Sunteți pe pagina 1din 16

AMENAJAREA TURISTICA A JUDETULUI ARAD

(SLIDE 2) Judeţul Arad este situat în partea de vest a ţării, lângă frontiera cu
Ungaria şi se învecinează la sud cu judeţul Timiş, la nord cu judeţul Bihor, la est cu
judeţul Hunedoara.
Poziţia sa geografică este favorizată de intersecţia de drumuri europene existente
şi în propuneri de perspectivă, precum şi de distanţele relativ scurte până la capitala
României-Bucureşti (603 km), a Ungariei-Budapesta (284 km), a Austriei-Viena (506
km) şi a Serbiei-Belgrad (215 km).
Cu o suprafaţă de 7.754 kmp, judeţul Arad deţine un procent de 3,65% din
întreaga suprafaţă a României, fiind al şaselea judeţ ca întindere al ţării.

1. ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA


ACTIVITĂŢILORTURISTICE IN JUDETUL ARAD
Dezvoltarea activităţilor turistice desfăşurate în judeţul Arad este condiţionată atât
de elemente de favorabilitate, cât şi de factori restrictivi.
Factori favorabili :
- potenţialul turistic natural (condiţiile fizico-geografice) specific judeţului
Aradfavorizează dezvoltarea turismului. Existenţa unui relief variat, relativ proporţionat
(deşi predomină câmpiile), care scade altitudinal de la est spre vest, a unui climat
temperat continental influenţe oceanice şi numeroase areale cu topoclimat de adăpost
(depresiunile Hălmagiu, Almaş-Gurahonţ, Moneasa, (SLIDE 3)Culoarul Mureşului),
extensiunea apreciabilă a suprafeţelor forestiere, prezenţa unor rezervaţii naturale
(Rezervaţia naturală mixtă Dealul Mocrea-Ineu de 107,2 ha, aflată în administrarea
Romsilva SA, Rezervaţia naturală mixtă Moneasa) şi parcuri dendrologice (Parcul
dendrologic Mocrea-Ineu, de 8 ha, formează împreună cu conacul din satul Mocrea un
complex atractiv pentru turişti, Parcul dendrologic al oraşului Ineu, de 12 ha), existenţa
unor izvoare minerale (ape carbogazoase alcaline la Moneasa, carbogazoase feruginoase
în Dealurile Lipovei) crează premise naturale cu impact pozitiv nemijlocit asupra
desfăşurării activtăţilor turistice;
- potenţialul turistic antropic se constituie într-un alt element de favorabilitate
pentru activităţile economice turistice şi este reprezentat de obiectivele istorice ( SLIDE
4)(cetăţile de piatră de la Şoimuş, Şiria şi Dezna, peste 20 de castele (la Macea, Curtici,
Şofronea, Şiria, Conop, Săvârşin, Birchiş etc., mănăstiri monumente istorice şi
arhitecturale (Hodoş-Bodrog, Lipova, Radna etc.), biserici (Bodeşti, Hălmagiu,
Luncuşoara, Ţărmure, Ioneşti etc.)), etnografice SLIDE 5(centre de producere a
ceramicii la Bârsa, Târnăviţa, port popular la Şicula, Bârsa, Buteni, obiceiuri folclorice
tradiţionale, cum ar fi Târgul de fete de pe Muntele Găina, Târgul Sărutului de la
Hălmagiu) şi economie rurală (mori de apă la Rădeşti, Valea Mare, Iacobini, Vârfurile,
Roşia), edilitare, vestigii industriale (tren clasic, locomotive cu aburi, hale, instalaţii
industriale în Arad);
- poziţia geografică a judeţului Arad în partea vestică a ţării, prezenţa punctelor
de trecera a frontierei (Nădlac, Vărşand, Turnu - rutiere şi Curtici – cel mai important
punct feroviar de trecere a frontierei din ţară), existenţa unei reţele dense de căi rutiere
SLIDE 6(E68, E671,DN7A), de căi ferate naţionale şi europene (punct important în
reţeua naţională şi pe magistrala Paris – Istambul), a Aeroportului Internaţional Arad
(recent modernizat) fac din judeţul Arad principala poartă de intrare a fluxurilor turistice
din Europa şi favorizează circulaţia turistică de tranzit şi de afaceri;
- dezvoltarea conceptului de agro-turism a determinat pe unii dintre proprietarii
caselor din spaţiul rural să presteze servicii în domeniul turismului; în prezent în spaţiul
rural arădean funcţionează 13 unităţi agro-turitice, dintre care 11 sunt clasificate cu 3 şi 2
margarete, acestea concentrând 78% din numărul total de locuri de cazare, dintr-un total
de 154;
În ciuda factorilor identificaţi ca fiind favorabili pentru desfăşurarea activităţilor
turistice, acest tip de activitate economică nu se află, ca valoare a veniturilor rezultate, ca
mărime a fluxurilor de forţă de muncă implicată, de populaţie deservită cu diferite
produse turistice, la nivelul celor desfăşurate în alte judeţe ale tării. În documentele
oficiale privind strategia de dezvoltare şi planul de dezvoltare ale Regiunii de Vest se
apreciază că turismul nu este suficient dezvoltat, aceasta fiind situaţia valabilă şi pentru
judeţul Arad.
Din analiza cantitativă şi calitativă a activităţilor turistice desfăşurate pe teritoriul
judeţului Arad, precum şi din diferenţierile geografice înregistrate de acestea, au reieşit o
serie de factori/elemente care împiedică o bună desfăşurare a turismului
Factori restrictitvi :
- infrastructura de acces este deficitară, fiind favorabilă activităţilor turistice
numai la nivel judeţean, pentru că la nivel local se remarcă numeroase disfuncţionalităţi:
drumurile locale însumează 1685 km, din care numai 51,4% reprezintă drumuri judeţene
(74% din totalul drumurilor judeţene reprezintă drumuri modernizate şi, mai mult decât
atât, din totalul drumurilor modernizate, 774 km (59,7%) au durata de exploatare
expirată!);lipsesc traseele de mare viteză şi acces rapid; sisteme intermodale de transport
slab dezvoltate; lipsa de poduri peste Mureş, etc.
- produse turistice necompetitive din cauza capacităţii de cazare care nu se
ridică la standarde europene: structurile de cazare de tip hotel şi motel, unde investiţiile
pentru construire, modernizare sunt mari, datele legate de numărul structurilor de cazare
şi denumărul de locuri de cazare nu s-au schimbat semnificativ pe parcursul anilor; numai
29,7% din totalul unităţilor de cazare turistică au dotări calificate cu 3 şi 4 stele, din
majoritatea rămasă mai mult de 74% fiind încadrate la categoria de 2 stele; numărul total
al locurilor de cazare a scăzut de la jumătatea deceniului trecut şi până la jumătatea celui
actual, cu 305 locuri (7,04%) iar capacitatea de primire în unităţi de 3 şi 4 stele reprezintă
numai 1/3 din total; nu există o reţea de comunicare între firmele care activează în
sectorul turistic, în vederea dezvoltării unor produse turistice specifice, concordante cu
potenţialul natural şi antropic al judeţului Arad şi promovării activităţilor turistice pe
nişele de piaţă disponibile (definite din perspectiva segmentelor de populaţie implicată în
activitatea turistică – turişti, forţă de muncă angajată temporar sau sezonier, obiective
naturale şi antropice vizate);
- subcalificarea personalului în domeniul activităţilor turistice, care se
caracterizează prin sezonalitate, este implicat un număr relativ mare de persoane care
desfăşoară activitate pe perioadă determinată. Judeţul Arad se confruntă cu
disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte calificarea forţei de muncă din turism, induse de
lipsa personalului calificat în meseriile de bază din turism şi alimentaţie publică (ospătar,
bucătar, recepţioner);
- promovarea slabă a potenţialului turistic existent din cauza lipsei materialelor
informative, documentare şi a semnalizării turistice rutiere etc.

2. TIPURI DE TURISM

Luând în considerare principalele elemente care condiţionează dezvoltarea


activităţilor turistice în judeţul Arad, putem identifica tipurile de turism care pot fi
practicate cu succes: turismul balneo-climateric, turismul rural, turimul activ, turismul
speologic, turismul de vântoare şi pescuit, turismul de afaceri şi de sfârşit de săptămână,
turism de tranzit.
Turismul balneo-climateric – reprezintă o formă de turism cu tradiţie în judeţul
Arad şi care dispune de un potenţial natural semnificativ. După conţinutul chimic, apele
minerale din limitele judeţului Arad pot fi clasificate astfel: izvoare termale bicarbonatate
,sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este pusă pe seama
sistemului de falii şi a sâmburilor vulcanici SLIDE 7 (ape carbogazoase alcaline, de 25-
30°C la Moneasa); SLIDE 8 izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;
izvoare bicarbonatate calcice termale carbogazoase şi sulfatate sodice în sectorul deluros
al văii Mureşului.
Această repartiţie a izvoarelor de ape minerale a modelat repartiţia spaţială a
staţiunilor balneoclimaterice: Moneasa, la poalele M-ţilor Codru Moma şi Lipova, situată
în Dealurile Lipovei. În judeţul Arad mai există şi alte izvoare minerale şi geotermale
(Curtici, Şofronea, Macea, Dezna) dar lipsa resurselor finanicare a reprezentat o piedică
în valorificarea acestui potenţial natural.
Condiţiile climatice specifice etajului munţilor se concretizează, alături de alte
caracteristici, şi prin oscilaţii termice pregnante, resimţite în depresiuni şi culoare de vale
înguste unde apar inversiuni termice; acestea, la rândul lor favorizează menţinerea
stratului de zăpadă o perioadă mai îndelungată. Depresiunea în care se află staţiunea
Moneasa are un climat de adăpost, care favorizează menţinerea stratului de
zăpadă, astfel că profilul turistic local este completat cu practicarea sporturilor de iarnă.
Pârtia de schi are o lungime de 250 m şi a fost refăcută şi dotată cu baby-ski.
Turismul rural – prin practicarea acestui tip de turism se valorifică o parte a
potenţialului antropic specific judeţului Arad şi parţial, potenţialul natural. Agro-turismul
este forma turismului rural care a luat amploare în ultima perioadă: se practică cu succes
în Conop, Săvârşin, Tăuţ, Moneasa, etc. Potenţialul de dezvoltare a acestui subtip de
turism rural sunt semnificative şi în alte localităţi, cum ar fi Dezna, Gurahonţ, Hălmagiu,
Bârsa, Vârfurile, cât şi în localităţile rurale de pe Valea Mureşului.
Turismul activ – poate lua diferite forme , cele mai adaptate fiind alpinismul şi
mountain bike-ul, o mare parte a spaţiului montan pretându-se la acest tip de activităţi
turistice. Oferta este diversificată, la toate nivelele de dificultate, de la trasee uşoare, pe
drumuri pentru automobile, forestiere, până la trasee lungi, pe poteci pe creste,
accidentate.
Turismul de afaceri şi de sfârşit de săptămână – se poate constitui în
alternativă de dezvoltare turistică a centrelor urbane, precum şi a comunelor din
apropierea oraşelor. Municipiul Arad este cel mai însemnat centru de practicare a
turismului de afaceri şi a celui de sfărărşit de săptămână, datorită infrastructurii de care
dispune şi obiectivelor turistice deţinute (Muzeul de Istorie şi Pinacoteca, Cetatea
Aradului, Catedrale Ortodoxă Română (1862), Catedrala Romăno-Catolică (1902)) etc.
Turismul de tranzit – acest tip de turism este favorizat de poziţia judeţului Arad
la graniţa vestică a ţării şi de prezenţa a trei localităţi-puncte de trecere a frontierei.
Aradul reprezentă o arie tradiţională pentru turismul transfrontalier iar fluxul de turişti
străini spre România este de 3 ori mai mic faţă de fluxul de turişti români spre străinătate.
În aceste condiţii, judeţul Arad va trebui să valorifice mai bine capacităţile de cazare
adaptate turismului de tranzit.

3. ZONE TURISTICE ŞI LOCALITAŢI CU FUNCŢIUNI TURISTICE

Pe teritoriul judeţului Arad se pot distinge mai multe zone/areale turistice,


diferenţiate între ele în funcţie de specificul potenţialului natural şi antropic, de tipurile şi
gruparea obiectivelor turistice, de modalităţile de valorificare turistică a potenţialului
deţinut, de posibilităţile şi calitatea infrastructurii de acces. Zonarea a fost concepută ca
modalitate de valorificare superioară şi complexă a resurselor turistice, în vederea
exploatariieficiente a patrimoniului turistic. Zonarea turistică urmăreşte stabilirea unor
modele de evaluare, ierarhizare, valorificare şi amenajare prioritară a patrimoniului
turistic, dovedindu-se că aceasta se constituie într-o importantă analiză unitară a relaţiilor
existente între activităţile turistice şi teritoriu, în vederea dezvoltării optime a turismului.

Zona turistică Arad


Municipiul Arad se individualizează în cadrul judeţului prin concentrarea
obiectivelor istorice, culturale, care au transformat oraşul în cel mai important centru
turistic al judeţului. Această funcţie urbană este favorizată şi de capacitatea de cazare:
unităţile de primire a turiştilor din întregul judeţ se concentrează în proporţie de 36% în
municipiul Arad, iar din totalul locurilor de cazare, peste 52% sunt situate tot în reşedinţa
de judeţ; un element forte pentru practicarea turismului de afaceri îl constituie dotările
superioare ale majorităţii tipurilor de unităţi de cazare: 100% dintre locurile în hoteluri de
4 stele din judeţ se regăsesc în oraşul Arad, 74% dintre locurile din hotelurile de 3 stele
din judeţ sunt concentrare tot în muncipiul Arad, 100% dintre locurile în vile turistice de
3 stele din judeţ sunt cumulate în cele din oraşul Arad, la fel ca şi cele aproximativ 79%
dintre locurile din pensiuni turistice cu dotări de 3 stele. Diferitele tipuri de servicii de
care dispun economia şi infrastructura urbană reprezintă alte atuuri pentru dezvoltarea
activităţilor turistice în municipiul Arad şi pentru conturarea acestui areal turistic întrunul
special, cu personalitate distinctă în cadrul judeţului. Un element care favorizează
practicarea turismului de tranzit, precum şi a celui de afaceri este reprezentat de poziţia
municipiului Arad la intersecţia unor importante artere de circulaţie rutieră, feroviară şi
aeriană şi în apropierea punctelor de graniţă.
SLIDE 9 Zona turistică Podgoria Aradului se află la o distanţă de 30 – 40 km de
oraşul Arad şi este extinsă pe o distanţă de ~35 km începând de la Păuliş, de pe Valea
Mureşului, pâna la Pâncota, pe la poalele Munţilor Zarand. Specificul acestei zone este
conferit de modul de utilizare a terenurilor, cu un peisaj deosebit, caracteristic zonelor
viticole, şi de tipul de turism practicat, mai ales cel de sfârşit de săptămână (zona este
frecventată de locuitorii municipiului Arad). Întreaga zonă turistică dispune de ~190 de
locuri de cazare, localizate în pensiuni turistice (1 pensiune de 1 stea în Pâncota, cu 10
locuri, în Şiria sunt 2 pensiuni de 3 stele şi 1 stea, care însumează 20 de locuri), în unităţi
agro-turistice (3 în Păuliş, de 3 şi 2 margarete, cu 41 de locuri) şi în tabere şcolare
(Păuliş, cu 127 locuri).
Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Cetatea Şiria, Muzeul Vinului din
Ghioroc (unic în partea vestică a ţării), “Turnul” din Covăsinţi, care a aparţinut unei
biserici medivale construită la începutul secolului al XV-lea, fostele mine, active în
secolul al XVIII-lea, de pe Valea Chersca, Castelul Bohus din Şiria, Muzeul memorial
“Ioan Slavici”, adăpostit în castel. Din această zonă turistică se deschid trasee turistice
către Munţii Zarandului.

SLIDE 10 Zona turistică Valea Mureşului


Această zonă turistică se individualizează prin peisajul de tranziţie între cel
montan (Munţii Zarandului), cel deluros (Dealurile Lipovei) şi cel de culoar larg de vale
(Valea Mureşului). Această trecere de la caracteristicile fizico- şi socio-geografice ale
munţior, către cele ale dealurilor şi ale culoarului de vale se transpune şi în planul
activităţilor economice, inclusiv al celor turistice. Zona turistică Valea Mureşului
reprezintă un traseu de tranziţie a fluxurilor turistice dinspre Depresiunea Colinară a
Transivaniei către Câmpia de Vest, astfel că principalele unităţi de cazare, adaptate
tipului de turism de tranzit, sunt localizate în localităţile de intrare şi de ieşire din sectorul
culoarului de vale, respectiv în Lipova, Conop şi în Petriş, Săvârşin. Alături de acest tip
de turism, în zonă turistică Valea Mureşului se practică şi turismul balneo-climateric
(Lipova, unde au fost puse în valoare izvoare minerale cu efecte curative iar la 3 km sud
de oraşul Lipova se află comuna Şiştarovăţ, unde se intenţionează punerea în exploatare a
unui izvor de apă minerală prin concesionare sau asociere), turismul rural, turismul
cultural (potenţialul turistic de care dispune oraşul Lipova este unul de excepţie
cuprinzând atât elemente ale fondului antropic şi natural: rezervaţia naturală “Balta
Şoimoş”, Cetatea Şoimoş, Mănăstirea “Sfânta Maria” din Radna, biserica “Buna Vestire”
din Șoimoş, ansamblul bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, muzeul orăşenesc,
bazarul “Sub dughene” (bazarul turcesc), ansamblul urban din jurul primăriei (str.
Nicolae Bălcescu). În cadrul zonei turistice Valea Mureşului, un loc aparte este ocupat de
localitatea Săvârşin, în care se află Castelul Regal, recent restituit familiei regale. Aceasta
a hotărât să înscrie Castelul de la Săvârşin în circuitul turistic intern şi internaţional (s-a
autorizat elaborarea unui plan de integrare a castelului într-un circuit turistic public, de
masă) şi se încurajează activităţile turistice pe plan local, prin deschiderea castelului şi a
parcului său publicului.De asemenea, familia regală intenţionează să creeze şi o fermă în
cadrul căreia să sepractice agricultură organică.

SLIDE 11 Zona turistică Munţii Codru Moma


În Munţii Codru Moma există obiective turistice naturale numeroase dar
dispersate spaţial, dintre care numai cele din apropierea localităţii Moneasa sunt mai
cunoscute şi valorificate turistic. SLIDE 12 Chiar staţiunea balneo-climaterică
Moneasa reprezintă principalul obiectiv de atracţie turistică, fiind situată într-o mică
depresiune cu topoclimat de adăpost (climatul local are un efect calmant asupra
sistemului nervos central şi în general, asupra organismului uman; aerul încărcat de ioni
negativi, furnizaţi de vegetaţia abundentă, are un efect benefic asupra sănătăţii) şi
dispunând de izvoare minerale ale căror efecte benefice (afecţiuni ale sistemului nervos
central şi periferic, ale sistemului locomotor, unele afecţiuni ginecologice, nevroza
astenică, reumatologie, ca şi boli asociate (de nutriţie şi metabolice)) sunt recunsocute în
toată regiunea şi chiar în întreaga ţară. Staţiunea Moneasa deţine 15% din totalul
unităţilor de cazare din judeţul Arad şi 16,6% din locurile de cazare (685 locuri), această
bază de primire a turiştilor fiind diversificată (25% dintre hotelurile din judeţ (Moneasa,
Parc, Codru Moma), 2 vile, 2 pensiuni, 1 tabără şcolară, 1 cabană şi 3 unităţi agro-
turistice) şi, în cazul unora dintre tipurile de structuri de cazare, bine dotată (~20% din
totalul locurilor de cazare în hoteluri de 3 stele din judeţ, 50% din locurile în unităţi agro-
turistice de 3 stele din judeţ şi 2 pensiuni de 4 stele). Pentru anul 2007, situaţia
structurilor turistice de cazare pe categorii de confort şi pe tipuri de unităţi era
următoarea:

SLIDE 13
Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi

Sursa: Studiu de fundamentare pentru reatestarea comunei Moneasa ca staţiune turistică, Institutul
Naţional de Cercetare– Dezvoltare în Turism, Bucureşti.

Staţiunea dispune de sală de cinema şi teatru, de un ştrand complet renovat etc. În


împrejurimele Monesei se pot vizita şi alte numeroase obiective turistice naturale şi
antropice: Vârful şi cabana Izoi din Munţii Codru Moma, Platoul Carstic Tinoasa, Peştera
Liliecilor şi Peştera Albă, Cariera de marmură, Izbucul Călugări, un fenomen natural
deosebit, declarat monument al naturii, alte trasee marcate în Munţii Cordu Moma,
Cetatea Deznei (cu masă pescărească într-un cadru rustic la Hanul Dezna), Cuptorul de
topit fier Schmetlzer, Casa natală a pictorului şi sculptorului Gheorghe Groza etc.

SLIDE 14 Zona turistică Depresiunea Gurahonţ - Hălmagiu


Această zonă turistică cuprinde arealul depresionar dintre localităţile Gurahonţ şi
Hălmagiu, de-a lungul defileului Crişului Alb şi se remarcă prin suprafeţe forestiere
relativ extinse (în prezent afectate negativ de exploatarea iraţională a lemnului), cu un fod
cinegetic valoros, prin aşezări cu numeroase obiective istorice şi etnografice. Cea mai
importantă localitate turistică din această zonă este Hălmagiu, în care funcţionează 1
pensiune de 2 stele, cu 19 locuri şi 1 unitate agro-turistică de 2 stele, de capacitate redusă
(8 locuri). Se pot vizita şi ale comune şi sate din zonă, majoritatea cu biserici vechi, cu
obiective ale industriei tradiţionale rurale, cu obiceiuri folclorice atractive. De asemenea,
atracţiile naturale sunt remarcabile în această zonă turitică: Valea Zeldişului, Valea
Zimbrului (rezervaţia de laur, Ilex aquifolium), Defileul Crişului Alb (cartograma 31).
Unităţile de cazare care funcţionează în localităţile componente ale zonelor
turistice enumerate reprezintă 75% din numărul total de unităţi de cazare ale judeţului
Arad, iar locurile de cazare din cadrul acestora reprezintă 88% din totalul locurilor de
cazare existente în judeţ.
Pe baza analizei potenţialului turistic al componentelor cadrului fizico-geografic
şi a celui socio-geografic, a distribuţiei teritoriale a obiectivelor turistice naturale şi
antropice şi a principalelor structuri de cazare a turiştilor, s-a putut realiza o evaluare a
gradului de valorificare turistică a potenţialului de care dispun localităţile din judeţul
Arad. Exceptând localităţile din componenţa zonelor/arealelor turistice delimitate şi
analizate anterior, s-au mai identificat şi alte localităţi (majoritatea covârşitoare sunt
rurale) care deţin un potenţial turistic natural şi/sau antropic atractiv, pe care, însă, nu au
avut capacitatea/posibilitatea de a-l valorifica sau pe care îl valorifică insuficient. Cauza
principală a acestei situaţii o reprezintă lipsa resurselor financiare şi, într-o anumită
măsură, şi dezinteresul sau necunoaşterea de către autorităţile locale a programelor cu
finanţare europeană şi a altor căi/modalităţi de identificare a resurselor necesare pentru
punerea în valoare a potenţialului local de dezvoltare a activităţilor turistice. Localităţile
Macea, Curtici, Şofronea şi Dezna dispun de potenţial balneo-climateric dar acesta nu
este valorificat din lipsa resurselor financiare care să susţinea dotarea acestora cu structuri
de cazare şi cu instalaţii de captare şi valorificare a izvoarelor minerale. În localitatea
Bârsa există condiţii pentru practicarea agro-turismului, dar nu funcţionează nici o unitate
agro-turistică, astfel că potenţialul pentru acest tip de turism nu este valorificat, aşa cum
este şi cazul altor localităţi componente ale zonelor turistice studiate (Dezna, Bârzava,
Vărădia de Mureş, Petriş, Gurahonţ, Vârfurile şi Hălmagiu). În alte numeroase localităţi
(Şofronea, Felnac, Vinga, Fântânele, Târnova, Buteni, Craiva) există biserici vechi, cetăţi
şi/sau castele, se practică diverse obiceiuri populare care se constituie în obiective şi
elemente de atracţie pentru turişti, dar nu sunt valorificate, aceste localităţi nedispunând
de structuri de cazare sau de alte dotări turistice.

4. ANALIZA INDICATORILOR TURISTICI


Analiza echipamentelor turistice

Turismul s-a constituit ca fenomen complex şi bine conturat abia în ultima


jumătate de secol.
El a căpătat o amploare deosebită în contextul dezvoltarii generale a economiei şi
societǎţii la nivel mondial, remarcându-se atât prin ritmurile încete de crestere, cât
şi prin prezenţa sa în spaţii geografice tot mai extinse. În acelaşi timp, în special în
ţarile dezvoltate, condiţiile social-economice au determinat schimbări importante ale
comportamentului social. În acest context una dintre caracteristicile lumii contemporane
este şi faptul că turismul a devenit o nevoie socială.
Organizaţia Mondialǎ a Turismului înţelege calitatea turismului ca “rezultatul
unui proces ce implicǎ satisfacerea tuturor nevoilor, exigentelor şi aşteptǎrilor legitime a
consumatorului în materie de produs şi serviciu, la un preţ acceptabil, în conformitate cu
ondiţiile contractuale ale unui acord mutual şi determinanţii adiacenţi ai calitǎţii care sunt
securitatea şi protecţia, igiena, accesibilitatea, transparenţa, autenticitatea şi armonizarea
activitǎţii turisrice vizate cu mediul urban şi natural”.
Acestea sunt principiile care trebuie sǎ ghideze atât cererea cât şi oferta de turism
pentru ca ambele pǎrţi sǎ treacǎ printr-o experienţǎ ce aduce satisfacţii.
Pentru ca un anumit nivel al calitǎţii sǎ fie atins iar rezultatul sǎ se regǎseascǎ şi în
anii urmǎtori este necesarǎ analiza unor anumiţi indicatori dupǎ cum urmeazǎ.

Echipamente de cazare

Cazarea a apǎrut din cele mai vechi timpuri odatǎ cu primele legǎturi sociale ale
oamenilor.
În prezent cazarea turisticǎ este o funcţie de bazǎ a industriei turistice, constând
într-o serie de servicii care raspund cerinţelor complexe ale clienţilor fiind clasificate
dupǎ mai multe criterii: dupǎ serviciile oferite, modalitǎţi de prestare, dupa nivelul de
confort, etc.
Cazarea mai cuprinde si alte servicii specifice cum ar fi masa şi/sau facilitǎţi
recreative.
SLIDE 15 În judeţul Arad exista o multitudine de unitǎţi de cazare , câteva
fiind specificate mai jos:

Judeţul Arad Număr

Total 107
Hoteluri şi moteluri 31
Hanuri turistice 0
Cabane turistice 1
Campinguri şi unităţi tip căsută 1
Vile turistice şi bungalouri 11
Tabere de elevi şi preşcolari 2
Pensiuni turistice urbane 43
Sate de vacanţă 0
Pensiuni turistice rurale 16
Hoteluri pentru tineret 0
Hosteluri 0
Popasuri turistice 2
Spaţii de cazare pe nave 0
Sursa: http://www.arad.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=542
SLIDE 16

hoteluri
45
40
cabane
35
30 campinguri
25
20 vile
15
10 tabere de elevi
5
pensiuni
0
1st Qtr urbane
pensiuni rurale
Din graficul de mai sus se poate observa ca unitatea de cazare predominantǎ în
judeţul Arad este pensiunea urbanǎ. Majoritatea preferinţelor popasuri
se îndreaptǎ cǎtre aceastǎ
formǎ de cazare deoarece pensiunea urbanǎ asigurǎ prestǎri de servicii la un preţ mai
redus decât hotelurile şi poate oferi servicii personalizate şi o atmosferǎ mai familiarǎ.

SLIDE 17 Capacitatea de cazare turisticǎ

Capacitate de cazare Indicii de


utilizare
În funcţiune Sosiri Înnoptări netă a
Anii Existentă
(mii locuri- (mii) (mii) capacităţii
(locuri) în funcţiune
zile)
(%)
2005 4850 951.6 149.1 311.7 32.8
2006 4256 1022.4 171.5 343.2 33.6
2007 4256 1004.9 181.3 353.8 35.2
2008 4343 1049.7 183.9 337.1 32.1
2009 5101 1236.6 173.8 333.3 26.9
Sursa: http://www.arad.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=544

SLIDE 19 Evoluţia numǎrului locurilor de cazare în perioada 2005-2009


5200
5000
4800
2005
4600 2006
4400 2007
2008
4200
2009
4000
3800
1st Qtr

Din datele prezentate în tabelul de mai sus şi din reprezentarea graficǎ, se constatǎ
faptul cǎ se înregistreazǎ oscilaţii în sensul creşterilor şi descreşterilor consecutive.Dacǎ
în anul 2005 capacitatea de cazare turisticǎ este la un nivel înalt, în anii 2006, 2007, 2008
capacitatea de cazare a scǎzut foarte mult, aceasta revenindu-şi in 2009 ajungând la cel
mai înalt nivel înregistrat.

Cauzele descreşterii capacitǎţii de cazare in anii 2006 - 2008 poate fi calitatea


slabǎ a serviciilor prestate turiştilor, creşterea rateişomajului, rata inflaţiei.

Echipamente de alimentaţie

Termenul de “alimentaţie” tinde sǎ înlocuiascǎ ceea ce prea multǎ lume numeşte


“alimentaţie publicǎ”.

Cel mai reprezentativ tip de unitate de alimentaţie este restaurantul datoritǎ


funcţiilor diverse pe care le îndeplineşte:

1. funcţia de hrǎnire;

2. funcţia de loisir;

3. funcţia de convivialitate;

4. funcţia de cazare.

Judeţul Arad dispune de o varietate de unitǎţi de alimentaţie.


Echipamente de tratament

În decursul ultimilor ani se observǎ o cerere foarte mare pentru tratamentele


balneare, judeţul Arad dispunând de numeroşi factori naturali de curǎ suficient de
atractivi pentru a contribui la promovarea acestei forme de turism.

Printre acesti factori de promovare se numǎrǎ:

• îmbinarea turismului propriu-zis cu turimul balnear asigurând turistului


posibilitatea de a se relaxa şi în acelaşi timp de a se trata de diferite boli;

• înlocuirea, în unele afecţiuni cronice, tratamentul medicamentos cu


tratamente naturale de curǎ mai adecvaţi organismului unam;

Analiza circulaţiei turistice


Creşterea circulaţiei turistice a intrat în atenţia specialiştilor, care au realizat din
ce în ce mai des sondaje , pentru a obţine o serie de informaţii fereritoare la cantitatea
turiştilor ce se cazeazǎ în unitǎţile de turism cât şi calitatea serviciilor de care
beneficiazǎ aceşti turişti.
Printre elementele de ordin calitativ putem enumera şi numǎrul de turişti, zilele/
nopţile de cazare ale acestora.
De asemeni printre elementele de ordin calitativ fac parte si ocupaţia turiştilor,
forma de turism pe care o practicǎ, motivaţia turisticǎ cea mai frecventǎ.

5. DIAGNOZA SPAŢIULUI TURISTIC - ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI
• poziţia geografică favorabilă, Aradul - poartă de intrare în ţară: 3 PCTF
rutiere şi unul feroviar, ceea ce constitue un avantaj în dezvoltarea turismului de tranzit;

• varietatea peisajului (alternanţa deal-câmpie-munte): Valea Mureşului,


Valea Crişului Alb, zona montană - Moneasa, Hălmagiu, Zărand, peisajul carstic din
Munţii Codru Moma (Peştera Liliecilor, Peştera cu Apă de la Moară), lacuri (Ghioroc,
Tauţ), zone viti-vinicole (Podgoria Aradului, Târnova-Ineu);

• fond cinegetic şi piscicol bogat , rezervaţii şi parcuri naturale;

• resurse de apă geotermală (Curtici, Macea, Şofronea, Dorobanţi, Moneasa,


Arad şi minerală (Lipova) datorită cărora s-a dezvoltat turismul balnear (Lipova - staţiune
de interes local şi Moneasa - staţiune de interes naţional);

• trasee montane marcate în Munţii Zărandului, Codru-Moma, Bihorului,


practicabile şi pentru cicloturism;
• drumul european de drumeţie de lungă distanţă E7 care traversează judeţul
Arad de la vest la est;

• peisaj antropic de o mare diversitate: monumente istorice şi de arhitectură,


situri arheologice, cetăţi, castele, lăcaşe de cult (biserici de lemn, mănăstiri din sec. XVI-
XVIII);

• ofertă culturală bogată: festivaluri şi sărbători, spectacole de teatru,


concerte, expoziţii, concursuri sportive; obiceiuri şi tradiţii bine conservate;
interculturalitate datorată coabitării etnice: maghiari, germani, sârbi, slovaci, bulgari;

• capacitate de comunicare în alte limbi de circulaţie internaţională -


engleză, germană, franceză, italiană;

• apartenenţa municipiului Arad la Asociaţia oraşelor culturale europene


(membru AVEC) şi participarea comunei Hălmagiu la proiectul INTERREG IIIC, făcând
parte din Reţeaua europeană de turism rural;

• experienţă în derularea de programe ale UE în domeniul turismului;

• servicii modernizate de poştă şi telecomunicaţii (telefonie mobilă,


telefonie prin cablu locală), aeroport;

• structuri de cazare variate: pensiuni, cabane, popasuri turistice,


campinguri, vile, hoteluri de la 1 stea la 4 stele;

• existenţa unor unităţi de prestări-servicii diversificate (bănci, bancomate,


benzinării, spălătorii, ateliere de reparaţii auto, ş.a.);

• funcţionarea structurilor ce favorizează turismul de afaceri: zonele


industriale de la periferia municipiului Arad, Pavilionul expoziţional al CCIA, iniţiatorul
'Târgului de turism', săli de conferinţe şi întâlniri de afaceri organizate în incinta mai
multor hoteluri;

• instituţii active şi competente pentru promovarea şi dezvoltarea


turismului: Biroul de informare turistică în municipiul Arad şi Centrul Cultural Judeţean;

• ONG-uri cu obiect de activitate în domeniul turismului: Condor Club


Arad, Asociaţia Turiştilor Montani, Steaua Nordului, Prietenii Naturii, Cercetaşii
României, Veniţi cu Noi, Liliacul;

PUNCTE SLABE
• drumuri nemodernizate şi infrastructură edilitară insuficientă în zonele
agroturistice (reţele de apă, canalizare şi telefonie, staţii de epurare);

• amenajare peisageră deficitară


• calitate precară a serviciilor turistice

• numărul redus al pensiunilor cu specific agroturistic

• lipsa spaţiilor de agrement în zonele împădurite

• ofertă restrânsă pentru agrement

• promovare insuficientă a resurselor şi posibilităţilor de servicii turistice

• exploatare redusă din punct de vedere turistic a obiectivelor istorice şi de


arhitectură

• lipsa unor centre de informare turistică în Punctele de trecere a frontierei,


în gară şi aeroport, precum şi în principalele oraşe, staţiuni

• absenţa unui sistem de indicatoare turistice rutiere şi insuficienţa


marcajelor turistice montane

• ofertă limitată privind activităţile sportive - agrement nautic, hipism,


sporturi de iarnă

• promovare inconsecventă în rândul populaţiei a principalelor acţiuni şi


evenimente cultural-artistice

• mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie) uzate fizic şi


moral, necorespunzătoare şi numeric insuficiente

• valorificarea redusă în scop turistic a trenului de epocă 'Săgeata Verde'

• ofertă slabă şi nediversificată a souvenir-urilor

• inactivitatea agenţiilor de turism în organizarea de trasee turistice în


judeţul Arad

• lipsa ghizilor calificaţi pentru prezentarea atracţiilor turistice locale

• insuficienţa surselor de informare prin materiale specifice de promovare

• descentralizare administrativă locală redusă

• grad scăzut de folosire a instrumentelor financiar-bancare moderne (carte


de credit, virament prin internet)
OPORTUNITĂŢI
• dezvoltarea cooperării transfrontaliere în domeniul turismului, în contextul
realizării Euro-Regiunii Dunăre, Mureş, Criş, Tisa

• perspective de colaborare pe probleme specifice (consultanţă, transfer de


know-how, ridicarea calităţii serviciilor) în cadrul creat de ARE (Adunarea Regiunilor
Europei) şi AREV (Adunarea Regiunilor Europei Vinicole)

• stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu oraşe şi provincii din


alte ţări: Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa

• abordarea unor concepte şi strategii de dezvoltare turistică regională,


proiecte comune în cadrul Regiunii de dezvoltare 5 Vest (Arad, Caraş-Severin,
Hunedoara, Timiş)

• oportunitatea finanţării interne şi externe a programelor în care turismul


este domeniu ţintă

• participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale - Bucureşti,


Budapesta, Viena, Berlin

• interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale

• buna relaţionare instuţională: Consiliul Judeţean, Primăria Arad,


Prefectură

AMENINŢĂRI
• vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi
valorificat (Bihor, Timiş, Alba, Hunedoara)

• degradarea monumentelor istorice şi de arhitectură

• pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor în zona rurală

• poluare culturală, amploarea fenomenului kitch

• depopularea satelor şi migrarea tinerilor la oraş

• nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei

• nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea


mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor
CONCLUZII

Punctele forte ale judetului sunt reprezentate de situarea acestuia in zona de


frontiera cu Ungaria cu care, datorita istoriei, prezinta o seama de similitudini in planul
dezvoltarii economice si sociale, convietuirea multietnica generand, de-a lungul timpului,
in comportamentul populatiei, un spirit aparte, exprimat sintetic si recunoscut ca atare pe
plan national, ca "spirit banatean" sau "spirit aradean", caracterizat prin toleranta,
preocupari constante pentru desavarsirea bunastarii, prin capacitatea de a inova si aseza
pe temelii solide orice lucru gandit si facut, prin pragmatism, prin vocatia de a alege
intotdeauna variantele care sa-l aseze pe initiatorul lor in frunte.

Un alt factor important este existenta unei forte de munca bine calificata si
instruita, capabila sa asimileze intr-un timp record cele mai complexe tehnologii din toate
domeniile productiei de bunuri si valori materiale, de la agricultura si industria
prelucratoare pana la biotehnologii si industria transmiterii informatiilor.

Reteaua de drumuri, cai ferate si de telecomunicatii care, desi nu este nici pe


departe comparabila cu cea existenta in tarile puternic dezvoltate, este semnificativ
superioara celei din interiorul Romaniei.

Aradul a dezvoltat de-a lungul timpului relatii de parteneriat cu judete vecine din
Ungaria, care, pe langa efectele reciproc benefice pe plan economic, se constituie intr-un
bun exercitiu pentru dezvoltarea aptitudinilor de comunicare si uniformizare a limbajului
propriu colaborarii internationale

Judetul Arad beneficiaza de un potential turistic valoros, iar dezvolatrea acestuia


poate deveni in viitor o activitate economica importanta.

Resursele judetului Arad trenuie valorificate astfel incat sa conduca la


diversificarea ofertei de agement ceea ce va conduce la atragerea unui numar din ce in ce
mai mare de turisti.

6. OBIECTIV GENERAL

Enunţarea obiectivului general din domeniul activităţilor turistice trebuie să ia în


considerare atât atuurile şi elementele nefavorabile dezvoltării complexităţii şi extinderii
teritoriale a turismului, cât şi oportunităţile şi ameninţările rezultate din mediul exterior
de dinamică a acestuia. Pentru ca activităţile turistice să aducă prosperitate economică şi
să contribuie la dezvoltarea spaţială a teritoriului judeţului Arad, acestea trebuie privite
de către decidenţii politici ca o prioritate, astfel că obiectivul general vizează:dezvoltarea
teritorială echilibrată şi viabilă a activităţilor turistice şi a infrastructurii specifice.
Realizarea acestui obiectiv general va contribui la îndeplinirea obiectivului general al
Stratgiei de dezvoltare a Judeţului Arad 2007 – 2013, care vizează creşterea standardului
de viaţă, dezvoltarea durabilă şi integrarea judeţului Arad în structurile regionale la
nivelul UE: activităţile turistice pot contribui la ridicarea standardului de viaţă în
comunităţile urbane şi rurale în care sunt desfăşurate, aşa cum pot reprezenta o cale de
dezvoltare economică sustenabilă, valorificând într-o manieră viabilă, de durată, ceea ce
oferă mediul natural şi ceea ce a creat factorul uman de-a lungul existenţei sale pe
teritoriul actualului judeţ Arad. Turismul reprezintă unul dintre domeniile de activitate cu
potenţial de creştere şi cu valoare adăugată ridicată, astfel susţinându-se rolul său în
dinamizarea economică şi socială a comunităţilor. De asemenea, activităţile turistice, prin
parteneriatele economice, pe care le pot facilita, se pot constitui în modalitate de integrare
activă şi eficientă economic a judeţului Arad în structurile regionale ale UE.
Atingerea obiectivului strategic general identificat pentru activităţile turistice este
posibilă prin îndreptarea acţiunilor de dezvoltare către trei direcţii prioritare:
- promovarea şi diversificarea ofertei turistice arădene;
- implicarea în programe de dezvoltare şi în parteneriate a agenţilor economici din
turism, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel regional şi transfrontalier;
- dezvoltarea resurselor umane active în turism.
Obiectivele specifice sunt:
-Publicarea şi promovarea informaţiilor privitoare la potenţialul turistic natural
şi antropic;
-Publicarea şi promovarea informaţiilor privitoare la capacitatea de primire a
turiştilor şi la structura acesteia;
-Diversificarea ofertei turistice;
-Diversificarea producţiei de suveniruri pentru turişti;
-Valorificarea turistică a unor noi obiective, areale şi/sau comunităţi cu potenţial
turistic, diversificarea tipurilor de turism practicate;
-Reatestarea comunei Moneasa ca staţiune turistică balneo-climaterică;
- Reatestarea oraşului Lipova ca staţiune turistică balneo-climaterică;
-Participarea la târgurile naţionale şi internaţionale de turism;
-Iniţierea unor proiecte de dezvoltare a turismului în diferite parteneriate;
-Sprijinirea întreprinzătorilor în activităţi turistice de tip agro-turism;
-Modernizarea şi extinderea infrastructurii de acces şi a celei specifice;
-Comunicarea facilă şi reală între agenţii economici activi în turism;
Dezvoltarea competenţelor resurselor de forţă de muncă implicate în activităţi
turistice.