Rezervatii naturale

Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si
conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier,
hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.

Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea
unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe
suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa,
zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale
sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si
care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea
resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase.

Rezervatia naturala PIETROSUL MARE (M-tii Rodnei) situatia in jurul Vf. Pietrosul (2303 m) pe
teritoriul administrativ al orasului Borsa si al com. Moisei, are o suprafata de 3.300 ha compusa din gol
de munte si zona impadurita. Rezervatia are un caracter complex, prezinta o mare importanta
stiintifica, si peisagistica.

Rezervatia de cocos de mesteacan CORNU NEDEII - CIUNGII BALASINII situata in M-tii

Maramuresului avand o suprafata de 800 ha, se afla pe teritoriul administrativ al orasului Borsa.

Stancariile calcaroase SALHOI - ZAMBROSLAVII - si rezervatia botanica SALHOI - cuprinde 2 mici

suprafete de teren pentru protectia plantei cochlearia pyrenaica var. borzeana are o suprafata de 5 ha
care cuprinde stancariile calcaroase SALHOI - rezervatie geologica.

Rezervatia naturala IZVORUL ALBASTRU AL IZEI (izbucul + pestera) - este situata pe raza com.
Sacel. Pestera s-a format la zona de contact dintre sisturile cristaline a muntilor Rodnei si zona
calcaroasa, avand o lungime de 2500 m. Apa iese la suprafata printr-un izbuc, unic ca debit si
frumusete.

Rezervatia de gorunet RONISOARA - rezervatie forestiera situata pe raza Ocolului Silvic Sighetu
Marmatiei in perimetrul com. Rona de Sus - in suprafata de 62 ha.

Rezervatia de larice COSTIUI - are o suprafata de 0,7 ha apartine Ocolului Silvic Sighetu Marmatiei cu
exemplare viguroase de larice.

Rezervatia POIANA BRAZILOR - situata in hotarul com. Sapantei avand o suprafata de 4 ha,
caracteristica sa principala fiind prezenta jneapanului (pinus mugo) la cea mai joasa altitudine (970 m)

Rezervatia PADUREA CRAIASCA - arborele de gorun si larice situata in vecinatatea Statiunii balneo-
climaterice Ocna Sugatag, in suprafata de 44 ha, se afla in administratia Ocolului Silvic Mara.

Rezervatia TAUL MORARENILOR - lac natural, aflat pe raza satului Breb, in versantul nord a muntilor
Gutai, ocrotit pentru flora specifica de mlastina.

Rezervatia PESTERA IALOMITEI este situata in zona Cocora si batrina si cuprinde padurile de molid
cu exemplare de larice si zambru. Tufarisurile de jneapan si multe plante endemice (ghintura,
nepticoasa, secara de munte, etc.). Se adauga relieful carstic de pe vaile Ialomitei si Horoabei.

Rezervatia botanica VARFUL OMUL contine asociatiile de tundra alpine cu o serie de ierburi
endemice pentru Carpatii Meridionali.
Rezervatia ZANOAGA se intinde pe versantul sudic si vestic al muntelui Zanoaga si pe versantul
drept al Cheilor Zanoaga Mare. Conserva unele specii termofile, submediteraneene sau baltice,
frecvente pe abrupturi calcaroase si grohotisuri, ,precum si padurea seculara de molid.

TURBARIA LAPTICEI se afla pe stinga Ialomitei, intre Cheile Coteanului si Tatarului. Detine o
asociatie de muschi, bumbacarita si rogoz, alaturi de care mai vegeteaza doua specii de salcie pitica.

Rezervatia forestiera si geologica CHEILE TISIEI se afla pe cursul inferior al vaii Tisitei (2,5 km aval
de localitatea Lepsa - Muntii Vrancei), cu monumentalele sale chei. Constituia geologica variata,
structura geologica complicata a formatiunilor , precum si tectonizarea intensa, au condus la aparitia
unui microrelief aparte, reprezentat prin polite situate la diferite inaltimi, pereti stincosi, surplombe,
jgheaburi, povirnisuri concave, etc. De asemenea rezervatia mai cuprinde si valoroase elemente
flositice si lemnoas

Rezervatie Cheile Turzii complexa, geologica, floristica si faunistica, cu o suprafata de 175,70 ha,
sunt situate in Podisul Pordeiului (M-tii Trascau), in apropiere de Turda.
Cheile reprezinta o despicatura adanca de 350 m, care se intinde pe o lungime de 3,5 km, ce au luat
nastere prin adancirea treptata a vaii paraului Hasdate, incepand din Pliocen.
De-a lungul cheilor se cunosc cca 60 de pesteri, arcade si firide, dintre care opt depasesc lungimea de
20 m, cea mai mare atingand 120 m. Aceste interesante fenomene carstice s-au format in calcare de
varsta Jurasica (Tithonic), ce se marginesc spre est cu tufuri porfirice de varsta Triasica, iar spre vest
cu sisturi marnoase, marne calcaroase, gresii conglomerate, reprezentand depozite ale Cretacicului Inf.
Cheile Turzii sunt remarcabile si prin vegetatia lor, bogata si interesanta, cu relicte tertiare, glaciare,
elemente stepice, balcanice si mediteraneene.Flora acestei regiuni cuprinde cca 1000 de specii de
plante, unele fiind relicte tertiare :scorusul-Sorbus dacica si usturoiul de stancarii-Allium obliqum.
Fauna reprezinta o alta bogatie a acestor chei. Entomologii au intalnit aici numeroase specii de fluturi
(Dysaurex, Heterogynis, Eublema).

CHEILE RAMETULUI situate in estul Muntilor Trascau, pe cursul mijlociu al piriului Rimet, cheile
Rimetului au o lungime de aproximativ 100m si reprezinta o rezervatie geologica, paleontologica si
speologica..
Anterior momentului inceperii modelarii cheilor, in zona vaii Rimetului au avut loc procese de captare
dinspre Valea Muresului, unde miscarile de subsidenta au generat un nivel de baza mai coborit decit
al Ariesului (in zona Salciua). Astfel, un afluent al Muresului a captat in zona actuala a cheilor un riu
care se indrepta dinspre actuala depresiune Mogos (intre Muntii Metaliferi si Muntii Trascaului) spre Aries.
Captarea s-a produs la 950 m altitudine, nivel care se racordeaza cu pesterile din versantul sting al cheilor.

Geneza cheilor Rimetului este legata in faza a doua de existenta unei lentile de calcare jurasice si de
dezvoltarea proceselor endocarstice. Pe lungimea cheilor exista urme ale unei vechi pesteri, care
avea forma unui tunnel. Prabusirea treptata a tavanului pesterii a favorizat aparitia si evolutia
ulterioara a cheilor. Foarte dezvoltate sint marmitele, situate la nivelul apei sau suspendate, care
reprezinta etape ale adincirii cheilor in calcare (exemplu cele din zona 'La cuptoare').
Se mai gasesc versanti in forma de V, cu turnuri, stilpi, diaclaze si grote.
In apropiere se afla minastirea Rimet care detine si o casa de oaspeti. Pe valea Rimetului se mai afla
si 47 de pesteri si numeroase doline, lapiezuri si turnuri. (Pestera Ornesului, Pestera Stearpa)
Acces: pe soseaua modernizata care pleaca din orasul Teius, trecind prin satele Stremt si Geoagiu de
Sus, sau pe traseele turistice putin marcate dinspre satul Salciua, valea Ariesului sau satul Cheile
Intregalde.

Rezervatia DOISPREZECE APOSTOLI adaposteste statui - martori de eroziune - cu forme zoo- si

antropomorfe, stane de piatra modelate de catre natura dealungul timpului. Sint alcatuite din
aglomerate vulcanice mai rezistente la actiunea proceselor exogene. Relieful cu stinci cu forme
curioase a luat nastere prin actiunea de eroziune a apelor de siroire si cu regim torential, care au
compartimentat placa de aglomerate vulcanice in fragmente din ce in mai mici. S-au adaugat procese
de inghet-dezghet (cu actiunea apei din fisuri), descompunere chimica, precum si eroziunea eoliana.
Dintre stincile mai importante se pot cita: Mosul (cu 3 fatete distincte, dar toate cu chip uman),
Mucenicul, Lucaciu, Maresalul, Ramses II,Godzila. Aglomeratele vulcanice au generat cele mai
fantastice forme, acolo unde eroziunea a fost foarte activa, reusind sa modeleze materialele rezultate
din eruptii vulcanice. Astfel, apar stanci uriase (40 - 50 m inaltime), pereti verticali, stinci cu aspect de
turnuri sau piramide, stinci cu forme fantastice - ciuperci, figuri bizare, asemenea unor sfincsi.

LACUL ROSU este cel mai tipic lac de baraj prin surpare si alunecare din Romania, fiind situat in
Carpatii Orientali, pe valea Bicazului, inainte de a intra in cheile cu acelasi nume.
Lacul s-a format in 1837, in urma declansarii unei surpari de pe pantele virfului Ghilcos. Materialul
alunecat s-a oprit la baza virfului Suhard de pe partea opusa a riului. Aceasta alunecare a fost corelata
cu un cutremur produs in regiunea Vrancea in aceeasi perioada. Prin formarea lacului in spatele
barajului a fost inundata padurea care se gasea in fundul vaii. Trunchiurile brazilor se mai pastreaza si
astazi in depresiunea lacului, care strapung apa iesind la suprafata ca niste sulite, amplificind misterul
lacului si intarind denumirea lui de 'ucigas'.
Numele de Lacul Rosu vine de la aluviunile roscate care sint transportate de cel mai important affluent
- piriul Rosu. Prezenta lacului in mijlocul Carpatilor Orientali, la jumatatea distantei dintre Georghieni si
Bicaz, peisajul variat dar inzestrat cu numeroase raritati cum sint Cheile Bicazului - monument al
naturii - a dus la dezvoltarea unei frumoase statiuni de odihna, Lacul Rosu.
Suprafata lacului este de 12,6 ha si adancimea maxima de 10,5 m.

BABELE SI SFINXUL Bucegilor reprezinta martori de eroziune, in care factorul geologic raspunzator
este eroziunea eoliana, manifestat prin procese de distrugere (eroziune), transport si sedimentare a
materialului rezultat. Procesul este coraziunea sau roaderea pietrei sub actiunea vintului, rezultind
forme ciudate de stinci si pietre. Roaderea se datoreaza particulelor de praf sau nisip existente in
suspensie, in masa de aer ce loveste necontenit asupra stincilor. Slefuirea rocilor se manifesta in
special in regiunile aride, unde vinturile au in general directii constante. Datorita faptului ca unele roci
sint alcatuite din particule cu duritati diferite sau neomogen cimentate, apar forme variate de relief ce
poarta denumiri diferite, in functie de aspectul morfologic pe care il prezinta.
Se intilnesc destul de frecvent pe crestele inalte si golase ale muntilor, ciuperci si sfere eoliene, stilpi
eolieni, ace, ziduri, saltele,nise, buzunare si faguri eolieni. Ciupercile eoliene amintesc prin aspect de
ciupercile adevarate, intilnite in general in roci dure de tipul gresiilor si conglomeratelor, iar formarea
lor se explica prin roaderea mai intensa la baza stratelor, acolo unde aerul are la dispozitie mai mult
material in suspensie cu care sa actioneze. Cele mai cunoscute sint ciupercile din Bucegi (Babele si
Sfinxul)), create in timp de zeci sau chiar sute de mii de ani.
In tara noastra ciuperci eoliene se mai intilnesc in Platoul Mehedinti, in gresiile din bazinul
Transilvaniei si mai ales in cele din Carpatii Orientali.
Alte forme de stanci aparute in urma eroziunii eoliene in aria Carpatilor romanesti sunt: Sfere eoliene
in gresiile de Tarcau, de Kliwa si de Fusariu in Carpatii Orientali, stilpi si coloane eoliene in andezitele
din lantul vulcanic Oas-Gutii-Tibles-Calimani-Harghita, in Ceahlau, acele eoliene Acul Cleopatrei din
Muntii Fagaras si Pietrele Doamnei din Rarau.
REZERVATIA NATURALA
          CREASTA COCOSULUI

   
Are o auprafata de 50 ha si este ocrotita conform legii nr.5/2000 sub codul 2577.
 Rezervatia este amplasata in Muntii Gutai, in judetul Maramures, la o distanta de aproximativ 35
km de orasul Baia Mare. In cadrul rezervatiei se evidentiaza "Creasta Cocosului", care da
numele rezervatiei, reprezentand o colina ascutita, crenelata, de circa 200 m lungime, aflata la o
altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spatiala aproape verticala, dupa directia NV - SE. La
sud de creasta principalã se aflã centrele miniere Baia Mare, Baia Sprie si Cavnic, centrul turistic
Mogosa si Complexul Suior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde taurile de munte Chendroaisei si
Morarenilor."
FLORA
Aria protejata Creasta Cocosului se remarca printr-o flora si o vegetatie tipice etajului subalpin. Daca de jur
imprejur, pana sub creasta vegetatia este constituita din paduri de fag apartinand asociatiei Luzulo-
Fagetum silvaticae si pajisti din categoria nardetelor, edificate de Nardus stricta si apartinand asociatiei
Potentillo (ternatae)-Nardion Simon 57, pintenul cristalin care este Creasta Cocosului are particularitati
evidente.    Subetajul montan superior lipseste, absente fiind molidisele trecandu-se de la vegetatia tipica a
subetajului montan inferior reprezentata prin fagete la etajul subalpin. Cu toate ca suprafata delimitata de
masivul Creasta Cocosului este relativ restransa se remarca o vegetatie diversa, mozaicata, asociatiile fiind
reprezentate prin fitocenoze de dimensiuni restranse .
   Vegetatia este constituita, in special din asociatii
pitice edificate de arbusti si de plante ierboase. Pe
versantul rasaritean care se intinde de la piciorul crestei
spre baza masivului, spre Cavnic, panta era acoperita
de o frumoasa fitocenoza a asociatiei Pinum mugi
carpaticum (Soó 30) Szafer, Pawl., Kulcz. 31. Cu toate
ca se cunoaste importanta ecologica deosebita a
acestor jnepenise fitocenoza de referinta a fost
incendiata cu ani in urma fara a avea posibilitatea de
ase reface.
Astazi exista doar trunchiurile si ramurile de Pinus
mugo. Insular la baza crestei s-au instalat fitocenoze ale
asociatiei Campanulo-Juniperetum nanae Simon 66,
edificata de ienupar. Optimul acestor fitocenoze este
oferit de substratul acidofil de pe coastele abrupte cu
pietrisuri si bolovanisuri, unde indeplinesc un rol
protector important prevenind declansarea proceselor
erozionale.
   
Cea mai mare parte din suprafata teritoriului de
referinta este ocupata de asociatia edificata de
afin si merisor. Fitocenozele apartin asociatiei
Vaccinietum myrtili (Fekete-Blatny 14) Sz.,
Pawl. et Kulcz 27, Soó 28, Buia et al. 62. Se
prezinta sub forma unor palcuri compacte de
afin si merisor.

Din punct de vedere floristic cu subulate dispuse cate trei intr-

toate ca suprafata este un verticil si cu seminte
restransa Creasta Cocosului inconjurate de un invelis carnos
prezinta o diversitate de specii, ca niste bobite albastrui
multe dintre ele inedite pentru brumate. Pe langa rolul
altitudinea la care se gasesc si ecologic, semintele sale sunt
deosebit de decorative. utilizate la aromatizarea ginului,
   Dintre gimnosperme este iar uscate sunt boabele de
prezent ienuparul Juniperus enibahar.    
communis, specie arbustiva,
sempervirescenta prezentand
frunze acicular-
Jneapanul, Pinus mugo, altadata prezent astazi lipseste datorita actiunii antropice de defrisare si
incendiere. Pentru a aminti speciile mai frecvente vorbim de cele care edifica principalele asociatii
prezente: Vaccinium myrtillus, afinul si Vaccinium vitis-idaea, merisorul specii subarbuste de munte cu
certe calitati ecologice (prin asociatiile pe care le constituie), alimentare si medicinale.
   Din diversitatea de ierburi, prin frumusetea lor se remarca mai multe specii apartinand diferitelor familii
botanice:
   Gymnadenia conopsea, ura, din familia Orchidaceae, este o pecie perena, cu tulpina cilindrica, verde-
galbui, cu frunze liniare sau ingust-lanceolate verzi-albastrui, inflorescenta este cilindrica, multiflora cu flori
mici, rozee sau purpuriu-deschis, pintenate. Se intalneste pe stancarii inierbate.
   Lilium martagon, crin de padure, crin de munte, planta ocrotita din familia Liliaceae, deosebit de
decorativa prin florile sale. Are in sol un bulb, iar suprateran o tulpina florifera cu frunze lanceolate
dispuse in verticil si flori mari roze cu puncte purpurii cu cate 6 tepale rasfrante.
   Antennaria dioica, parpian, siminic, din familia Asteraceae (Compositae), este o specie ierboasa
perena, mica, paienjeniu-paroasa, cu flori mici unisexuate grupate dioic in calatidii mici. Este prezenta in
pajisti sarace cu substrat pietros.   Scorzonera rosea, din familia Asteraceae (Compositae) este o planta
de cca 40 cm inaltime, tulpina neramificata poarta in varf un calatidiu cu flori ligulate roze. Este sporadica
in pajistile umede si umbroase.
 Dianthus cartusianorum, pana la 30 intr-o
garofite, din familia inflorescenta.
Caryophyllaceae, cu tulpina Petalele sunt roz-purpurii.
de cca 50 cm, frunzele Planta este deosebit de
opuse lanceolate, iar florile decorativa
sunt solitare sau grupate

  

Homogyne alpina, rotunjoare, din
familia Asteraceae (Compositae), specie
perena, alpin-europeana, de talie mica
nedepasind 40 cm, cu frunze rotunde, cu
marginile dentate, pe fata superioara verde
inchis, iar pe cea inferioara alb-tomentoase,
cu o tulpina florifera purtand in varf un
capitul cu flori roze tubuloase.
Melampyrum saxosum, din familia
Scrophulariaceae, este o specie
semiparazita pe radacinile altor ierburi,
anuala, are talie mica, florile albe cu corole
bilabiate, labiul inferior cu striuri rosii si
uneori cu doua pete galbene. Este prezenta
pe stanci inierbate si este endemica pentru
Carpati.
   Ligusticum mutellina, brie, brioala, din
familia Umbelliferae (Apiaceae), este o
specie perena alpin-europeana, de cca 50
de cm, frunzele sunt divizate in segmente
liniare, iar floricelele mici, roze sunt grupate
in inflorescente de tipul umbelelor compuse.
Este prezenta in muntii din centrul si sudul
Europei.
    Campanula carpatica, cadelnita, familia
Campanulaceae, este un endemit carpatic,
este scunda, are frunzele triunghiular-ovate,
lung petiolate si flori mari, cu corola in forma
de cupa larga de culoare albastra. Prefera
stancile umbrite.
   Saxifraga paniculata, iarba surzilor, familia
Saxifragaceae, este o specie care la baza
are o rozeta de frunze carnoase cu
marginile dintate, o tulpina florifera in varf cu
o inflorescenta paniculata cu floricele albe-
galbui. Prefera stancile si locurile scheletice,
pietroase. Este prezenta in Carpati, in Alpi,
in Asia.
   Luzula luzuloides, horsti, malaiul
cucului, din familia Juncaceae, este o
specie ierboasa, perena, cu frunzele
liniare, cu marginile ciliate. Inflorescenta
laxa este formata din floricele mici albe-
verzui. Prefera solurile sarace si acide.

FAUNA
ninus uliul pasarar, Motacilla cinerea
codobatura vanata.

In padurile din zona intalnim printre altele

specii valoroase din punct de vedere cinegetic:
Ursus arctos ursul brun, Cervus elaphus cerbul
carpatin, Capreolus capreolus capriorul, Canis
lupus lupul, Sus scrofa mistretul, Vulpes vulpes
vulpea, Martes martes jderul etc. Dintre
pasari : Aquila chrysaetos acvila de stanca,
Aquila pomarima acvila tipatoare, Accipiter
Judetul Suceava

Flora si fauna confera judetului Suceava o inegalabila frumusete si atractivitate. Ponderea

vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o compozitie de
79,4% rasinoase si 20,6% foioase.
Padurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei, mesteacan si o
mare diversitate de arborisuri. In amestec se gasesc plopul, paltinul, sorbul, malinul, scorusul si mai
rar tisa.
Dintre arbusti amintim zmeurul, afinul, macesul si merisorul. Exista si cativa arbori ocrotiti: Stejarul din
Casvana (500 ani), Stejarul din Botosana (350 ani), Ulmii din Campulung Moldovenesc (500 ani).
Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si
cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de
mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite.
Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul,
mreana, cleanul, scobarul s.a. Sub egida Academiei Romane sunt protejate si ocrotite peste 20 de
rezervatii naturale:
Rezervatii geologice - Cheia Moara Dracului; Stratele geologice de la Pojorita; Clipa triasica de pe
paraul cailor - Fundu Moldovei.
Rezervatii forestiere - Codrul multisecular de la Slatioara; Padurea multiseculara de pe masivul
Giumalau; Padurea de la Zamostea; Tinovul mare de la Poiana Stampei si Saru Dornei.
Rezervatii floristice - Fanetele seculare de la Ponoare - Bosanci; Fanetele seculare de la Frumoasa-
Moara; Fanetele seculare de pe muntele Todirescu - Masivul Rarau; Mestecanisul pitic de la Lucina;
Strugurele ursului de la Benea - Moldova Sulita; Complexul de nuferi din Salcea.
Rezervatii mixte - Complexul natural-geologic de la Zugreni; Complexul geologic din Calimani;
Turbaria de la Gradinita.

Ana Ramona-Constantina
Cls a 10-a S.A