compartimente pentru realizarea programelor instituției.


CAP.6. DISPOZIȚII FINALE

ART.70. – (1) Prezentul regulament se completeaza, de drept, cu actele normative in vigoare.
(2) Orice modificare si completare a prezentului regulament va fi avizată de Consiliul administrativ a
C.N.M.ASTRA şi va fi supusă aprobării prin hotărâre a Consiliului Județean Sibiu.
ART.71. – (1) Toți salariații din cadrul C.N.M.ASTRA sunt obligați să cunoască, să respecte şi să aplice
prevederile prezentului regulament.
(2) Şefii de compartimente sunt obligați să aducă la cunoştința salariaților din subordine, cu semnătură de
primire, prevederile prezentului regulament.
(3) Personalul cu funcție de conducere va întocmi fişa postului cu atribuții şi responsabilități nominalizate
pentru fiecare salariat în conformitate cu prezentul regulament, în termen de 24 de ore de la angajarea salariatului
și va fi discutată cu acesta. Fisa postului se va întocmi în trei exemplare, din care se va preda câte un exemplar
Compartimentului Personal, şefului direct si angajatului.
(4) Pentru fiecare salariat se va desemna, prin fişa postului, persoana căreia îi sunt delegate atribuțiile în
caz de absență. Persoana desemnată va semna de luare la cunoştință.
ART.72. Prezentul regulament intră in vigoare la data aprobarii lui, prin hotarare a Consiliului Judetean
Sibiu.

CONSILIUL JUDETEAN SIBIU Anexa 1.1.
COMPLEXUL NATIONAL MUZEAL ASTRA
550182-Sibiu, Piata Mica, nr.11
- PROIECT -
REGULAMENT INTERN
AL COMPLEXULUI NATIONAL MUZEAL ASTRA SIBIU
CUPRINS
CAP. I - DISPOZITII GENERALE

CAP.II - REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINARII SI A
INLATURARII ORICAREI FORME DE INCALCARE A DEMNITATII
CAP. III - DREPTURILE SI OBLIGATIILE ANGAJATORULUI SI ALE
SALARIATILOR
CAP.IV - DISCIPLINA MUNCII IN INSTITUTIE
CAP. V - SALARIZAREA
CAP.VI - PROTECTIA, IGIENA SI SECURITATEA IN MUNCÃ
CAP.VII - UTILIZAREA SISTEMULUI INFORMATIC
CAP.VIII - PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CERERILOR, PETITIILOR SAU
SESIZARILOR SALARIATILOR
CAP. IX – ABATERI DISCIPLINARE SI SANCTIUNI APLICABILE. PROCEDURA
DISCIPLINARA.
CAP. X CRITERII DE EVALUARE A PERFORMNATELOR PROFESIONALE
INDIVIDUALE. PROCEDURA DE EVALUARE A PERFORMNATELOR PROFESIONALE
INDIVIDUALE
CAP.XI - PROCEDURI INTERNE
CAP.XII - DISPOZITII FINALE
CAPITOLUL I
DISPOZITII GENERALE
Art.1. Regulamentul intern constituie cadrul care asigura desfasurarea in bune conditii a
activitatii fiecarui salariat, respectarea stricta a regulilor stabilite privind ordinea si disciplina muncii,
drepturile si obligatiile salariatilor, organizarea timpului de munca al salariatilor, recompensele si
sanctiunile ce pot fi aplicate.
Art.2. Acest Regulament intern se aplica tuturor salariatilor Complexului National Muzeal
ASTRA pe durata contractului individual de munca, indiferent de locul de munca, de functia ocupata,
de natura activitatii sau de forma de angajare, precum si studentilor in perioada efectuarii practicii si
2
altor persoane delegate de catre agentii economici sau unitati bugetare, pentru prestarea unei activitati
in incinta institutiei.
Art. 3 Principiile care guvernează conduita profesională a personalului angajat cu contract
individual de muncă în cadrul C.N.M. ASTRA Sibiu sunt următoarele:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia personalul are îndatorirea de a
respecta Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia personalul are îndatorirea de a
considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei;
c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în fata autorităţilor şi instituţiilor publice,
principiu conform căruia personalul are îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice
sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia personalul are obligaţia de a îndeplini atribuţiile
de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi nediscriminarea, principiu conform căruia personalul este obligat să aibă o
atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în
exercitarea funcţiei;
f) integritatea morală, principiu conform căruia salariaţilor le este interzis să solicite sau să
accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material, în
considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de aceasta;
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia salariaţii pot să-şi exprime şi să-şi
fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei şi în îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu salariaţii trebuie să fie de bună-credinţă şi să acţioneze pentru îndeplinirea
conformă a atribuţiilor de serviciu;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de salariaţi în
exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.
Art.4. Prevederile din prezentul Regulament intern respecta cerintele impuse de:
- Codul muncii - Legea 53/2003 republicata,
- Legii nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă şi ale HG nr.1425/2006 privind aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca
nr.319/2006;
- Legea muzeelor si colectiilor publice nr. 311/2003, republicata,
- Legea nr 477 / 2004 privind Codul de conduita al personalului contractual din autoritatile si
institutiile publice,
- Legea nr.202 / 2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbate, republicata,
- OUG nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale HG nr.537/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2003 privind protecţia
maternităţii la locurile de muncă;
- HG nr. 250 / 1992 , republicata privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din
administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare
- Legea nr.571/2004. privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si
din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii,
- Regulamentul de Organizare si Functionare al C.N.M. ASTRA aprobat prin hotarare a
Consiliului Judetean Sibiu.
- Legea 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor.
- alte prevederi legale privind drepturile si obligatiile angajator/salariat.
2
3
Art.5. Insusirea si respectarea Regulamentului intern este obligatorie pentru intregul personal,
necunoasterea prevederilor sale nefiind opozabila in raporturile de munca cu angajatorul.
CAPITOLUL II - REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI

NEDISCRIMINÃRII SI A INLATURARII ORICAREI FORME DE INCALCARE A
DEMNITATII
Art.6. Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi ingradit.
Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care
urmeaza sa o presteze, in functie de competenta, cu respectarea legislatiei in vigoare. Nimeni nu poate
fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un anumit loc de munca ori intr-o anumita profesie,
oricare ar fi acestea..
Art. 7 In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti
salariatii, in raport cu angajatorul. Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat bazata pe
criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârsta, apartenenta nationala, rasa, culoare,
etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala,
apartenenta sau activitate sindicala este interzisa si se va aduce imediat la cunostinta conducatorului
institutiei, in scris.
Art. 8. Principiul egalităţii de sanse si tratament intre femei si barbati are în vedere accesul
nediscriminatoriu la:
a) alegerea ori exercitarea libera a unei profesii sau activitati;
b) angajare in toate posturile sau locurile de munca vacante si la toate nivelurile ierarhiei
profesionale;
c) venituri egale pentru munca de valoare egala;
d) programe de calificare, perfectionare, specializare si recalificare profesionala;
e) promovare la orice nivel ierarhic si profesional;
f) conditii de munca ce respecta normele de sanatate si securitate in munca, conform
prevederilor legislatiei in vigoare;
g) beneficii, altele decat cele de natura salariala, precum si la securitate sociala;
Art. 9 În conformitate cu prevederile Legii nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de
sanse intre femei si barbati, este interzisa discriminarea directa sau indirecta dupa criteriul de sex şi vor
fi sancţionati disciplinar angajatii care incalca demnitatea personala a altor angajati prin crearea de
medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin actiuni de discriminare.
Art. 10 Sunt considerate discriminare dupa criteriul de sex atat hartuirea, cat si hartuirea sexuala
a unei persoane de catre o alta persoana la locul de munca sau in alt loc in care aceasta isi desfasoara
activitatea.
Art. 11 Discrimarea poate fi directa, in situaţia în care este vorba de un tratament mai putin
favorabil aplicat unei persoane, dupa criteriul de sex, decat este, a fost sau ar fi tratata o alta persoana
intr-o situatie comparabila, sau indirecta în cazul în care prevederi, criterii sau practici, aparent neutre,
ar pune persoane de un anumit sex intr-un anumit dezavantaj, în comparaţie cu persoane de sex opus,
cu excepţia cazului în care prevederea, criteriul sau practica se justifică în mod obiectiv printr-un scop
legitim, iar mijloacele de atingere a scopului sunt adecvate si necesare.
Art. 12. Orice salariat al institutiei beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii
desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii
si a constiintei sale, fara nici o discriminare in raport cu locul de munca, fisa postului sau pozitia din
3
4
organigrama, in limita si cu respectarea clauzelor contractului individual de munca, a normelor proprii

ale institutiei si a reglementarilor legale in vigoare.
Art. 13. Tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la plata egala
pentru munca egala precum si dreptul la protectia datelor cu caracter personal.
Art. 14. Relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei credinte. Pentru
buna desfasurare a relatiilor de munca participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor
consulta reciproc in conditiile legii, in vederea atingerii obiectivelor si performantelor propuse la
nivelul institutiei.
CAPITOLUL III
DREPTURILE SI OBLIGATIILE ANGAJATORULUI / SALARIATILOR
Art.15. ANGAJATORUL are, in principal, urmatoarele drepturi:

a) sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;
b) sa stabileasca strategia si politicile de dezvoltare in concordanta cu obiectivele institutiei
aprobate si impuse prin legi sau norme specifice si in armonie cu strategiile nationale, regionale si
judetene, precum si cu performantele manageriale stabilite prin contractul de management sau dispuse
de organele de conducere operativa si sa le aduca la cunostinta salariatilor;
c) sa stabileasca si sa modifice schema de personal, cu respectarea prevederilor legale, in
concordanta cu obiectivele stabilite si in limita fondurilor disponibile;
d) sa asigure repartizarea judicioasa a fortei de munca si a sarcinilor de serviciu, sa organizeze
selectionarea fortei de munca in vederea incadrarii in munca, a promovarii si perfectionarii profesionale
a personalului;
e) sa stabileasca atributiile corespunzatoare fiecarui angajat si nivelul de salarizare aferent, in
conditiile legii;
f) sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a
realizarii acestora; sa evalueze performantele profesionale individuale ale salariatilor;
g) sa stabileasca si sa modifice fisa postului in functie de strategia de dezvoltare si necesitatile
institutiei, cu respectarea prevederilor legale,
h) sa stabileasca prin decizii ale directorului general, dispozitii cu caracter obligatoriu pentru
salariat, sub rezerva legalitatii lor;
i) sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;
j) sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare potrivit
legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentul intern.
k) sa stabileasca prin decizii ale directorului general norme privind circuitul corespondentei,
semnarea si stampilarea acesteia, evidenta, intocmirea si pastrarea documentelor , a actelor cu caracter
special, asigurand conditiile necesare protejarii si pazei acestora, in conformitate cu prevederile legale;
Art.16. Angajatorului îi revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca, a sarcinilor ce le revin (concretizate in
fisa postului intocmita de seful ierarhic superior), asupra elementelor care privesc desfasurarea
relatiilor de munca;
b) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea
normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;
c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractele individuale de munca
si contractul colectiv de munca aplicabil;
4
5
d) sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, cu exceptia

informatiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze activitatea
institutiei. Periodicitatea comunicarilor se stabileste prin negociere in colectivde munca aplicabil;
e) sa se consulte cu sindicatul in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile
si interesele acestora;
f) sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa
vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii;
g) sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute
de legislatia in vigoare;
h) sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;
i) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor,
j) sa asigure plata drepturilor salariale la termenele stabilite in conformitate cu legislatia in
vigoare;
k) sa elibereze si sa vizeze legitimatiile de serviciu;
l) sa asigure mijloacele materiale si logistica specifica in vederea utilizarii complete si eficiente
a timpului de lucru ;
m) sa doteze corespunzator locurile de munca, sa asigure echipamentul de lucru conform
prescriptiilor legale, precum si conditiile impuse de reglementarile privind respectarea normelor de
protectia muncii si igiena muncii;
n) sa intocmeasca normele proprii de protectia muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, a
normelor igienico-sanitare, in conformitate cu prevederile legale;
o) sa urmareasca ridicarea calificarii profesionale prin participarea salariatilor la cursuri de
perfectionare organizate pe domeniile de activitatea pentru care au fost angajati, precum si pe
domeniile inrudite;
p) sa solutioneze si sa instiinteze angajatii asupra modului de rezolvare a cererilor, petitiilor,
sesizarilor, conform prevederilor prezentului regulament.
Art.17. SALARIATUL are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusa
b) dreptul la repaus zilnic si saptamanal;
c) dreptul la concediu de odihna anual, concedii medicale, concedii fara plata, conform
legislatiei in vigoare;
d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
e) dreptul la demnitate in munca;
f) dreptul la securitate si sanatate in munca;
g) dreptul la acces la formarea profesionala, la perfectionare profesionala pe domenii de
activitate specifice functiei detinute sau inrudite cu acestea;
h) dreptul la informare si consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de
munca;
j) dreptul la protectie in caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectiva si individuala;
l) dreptul de a participa la actiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) dreptul la indemnizatie de delegare sau de detaşare şi de cheltuieli de cazare, in cazul
efectuarii delegatiilor in interes de serviciu, conform reglementarilor legale in vigoare;
o) dreptul la concediu de risc maternal, la concediu maternitate si lauzie, la concediu pentru
ingrijirea copilului pana la doi ani, conform reglementarilor legale in vigoare;
p) dreptul la sporuri pentru conditii periculoase sau vatamatoare acordate in baza prevederilor
legale;
5
6
q) dreptul la asigurari sociale.

r) alte drepturi prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Art.18. Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în prezentul Regulament intern;
b) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce îi revin
conform fisei postului, sa execute la timp si in mod corespunzator sarcinile de serviciu,
c) obligatia de a respecta disciplina muncii;
d) obligatia de fidelitate, loialitate si corectitudine fata de angajator in executarea atributiilor de
serviciu;
e) obligatia ca prin actele sau atitudinile sale sa nu compromita prestigiul functiei detinute sau al
angajatorului ;
f) obligatia de a respecta secretul de serviciu;
g) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;
h) obligatia de a-si insusi si de a aplica dispozitiile privind redactarea, semnarea, circuitul si
expedierea corespondentei;
i) obligatia de a respecta programul de lucru, de a nu parasi locul de munca fara aprobarea sefului
de compartiment care poate aproba invoiri in interes personal pentru maxim 4 ore, invoirile in
interes personal mai mari de 4 ore aprobandu-se numai de catre directorul general;
j) obligatia de a nu executa activitati in care interesele proprii sunt in concurenta directa cu
indeplinirea corecta a sarcinilor aferente functiei pe care o detine;
k) obligatia de a nu executa lucrari si a nu efectua diverse prestatii pentru terte persoane fizice sau
juridice, in timpul programului de lucru;
l) obligatia de a utiliza aparatura incredintata la parametrii de functionare prevazuti in
documentatia tehnica si in conditii de deplina siguranta, conform instructiunilor de lucru;
m) obligatia de a respecta normele de protectia muncii, de folosire a aparaturii din dotare, precum
si normele PSI, evitand situatiile in care s-ar pune in primejdie cladirile, instalatiile sau
viata/integritatea/sanatatea unei persoane;
n) obligatia de a instiinta seful ierarhic superior imediat ce constata existenta unor deficiente sau
abateri in activitatea proprie locului de munca, propunand masuri concrete pentru prevenirea
sau remedierea acestora;
o) obligatia de a pastra si de a apara patrimoniul incredintat, avand in permanenta grija pentru
gospodarirea acestuia;
p) obligatia de a nu introduce sau consuma bauturi alcoolice in incinta institutiei,
q) obligatia de a nu se prezenta la program sub influenta bauturilor alcoolice;
r) obligatia de a mentine ordinea si curatenia la locul de munca;
s) obligatia de a-si completa cunostintele cu noutatile in domeniul său de activitate;
t) obligatia de a promova raporturi de colaborare cu colegii si subalternii, de respect fata de sefii
ierarhici, evitand comentariile si aprecierile referitoare la activitatea altor compartimente;
u) obligatia de a pastra si de a prezenta la viza semestriala legitimatia de serviciu (la
Compartimentul Personal - Juridic) si de a informa Compartimentul Personal - Juridic imediat
ce constata deteriorarea sau disparitia acesteia;
v) obligatia de a aduce la cunostinta Compertimentului Personal - Juridic modificarile intervenite
in statutul juridic-personal (casatorie, divort, nastere etc.), schimbarea de domiciliu, a actului de
identitate etc, prezentand actele originale doveditoare;
w) obligatia de a anunta cat mai urgent (inca din prima zi) seful ierarhic superior despre
imposibilitatea prezentarii la serviciu, datorata starii de sanatate sau unor probleme personale;
x) obligatia de a nu intra in incinta institutiei, dupa orele de program, fara aprobarea sefului
ierarhic superior;
6
7
y) obligatia de a efectua deplasarile in interes de serviciu numai in baza ordinului de deplasare

semnat de directorul general sau, in lipsa acestuia, de catre persoana mandatata in acest sens;
prelungirea delegatiei facandu-se numai cu aprobare expresa a directorului de resort;
z) decontarea deplasarilor in interes de serviciu se va face in baza ordinului de serviciu avand viza
(stampila unitatii si semnatura) de la locul de deplasare, la care se anexeaza un raport de
activitate in care se mentioneaza principalele probleme rezolvate si eventualele masuri ce se
impun sau dispozitii transmise de forurile superioare.
aa) obligatia de a respecta prevederile Codului de conduita al personalului contractual din
autoritatile si institutiile publice – L477/2004.
CAPITOLUL IV - DISCIPLINA MUNCII
Art.19. Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la
dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului
individual de munca, contractual colectiv de munca aplicabil si/sau a legislatiei in vigoare.
Art. 20 Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de
8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de
regula, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.
Art. 21 (1) Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si
duminica.
(2) Exceptii de la alin (1) sunt urmatoarele categorii de personal: supraveghetorii, personalul
care isi desfasoara activitatea in Galeriile de Arta Populara, pompierii si muzeografii de servici pentru
care, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte 2 zile consecutive din timpul saptamanii.
Art.22 (1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este
considerata munca suplimentara si se compenseaza cu timp liber corespunzator conform legislatiei in
vigoare.
(2) Pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către
personalul încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de
repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în
vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică prevederile Legii nr. 53/2003 -
Codul muncii, republicata si ale legislatiei specifice in vigoare.
(3) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut la
aliniatul 1, plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru se poate face in luna
urmatoare doar potrivit dispoziilor legale şi numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de
şeful ierarhic.
Art. 23. Programul de lucru al salariatilor este urmatorul:
A. MUZEE
- MUZEUL CIVILIZAŢIEI POPULARE TRADITIONALE “ASTRA" (Muzeul in aer liber) :
• supraveghetori, casieri, muzeografi de serviciu: 9.00-17.00 (program iarna ),
10.00-18.00 (program vara) de marti pana duminica, cu respectarea art.20-22 din
prezentul Regulament intern.
• personal de specialitate: 7.30-15.30 de luni pana vineri;
- MUZEUL CIVILIZATIEI TRANSILVANE "ASTRA’:
7
8
• personal de specialitate 7.30-15.30 de luni pana vineri;

• muzeografi de serviciu, supraveghetori si Galeriile de arta populara: 9.00-17.00
(program iarna ), 10.00-18.00 (program vara) de marti pana duminica, cu
respectarea art.20-22 din prezentul Regulament intern.
- MUZEUL DE ETNOGRAFIE SI ARTA POPULARA SASEASCA ’EMIL SIGERUS’ :

• personal de specialitate : 7.00 – 15.00 de luni pana vineri ;
• muzeografi de serviciu, supraveghetori, casier: 9.00-17.00 (program iarna),
- MUZEUL DE ETNOGRAFIE UNIVERSALĂ “FRANZ BINDER ”:

• personal de specialitate: 7.00 – 15.00 de luni pana vineri;
• muzeografi de serviciu, supraveghetori, casier: 9.00-17.00 (program iarna),
- EDITURA ASTRA MUSEUM
• personal de specialitate: 7.00 – 15.00 de luni pana vinery
B. SERVICII/BIROURI/COMPARTIMENTE
- CENTRUL ASTRA PENTRU PATRIMONIU. DEPARTAMENTUL DE CONSERVARE-

RESTAURARE:
• 7.30-15.30 de luni pana vineri;
• exceptie: Serv.de Restaurare bunuri cultural mobile. Investigatii chimice si
biologice: 7.00-15.00; Serv. CEPCOR: 08.00-16.00.
- DEPARTAMENT “ASTRA FILM”:

• 08.00 – 16.00 de luni pana vineri.
- CENTRUL DE INFORMARE SI DOCUMENTARE IN ETNOLOGIE “CORNEL IRIMIE”:
7.00 - 15.00 de luni pana vineri.
- DEPARTAMENTUL EDUCATIE MUZEALA. MARKETING CULTURAL. CENTRUL DE

INFORMARE TURISTICA.:
• 7.00 - 15.00 de luni pana vineri.
- MANAGEMENTUL PROIECTELOR CULTURALE. GRAFICA MUZEALA. RELATII
INTERNATIONALE
- TEHNIC.PROTECTIA MUNCII:
- FINANCIAR-CONTABILITATE. ACHIZITII PUBLICE. CONTROLUL GESTIUNII

PATRIMONIALE. SALARIZARE :
- INVESTITII. REPARATII CAPITALE:

• 7.30-15.30 de luni pana vineri
8
9
- BIROU FORMATIA CIVILA DE POMPIERI; ture 24 cu 72 conform graficului.
-COMPARTIMENT ADMINISTRATIV
• 7.30-15.30 de luni pana vinery
- COMPARTIMENT PERSONAL. JURIDIC;

• 7.00-15.00 de luni pana vineri.
- COMPARTIMENT AUDIT PUBLIC INTERN;

Art.24. (1) Evidenta zilnica a prezentei sau absentei la locul de munca al salariatilor se asigura
prin semnatura la sosirea si la plecarea zilnica a salariatului in condica de prezenta intocmita la nivelul
fiecarei sectii/serviciu/birou/compartiment prin grija fiecarui sef de sector.
(2) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea
salariatului in cauza in conditiile legii.
(3) Absenta repetata a semnaturilor de sosire si/sau plecare de la serviciu constituie abatere
disciplinara si se sanctioneaza in consecinta.
(4) La sediul angajatorului din Piata Mica, nr.11, accesul in incinta se face obligatoriu pe
intrarea principala, unde se depun si condicile de prezenta.
(5) Condicile de prezenta sunt ridicate si verificate de catre Comp. Personal – Juridic.
(6) Persoanele care sunt in intarziere fata de programul sus-stabilit au obligatia sa semneze cu
precizarea orei de sosire la serviciu.
(7) Durata zilnica a prezentei la lucru a salariatilor conform condicilor de prezenta se
centralizeaza de catre fiecare sectie/serviciu/birou, în cadrul foilor colective de prezenta intocmite si
semnate de seful de sectie/serviciu/birou si se depun la Serviciul Financiar – contabil. Achizitii publice
in vederea calcularii drepturilor salariale.
Art.25. Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- prima şi a doua zi de Paşti;
- 1 mai;
- prima şi a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului – 15 august;
- 1 decembrie;
- prima şi a doua zi de Crăciun – 24 si 25 decembrie;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele
religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
Art.26. (1) Salariatii au dreptul la un concediu de odihna anual a carui durata variaza in functie
de vechimea in munca, dupa cum urmeaza:
Vechimea in munca Durata concediului
- pana la 15 ani 21 zile lucratoare
- peste 15 ani 25 zile lucratoare
(2) Personalul din activitatea de cercetare stiintifica atestat are dreptul la un concediu de odihna
platit, stabilit in raport cu vechimea in munca, dupa cum urmeaza:
- 24 zile lucratoare pentru salariatii cu o vechime in munca de pina la 5 ani;
- 26 zile lucratoare pentru salariatii cu o vechime in munca de 5-15 ani;
- 28 zile lucratoare pentru salariatii cu o vechime in munca de peste 15 ani;
9
10
(3) Pentru munca desfasurata in conditii periculoase sau vatamatoare se acorda un concediu
suplimentar de odihna pentru urmatoarele categorii de personal:
- Personalul care desfasoara activitate in laboratoarele de restaurare lemn policrom, pictura,
metal, lemn, ceramica-metal, piele – blana, textile, in laboratorul de conservare textile si in laboratorul
de biologie – 10 zile
- Personalul care lucreaza in depozitele de obiecte de cult, arta exotica, lemn marunt, ceramica,
in atelierele de tamplarie restaurare, tamplarie dulgherie, mecanic, gater – 7 zile
- Personalul personalul care lucreaza la video – calculatoare – 4 zile
- Personalul care executa lucrari de multiplicare cu aparatura Xerox – 3 zile
(4) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de
munca, cu respectarea legii si a contractului colectiv aplicabil si se acorda proportional cu activitatea
prestata intr-un an calendaristic.
(5) Angajatorul este obligat sa acorde concediu pana la sfarsitul anului urmator, tuturor
salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul deodihna la care aveau dreptul
Art.27. (1) Programarea concediilor de odihna se propune de conducerea fiecarei
sectii/serviciu/birou, dupa consultarea salariatilor, tinând seama de necesitatea asigurarii continuitatii in
executarea sarcinilor specifice si se aproba de conducerea institutiei.
(2) Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
(3) Programarea anuala a concediilor se poate face si fractionat, astfel incat fiecare salariat sa
efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.
(4) Efectuarea concediului de odihna este obligatorie si se efectueaza in fiecare an.
(5) Concediul de odihna pote fi intrerupt la solicitarea scrisa a angatului sau a angajatorului,
pentru motive obiective.
(6) Indemnizatia de concediu se poate plati de catre angajator, la solicitarea scrisa a salariatului,
cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecare in concediu,
(7) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul
incetarii contractului individual de munca.
(8) In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite,
conform CCM aplicabil. Aceste zile nu se includ in durata concediului de odihna anual.
Art.28. (1) Zilele libere platite, se acorda pentru urmatoarele evenimente familiale deosebite:
a) casatoria salariatului - 5 zile;
b) casatoria unui copil al salariatului - 3 zile;
c) nasterea unui copil al salariatului - 5 zile + 10 zile acordate sotului daca a urmat un curs de
puericultura;
d) decesul sotului, al copilului, al parintilor, al fraţilor, al surorilor, al bunicilor sau al socrilor
salariatului - 3 zile;
e) donatorii de sange - conform legii;
f) la schimbarea locului de munca, cu mutarea domiciliului in alta localitate - 5 zile.
(2) Zilele libere platite, prevazute la alin. (1), se acorda de conducerea unitatii, la cererea scrisa
a solicitantului pe baza documentelor justificative.
Art.29. Pentru interese personale, bine justificate, salariatii pot solicita, conform reglementarilor
legale, concedii fara plata, prin cerere scrisa care se aproba de directorul general, cu avizul prealabil al
sefului de sectie/serviciu/birou, in masura in care activitatea compartimentului din care face parte
solicitantul, nu este afectata prin lipsa acestuia de la locul de munca.
Art.30. Evidenta concediilor de odihna, de boala, a invoirilor si a concediilor fara plata si de
studii se tine de catre Comp. Personal - Juridic si Serviciul Financiar-Contabil, precum si de catre
fiecare sef de compartiment pentru personalul din subordine.
10
11
CAPITOLUL V - SALARIZAREA
Art.31. Salariatii C.N.M. ASTRA pot beneficia de urmatoarele drepturi salariale:

- salariul de baza, stabilit conform legislatiei in vigoare, in raport cu raspunderea si
complexitatea sarcinilor, precum si cu nivelul de pregatire necesar functiei ocupate;
- sporuri la salariul de baza stabilit potrivit legislatiei in vigoare;
- premii pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea individuala /proiecte finantate din
fonduri comunitare nerambursabile, conform legislatiei in vigoare la data acordarii premiului.
- premii speciale stabilite in valoare fixa, in raport cu valoarea sau cu importanta realizarilor
obtinute, conform legislatiei in vigoare la data acordarii premiului.
Art.32. (1) Salariile de bază se diferenţiază pe funcţii în raport cu nivelul pregătirii profesionale,
experienţa şi răspunderea în muncă, vechimea in munca precum şi cu nivelul de complexitate a
activităţii specifice fiecărui post, conform legislatiei in vigoare la data stabilirii salariului de baza.
(2) În cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se diferenţiază pe grade în cazul studiilor
superioare de lunga durata, studiilor superioare de scurtă durată şi pe trepte profesionale în cazul
studiilor medii, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de bază individuale în
raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu experienţa acesteia în muncă.
Art.33. Salariatii care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate deosebite in
activitatea institutiei, pot fi stimulati, prin:
- promovarea in grade si trepte profesionale, conform prevederilor legale;
- alte modalitati de stimulare a personalului bugetar, in conditiile legii.
CAPITOLUL VI - PROTECTIA, IGIENA SI SECURITATEA IN MUNCÃ
Art.34. (1) Angajatorul, prin deciziile directorului general, are obligatia de a lua toate masurile
necesare pentru:
- protejarea securitatii si sanatatii salariatilor;
- prevenirea riscurilor profesionale;
- informarea si pregatirea salariatilor cu privire la aceste riscuri;
- organizarea protectiei muncii si a mijloacelor necesare acesteia.
(2) Implementarea masurilor de asigurare a securitatii si sanatatii salariatilor se va face in baza
instructiunilor proprii specifice institutiei, intocmite conform legii, prin grija Serviciului
Tehnic.Protectia muncii constituit la nivel de institutie.
(3) Obligatiile salariatilor in acest domeniu nu aduc atingere responsabilitatii angajatorului.
Art.35. (1) In mod obligatoriu, pentru fiecare angajat se intocmesc fise individuale de protectia
muncii si fise individuale de PSI, conform normelor metodologice de aplicare a prevederilor in
domeniul securitatii si sanatatii in munca şi PSI, aflate in vigoare.
(2) Fişele de instruire individuală se păstrează în institutie, de la angajare până la data încetării
raporturilor de muncă, de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a ultimei fişe
de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii.
(3) Instruirea introductiv-generala, instruirea la locul de munca si instruirea periodica se
realizeaza conform normelor metodologice de aplicare a prevederilor in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, aflate in vigoare la data instruirii.
Art.36. Angajatorul asigura conditiile de acordare a primului ajutor in caz de accidente de
munca, de preintampinare a incendiilor si de evacuare a salariatilor in situatii speciale si in caz de
11
12
pericol iminent, organizeaza controlul permanent al starii materialelor, utilajelor si substantelor folosite
in procesul muncii, in scopul asigurarii sanatatii si securitatii salariatilor.
Art.37. Salariatii vor desfasura activitatea in asa fel incât sa nu expuna pericolelor de
accidentare sau imbolnavire profesionala persoana proprie sau alti angajati, in conformitate cu
pregatirea si instruirea in domeniul protectiei muncii.
Art.38. Salariatii si reprezentantii lor in domeniu au dreptul sa ceara conducatorului institutiei
sa ia masurile cele mai potrivite si au dreptul sa prezinte acestuia propunerile de masuri pentru
eliminarea riscului de accidente si imbolnavire profesionala.
Art.39. (1) Salariatul care in caz de pericol grav si iminent, paraseste locul de munca, nu va fi
supus la nici un prejudiciu cu exceptia cazului unor actiuni nejustificate sau ale unor neglijente grave.
(2) În caz de pericol grav si iminent salariatul va lua masurile care se impun pentru protejarea
propriei persoane, a altor salariati si a bunurilor institutiei.
Art.40. Salariatii nu vor fi implicati în nici o situatie în costurile financiare ale măsurilor de
prevenire referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă si au asigurat accesul la serviciul medical de
medicina muncii.
Art. 41 Pentru asigurarea protecţiei corespunzătoare a salariaţilor în procesul muncii, Serv.
Tehnic. Protecţia muncii si Biroul Formatia civila de pompieri, au obligaţia:
- să verifice periodic instalaţiile electrice;
- să urmareasca efectuarea instructajelor introductiv-generale, instruirea la locul de munca si
instructajul periodic de protecţia muncii şi PSI;
- să verifice periodic instalaţiile de gaze naturale şi ale centralelor termice;
- să urmareasca asigurarea echipamentului de protecţia muncii necesar conform legii;
- să urmăreasca asigurarea condiţiilor de mediu (iluminat, microclimat, temperatură, aerisire
etc.) menite să asigură confortul fizic al personalului în orice anotimp;
- să urmăreasca asigurarea apei minerale sau apei plate pe perioada sezonului cald conform
legii.
Art.42. Salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă au următoarele obligaţii:
a. să cunoască şi să respecte regulile şi instrucţiunile de protecţia muncii specifice locului de
munca, igiena şi securitatea în muncă, precum şi regulile şi instrucţiunile PSI în cadrul
instituţiei;
b. să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, astfel încât să nu se expună la pericole
de accident sau să deranjeze activitatea colegilor;
c. să utilizeze echipamentul de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost
acordat şi să - l întreţină într-o perfectă stare de utilizare;
d. să anunţe în cel mai scurt timp şeful de serviciu când observă o defecţiune la instalaţia
electrică, gaze sau orice alte defecţiuni sau cauze care ar putea duce la accidente sau incendii.
Art.43. (1) Conducerea instituţiei ia măsuri pentru preîntâmpinarea incendiilor şi pentru

evacuarea salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol iminent, asigurând totodată şi condiţiile
acordării primului ajutor în cazul accidentelor de muncă.
(2) Fumatul în cadrul C.N.M. ASTRA Sibiu este permis numai în locuri special amenajate.
Art.44. (1) O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical care sa
certifice faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea activitatii pentru care urmeaza a fi angajat.
(2) Certificatul medical este obligatoriu si in urmatoarele situatii:
a) la reinceperea activitatii dupa o intrerupere mai mare de 6 luni pentru locurile de munca
avand expunere la factori nocivi profesionali si de 1 an in celelalte situatii;
b) in cazul detasarii sau trecerii in alt loc de munca sau in alta activitate, daca se schimba
conditiile de munca;
c) periodic, potrivit reglementarilor legislatiei in vigoare.
12
13
Art.45. (1) La nivelul institutiei este constituit Comitetul de securitate si sanatate in munca cu
scopul de a angaja implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei
muncii.
(2) Membrii Comitetului de securitate şi sănătate în muncă sunt numiţi prin decizie a
(3) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din următorii membri: director
general, 2 reprezentanţi ai angajatorului cu atribuţii de securitate şi sănătate în muncă; 3 reprezentanţi
ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor; medicul de
medicină a muncii. Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului de prevenire şi protecţie este secretarul
comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
(4) Reprezentanţii lucrătorilor în Comitetul de securitate şi sănătate în muncă vor fi desemnaţi
de către sindicat, dintre persoane cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor,
pe o perioada de 2 ani.
Protecţia, igiena şi securitatea în muncă a salariatelor gravide şi/sau mame, lăuze sau care
alăptează
Art.46. Angajatorul asigură securitatea şi sănătatea în muncă a salariatelor gravide şi/sau mame
la locurile lor de munca, în cadrul instituţiei, luând măsurile legale privind igiena, protecţia sănătăţii şi
securitatea în muncă a acestora, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.
Art. 47 În înţelesul prezentului Regulament intern:
a. salariata gravidă este femeia care anunţă în scris la Compartimentul Personal – Juridic
asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de
medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare;
b. salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea
concediului de lăuzie şi solicită măsurile de protecţie instituite prin prezentul regulament şi
legislaţia specială aplicabilă, în vigoare, anexând un document medical eliberat de medicul
de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;
c. salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului
de lăuzie, îşi alăptează copilul şi anunţă în scris Compartimentul Personal – Juridic cu
privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documentele
medicale eliberate de medicul de familie, în acest sens;
Art.48. În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anunţat în scris de
catre o salariată că se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 47 (este gravidă, a născut recent sau
alăptează), are obligaţia să înştiinţeze medicul de medicina muncii, precum şi inspectoratul teritorial de
muncă pe a cărui rază îşi desfăşoară activitatea prin lucratorul desemnat cu activitatile de protectia
muncii.
Art. 49. Angajatorul are obligaţia să adopte măsurile necesare, astfel încât:
- sa previna expunerea salariatelor gravide, care au născut recent sau care alapteaza, la riscuri ce
le pot afecta sănătatea şi securitatea ,
- aceste salariate sa nu fie constrânse să efectueze o muncă daunătoare sănătăţii sau stării lor de
graviditate ori copilului nou-născut, dupa caz.
Art. 50 (1) În cazul în care o salariata este gravidă, a născut recent sau alăptează şi desfăşoară la
locul de muncă o activitate care prezinta riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni
asupra sarcinii si alăptării, angajatorul va modifica în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de
muncă ori, dacă nu este posibil, o va repartiza la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau
securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu
menţinerea veniturilor salariale.
13
14
(2) În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate sa facă aceste
modificări sau repartizarea la alt loc de muncă, salariatele au dreptul la concediu de risc maternal,
conform legistiei in vigoare.
(3) Concediul de risc maternal se poate acorda, de catre medicul de familie sau de medicul
specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens.
Art.51 Pentru salariatele gravide sau care au născut recent si care isi desfasoara activitatea
numai în pozitia ortostatica sau in poziţia aşezat, angajatorul le va modifica locul de munca respectiv,
astfel încât sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze şi amenajări pentru repaus în poziţie
şezânda sau, respectiv, pentru mişcare. Daca amenajarea condiţiilor de muncă şi/sau a programului de
lucru nu este din punct de vedere tehnic şi/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine
intemeiate, angajatorul va lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei
respective.
Art.52 În baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini
durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o
pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale.
Art. 53 (1) Angajatorul este obligat sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului
de lucru, doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare, pana la implinirea varstei de un an a
copilului. În aceste pauze se include şi timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găseste
copilul.
(2) La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a
timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
(3) Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se
includ în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile salariale.
Art.54. (1) Nu se poate dispune încetarea raporturilor de muncă în cazul:
a) salariatei gravide, a născut recent sau alăptează, din motive care au legătură directă cu starea
sa;
b) salariatei care se află în concediul de risc maternal;
c) salariatei care se află în concediul de maternitate;
d) salariatei care se află în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau,
în cazul copilului cu handicap de până la 3 ani;
e) salariatei care se află în concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7
ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani.
(2) Prevederile alin. 1 lit.d şi e se aplică în mod corespunzător şi salariaţilor bărbaţi aflaţi în
situaţiile respective.
Art. 51 Părţile se obligă să depună orice efort ce va fi necesar pentru instituirea unui sistem
organizat, având drept scop îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă.
Art.52 Dispoziţiile prezentului Regulament intern se completează de drept cu dispoziţii şi legi
speciale incidente, precum şi cu normele şi normativele de protecţie a muncii.
CAPITOLUL VII - UTILIZAREA SISTEMULUI INFORMATIC
Art.53. (1) Accesul la INTERNET se face numai in interes de serviciu, fiind interzise activitati
de comert electronic in interes privat, vizitarea site-urilor cu caracter obscen sau de propaganda,
instigatoare la violenta sau acte de terorism, de muzica, radio, filme, jocuri, chat-ul etc. Se permit
download-uri (descarcari de pe Internet) exclusiv in cazul in care fisierele descarcate sunt necesare
activitatii din cadrul institutiei.
(2) Se interzice abonarea (subscrierea) utilizatorilor la diverse site-uri de pe Internet care nu
sunt în interes de serviciu, abonare ce implica primirea permanenta a unui volum mare de scrisori prin
posta electronica de serviciu, acest lucru ingreunand traficul.
14
15
(3) Raspunderea pentru istoricul paginilor vizitate, timpul de acces, informatia descarcata revine
utilizatorului.
Art.54. (1) Publicarea pe INTERNET a datelor, imaginilor si informatiilor referitoare la
activitatea C.N.M. ASTRA se va face numai cu aprobarea scrisa a celor in drept.
(2) Raspunderea pentru corectitudinea si actualitatea datelor publicate pe site-ul instituţiei
revine celui care furnizează informatia - în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu si nu operatorului.
(3) Fiecare birou/serviciu/sectie care publica date pe INTERNET este obligata sa intocmeasca
un dosar, organizat cronologic, cu paginile web realizate, listate dupa publicare.
Art.55 Este interzis accesul neautorizat in spatiile digitale, altele decât cele locale sau cele
publice din retea, folosirea altor conturi decât cele care au fost stabilite, furtul sau folosirea fisierelor
neautorizat din retea.
Art.56 Este obligatorie respectarea masurilor de securitate privitoare la contul de acces, parola,
drepturi partajate in sistem de acces la resurse si la INTERNET. Modificarea acestora se face cu
aprobarea Serviciului CID
Art.57 Este interzisa difuzarea, divulgarea sau transmiterea parolelor de acces, precum si a altor
date cu caracter intern privind organizarea, accesul si protocoalele de functionare a retelei de
calculatoare sau a postei electronice.
Art.58 Comunicarea prin adresa electronica, oficiala, tip nota interna, se face cu acordul scris
al persoanelor cu functii de conducere, ca si in cazul suportului de hârtie, urma pastrându-se la emitent.
Este interzisa deschiderea emailurilor de tip SPAM (mesajelor electronice nesolicitate, de cele mai
multe ori cu caracter comercial, de publicitate pentru produse și servicii dubioase, practicată în
industria e-marketingului și de proprietarii de situri pornografice. Spam-ul se distinge prin caracterul
agresiv, repetat și prin privarea de dreptul la opțiune.) sau a celor care provin de la persoane neavizate,
necunoscute fapt care pot duce la virusarea calculatorului propriu si a intregii retele de calculatoare.
Art.59 (1) Este interzisa interventia utilizatorului asupra tehnicii de calcul, prin demontarea
acesteia, sustragerea/inlocuirea unor componente din aparatura de calcul, asupra fisierelor sistem sau
asupra modulelor din aplicatiile informatice, fiind interzisa modificarea fisierelor sursa, stergerea lor,
interventia asupra bazelor de date altfel decât prin programele implementate.
(2) Pentru orice incident informatic se solicita interventia CID care analizeaza si adopta masuri
de remediere prin compartimentul propriu de mentenanta.
(3) Dupa caz, solutionarea consta in interventie proprie post-garantie, interventie furnizor in
intervalul de garantie sau service externalizat gestionat prin Serv. CID.
Art.60 (1) Pe fiecare calculator au fost instalate de catre Serv. CID doar soft-uri (programe)
pentru care angajatorul detine licente de utilizare, acestea sunt singurele programe ce pot fi folosite de
catre utilizatori.
(2) Este interzisa instalarea si utilizarea oricaror programe (aici fiind incluse si jocurile) de
provenienta externa pentru care nu exista achizitionate licente. Instalarea pe calculatorul aflat in
gestiunea proprie softuri fara licenta sau fara a se consulta in prealabil cu inginerul de sistem se face pe
propria raspundere.
(3) Fiecare utilizator va semna un inventar al soft-urilor instalate pe calculatorul sau de catre
CID si va raspunde personal, din punct de vedere juridic, pentru orice modificare aparuta ulterior pe
calculator.
Art.61 Este interzis utilizatorilor sa schimbe setarile calculatoarelor, modul de gestionare al
drepturilor de acces in/din retea si parolele de acces. Eventualele modificari vor fi facute doar cu
acordul inginerului de sistem sau al sefului sectiei CID.
Art.62 Fiecare utilizator din C.N.M. ASTRA raspunde pentru modul in care isi foloseste
calculatorul din dotare, dar si pentru modul in care foloseste reteaua interna a C.N.M. ASTRA precum
si Internetul si posta electronica (unde este cazul).
15
16
Art.63 Achizitiile in domeniul IT&C (tehnica de calcul, echipamente de comunicatii si soft) se

fac numai dupa consultarea serviciului CID. Aprobarea achizitiei se face in urma analizei
compartimentului de specialitate si conducerea institutiei conform legislatiei in vigoare la data
achizitiei.
Art.64 (1) Având in vedere necesitatea asigurarii datelor/documentelor salariaţilor, impotriva
pierderii lor accidentale, fiecare persoana care are in gestiune calculatorul are obligatia sa isi salveze
datelor din calculator in functie de importanta lor (zilnic/saptamanal/lunar/anula) pe diferite suporturi
(CD, DVD sau hard extern).
(2) Pentru asigurarea datelelor/documentelor impotriva unor pierderi accidentale, aceste
date/documente vor fi salvate periodic, sens in care Sectia CID va veni in ajutorul celor care nu sunt
familiarizati cu metodele de salvare si arhivare sau in cazul in care se considera ca, data fiind
importanta informatiilor, este necesara o mai buna protejare a lor prin salvari pe serverul de date al
C.N.M. ASTRA.
Art.65 Sistemele de calcul se vor folosi numai pentru si in interesul serviciului. Programele
instalate trebuie sa fie cu licenta, iar acolo unde nu se pot asigura se vor folosi variantele Linux si Open
Office - care nu necesita licenta - furnizate gratuit de compartimentul informatica al C.N.M. ASTRA-
CID.
Art.66 Detectarea de virusi informatici se face doar cu softul specializat aflat in dotarea
institutiei (BitDefender), si instalat pe calculator, accesand saptamanal sau zilnic actualizarea si apoi
scanarea intregului sistem. Sustragerea si folosirea datelor in interes personal atrage raspunderea
disciplinara, materiala sau penala, dupa caz, a persoanelor gasite vinovate pentru neglijenta sau rea-
intentie, conform legislatiei in vigoare.
Art.67 Este obligatorie respectarea normelor de protectia muncii la folosirea tehnicii sub
tensiune, folosirea cablurilor izolate, a mufelor originale, fara improvizatii.
CAPITOLUL VIII - PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CERERILOR,

PETITIILOR SAU SESIZARILOR
Art. 68 Salariatii sau orice persoana are dreptul de a adresa conducerii institutiei cereri
/petitii/sesizari formulate in nume propriu.
Art. 69 Orice persoana poate sesiza in scris conducerea institutiei cu privire la nemultumirile
sau comportamentul neprincipial al salariatilor institutiei.
Art. 70 Competenta de solutionare a cererilor/petitiilor/sesizarilor revine directorului general,
acesta putand delega aceasta competenta compartimentelor de specialitate.
Art. 71 In cazul in care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane,
aceasta nu poate fi solutionata de persoana in cauza sau de catre un subordonat al acesteia.
Art. 72 Pentru solutionarea legala a petitiilor ce sunt adresate, conducerea institutiei va dispune
masuri de cercetare si analiza a tuturor aspectelor sesizate.
Art.73 (1) Termenul de solutionare a acestor sesizari este de 30 zile de la data inregistrarii sale,
institutia fiind obligata sa comunice raspunsul petitionarului in acest termen, indiferent daca solutia este
favorabila sau nefavorabila.
(2) Cand aspectele sesizate prin petitie necesita analize si verificari mai ample, directorul
general poate prelungi termenul de solutionare în condiţiile legii.
Art.74 Daca dupa trimiterea raspunsului se primeste o noua petitie cu acelasi continut, aceasta
se claseaza la numarul initial, facandu-se mentiune despre faptul ca s-a raspuns.
Art. 75 Petitiile anonime sau cele in care nu sunt trecute datele de identificare a petitionarului
nu se iau in considerare si vor fi clasate.
Art.76 (1) Persoana care semnalează încălcări ale legii in cadrul instituţiei, săvârşite de către
persoane cu funcţii de conducere sau de execuţie ori de către persoanele numite în consiliul ştiinţific
16
17
sau în comisiile de specialitate ale instituţiei, este protejat în conformitate cu dispoziţiile Legii
nr.571/2004.
(2) Semnalarea unor fapte de încălcare a legii conform alin.1, prevăzute de lege ca fiind abateri
disciplinare, contravenţii sau infracţiuni, constituie avertizare în interes public şi priveşte:
a) infractiuni de coruptie, infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, infractiuni in legatura
directa cu infractiunile de coruptie, infractiunile de fals si infractiunile de serviciu sau in legatura cu
serviciul;
b) infractiuni împotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene;
c) practici sau tratamente preferentiale ori discriminatorii în exercitarea atribuţiilor;
d) încălcarea prevederilor privind incompatibilitatile şi conflictele de interese;
e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;
f) încălcări ale legii în privinta accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale;
g) încălcarea prevederilor legale privind achizitiile publice şi finanţările nerambursabile;
h) incompetenţa sau neglijenţa în serviciu;
i) evaluari neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare,
retrogradare;
j) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea
legii;
k) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului instituţiei;
l) încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel
al ocrotirii interesului public.
Art.77 Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice si profesionale poate fi
facuta, alternativ sau cumulativ:
a) şefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;
b) conducatorului institutiei (din care face parte persoana care a încălcat prevederile legale sau
în care se semnalează practica ilegală), chiar daca nu se poate identifica exact faptuitorul;
d) organelor judiciare;
e) celorlalte organe/organizaţii prevăzute de Legea nr.571/2004.
Art. 78 Furnizarea informatiilor de interes public se realizeaza conform procedurii de acces la
informatiile publice intocmita la nivel de institutie, completată cu reglementarile legale în vigoare.
CAPITOLUL IX - ABATERI DISCIPLINARE SI SANCTIUNI APLICABILE.

PROCEDURA DISCIPLINARA.
Art. 79 Fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu
vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, Regulamentul intern, contractul
individual de munca, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici constituie abatere
disciplinara si sanctioneaza conform prevederilor prezentului regulament.
Art. 80 Constituie abateri disciplinare - fără a se limita la acestea - faptele personalului de
conducere/executie al C.N.M. ASTRA constând în:
a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absenţe nemotivate de la serviciu, semnalate in scris conducerii institutitiei, de catre sefii de
sectoare ;
d) intarzierea la programul de lucru;
e) parasirea nemotivata a locului de munca in interes personal;
f) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
g) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
h) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor;
17
18
i) manifestările care aduc atingere prestigiului instituţiei;

j) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu din fisa postului sau sarcini dispuse in scris prin
note de serviciu;
k) executarea de lucrari straine de interesele institutiei in timpul orelor de program;
l) nerespectarea prevederilor de prevenirea si stingerea incendiilor si a fumatului in institutie;
m) introducerea / consumul bauturilor alcoolice in incinta institutiei in timpul orelor de serviciu,
n) prezentarea la locul de munca sub influenta bauturilor alcoolice;
o) comportamentul necorespunzător, agresarea verbală sau fizică a colegilor de serviciu, sau a
publicului vizitator.
p) incalcarea demnitatii personale a altor angajati, prin actiuni de discriminare.
q) neglijenta repetata privind semnarea condicii de prezenta.
r) nerespectarea obligatiilor prevazute la art.18 din prezentul Regulament intern.
s) nerespectarea prevederilor prezentului Regulament Intern.
Art. 81 Sanctiunile care se aplica salariatilor in cazuri de abateri disciplinare sunt cele stipulate
de legislatia in vigoare privind raporturile de munca (Legea 53/2003-Codul Muncii) si anume:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus
retrogradarea pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza brut pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
d) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
Art. 82 Sanctiunea disciplinara aplicabila se stabileste in raport cu gravitatea abaterii
disciplinare savarsite, avandu-se in vedere urmatoarele :
a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;
b) gradul de vinovatie a salariatului;
c) consecintele abaterii disciplinare;
d) comportarea generala in serviciu a salariatului;
e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.
Art. 83 (1) Sesizarea unei abateri disciplinare se face de catre seful ierarhic superior al
salariatului, sau de orice persoana printr-un referat adresat directorului general.
(2) Referatul de la alin. 1 va cuprinde in mod obligatoriu:
o fapta concreta ptr care se propune declansarea cercetarii disciplinare şi data sâvârşirii ei;
o persoana care a săvârşit fapta;
o imprejurarile in care a fost savarsita fapta;
o data la care s-a constatat savarsirea faptei.
Art. 84 Directorul general va dispune constituirea comisiei de etica si disciplina si declansarea
procedurii de cercetare disciplinara prin emiterea unei decizii, conform CCM la nivel de institutie.
Art. 85 Comisia de etica si disciplina are competenţa de a analiza faptele salariatilor sesizate ca
abateri disciplinare şi de a propune modul de soluţionare, prin individualizarea sancţiunii disciplinare
aplicabile sau clasarea sesizării, după caz.
Art. 86 Activitatea comisiei de etica si disciplină are la bază următoarele principii:
a) prezumţia de nevinovăţie, conform căruia salariatul este considerat nevinovat pentru fapta
sesizată ca abatere disciplinară comisiei de etica si disciplină atât timp cât vinovăţia sa nu a fost
dovedită;
b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia salariatul are dreptul de a fi audiat, de a
prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat sau reprezentat pe parcursul procedurii de cercetare
administrativă;
18
19
c) contradictorialitatea, conform căruia comisia de etica si disciplină are obligaţia de a asigura

persoanelor aflate pe poziţii divergente posibilitatea de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care
are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de etica si disciplină;
d) proporţionalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii
disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă să fie aplicată;
e) legalitatea sancţiunii, conform căruia comisia de etica si disciplină nu poate propune decât
sancţiunile disciplinare prevăzute de lege;
f) unicitatea sancţiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o
singură sancţiune disciplinară;
g) celeritatea procedurii, conform căruia comisia de etica si disciplină are obligaţia de a proceda
fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a procedurilor
prevăzute de lege;
h) obligativitatea opiniei, conform căruia fiecare membru al comisiei de etica si disciplină are
obligaţia de a se pronunţa pentru fiecare sesizare aflată pe rolul comisiei de disciplină.
Art. 87 Atribuţiile comisiei de etica si disciplină sunt:
a) efectuează procedura de cercetare a faptei sesizate ca abatere disciplinară;
b) audiaza persoanele convocate,
c) stabileste rezultatele cercetării disciplinare, sub aspectul elementelor esenţiale/definitorii ale
răspunderii disciplinare ale salariatului (calitatea de salariat a persoanei cercetate
disciplinar, existenţa faptei ilicite, săvârşirea faptei cu vinovăţie, rezultatul dăunător,
legătura de cauzalitate între faptă şi rezultat) sau motivele pentru care au fost înlaturate
apararile persoanelor cercetate,
d) redacteaza procesul verbal/raportul de cercetare disciplinară, pe care-l transmite directorului
general.
Art. 88 (1) Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după efectuarea cercetarii
disciplinare care constă în:
a) audierea persoanei care a formulat sesizarea şi a salariatului a cărui faptă a fost sesizată ca
abatere disciplinară, a altor persoane care pot oferi informaţii cu privire la soluţionarea cazului;
b) administrarea probelor propuse de părţi, precum şi, dacă este cazul, a celor solicitate de
comisia de disciplină;
c) dezbaterea cazului.
(2) Comisia de disciplină poate să propună, în urma dezbaterii cazului:
a) una din sanctiunile prevazute la art. 81,
b) clasarea sesizării, atunci când nu se confirmă săvârşirea unei abateri disciplinare.
Art. 89 (1) După primirea procesului-verbal/raportului comisiei de disciplină, directorul general
al C.N.M. ASTRA va stabili sanctiunea care se va aplica prin emiterea decizia de sancţionare.
(2) În cazul în care directorul general aplică o altă sancţiune decât cea propusă de comisia de
disciplină, are obligaţia de a motiva această decizie.
(3) Decizia de sancţionare se comunică în termen de maximum 5 zile calendaristice de la data
emiterii:
a) salariatului a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară;
b) compartimentului de resurse umane din cadrul C.N.M. ASTRA;
d) persoanei care a formulat sesizarea.
Art. 90 Decizia se comunica personal salariatului, sub semnătură de primire, ori, în caz de refuz
al primirii, prin scrisoare recomandată/confirmare de primire, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de
acesta.
Art. 91 Stabilirea sanctiunii disciplinare care se aplica se face in termen de maxim 30 de zile
calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savârsirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de
6 luni de la data savârsirii faptei.
19
20
Art. 92 Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, Regulamentul intern sau contractul colectiv de
muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare
prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 267 alin. (3) din Codul Muncii, nu a
fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
Art. 93 Salariatul nemulţumit de sancţiunea disciplinară aplicată poate contesta, decizia de
sanctionare la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data
comunicarii.
Art. 94 Nici o masura, nu poate fi dispusa inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare
prealabile, prin convocarea facuta in scris, de catre persoana imputernicita de catre angajator, cu
precizarea obiectului, datei, orei si locului intrevederii.
Art. 95 Neprezentarea salariatului la convocarea facuta, fara un motiv obiectiv, da dreptul
angajatorului sa dispuna sanctionarea fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
CAP. X CRITERII DE EVALUARE A PERFORMNATELOR PROFESIONALE

INDIVIDUALE. PROCEDURA DE EVALUARE A PERFORMNATELOR PROFESIONALE
INDIVIDUALE
Art. 96 (1) Performantele profesionale individuale ale personalului contractual sunt evaluate pe
baza criteriilor de performanta in functie de specificul activitatii compartimentului in care salariatul isi
desfasoara activitatea.
(2) Obiectivele de performanta individuale sunt stabilite prin fisa de post si planurile de
activitate stabilite la nivelul fiecarei structuri din care face parte salariatul.
Art. 97 Activitatea de evaluare a personalului este coordonata de compartimentul resurse umane
al institutitiei.
Art. 98 Evaluarea performantelor profesionale individuale ale personalului se realizeaza de
catre seful structurii in care isi desfasoara activitatea salariatul evaluat denumit in continuare evaluator.
Art. 99 Perioada evaluata este cuprinsa intre 1 ianuarie si 31 decembrie din anul pentru care se
face evaluarea.
Art. 100 Perioada de evaluare este cuprinsa intre 1 si 31 ianuarie din anul urmator perioadei
evaluate.
Art. 101 (1) Procesul de evaluare a performantelor profesionale individuale va avea ca
elemente de referinta:
a) fisa postului
b) fisa de evaluare a performantelor profesionale individuale,
c) Criterii de evaluare.
Art 102 Criteriile de evaluare a performantei profesionale individuale si ponderile lor sunt
urmatoarele :
a) rezultatele obtinute- 55%;
b) asumarea responsabilitatii – 20%;
c) adaptarea la complexitatea muncii, initiative si creativitate – 15%;
d) capacitatea relationala si disciplina muncii – 10%.
20
21
Art. 103 Procedura de evaluare se stabileste prin regulamentul privind criteriile si modul de
evaluare a performantelor profesionale individuale anuale, aprobat de ordonatorul principal de credite,
in conformitate cu legislatia in vigoare, si se realizeaza in principal in 3 etape dupa cum urmeaza:
a) Completarea fisei de evaluare de catre evaluator;
b) Interviul;
c) Contrasemnarea fisei de evaluare;
Art. 104 Promovarea in grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizeaza pe baza
criteriilor stabilite prin regulamentul de organizare si desfasurare a examenului de promovare a
perosnalului contractual, aprobat de ordonatorul principal de credite, in conformitate cu legislatia in
vigoare.
Art.105 Pentru necorespundere profesionala poate fi dispusa concedierea salariatului numai
dupa evaluarea prealabila a salariatului, conform procedurii de evaluare.
CAPITOLUL XI - ALTE PROCEDURI INTERNE

Art. 106 (1) Directorul general va dispune prin decizii interne, obligatorii pt toti angajatii,
masuri de control intern si proceduri reglementate de legislatia specifica, sub forma de norme proprii
ale institutiei, dupa cum urmeaza:
a) control financiar preventiv intern;
b) controlul privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor;
c) procedura privind modul de desfasurare a activitatii de achizitii publice;
d) procedura de inventariere;
e) procedura privind accesul la informatiile de interes public;
f) procedura site
g) regulament de ocupare a posturilor vacante sau temporar vacante;
h) alte proceduri/regulamente aprobate conform legii si aduse la cunostinta personalului prin
grija initiatorului procedurii/regulamentului.
(2) Implementarea masurilor de control se va face tinand seama de nivelul de control al
institutiei, precum si de principiile generale de prevenire si control, obiectivul fiind protejarea
patrimoniului si gospodarirea eficienta, economica si eficace a fondurilor publice, in vederea atingerii
obiectivelor institutiei.
(3) Nerespectarea prevederilor procedurilor interne de la alin. 1 constituie abatere disciplinara.
CAPITOLUL XII - DISPOZITII FINALE
Art. 107 Prezentul Regulament intern se completeaza, de drept, cu prevederile actelor

normative in vigoare.
Art. 108 Orice modificare si completare a acestui Regulament intern va fi propusa Consiliului
de Administratie al C.N.M. ASTRA.
Art. 109 Regulamentul intern se va transmite conducerii sectiilor/serviciilor/birourilor, care il
vor aduce la cunostinta salariatilor din subordine, sub semnatura.
Art. 110 Incalcarea dispozitiilor prezentului Regulament intern constituie abatere disciplinara si
atrage raspunderea disciplinara a salariatilor.
DIRECTOR GENERAL, Sindicatul liber al salariatilor C.N.M. ASTRA,

Olaru Ion Valeriu Presedinte, Secuiu Petru
21
ANEXA nr. 2
la caietul de obiective
Tabelul valori de referinţă ale costurilor aferente investiţiei

Categorii de investiţii în Limite valorice ale investiţiei în Limite valorice ale investiţiei în
proiecte proiecte din perioada proiecte propuse pentru perioada de
precedentă management
2008 - 2010 2011 - 2014
(1) (2) (3)
Mici până la 50.000 lei până la 50.000 lei
Medii de la 50.000 lei până la de la 50.000 lei până la 100.000 lei
100.000 lei
Mari Peste 100.000 lei Peste 100.000 lei

ANEXA 3
Tabelul investiţiilor în programe
Nr. de
Categorii Investiţie Investiţie Investiţie Investiţie
proiecte Nr. de Nr. de Nr. de
de în în în în Total investiţie în
Nr. Programe/surse în proiecte proiecte proiecte
investiţii proiecte proiecte proiecte proiecte program
crt de finanţare primul în anul în anul în anul
în în primul în anul în anul în anul (lei)
an 2012 2013 2014
proiecte an 2011 2012 2013 2014
2011
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12)
1 Investiţii noi. mici
Muzee, expoziţii, medii
2 714.000
amenajări mari
peisagistice 1 420.000 1 294.000
2. Dezvoltarea şi mici 5 120.000 7 170.000 4 60.000 3 40.000
modernizarea
medii 1 100.000 1 80.000 2 180.000 1 100.000 42 12.850.000
infrastructurii
actuale mari 3 525.000 5 3.600.000 6 5.220.000 4 2.655.000
3. Achiziţii muzeale mici
medii 4 600.000
mari 1 250.000 1 100.000 1 100.000 1 150.000
4. Dotări mici 1 50.000 1 50.000
independente medii 1 60.000 3 230.000 1 70.000 8 570.000
mari 1 110.000
5. Total din care: Total Total Total Total Total Total Total Total
nr. investiţie nr. de investiţie nr. de investiţie nr. de investiţie
proiecteîn proiecte în proiecte în proiecte în
în 2011 proiecte în anul proiecte în anul proiecte în anul proiecte
în 2011 2012 în anul 2013 în anul 2014 în anul
(lei) 2012 (lei) 2013 (lei) 2014 (lei)
din care: din care: din care: din care:
6. TOTAL 11 1.045.000 17 4.480.000 17 6.084.000 11 3.125.000 56 14.734.000
7. Surse atrase 1 250.000 1 100.000 1 100.000 1 150.000 4 600.000
8. Bugetul autorităţii 10 795.000 16 4.380.000 16 5.984.000 10 2.975.000 52 14.134.000
ANEXA nr. 4
Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe

categorii de bilete/tarife practicate
Perioada Nr. de proiecte Nr. de Nr. de bilete Venituri propuse

proprii beneficiari (mii lei)
(1) (2) (3) (4) (5)
Anul de 55 162.389 72.540 831.116
referinţă
2010
2011 27 100.000 45.000 460.000
(ultimele 6 luni)
2012 57 250.000 90.000 1.000.000
2013 60 260.000 100.000 1.100.000
2014 62 270.000 110.000 1.200.000
Total: 206 930.000 375.000 3.760.000

Proiect de Management Muzeul ASTRA 2011-2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Management Muzeul ASTRA 2011-2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRUCTURA PROIECTULUI DE MANAGEMENT

A. Analiza socio-culturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi

a.1. instituţii/organizaţii care se adresează aceleiaşi comunităţi;

Municipiul Sibiu, prin aşezarea sa în centrul României, la răscrucea unor importante

a.2. participarea instituţiei în/la programe/proiecte europene/internaţionale;

1. Proiectul Design Recherche Europe Art Metier (DREAM). Designul şi Cercetarea

a.2.3. organizarea celei de a X-a ediţii a ASTRA FILM FESTIVAL 2009

a.2.4. participări la proiecte internaţionale

Colaborări internaţionale derulate de Studioul ASTRA FILM:

a.2.5. participări la programe internaţionale de cercetare:

Nr. Denumirea Colaboratori/Locaţia Perioada

a.3. cunoaşterea activităţii instituţiei în/de către comunitatea beneficiară a acestora;

Secvenţe ilustrative privind prezenţa Muzeului ASTRA în reviste de specialitate din

Secvenţe ilustrative privind prezenţa Muzeului ASTRA în presă în perioada 2008-2010

a.6. profilul/portretul beneficiarului actual:

Pentru realizarea unei strategii eficiente de atragere a publicului este importantă

Conform acestor observaţii Departamentul Marketing. Relaţii publice. Educaţie

a.8. descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul

a.9. utilizarea spaţiilor instituţiei;

a.10. propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii,

În concluzie, prin redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor şi activităţilor se vor obţine

Muzeul ASTRA are profil etnologic, de reprezentare etnoculturală variată: de

Programul de achiziţii muzeale pentru completarea proiectului tematic al Muzeului în aer

Nr. Crt. Denumirea colecţiei Repartizare tematică Total

Structura detaliată a patrimoniului mobil

Complexul Naţional Muzeal ASTRA - achiziţii

Complexul Naţional Muzeal ASTRA - donaţii

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA - achiziţii

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA - donaţii

Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA

Centrul de Informare şi Documentare în Etnologie „Cornel Irimie”

Colecţia rromi Colecţia de la Orlat - din cultura şi arta

Programul de cercetare ştiinţifică a patrimoniului

Cercetare etnografică curentă şi programe de cercetare naţionale şi internaţionale

Realizarea planului editorial:

Programul de conservare şi restaurare a patrimoniului muzeal

Programe de educaţie/instruire derulate de Studioul ASTRA FILM

• Participarea la Forumul European al Muzeelor; Evaluarea finală pentru decernarea

Programul “Tezaure umane vii”

Misiunea Muzeului ASTRA

C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de

Actele de constituire ale Muzeului ASTRA

Proiect de modificarea a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare - Anexa 1

c.3. funcţionarea instituţiilor delegării responsabilităţilor: analiza activităţii

Analiza statului de funcţii:

Consiliu ştiinţific. În domeniul cercetării ştiinţifice, a organizării sau structurării serviciilor,

Nr. Funcţia Subordonarea Subordonaţi Atribuţii

Sistemul de subordonare, conform noii organigrame, evidenţiază importanţa fiecărei

c.4. analiza nivelului de perfecţionare a personalului angajat - propuneri privind

Necesitatea pregătirii profesionale a personalului muzeului este firească într-o

Pentru următorii trei ani, 2011-2014, se impune parcurgerea de către personalul de

Pornind de la analiza experienţei acumulate de Muzeul ASTRA în ultimii ani şi a

10.140,00 lei 1.738,00 lei

d.3. analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor

2008 - Veniturile proprii au fost realizate pe următoarele categorii:

d.4. analiza gradului de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul

d.5. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor;

2008 - ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor: 56,52%;

d.6. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total;

2008 - ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total: 11,12%;

d.7. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie:

d.8. cheltuieli pe beneficiar, din care:

2008: cheltuieli pe beneficiar - 47 lei, din care: