Parcul Cozia

1.Localizare Geografica
Parcul Naional Cozia se gsete n partea central-sudic a Carpailor
Meridionali.Limitele parcului se suprapun peste partea de est a Munilor Cp nii, ntregul
masiv al Masivului Cozia i peste partea de sud-est a Munilor Lotrului. ntreaga suprafa de
17.100 ha a parcului se afl n judeul Vlcea.
Aria natural se ntinde n partea estic a jude ului Vlcea (aproape de limita de grani
cu judeul Arge), pe teritoriile administrative al oraelor Brezoi i Climneti i pe cele ale
comunelor Berislveti, Periani,Racovia i Sltrucel i
este
strbtut
de
drumul
naional DN7, care leag municipiul Rmnicu Vlcea de oraul Tlmaciu.

3.Regim de dezvoltare
Parcul Cozia are ca regim de dezvoltare urmatoarele:
- creste interesul turistilor straini si romani pentru ecoturism in viitor,
- existenta unui cadru juridic national ce promoveza ecoturismul in ariile naturale protejate,
-interesul unor instrumente financiare internationale pentru sustinerea ariilor naturale protejate,
- zona comunitatilor adiacente parcului are o multime de elemente culturale valoroase,
- existenta in zona parcului a unui numar mare de persoane tinere calificate in turism, geografie,
etc., disponibile pentru a lucra in domeniul turismului,
- existenta unui flux turistic important in apropierea parcului (statiunea Calimanesti-Caciulata,
Cozia ),
- preocupari la nivel regional si national pentru dezvoltarea durabila a zonei parcului cu accent
pe ecoturism.

4.Istoria
Categoria majoritara a terenurilor din PNC este fondul forestier care acopera aproximativ
95% din aceasta suprafata.
Padurile foste proprietati ale obstilor de mosneni, au fost primite in dar ca danii de la
domnitorii Tarii Romanesti: Obstea Salatrucel, Obstea Berislavesti, Obstea Draganesti-Varatica,
Obstea Mare Brezoi, Obstea Mica Brezoi, Obstea Calinesti, Obstea Corbu-Proieni, Obstea Cozia
Priboiasa. Odata cu secularizarea averilor manastiresti in anul 1864, o parte din paduri au devenit
proprietate a statului.

In trecut padurile din apropierea asezarilor omenesti au fost folosite ca pasuni

impadurite. Se defrisau paduri pentru extinderea terenurilor agricole si se faceau extrageri de
arbori necesari pentru lemn de foc si constructii.
Folosirea pe scara tot mai larga a lemnului a dus la intocmirea unor studii sumare de
exploatare care priveau numai latura economica, a exploatarii, fara a se urmari regenerarea
arboretelor. Astfel prin taierile rase la fag s-a instalat mesteacanul, iar prin extragerea
rasinoaselor din fagete a fost redus mult subetajul amestecurilor de rasinoase cu fag.
Dupa primul razboi mondial s-a pus problema exploatarii padurilor pe o scara mult
mai larga, fapt care a dus la intocmirea de amenajamente, care nu aveau o baza stiintifica si
puneau accentul in special pe latura economica. Se remarca totusi ca in perioada interbelica, s-au
facut multe impaduriri, fie cu salcam pe terenurile degradate, fie cu rasinoase in padurile din
apropiere de Calimanesti si Brezoi.
In anul 1948 prin constitutie , toate padurile sunt trecute in proprietatea statului. Pana in
anul 1948 pasunile de pe raza PNC au avut urmatorul regim de proprietati: Pasunea Rotunda
apartinea Primariei Calimanesti, Pasunea Samniceanu apartinea locuitorilor comunei Perisani,
Pasunea Cozia apartinea Obstii Cozia Priboiasa, Pasunea Mocirle apartinea locuitorilor comunei
Salatrucel si Pasunea Cozia-Foarfeca apartinea locuitorilor comunei Salatrucel. Dupa 1948
acestea sunt trecute in proprietatea statului si retrocedate in anul 1990.

5.Geomorfologia
Parcul National Cozia situat in masivele Cozia-Naratu-Doabra, prezinta caractere
specifice din punct de vedere geomorfologic, de unde si denumirea de relief de tip Cozia.
Masivul Cozia este un horst izolat. Versantul nordic este abrupt, iar cel sudic prelung.
In alcatuirea geomorfologica a Parcului National Cozia se disting trei elemente majore:
Masivul Cozia, Masivul Naratu si Defileul Oltului. La acestea se adauga sectorul Doabra cuprins
intre Valea Lotrului si Valea Paraului Negoi, la nord de Valea Calinesti. Desi vor fi descrise
separat, acestea realizeaza un ansamblu al carui rezultat il putem admira vizitand cel putin o
parte din parc, sau numai strabatand Valea Oltului.
Cercetarile geomorfologice au evidentiat particularitatile masivului, care constau in
gruparea culmilor mai inalte, sub forma de muchii, cu varfuri ascutite si insotite de abrupturi.
Relieful de tip Cozia este reprezentat de versanti foarte abrupti si inaccesibili, cu inclinari de 4560, etajarea aproape concentrica a treptelor hipsometrice de la 300 m la 1600 m altitudine.
Alcatuirea structurala este relativ omogena, fiind individualizate doua unitati structurale
principale: unitatea central-nordica a formatiunilor cristaline (in principal gnaise) si unitatea
sudica a formatiunilor sedimentare.
Masivul Cozia si Muntele Naratu au o pronuntata asimetrie intre versantul nordic, foarte
abrupt si versantul sudic mai prelung cu pante mai domoale. Aceasta asimetrie este datorata faliei
Brezoiului, falie in lungul careia zona muntoasa a cunoscut o inaltare de peste 1000 m. In zona
cristalina poate fi semnalata foarte rar prezenta suprafetelor plane sau relativ plane. Chiar daca

Masivul Cozia se individualizeaza prin relieful de tip Cozia si prin gnaisul ocular de Cozia,
ambele prezente si in Masivul Naratu, se cuvine sa adaugam si elementele de microrelief specific
ce aduc un surplus de originalitate acestui masiv. Aceste microforme, modelate in regim
periglaciar, constituie elemente deosebite de atractie. Intre ele se pot aminti portalurile, grotele si
chipurile antropo si zoomorfe. Portalurile sunt elemente in forma de arcada care reprezinta pe
alocuri chiar porti de trecere de pe un versant pe altul. Dintre acestea amintim: Poarta Omului,
Poarta de Piatra, Poarta Banului, Poarta Turnului, Poarta de sub Durduc etc..
Grotele au cea mai mare raspandire in intreg masivul Cozia. Fiind modelate in sisturi
cristaline, mai rar in gresii se pot aminti: Grota Haiducului, Grota Ursilor, Grota lui Meletie etc..
Numeroase stanci privite din anumite pozitii prezinta asemanari cu chipul uman sau cu diverse
animale. Intre formele reprezentative se pot aminti : Baiatul si Fata, Mosneagul, Ursul, Vidra,
Mos Gerila etc.. Relieful Coziei, cu o diferenta altitudinala de circa 1360 m intre Valea Oltului si
Varful Cozia si de aproximativ 1000-1100 m fata de plaiurile si depresiunile limitrofe se
caracterizeaza printr-un pronuntat caracter dinamic: diferente foarte mari altitudinale pe
suprafete restranse, abrupturi spectaculoase si inaccesibile. In esenta, masivul se evidentiaza ca
o cetate de stanca zidita din abrupturi si sprijinita de contraforturi si numeroase turnuri marginale
si interioare.

6.Hidrologia
Apele de suprafata
Ca o caracteristica a intregii retele hidrografice a zonei studiate se remarca orientarea
cursului raurilor pe o directie nord-sud. Intreaga retea hidrografica a zonei este tributara raurilor
Olt si Jiu, prin afluenti directi sau indirecti de dreapta, respectiv de stanga ai acestora, cu o
directie de curs, in linii mari, de la nord la sud.
Principalele rauri care strabat zona si constituie cea mai importanta resursa de apa sunt, de
la vest la est:Costesti,Bistrita,Romani,Luncavat,Oltet,Gilort
Toate raurile care dreneaza Parcul National Cozia sunt tributare Oltului, fie direct (Baiasul,
Lotrisorul, Pausa, Calinestiul), fie indirect prin colectarea acestora de Lotru (Vasilatu etc.). Prin
barajele construite pe Olt s-au format mai multe lacuri de acumulare, dintre care cel situat in
amonte de Cozia se afla pe teritoriul parcului.
Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a
vailor care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a Masivului Cozia. In ceea
ce priveste Masivul Cozia, periferic, apele sunt colectate de o retea inelara, ce inconjoara dar si
delimiteaza Masivul : Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai: Baiasul in nord si Coisca in sud.

Apele subterane
Au fost foarte active, generand numeroase fenomene endocarstice, reprezentate prin
numeroase pesteri, la care se adauga numeroase fenomene exocarstice de mai mica amploare:
ponoare, izbucuri, vai seci, chei. Acestea sunt localizate in zonele carstice Buila-Vanturarita
(bazinele raurilor Costesti si Bistrita), zona Cheile Oltetului si zona Cheile Galbenului.
Intreaga retea hidrografica a Masivului Cozia apartine bazinului Oltului, acestuia
revenindu-i direct sau prin intermediul Baiasului si Salatrucelului, toate apele scurse de pe
suprafata masivului si implicit a parcului. Paraul Baiasului este cel care dreneaza versantii nordestici ai Masivului Cozia si nordici ai aceluiasi masiv inclusi in Parcul National Cozia. Paraul
Coisca dreneaza apele de pe versantii sud-estici ai Coziei
In ansamblu, suprafata parcului prezinta o densa retea hidrografica, deseori adanc
incrustata in masa cristalina a gnaisului. Din punctul de vedere al regimului hidrologic, reteaua
hidrografica aferenta Parcului National Cozia se incadreaza in tipul carpatic-meridional, cu ape
mari primavara si la inceputul verii si cu posibilitatea aparitiei viiturilor in timpul verii (dupa ploi
cu caracter torential) si la sfarsitul iernii.
Cascade:Gardului,cu o lungime de 20 m
Regimul eolian este influentat de asezarea geografica a Masivului Cozia, constatandu-se
vanturi predominante din sud, sud-vest si nord-vest cu viteze mai mici primavara si mai mari
toamna.Iarna se pot inregistra vanturi cu viteze de peste 3m/s care strabat Defileul Oltului .

7.Clima
Asezarea geografica a Masivului Cozia, protejat la nord de curenti reci si precipitatiile
excesive, prin culmile Muntilor Fagaras si influentat la sud de curenti calzi, submediteraneeni,
care urca pe Defileul Oltului, precum si de structura mineralogica a rocilor, in care predomina
gnaisul de Cozia in nord si calcarele in sud, sau de pozitia izolata a vailor si stancilor,
favorizeaza formarea de microclimate locale, caracterizate in general prin temperaturi si
precipitatii moderate.
Clima in general este mai calda decat in restul Carpatilor Meridionali, avand o temperatura
medie anuala de circa +3.3C si o medie a precipitatiilor de 1015mm/an, inregistrate in zonele
inalte ale masivului. Pe masura ce altitudinea scade, temperatura creste si precipitatiile scad,
ajungandu-se la valori medii anuale de +10C si respectiv 700 mm in zona Defileului Oltului.
Amplitudinea termica in Masivul Cozia nu este mare (19.7C) , aspect care denota un
regim termic moderat. In zona de munte numarul zilelor ploioase este de 150 - 160 pe an.
Formele precipitatiilor, precum si repartitia lor pe anotimpuri, reprezinta abateri de la regulile
generale pentru tara noastra.

Stratul de zapada depaseste rareori 100 cm. Astfel, pe culmile cele mai inalte, uneori persista
zapada pana in luna iulie, aceasta reprezentand o sursa importanta de umiditate necesara
plantelor (statia Parang).
Regimul pluviometric este echilibrat in timpul anului, cele mai mari precipitatii
inregistrandu-se in lunile mai, iunie, iulie. De obicei nu se inregistreaza perioade de seceta, iar
frecventa ploilor torentiale este scazuta.

8.Solurile
Caracterele invelisului de sol din aria P.N. Cozia reflecta influenta puternica a
particularitatilor morfologice ale reliefului asupra naturii si distributiei solurilor.Altitudinea
determina distribuirea etajata a solurilor specifica muntilor mijlocii. Partea superioara a muntilor
este acoperita de spodosoluri, iar cea inferioara este reprezentata de soluri din clasa
cambisolurilor.
Gnaisul de Cozia isi pune amprenta asupra trasaturilor de baza ale invelisului de
sol. Partea cea mai inalta a Masivului Cozia este acoperita de spodosoluri. In general calitatea
spodosolurilor implica masuri antierozionale. Cea mai mare parte a suprafetei P.N. Cozia,
reprezinta un domeniu de dezvoltare a cambisolurilor. Dintre cambisoluri sunt foarte bine
reprezentate solurile brun acide pe fatada vestica a masivului Cozia, in estul si sudul aceluiasi
masiv, dar si pe fatada estica a Naratului. In nordul Muntilor Coziei, dar si pe dreapta Oltului,
solurile brun acide sunt asociate cu litosoluri.

9.Biodiversitatea specifica
Flora
Pdurile mbrac n proporie de 93% masivele Cozia, Naru, Doabra-Clineti.
Principalele etaje de vegetaie existente sunt reprezentate de pdurile etajate , n functie de
altitudine, de la 300 m la 1667 m. Compoziia general a pdurilor din Parcul Naional Cozia
este constituit majoritar din fag (57%), gorun (14%), molid (18%) i specii de amestec: carpen,
cire, tei, mojdrean, etc. (11%). Suprafaa arboretelor cu vrsta de peste 80 de ani este de 62%,
iar arboretele naturale cvasivirgine nsumeaz peste 6000 ha.

Flora micologic. Pn n prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Numrul
combinaiilor ciuperci-substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitnd un numr
mare de plante. De pe teritoriul parcului au fost descrii patru taxoni noi pentru
Romania : Anthracoidea rupestris, Melampsoridium alni, Peronospora eynoglossi, Tamularia
thesii.
Dintre licheni au fost identificai 71 taxoni. Muntele Cozia prezint un interes deosebit i
din punct de vedere lichenologic. Comunitile de licheni de pe scoara arborilor, le considerm
drept sinuzii i le vom trata c subordonate formaiunilor forestiere n care vegeteaz.
Muchii. Dintre briofite au fost inventariate n total 199 specii. Dintre acestea 41 fac
parte din clasa Hepaticae, iar 158 din clasa Musci. Cercetrile s-au efectuat n toate formaiunile
vegetale ale muntelui, i s-au recoltat materiale saxicole 35 % , tericole 34 % , corticole 20 % ,
poliedafice i supralignicole 11 %.
Flora cormofitic. Din cercetri a rezultat o list de 932 taxoni. Endemitele locale sunt n
numr de 6: Achillea coziana, Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x argesana, Rosa
coziae, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte n
Masivul Cozia: Thlaspi dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria oligosperma, Draba
simonkaiana, Doronicum carpaicum, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii,
Athamanta
turbith
ssp.
Hungarica,Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria transsilvanica etc. Dintre speciile rare
mentionam : Leontopodium alpinum, Daphne blagayana, Gentiana acaulis, Primula halleri, Stipa
crassiculmis ssp. Heterotricha, Lilium carniolicum ssp.jankae, Lilium martagon, Iris ruthenica,
Ophrys fusca, Limodorum abortivum etc.

Fauna
Fauna de nevertebrate este bogata, insa insuficient cunoscuta. In zona Parcului National
Cozia se afla numeroase specii de nevertebrate care contribuie la mentinerea echilibrului
ecologic. Cel mai frecvent se intalnesc specii de coleoptere, lepidoptere, orthoptere, colembole si
aranee, in timp ce alte grupe ca chilopodele, formicidele si lumbricidele apar sporadic. Dintre
coleoptere merita amintit Carabus aluntensis, o specie endemica. Orthopterele, in numar de
peste 30 de specii sunt raspandite atat in pajistile golului de munte, cat si in etajele inferioare.
Retine atentia specia Chortippus paralellus evidentiata in sectoarele inalte aproape de varful
Cozia. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica, Isophia harzii
si Chortiphus acroleucus, ultimele doua specii fiind endemite ale Masivului Cozia.
O mentiune aparte trebuie facuta si pentru arahnide, dintre care se evidentiaza
pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, specie termofila protejata, de origine mediteraneeana,
frecventa atat in Masivul Cozia cat si in Naratu.
Cercetarile intreprinse au avut ca finalitate identificarea unui insemnat numar de specii de
nevertebrate, mai ales insecte si arahnide.

Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentata de aproape toate grupele mari de
animale. Dintre vertebrate importanta deosebita o prezinta speciile de carnivore mari: ursul
brun - Ursus arctos, lupul - Canis lupus, rasul - Lynx lynx, pisica salbatica Felix silvestris, dar
si ierbivorele: capriorul - Capreolus capreolus, cerbul - Cervus elaphus, capra neagra
- Rupicapra rupicapra etc. Alte specii intalnite in parc sunt: jderul de copac - Martes martes,
jderul de piatra - Martes fonya, bursucul - Meles meles, veverita - Sciurus vulgaris, parsul - Glis
glis, soarecele de padure - Apodemus silvaticus, ariciul - Erinaceus europeus etc.
In ceea ce priveste ornitofauna, sunt cunoscute in P.N.Cozia peste 120 specii de pasari.
Defileul Oltului pe langa importanta sa peisagistica, este si un culoar favorabil pentru migratia
pasarilor dinspre Europa Centrala spre Marea Egee si invers, iar ca urmare a aparitiei lacurilor de
acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat conditii pentru stationarea temporara si chiar
iernarea pasarilor de apa.

Dintre speciile de pasari amintim : eretele - Circus cyaneus, uliul pasarar

- Accipiter gentilis, ciuful de padure - Asio otus, ochiul boului -Troglodytes troglodytes, pupaza
- Upupa epops, botgrosul - Coccothraustes coccothraustes, turtureaua - Streptotelia turtur,
starcul cenusiu - Ardaea cynerea, cucul - Cuculus canorus, corbul Corvux corax, pitigoiul mare
Parus major, pitigoiul de bradet Parus ater, pitigoiul de munte Parus montanus, sfrancioc
rosiatic Lanius collurio, gaita Garrulus glandarius, huhurez mic Strix aluco, mierla
Turdus merula, forfecuta Loxia curvirostra, cocosul de munte - Tetrao urogallus, ierunca

- Bonasia bonasia etc. La marginea raurilor se intalnesc frecvent : codobatura galbena

Motacilla cinerea, codobatura alba Motacilla alba, pescarelul negru Cinclus cinclus,
pescarusul razator Larus ridibundus atc.
Reptilele sunt prezente prin urmatoarele specii : gusterul Lacerta viridis, soparla de
munte - Lacerta vivipara, soparla de ziduri -Lacerta muralis, naparca - Anguis fragilis, sarpele
de apa - Natrix tesselata, vipera de munte - Vipera berus berus, vipera cu corn - Vipera
ammodytes etc. Vipera cu corn e protejata prin lege datorita raritatii sale.
Din clasa amfibienilor se intalnesc urmatoarele specii: salamandra - Salamandra
salamandra, tritonul cu creasta Triturus cristatus, tritonul de munte Triturus
alpestris alpestris, broasca raioasa bruna Bufo bufo, buhaiul de balta Bombina variegata,
soparla de munte Lacerta vivipara, soparla de camp Lacerta agilis agilis, gusterul Lacerta
viridis viridis, sarpele de apa Natrix tesselata, naparca Anguis fragilis etc.
Fauna acvatica este reprezentata printr-un numar mare de nevertebrate si peste 30 specii
de pesti specifici raurilor de munte ca de exemplu: pastravul - Salmo trutta fario, zglavocul
- Cotus gobio, boisteanul - Phoxynus phoxynus, scobarul - Chondrostoma nasus, mreana
Barbus barbus, crapul Cyprinus carpio, nisiparita - Sabanejenia romanica, ultima fiind
endemica in Romania si deci se impune asigurarea nu numai a supravietuirii speciei ca atare, ci
si supravietuirea ei in cat mai multe bazine din tara.

10.Biodiversitate ecologica
Zona PNC este una cunoscuta pentru asocierile atipice ale diferitelor specii de plante cu
comportament si cerinte diferite fata de conditiile stationale, exemplu: in Cozia si Naratu bradul
si gorunul se gasesc pe alocuri in amestecuri aproape intime.
Pe versantii sudici au loc inversiuni de asezare pe verticala a diferitelor etaje de vegetatie,
exemplu: fagul si bradul coboara pana la altitudinea de 300-400 m, iar gorunul depaseste etajul
molidului ajungand sub stancile Foarfecii din Cozia pana la altitudinea de 1350 m.
Desi zona PNC are un ecart intre 300 m (dealuri joase) si 1667 m (subalpin), intalnim aici
ecosisteme si habitate specifice de la zonele de stepa pana la alpin.
Legat de inversiunile si asocierile vegetatiei au loc si anumite deplasari ale unor specii de
animale care s-au adaptat la habitatele locale, ca de exemplu unele specii de pasari din ordinul
Passeriformes.

11.Turism
Formele de turism practicabile sunt:
1. Turism montan
Calatoriile in natura din zona montana a PNC, pe traseele turistice si potecile marcate, cu
vizitarea unor locuri de belvedere, este cel mai specific aspect al turismului in acest parc
national. Programele turistice sunt in general de 1-3 zile.
Dezvoltarea sporturile montane
- trekking;
- escalada;
- speologie;
- mountan-bike;
- parapanta;
- ski;
- infiintarea unor scoli pentru initierea si practicarea sporturilor specific zonei montane;
- organizarea de tabere si competitii sportive.
2. Monahal-istoric.
Manastirile sunt obiectivele cu un important aflux de turisti. Acestea ofera in anumite limite
cazare, masa si ghid de prezentare pentru pelerinii si turistii interesati de obiectivele pe care le
viziteaza.
Unele manastiri gazduiesc ateliere de pictura pe lemn sau sticla, sculptura in lemn si
puncte de vanzare a unor obiecte cu specific religios. Manastirile din zona au o vechime foarte
mare, acestea fiind in general ctitoriile unor domnitori romani, deci la vremea respectiva au avut
si un important rol politic si administrativ. Arhitectura manastirilor de aici este una specifica,
a ortodoxiei vechi romanesti.
3. Cultural (etnofolcloric).

Zona culturala a localitatilor din apropierea PNC pastreaza inca o multime de elemnete specifice
comunitatilor din marginimea muntilor. O buna parte dintre vizitatorii acestei zone sunt interesati
si in realizarea unor filme, fotografii, achizitionarea unor obiecte, realizarea unor monografii, etc.
4. Sportiv
Practicarea unor sporturi ( catarari, sanius, ciclism, sarituri cu parasuta, lansari cu parapanta,
sporturi nautice), castiga tot mai multi amatori in zona PNC.
5. Agroturismul si turismul rural.
Zonele agroturistice ale localitatilor Perisani, Salatrucel, Berislavesti, Racovita au un mare
potential turistic, beneficiind de ambianta montana pitoreasca si nepoluata, cu factori naturali de
mediu care le recomanda ca pe niste interesante destinatii de cunoastere a spatiului rural montan
romanesc, a traditiilor si obiceiurilor culturale, a datinilor strabune, care dau savoare vietii rurale
din aceste locuri.
6. Balnear
Factorii de cura din statiunea Calimanesti- Caciulata- Cozia, atrag o multime de vizitatori care isi
completeaza timpul petrecut in zona si cu vizite in PNC.
7. Turismul stiintific.
Este reprezentat de o categorie aparte de vizitatori, proveniti in general din mediile universitare
si academice. Acestia sunt interesati in completarea cunostintelor despre natura pentru realizarea
unor lucrari stintifice.
8. Turismul pentru reuniuni si congrese.
In statiunea Calimanesti-Caciulata-Cozia se
organizeaza o multime de simpozioane, cursuri de
perfectionare
si
pregarire,
workshop-uri,
olimpiade, etc, cu participanti din tara si
strainatate. O parte dintre aceste programe au in
completare si iesiri in natura in zona PNC pentru
vizitarea unor obiective (ex. vizitarea cascadei de
pe Valea Lotrisor) sau a manastirilor (ex. vizitarea
Manastirii
Stanisoara).

12.Obiceiuri si traditii

O trasatura caracteristica zonei ce inconjoara Masivul Cozia consta in faptul ca

asezarile omenesti s-au dezvoltat extrem de bine in functie de conditiile de relief. Concentrarea
populatiei in cele doua depresiuni (la Nord Tara Lovistei, la sud Jiblea- Berislavesti), de regula
pe cursurile apelor da o nota specifica pentru configuratia istorico-geografica a zonei.
Cel ce strabate aceste meleaguri, gaseste aspecte foarte vechi ale arhitecturii
costructiilor si ale modului de organizare interna a satelor. Aceasta situatie are pe de o parte o
explicatie istorico- geografica asezarea satelor, in depresiuni si dealuri cu locuri mai ferite,
mentinand o anumita izolare; pe de alta parte motivatia naturala datorata configuratiei reliefului
local, indeajuns de fragmentat pentru a facilita comunicarea decat in anumite locuri
(interfluvii,sei). Imprejurarile mentionate de relativa izolare care au caracterizat satul si
gospodaria traditionala din zona Coziei, au avut consecinte asupra culturii si civilizatiei locale,
actionand in directia pastrarii caracterelor autentice de straveche traditie, pe de o parte, si pe de
alta, in directia gasirii de noi forme si expresii in arhitectura, in uneltele casnice si gospodaresti,
in diversitatea de produse mestesugaresti si obiecte de arta populara , care sa satisfaca utilitarul
si gustul pentru frumos. Asezarile omenesti din aceasta zona, cu case si anexe gospodaresti
izolate, inconjurate de gradini sau pe sub poale de padure, in mare parte au fost sate libere.
Diferentierile sociale s-au rasfrant in mod nemijlocit in organizarea gospodariilor, in arhitectura
si interiorul locuintei sau in portul popular. Arhitectura zonei Lovistea din punct de vedere
traditional se incadreaza in prelucrarea lemnului, apoi piatra si lutul iar mai tarziu caramida.

13.Riscuri naturale
Cele mai frecvente riscuri naturale intalnite in zona Parcului National Cozia, Judetul Valcea
sunt:

Inundatii
Alunecari de teren
Cutremure

Inundatiile

Principalele cauze de producere a inundaiilor sunt ploile abundente, cu debite mari i de

mic durat czute n areale neaprate mpotriva inundaiilor. n mare parte nu exist lucrri
hidrotehnice specifice aprrii mpotriva inundaiilor, dar sunt situaii n care se produc inundaii
n zone cu acest tip de lucrri, dar care au gradul de aprare pentru care au fost executate depit.
De asemenea, exist situaii n care lucrrile existente nu au fost reparate dup trecerea unor
inundaii produse n trecut. Aciunea major care trebuie ntreprins pentru remedierea acestei
situaii este realizarea hrilor de risc la inundaii, aciune prevzut i n legea 575/2001 Plan
de Amenajare a Teritoriului Naional Seciunea V Zone de Risc natural. n baza viitoarelor hri
i a prevederilor normativelor pentru acest domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului
judeului n condiiile aprrii mpotriva inundaiilor. De asemenea, sunt necesare aciuni de
reparare a lucrrilor de aprare existente, de curare i ntreinere a albiilor rurilor. Sunt
necesare documentaii tehnice actualizate privind aprarea mpotriva inundaiilor, care s ia n
considerare clasa de importan a noilor construcii aflate n vecintatea apelor.

Alunecri de teren
Localitile cele mai afectate aparin zonelor din regiunea dealurilor subcarpatice pe care
se manifesta intens fenomenul alunecrilor de teren: Perisani, Muereasca, Stoenesti, Berbesti,
Copaceni, Alunu, Racovita, Malaia, Voineasa, Berislavesti, Vaideeni, Costesti, Berbesti,
Francesti, Tomsani, Cernisoara, Gradistea, Scundu. n aceste zone se recomanda:
ntocmirea studiilor geotehnice care s ofere soluiile tehnice de consolidare a
versanilor instabili prin lucrri de art speciale (ziduri de sprijin etc.)
Msuri i aciuni pentru eliminarea sau reducerea instabilitii versanilor i a
declanrii fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaii atmosferice, eroziunea
apelor curgtoare, aciunea apelor subterane):
- mbuntirea drenajului natural al solului prin lucrri specifice de mbuntiri funciare
aplicate n complex cu alte tipuri de lucrri (hidroameliorative i agropedoameliorative) funcie
de modul de utilizare a terenului;
- mbuntirea regimului de scurgere a apelor de suprafa pe versani prin lucrri de
colectare i evacuare a apei.

- captarea izvoarelor de coast cu debit permanent prin lucrri de drenaj pe versani lucrri pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crpturilor) pe versanii afectai de
alunecri active i pe terenuri cu alunecri stabilizate.
Vulnerabilitatea naturala a solurilor, este accentuata si de activitatile umane (in principal
agricultura, defriarea abuziv a pdurilor, arturi transversale pe versani, spturi la baza
versanilor pentru diverse construcii), care determin eroziunea solului, in special in zona
subcarpatica a judetului in localitatile: Berbesti, Alunu, Perisani, Caineni, Mateesti, Copaceni,
Francesti, Golesti, Berislavesti, Olanesti si Ramnicu Valcea. Pe aceste terenuri sunt necesare
msuri pentru eliminarea sau stabilizarea alunecrilor de teren din cauze antropice:
stoparea defririlor ilegale
stabilizarea i valorificarea terenurilor alunecate prin mpduriri i nsmnare cu
amestec de ierburi care, prin consumul mare de ap, asigur protecia antierozional i
stabilizarea versanilor
executarea arturilor de-a lungul curbei de nivel
evitarea executrii de ci de comunicaii (drumuri, ci ferate) pe versanii instabili
evitarea suprancrcrii versanilor cu construcii de orice fel.

Cutremure
Masurile imediate pentru reducerea riscului seismic sunt:
- Punerea in siguranta, a constructiilor care prezinta un pericol ridicat de prabusire si care
adapostesc un numar important de persoane.
- Creerea unor spatii tampon pentru adapostirea provizorie a locatarilor, in cazul necesitatii
parasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de interventie sau in caz de
cutremur.
- Continuarea actiunii de inventariere si expertizare a constructiilor din zonele seismice. 19
- Creerea conditiilor tehnice si organizatorice necesare colectarii, stocarii si procesarii automate
ale informatiilor relative la constructiilor cu risc seismic.
- Completarea cadrului organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post-seism (in special a
celor cu caracter tehnic, legate de evaluarea rapida post-seism si de punerea provizorie in
siguranta).

- Masuri pentru imbunatatirea informarii populatiei si a factorilor de decizie, la diferite niveluri

(central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile pentru
reducerea acestuia.
Categoriile de cldiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur puternic sunt: construciile executate ntre 1950 i 1976 conform normativelor de proiectare n vigoare atunci
care au fost proiectate cu considerarea unor fore seismice mai reduse; acestea s-au comportat
satisfctor n 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii; cldirile joase din zidrie i alte materiale locale executate tradiional fr control tehnic
specializat.

14.Poluare cu pesticide
Pesticidele, odat ajunse n sol, pe lng aciunea lor asupra bolilor, duntorilor,
buruienilor, i extind aciunea i asupra microorganismelor, astfel c apar modificri cantitative
i calitative att n structura populaiei edafice, ct i n activitile fiziologice. Importana
cunoaterii acestor modificri este susinut att de cerinele unei agriculturi tiinifice, ct i de
cele ale proteciei ecosistemelor edafice. n acest context, cunoaterea influenei pe care
pesticidele o au asupra proceselor biochimice ce se desfoar n sol se impune ca absolut
necesar. De asemenea, s-a pus n eviden influena negativ asupra microorganismelor denitrificatoare i procesului de denitrificare din sol.
CLASIFICAREA PESTICIDELOR I FORMA DE APLICARE
n funcie de destinaia pesticidelor, acestea se pot mpri n urmtoarele grupe:
ZOOCIDE- mijloace pentru combaterea duntorilor animali:
1.Insecticide- mijloace de combatere a insectelor.
2.Rodenticide mijloace de combatere a roztoarelor.
3.Moluscocide mijloace de combatere a molutelor.
4.Nematocide mijloace de combatere a nematozilor.
5.Larvicide mijloace de combatere a larvelor.
6.Aficide mijloace de combatere a afidelor.
7.Acaricide mijloace de combatere a acarienilor.
8.Ovicide mijloace de distrugere a oulor de insecte i acarieni.
FUNGICIDE I FUNGISTATICE mijloace de combatere a ciupercilor cu bactericidele
i virocidele.
ERBICIDE mijloace de combatere a buruienilor.

REGULATORI DE CRETERE - mijloace care stimuleaz sau inhib procesele vitale la

plante:
1.Desicante mijloace de uscare a plantelor nainte de recoltare.
2.Defoliante mijloace de defoliere a plantelor.
3.Deflorante mijloace de nlturare a cantitii excesive de flori
ATRACTANTE mijloace de ademenire.
REPELENTE mijloace de respingere.
Pesticidele sunt aplicate sub diferite forme ca: prafuri, pulberi, granule, capsule, soluii,
suspensii, aerosoli, spume, gaze, vapori, paste etc.
Acumularea reziduurilor de pesticide n sol are loc pe mai multe ci: - n urma aplicrii directe
pe/sau n sol;
- ajungerea pe sol a unei mari cantiti din produsele destinate
tratrii prilor aeriene ale plantelor;
- ajungerea pe /sau n sol a resturilor vegetale i animale ncrcate cu reziduuri de pesticide;
- ajungerea pe/sau n sol a pesticidelor purtate de aer prin cderi directe de praf din atmosfer
sau prin splarea atmosferei de ctre precipitaii.
TRANSLOCAREA REZIDUURILOR DIN SOL N FAUNA DIN SOL I N PLANTE
n solurile poluate cu reziduuri de pesticide, multe nevertebrate din sol absorb i
acumuleaz n corpul lor reziduuri n concentraii de mai multe ori mai mari dect n solul din
jurul lor, avnd, n acest fel, loc un proces de biconcentrare.
De asemenea, prezena pesticidelor n sol duce la ncrcarea plantelor cu reziduurile
acestora. Absorbirea reziduurilor de insecticide n plante are loc numai cnd acestea se gsesc n
cantiti excesive n sol. Pesticidele sunt absorbite de ctre plante mai uor din solurile nisipoase
i n mic msur din solurile turboase care au un coninut ridicat de materie organic.