U N I V E R S I TAT E A D I N C R A I O VA

FA C U LTAT E A D E Ș T I I N Ț E – D E PA RTA M E N T U L D E
GEOGRAFIE

M A S T E R : T U R I S M Ș I D E Z VO LTA R E D U R A B I L Ă

POTENȚIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI ȘI

VA L O R I F I C A R E A L U I Î N D E P R E S I U N E A
MARAMUREȘULUI

PROF.COORDONATOR: BOEANGIU SANDU

MASTERAND:LĂCĂTUȘU CATELUȚA
CUPRINS

AȘEZAREA GEOGRAFICĂ
Accesibilitatea
RELIEFUL
Geologie
CLIMA
HIDROGRAFIA
BIOGEOGRAFIA
Obiectivele turistice natural Și antropice
INFRASTRUCTURA DE CAZARE
Forme de turism practicate în zonĂ
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 AȘEZAREA
GEOGRAFICĂ

Depresiunea Maramureşului se prezintă ca o mare

depresiune intramontană sub forma unui mare
golf alungit pe direcţia NV-SE, pe o distanţă de
aproximativ 90 de km.
Este încadrată de Munţii Maramureşului către NE faţă
de care limita este sinuoasă datorită pătrunderii
culmii cristaline Pietrosul Bardăului în interior şi
infiltrării spaţiilor depresionare spre NE printre munţi,
ca cel de pe Valea Ruscovei.
Limita sudică din vecinătatea Munţilor Rodnei şi Ţibleş
este aproape rectilinie corespunzând unui
abrupt tectonic al munţilor respectivi.
Limita vestică, la contactul cu Munţii Oaş şi Gutâi,
devine din nou sinuoasă prin dispariţia faliei şi
eroziunea versanţilor de către râurile maramureşene.
Spre nord-vest, depresiunea se continuă şi dincolo de
hotarul ţării pe teritoriul Ucrainei.
https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/geografie/CORPADE_ANA_Maria_RO.pdf
A C C E S I B I L I T AT E A

Căile de comunicaţie care deservesc

depresiunea sunt reprezentate prin:
 liniile ferate: Salva-Vişeu de Jos
construită în 1949 care a impulsionat
traficul de mărfuri şi călători;
 Sighetu Marmaţiei-Borşa
 Satu Mare-Halmeu-Sighetu
Marmaţiei, ambele construite încă
din a doua jumătate a secolului XIX.
 şosele modernizate prin pasurile
de peste munţi spre Negreşti-Oaş,
spre Baia Mare, Salva-Năsăud, spre
Valea Bistriţei.
 RELIEFUL
Depresiunea Maramureşului, cu origine
complexă (tectonică, de baraj vulcanic şi de
eroziune), se caracterizează printr-un relief
alcătuit din culmi care frecvent se află la 500-
800 m, dar care ajung, în partea centrală, şi la
peste 1000 m. Între acestea se află văi, în
lungul cărora sectoarele de bazinete cu terase
şi aşezări alternează cu mici defilee tăiate în
strate groase de gresii şi conglomerate. Se
impun, prin varietatea peisajelor, culoarele
văilor Vişeu, Iza şi Mara. Este o depresiune
tipic deluros-colinară, cu un relief de
piemonturi,glacisuri, luni și terase.
 GEOLOGIE
Este din punct de vedere genetic o depresiune tectono-erozivă şi
de baraj vulcanic, aşa cum arată factorii care au generat-o:
 mişcările tectonice de ridicare a Carpaţilor şi scufundare a
unor zone din jur demonstrată de falia de pe flancul nordic al
Munţilor Rodnei (falia Dragoş-Vodă) ce se continuă pe Valea
Botizei la poalele Ţibleşului;
 manifestările vulcanice neogene de anvergură care au ridicat
barajul de pe latura vestică;
 acţiunea eroziunii diferenţiale. Ca urmare a acţiunii factorilor
de mai sus, geneza ei a parcurs mai multe etape:
 Etapa iniţială de scufundare a acestui spaţiu depresionar extins
între Munţii Maramureş şi aliniamentul de masive cristaline
Rodna-Preluca-Dealu Mare(Ţicău)-Codru şi formarea marii fose
a Maramureşului, care a funcţionat ca un golf marin. Scufundarea
s-a produs în Cretacicul superior şi zona a funcţionat ca un golf
marin în care s-au acumulat materiale sedimentare în toată
perioada Paleogenului;
 A doua etapă în evoluţia depresiunii corespunde puternicelor
manifestări vulcanice neogene, când datorită erupţiilor succesive
se formează lanţul vulcanic Oaş-Ţibleş care limitează golful
paleogen, transformat în lac în care se acumulează masiv
depuneri sedimentare (marne, gresii, calcare, tufuri vulcanice,
gipsuri, sare gemă etc.).
 În a treia etapă de la sfârşitul Pliocenului şi începutul
Cuaternarului, regiunea este exondată şi intră sub acţiunea
agenţilor modelatori subaerieni.
Sub aspect morfologic, Depresiunea Maramureşului este tipic colinară incluzând zone piemontane şi
culmea (interfluviul) care separă văile Izei şi Vişeului. În cadrul ei se individualizează trei trepte morfologice:
a) Dealurile Maramureşului sau zona de interfluviu Vişeu-Iza se întind între şaua de la Moisei şi Valea
Tisei în nord, sub forma unei dorsale care separă bazinele Vişeului şi Izei. Prezintă o intensă fragmentare cu
înşeuări în dreptul vechilor trasee hidrografice. Despăduririle intense provoacă degradări şi alunecări de teren.
b) Piemonturile Maramureşului sau treapta piemontană, sunt bine dezvoltate pe latura vestică şi sudică
a depresiunii, respectiv la poalele Munţilor Rodnei şi a lanţului vulcanic
c) Vatra Maramureşului sau treapta joasă a depresiunii drenată de vaile râurilor care o străbat: Valea
Vişeului cu o serie de lărgiri şi îngustări, cu terase în zonele de confluenţă cu afluenţii săi în care se detaşează
depresiunile-golfuri Ruscova şi Borşa;
- Valea Izei, cu aceeaşi alternanţă de îngustări şi lărgiri cu terase dezvoltate (în număr de şase); caracter
depresionar prezintă şi Valea Marei care străbate Podişul Şugatagului din formaţiuni sedimentare între care şi
depozite salifere;
- Valea Tisei desfăşurată între localităţile Lunca la Tisa şi Teceu Mic, cu largă extindere la confluenţa
cu Iza şi Săpânţa, unde îngemănarea agestrelor de depunere au favorizat o veche arie de locuire. Face graniţa
ţării cu Ucraina pe 62 de km. Lunca şi terasele ei sunt locurile cele mai joase, sub 300 de metri, din
Depresiunea Maramureşului .
Alături de acestea se mai poate aminti de rama înaltă a depresiunii la contactul cu munţii înconjurători,
unde pădurile capătă o extensiune mai mare, cu deosebire la est de Vişeu, urcând pe glacisul Vişeului până la 750-800 m.
 CLIMA
În Depresiunea Maramureş, bine încadrată de
munţi, dar deschisă circulaţiei maselor de aer
din V şi NV, climatul este tot mai rece şi umed pe
direcţia V-E (temperaturile scad de la Sighetu
Marmaţiei spre Borşa astfel: media anuală de la
8,5ºC la 6ºC, în ianuarie de la -3ºC la -5 ºC, iar în
iulie de la 18ºC la 16ºC, precipitaţiile medii
anuale cresc de la 800 mm la 1000 mm, iar stratul
de
zăpadă se menţine de la 75 zile la 120 zile anual).
Existenţa culoarelor de vale şi a bazinetelor
depresionare favorizează inversiunile termice.
Aceste condiţii, deşi aspre, permit desfăşurarea
activităţilor turistice tot timpul anului, dar
diversificate după sezon. O notă în plus este dată
de durata
menţinerii stratului de zăpadă care permite
practicarea sporturilor de iarnă (Borşa).
 Valea Râului Iza

HIDROGRAFIA
În ceea ce priveşte reţeaua hidrografică, se poate spune că a avut
şi ea propria ei evoluţie corelată cu cea carpatică. Astfel, iniţial
a existat un singur organism hidrografic al Izei spre care se
îndreptau afluenţii de
pe ambele flancuri muntoase din est şi vest. Vişeul s-a format
ulterior prin captarea succesivă a râurilor care şi aveau obârşia
în Munţii Maramureşului. Formarea celor două mari văi care
https://experiencemaramures.com/valea-raului-iza /
străbat depresiunea, Iza şi Vişeul
este confirmată de succesiunea teraselor (şase la număr), cea
superioară fiind pe Vişeu. Lacurile se află în ocnele masivelor Lacul Ocna Șugatag
de sare la Ocna Şugatag şi Coştiui. Vişeul şi Iza, prin debitele
lor dispun de un real potenţial energetic dar şi în domeniul
ihtiofaunei(dominând păstrăvăriile). Datorită condiţiilor
geologice şi hidrologice specifice, Depresiunea Maramureşului
adăposteşte numeroase surse minerale de diferite tipuri:
clorosodice, sulfuroase, feruginoase, carbogazoase etc., apărute
ca urmare a spălării depozitelor de către apele de adâncime, prin
intermediul fracturilor adânci prin care gazul carbonic a pătruns
în stratele acvifere din aglomeratele andezitice ori depozitele
sedimentare, în jurul aureolei mofetice de sub Toroiaga, în Vaser
şi pe Valea Vinului etc.
https://maramuresenii.ro/lacurile-de-langa-ocna-sugatag/lacuri-ocna-sugatag/
 BIOGEOGRAFIA

Vegetaţia arborescentă cuprinde păduri de

fag, păduri de gorun, paltin şi păduri de
stejar în zonele
joase; suprafaţa pădurilor s-a redus
sensibil, iar terenul este acum utilizat
agricol. Vegetaţia ierboasă cu multe specii
de graminee formează pajiştile şi fâneţele
naturale. Fauna este una diversificată și
bine reprezentată de mai multe specii .
 OBIECTIVELE
T U R I S T I C E N AT U R A L

Rezervația naturală Pădurea Crăiasca

Rezervația de gorunet de la Ronișoara
Pădurea de larice Coștiui
Tăurile si turbăria plutitoare de la Hoteni
Zona umeda a Tisei Superioare
Lacul Sarat si Izvorul de slatina de la Costiui
Lacul Sarat(Lacul Francisc) si izvorul de slatina
din apropierea Bailor Noi de la Costiui
Lacurile cu apa sarata de la Ocna Sugatag.
Mlaștina Poiana Brazilor

Lacul Ocna Șugatag

https://maramuresenii.ro/lacurile-de-langa-ocna-sugatag/lacuri-ocna-sugatag/
 Rezervatia Dealul
Solovan
Rezervatia de gorunet Rezervaţia PĂDUREA CRĂIASA
Ronisoara

O B I E C T I V E L E T U R I S T I C E N AT U R A L
 Cimitirul Vesel din Săpânţa
OBIECTIVELE
TURISTICE ANTRPICE
Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistente
Muzeul Satului Maramuresan
Casa Muzeu “Ioan Mihalyi de Apsa”
Muzeul Culturii si Civilizatiei Evreiesti din Maramures,
Casa Memoriala Elie Wiesel
Casa Memoriala a prozatorului Alexandru Ivasiuc
Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil
Staţiunea balneoclimaterică Ocna Şugatag
Statiunea balneoclimaterică și de odihnă Borșa
Bisericile din lemn
(monum. arhitectonice)
Bârsana
Budești
Șurdești
Poienile Izei
Ieud
Plopiș
Rogoz
https://www.descopera.ro/cultura/19788363-cimitirul-vesel-din-sapanta-locul-unde-secretele-mortilor-ajung-chiar-pe-
Baile Costiui cruci
 Biserica de lemn
Memorialul Staţiunea
„Cuvioasa Paraschiva”
Victimelor balneoclimaterică Ocna
din Poienile Izei
Comunismului si al Şugatag
Rezistenţei

Muzeul Satului
Maramuresan Casa Memoriala Elie
Wiesel
Biserica de lemn „Sfinții
Arhangheli Mihail și Gavril”
din Plopiş

Mănăstirea
Bârsana

Casa Memoriala a prozatorului

Alexandru Ivasiuc
INFRASTRUCTURA DE CAZARE

Structuri de primire turistica cu functiuni

de cazare turistica pe tipuri de structuri în
Depresiunea Maramureșului

1 0 6 9 7 9 ORAS VI SE U DE SUS 14

1 0 6 7 4 6 ORAS BORSA 31

1 0 6 5 5 9 M UNI CI PI UL SI GHE T U M ARM AT I E I 21

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
 F O R M E D E T U R I S M P R A C T I C AT E Î N Z O N Ă

Mulţimea obiectivelor turistice, valorosul potenţial

etno- folcloric dar şi peisajele inedite au
impus desfăşurarea unei variate activităţi turistice
unele devenind tradiţionale. Importante sunt:
I. Turism de odihnă, recreere, tratamente
balneare în staţiunile Ocna Şugatag şi Borşa
II. Ecoturism
III. Agroturism
IV. Turism prilejuit de organizarea diferitelor
sărbători populare tradiţionale
V. Turism oeno-gastronomic
VI. Turism religios
VII. Turism cultural
 CONCLUZII

În concluzie, prin toți factorii analizați anterior pe

parcursul parcursul lucrări putem afirma faptul că
Depresiunea Maramureșului prezintă un potențial
turistic bine dezvoltat din punct de vedere al reliefului
propice care favorizează dezvoltarea unui numar mare
de forme de turim.
În urma analizei tuturor factorilor geografici care
contribuie la dezvoltarea turismului în zona
Depresiunii Maramureșului , remarcăm faptul că prin
caracteristicile sale din punct de vedere al poziției
geografice, condițiilor de relief, geologice, climă,
biogeografie și hidrografie, acestea prezintă un
potențial natural cu un grad de atractivitate ridicat.
Turismul în regiune poate presupune odihnă ,
recreere,agrement , tratament cât și cultură ,religie și
gastonmie.
 BIBLIOGRAFIE
Căndea Melinda – Potentialul turistic al Romăniei
Ciangă, N. (1997), Turismul din Carpaţii Orientali. Studiu de Geografie
umană, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
S. Boengiu 2022-Potențialul turistic al reliefului (notă de curs,
Universitatea din Craiova)
Ș.Cristina 2021-Suport de curs Carpații și subcarpații
Moldovan C. – Ghid turistic al jud. Maramureş, Editura sport-turism,
Bucureşti, 1997
Stanciulescu G. (coordonator) – Tehnologia turismului, manual cls XI-XII,
Editura Niculescu
ABC, Bucuresti 2004
http://www.rurced.com/pdf/ro/strategia.pdf
http://www.rasfoiesc.com/business/afacen7t
urism/Program-de-valorificare-al-pot15.php
http://www.discover- maramures.com/ro/transport/
http://www.rasfoiesc.com/business/afacen7t
urism/Program-de-valorificare-al-pot15.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul Maramure%C8%99
https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/geografie/
CORPADE_ANA_Maria_RO.pdf
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
 Vă
atenția
mulțumesc
acordată!
pentru