MUNII RODNEI

CARACTERISTICI
GENERALE ALE RELIEFULUI

CARACTERISTICI GENERALE
ALE RELIEFULUI

Muntii Rodnei snt considerati una din cele mai

reprezentative unitati montane din Carpatii
Orientali. Fata de zonele vecine se impun prin
masivitate si prin suprafata mare (peste 45 km
lungime, peste 25 km latime si aproape 1 300 km2
suprafat), constituind un adevarat bastion
carpatic, care, pe lnga diversitatea formelor de
relief, dispune de o mare varietate a vegetatiei si
faunei, cu cteva raritati nsemnate, de valoroase
resurse ale subsolului din gama minereurilor
neferoase, izvoare minerale etc (dup Iuliu si Ana
Buta Muntii Rodnei).

Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai

abrupte si scurte spre nord, lungi si puternic fragmentate
de o retea hidrografica bine dezvoltata spre sud, o
creasta principala lunga si continua orientata nord-vest,
numeroase circuri glaciare, custuri si vrfuri abrupte.

Asimetria aceasta scoate n evidenta succesiunea de

culmi desprinse de o parte si de alta a culmii centrale,
care prezinta doua noduri orohidrografice impresionante:
Pietrosu (n vest) si Ineu (n est) - doua dintre cele mai
importante compartimente ale Muntilor Rodnei. Se poate
spune si de un al treilea compartiment, situat n vestul
culmii principale Batrna-alcatuit din formatiuni
sedimentare de vrsta cretacica.

INEU nglobeaza compartimentul estic al Muntilor Rodnei,

fiind un adevarat centru orografic de unde culmile muntoase
se rasfira n toate directiile. Este constituit din roci cristaline
puternic metamorfozate (micasisturi, paragnaise cu
amfibolite, sisturi epimetamorfice din seria Repede, sisturi
sericitografitoase, solzi de calcare), deseori acoperite cu
depozite glaciare si grohotisuri. Forma lui, asemanatoare
unui con, culmineaza n vrful Ineu (2279 m) vezi foto 1. El
domina o suprafata aproape plana, cuprinsa ntre 1 8002
000 m altitudine, denumita Platforma Nedeilor.

Din centrul orografic Ineu se desprind cteva culmi

secundare: Piciorul Tomnatecului si Piciorul Plescutei spre
nord, culmea Dosul Gajei spre est, Piciorul Ineut - Vrful Rosu
spre sud-est, Piciorul Craciunel spre sudvest, separate ntre
ele prin vai dispuse radial.

PIETROSU, cel de-al doilea compartiment al Muntilor Rodnei,

este limitat de Saua Galatului (n est) si Saua Tarnita Batranei
(n vest). Petrografic, este constituit din sisturi sericitocloritoase, filite, benzi de amfibolite (versantul sudic) si benzi
de calcare (versantul nordic), acoperite cu depozite glaciare si
conuri de grohotisuri. Din punct de vedere morfologic este
alcatuit din trei ramuri principale, ale caror altitudini depasesc
2000 m. Prima ramura este situata ntre Saua Galatului si
vrful Buhaescu Mare si reprezinta portiunea centrala a crestei
principale. n lungul ei snt presarate vrfuri semete ce
depasesc 2 000 m, ca cele ale Galatului (2048 m), Laptelui
Mare (2172 m), Negoiasa Mare (2041 m), Repede (2047 m),
Cormaia 2033 m), Obarsia Rebrii (2052 m) etc. Aceste vrfuri,
cu versanti abrupti si caldri glaciare adanci, adapostesc mari
ntinderi de jnepenisuri.

Munii Rodnei fac parte din grupul de nord al Carpailor Orientali. Cu

nlimea maxim de 2.303 de metri, atins de piscul Pietrosul, Munii
Rodnei sunt cei mai nali i mai greu de strbtut din lanul Carpailor
Orientali.
Culmea principal o lungime de peste 50 km i o lime de 30-40 km,
orientat est-vest, abrupt spre nord i domoal spre sud.
Munii apar sub forma unui horst alctuit din isturi cristaline,delimitat de
falii profunde: Drago Vod (la nord) i Rodnei (la sud).

Parcul Naional Munii Rodnei reprezint cea mai mare arie protejat, localizat n grupul
nordic al Carpailor Orientali, pe o suprafa de 47.227 de hectare, din care 3.300 hectare
au fost declarate n anul 1979 rezervaie a biosferei.

La intrarea n parcul naional, dinspre Bora, se afl Cascada Cailor, ntr-o zon de un
pitoresc deosebit. Stncile din zon sunt o mare atracie pentru alpiniti.

Rezervaia tiinific Pietrosu Mare se afl n

partea nord-vestic a Munilor Rodnei. Aceasta
se desfoar de la circa 750 m la 2.303 m
altitudine, incluznd n arealul ei reliefuri
aparinnd diferitelor cicluri de modelare (n
special glaciar i periglaciar), precum i
poriuni din principalele etaje de vegetaie ale
Munilor Rodnei. A fost nfiinat n 1932 i are
i o zon tiinific de protecie absolut. n
rezervaie sunt prezente o serie de specii rare
de plante, endemisme carpatice sau rodnene.

Rezervaia mixt Petera i Izbucul Izvorul

Albastru al Izei, 100 hectare, este situat n partea
estic a Munilor Rodnei, pe versantul sudic al
Muntelui Mgura. A fost declarat rezervaie n
anul 1977. Denumirea acestei arii geologice i
peisagistice protejate vine de la nuana verzuialbstruie a izvorului carstic, unul din afluenii de
obrie al rului Iza. Petera s-a format la zona de
contact dintre isturile cristaline ale Munilor
Rodnei i zona calcaroas, avnd o lungime de
2.500 m, iar, dup recartarea facut de Clubul de
speologie montan din Baia Mare, petera are o
dezvoltare de aproape 3.800 metri (n anul 2009).

Cascada Cailor este situat n apropiere de staiunea turistic Bora

Complex, n partea de NE a Munilor Rodnei. Apa adunat ntr-un circ
glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit Podul Cailor, n mai
multe trepte, rezultnd cea mai mare cascad din Romnia. Se afl la
altitudinea de 1300 m iar cderea de ap este de 90 metri. Cascada este
accesibil din mai multe direcii, dinspre Bora-Complex cu telescaunul,
sau pe jos, sau dinspre zonele mai nalte ale Munilor Rodnei.

Vrful Pietrosu este cel mai nalt pisc

muntos din Munii Rodnei cu 2.303 metri.
De asemenea, este cel mai nalt vrf din
ntregul lan al Carpailor Orientali, fiind
mprit ntre judeele Maramure i
Bistria Nsud.

Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului

natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee
montane de o frumusete inedita, sa observe flora
bogata cu multe specii rare sau endemice, sa se
bucure de privelistea lacurilor si caldarilor
glaciare, sa remarce eleme nte de fauna
deosebite. Aici diversitatea florei, faunei si
reliefului ofera turistilor informatii inedite despre
ceea ce inseamna frumos, totul parand a fi cladit
anume spre a cuceri ochiul. In Muntii Rodnei exista
numeroase posibilitati de practicare a sporturilor
de iarna pe partiile amenajate din statiunile Borsa
si Valea Blaznei.

Circurile glaciare Buhaescu (cel mai mare din Muntii

Rodnei) format din 4 lacuri primul localizat la altitudinea de
1905 m si este adanc de 2m, al doilea fiind la altitudinea
de 1890 m si are adancimea de 5,2 m fiind si cel mai
adanc lac glaciar din Muntii Rodnei al treilea este situat la
altitudinea de 1820 m si adancimea lui nu este mai mare
de 1 m, iar al patrulea este sub varful Buhaescu Mare si
are adancimea de 0,3 m; Zanoaga Iezerului, Zanoaga
Mare, Zanoaga Mica, Rebra, Gropi, avand in portiunea
bazala morene si caderi de apa pe pragurile de stanca
lustruite de ghetari.Rezervatia Pietrosu Mare are o bogata
flora caracteristica zonelor alpine si subalpine, cu specii
rare si endemisme: zimbru , gusa porumbelului , ghintura
galbena, floarea de colt, clopotelul , sopirlita , paiusul.

Rezervatia ocupa golul alpin si padurile

de conifere sau amestec din Masivul
Pietrosu Rodnei in care se remarca varful
Pietrosu Mare cu o inaltime de 2303
metri. Limitele ariei Pietrosu Rodnei sunt
formate in Nord din formatiunile Culmea
Hotarului si Piatra Alba in Est si Nord-Est
de Valea Repdea. In Sud delimitarea este
facuta de Muntele Gropi si formatiunea
Jneapanu Batranii-Rapi iar in Vest de
Valea Izvoru Dragos.

Parcul National Muntii Rodnei este

administrat de Regia Nationala a
Padurilor ROMSILVA pentru a proteja si
conserva habitatele naturale a florei si a
faunei salbatice, cat si a diversitatii
biologice prin care se urmareste
dezvoltarea durabila a zonei.Rezervatia
Biosferei Pietrosu Rodnei este situata in
apropierea localitatilor Borsa si Moisei.

Munii Rodnei sunt considerai una din cele mai

reprezentative uniti montane din Carpaii Orientali.
Fa de zonele limitrofe se impun prin masivitate i
prin extensiune (peste 45 km lungime, peste 25 km
lime i aproape 1300 km suprafa), constituind
un adevrat bastion carpatic, care, pe lng
diversitatea formelor de relief, dispune de o mare
varietate a vegetaiei i faunei, cu cteva rariti
nsemnate, de valoroase resurse ale subsolului din
gama minereurilor neferoase, izvoare minerale etc.
Munii Rodnei sunt cunoscui ns i printr-o via
pastoral strveche, legat de bogatele i ntinsele
puni alpine.

Poziia Munilor Rodnei n cadrul Munilor Carpai

Ca parte integrant a grupei nordice a Carpailor
Orientali, sunt situai ntre Masivul Tible n vest,
Obcinele Bucovinei i Munii Suhard la est, Munii
Maramureului la nord, Dealurile Nsudului la sud i
Munii Brgului la sud-est.
Limita nordic i nord-estic a masivului urmrete
falia Drago Vod, care se extinde ntre Pasul Prislop
(1 416 m altitudine), la est i valea Izei pn la Scel,
la vest, marcnd contactul dintre cristalinul Rodnei i
depozitele sedimentare oligocene din Depresiunea
Maramureului. Bazinul superior al Vieului separ
masivul cristalin Rodna de Munii Maramureului.
ntre Pasul Prislop i Pasul Rotunda, rul Bistria Aurie
desparte Munii Rodnei de Munii Maramureului.

Limita vestic se suprapune peste limita de afundare a cristalinului

sub depozitele fIiului pe care s-a grefat valea Slua ntre Iocalitile
Cobuc i Dealu Stefniei - Pasul etref (818 m), continundu-se pe
Valea Carelor, pn Ia vrsarea acesteia n Iza.
Spre rsrit, prul Rotunda, aua adnc n care altitudinea scade Ia
1 271 m (Pasul Rotunda), prul Preluci i cursul SomeuIui Mare
pn la Valea Mare, separ masivul propriu-zis al Munilor Rodnei de
cristalinul Munilor Suhardului.
Limita sud-estic este marcat de valea Someului Mare ntre
localitile Valea Mare i Anie i de denivelarea datorat faliei
Rodnei, ntre localitile Rodna i Parva, de unde aceasta se poate
prelungi convenional pn Ia localitatea Cobuc.
Spre sud, folia amintit detaeaz munii de dealurile constituite din
depozite sedimentare cu structur monoclinal, cunoscute n
literatura geografic sub denumirea de Dealurile Nsudului.
Din punct de vedere turistic, ca margini pot fi admise ansmblul de vi
Iza -Vieu, Bistria Aurie, SomeuI Mare, SIua, care marcheaz n
linii mari limitele Munilor Rodnei, deschiznd, prin intermediul
afluenilor Ior, ci de acces spre interiorul masivului.