UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

PROIECT ECONOMIA TURISMULUI PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI SIBIU

Student: Manea Ramona Elena Specializarea: ECTS Grupa : 8272 An II Prof. coordonator: Untaru Elena

MAI,2009

CUPRINS
CAPITOLUL 1 Localizarea si caracterizarea judetului Sibiu.pag 3 CAPITOLUL 2 Prezentarea potentialului turistic al judetuluipag 8 CAPITOLUL 3 Analiza bazei tehnico materiale si a ofertei de serviciiipag 27 CAPITOLUL 4 Analiza circulatiei turistice a judetului..pag 34 CAPITOLUL 5 Propuneri de valorificare...pag 40 CAPITOLUL 6 Evaluarea eforturilor investitionale, posibilitati de realizare si efecte scontate in plan economicpag 44 CAPITOLUL 7 Harta judetului .....pag 49 BIBLIOGRAFIE..pag 51

CAPITOLUL 1 LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI SIBIU Judetul Sibiu este situate in partea de sud a Transilvaniei, pe raul Cibin si se intinde pe o suprafata 5. 422 km2 care reprezinta 2,3% din teritorilu tarii. Este limitat la nord-est de judetul Mures, la est de judetul Brasov, la sud de judetele Arges si Valcea, iar la vest de Hunedoara si Alba. Se situeaza la 45047 latitudine nordica ( in linie cu Lyon ) si 24 005 longitudine estica ( aproximativ in linie cu Atena ). Organizarea administrativa a judetului cuprinde 2 municipii, 7 orase, 53 de comune si 126 sate. . Judetul Sibiu, situat in centrul Romaniei se incadreaza intre urmatoarele coordonate geografice: latitudine nordica - 46 grade 17' avand ca punct extrem satul Prod, comuna Hoghilag; latitudine sudica - 45 grade 18' avand ca punct extrem satul Paltin, comuna Boita; longitudine estica - 24 grade 57' avand ca punct extrem satul Teline, comuna Bradeni; longitudine vestica - 23 grade 35' avand ca punct extrem comuna Jina. Este asezat n depresiunea Cibinului, n apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea, in partea de sud vest municipiul se afla n depresiunea Cibinului, ntr-o zona de cmpie piemontana colinara cu terase ale rului Cibin, care o dreneaza. Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le mbraca si le domina aproape uniformizndu-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are n perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus. Circa 30% din suprafata judetului este reprezentata de zona muntoasa. Altitudinile maxime de peste 2500m apartin Muntilor Fagaras (Vf. Negoiu 2535m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu 2508m). Zona de podis ocupa circa jumatate din suprafata judetului, iar zona depresionara aproximativ 20%. Altitudinile minime de 28 m sunt specifice luncii Tarnavei Mari. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415m in Orasul de Jos si 431m in Orasul de Sus. Populatia orasului Sibiu este de 170 mii locuitori in anul 2002. Structura etnica a populatiei este urmatoarea: 95% sunt romani, 2% sunt maghiari, 1,6% germani, 1,4% sunt de alte nationalitati. Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta 4% din populatie. 25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii superioare. CAI DE ACCES Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 ( Arad Sibiu Brasov ) si E 81 ( Cluj Sibiu Pitesti Bucuresti ). Sibiul reprezinta un important nod de cale ferata (CFR Calatori ) si dispune de un aeroport international ( Aeroportul Sibiu ) cu curse regulare spre Germania si Italia. Principalele cai de acces sunt: cele 2 companii de transport aerian (Agentia Tarom si CarpatAir ); principalele artere rutiere din Romania: 1. D.N 1 E 15/A/ Bucuresti Brasov Sibiu Cluj Oradea; 2. D.N 7 Bucuresti Pitesti Sibiu Deva Arad; 3. D.N 14 Sibiu Medias; 3

Se mai poate ajunge in Sibiu si prin intermediul autocarelor, transport asigurat de firme de transport de profil precum Atlassib, Dacos SRl si Fany SRL. SCURT ISTORIC AL JUDETULUI In proximitatea Sibiului, la Cedonia ( cartierul Gusterita ) a existat o cunoscuta asezare romana inca necercetata sistematic. Este de notorietate n literatura de specialitate Donariumul de la Biertan (sec. IV d. Chr.) a carui inscriptie latina, Ego Zenovius votum posui (Eu, Zenovius am pus aceasta ofranda), atesta existenta unei populatii romanizate pe teritoriul Daciei, dupa parasirea ei de catre romani (271 d. Chr.). Aceasta populatie a supravietuit epocii migratiunii, n conditii vitrege, populnd vaile Oltului, Cibinului, Hrtibaciului sau Trnavelor pna n zilele noastre. Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, cnd papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu. Documentul se refera la organizarea bisericeasca a colonistilor (numiti n documentele din 1191-teutonici ecclesia Theutonicorum Ultransilvanorum, n 1192-1196, document cu referire la prepozitul Sibiului, flandrenzi, iar n 1206 - saxoni), sositi n provincia Sibiu n timpul domniei regelui Gza al II-lea (1141 1162) si organizati ntr-o prepozitura n timpul domniei regelui Bla al III-lea (1172 - 1196). Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pna n anul 1876), n 1302 este semnalat nceputul organizarii sasilor n scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar n 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scaune. Mentionat nca sub numele de Hermannsdorf n anul 1321, n a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, ntr-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfrsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea Saseasca, aflata n fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai trziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate romnesti asa numite scaune-filiala n care nu locuiau sasi (T. Ngler). Perioada medievala se caracterizeaza n Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; n secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau n Tara Romneasca sau n Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, n a doua jumatate a secolului al XVI-lea existnd 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, ntr-o perioada n care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor. Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohcs n anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si ntemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, n fata unei situatii noi n care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, cnd cea fireasca filohabsburgica, avnd n vedere afinitatile etnice si culturale, cnd prootomana. Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul si pastreaza privilegiile. Concomitent, cu ncepere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecnd din corpores la confesiunea luterana pe care, n marea lor majoritate, o marturisesc si n prezent. In 1550 in Piata Mare se instaleaza stalpul infamiei, un monument gotic ce avea in varf statuia lui Roland, realizata de sculptorul Onoforius. Sfrsitul secolului al XVI-lea si nceputul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai nti, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care sa desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului. n anii 1601-1603 Sibiul este supus asediului trupelor lui Sigismund Bthory, conduse de Stefan

Csky care a ars si cladirile existente n fata incintelor fortificate. Peste mai putin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Bthory. n 18 februarie 1614, cnd noul principe Gabriel Bethlen restituie cheile orasului, n oras mai existau doar 53 de gospodari. Odata cu nfrngerea turcilor de catre austrieci la sfrsitul secolului al XVIIlea, Transilvania devine mare principat n cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu ntre 1692 si 1790. In 1745 se inaugureaza linia postala Viena-Sibiu care efectua curse de doua ori pe luna. In prima jumatate a sec. XIX un nou val de colonisti, landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf. Ei proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei romnesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. n cadrul luptei de eliberare nationala a romnilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul - proclamatie catre romni citit la Blaj, si tot la Sibiu si va avea sediul Comitetul national permanent romn sub presedintia episcopului Andrei Saguna. n 1863 si deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala ndreptatire a natiunii romne si a confesiunilor sale. Din Sibiu activeaza Partidul National Romn din Transilvania, care declanseaza cea mai ampla miscare social-politica din a doua jumatate a secolului al XIX-lea - Miscarea memorandista n conditiile n care, ncepnd cu 1867 Transilvania a fost anexata Ungariei n cadrul Imperiului austro-ungar. A doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent n Sibiu. Suprafata construita se extinde mult n afara zidurilor: deja n 1841, pe lnga cele 1117 case din interiorul zidurilor, n afara acestora existau nca 869. Daca n 1857 numarul locuitorilor era de 13872, dinamica cresterii populatiei este urmatoarea: n 1868 - 18 998, 1890 - 21 434, 1900 - 26 643 (intramuros - 16 643 din care 15 553 germani). La inceput de secol XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910. Dezvoltarea urbanistica, economica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu Romnia (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice: in 1920 erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani. Denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu in 1919, iar strazile primesc denumiri romanesti. In 1945, dupa al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata. Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968. La 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti. Sibiul a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste. Putine orase din Romania se pot mandri cu o istorie atat de bogata, deasemenea Sibiul este si un pionier in industrie, sanatate, invatamant, etc. Spre exemplu: 1292 este atestat primul spital din Romania; 1380 prima atestare a unei scoli din Romania; 1494 se deschide prima farmacie din Romania; 1524 timp de 345 de ani casa haller din Piata Mare a apartinut aceleasi familii; 1534 prima moara de hartie din Romania; 1544 se tipareste prima carte in limba romana din Ardeal; 1551 Conrad Hass experimenteaza prima racheta in trepte din lume;

1671 - In jurul Sibiului se descopera gazul metan; 1782 - Chimistul Franz Joseph Mller descopera telurul; 1795 - Cel mai vechi paratraznet din S-E Europei se instaleaza la Sibiu; 1817 - Se deschide Muzeul Brukenthal, primul muzeu din Romania; 1852 - Apare Telegraful Roman care de atunci are aparitie neintrerupta, cel mai vechi ziar din sudul Europei; 1859 - Podul Minciunilor este primul pod din fier din Romania; 1875 - Prima fabrica de masini din Transilvania; 1894 - Paltinis devine prima statiune montana din Romania; 1895 - Se publica prima Enciclopedie din Romania (a 3-a din Europa); 1895 - S-a deschis muzeul de Istorie Naturala care cuprinde cel mai vechi ierbar din Romania; 1928 - S-a deschis prima gradina zoologica din Romania; 1904 - Sibiul este al 2-lea oras din Europa care introduce tramvaiul electric; 1989 - Sibiul este al doilea oras din Romania care s-a ridicat impotriva comunismului.

DEZVOLTAREA ECONOMICA A SIBIULUI Orasul Sibiu, capitala judetului cu acelasi nume, este atestat documentar din secolul al XII-lea si a reprezentat de-a lungul Mileniului II un punct de referinta n ceea ce priveste economia si comertul zonal. Sibiul a fost fondat de sasii colonizati aici n secolele XI XII, pe urmele unei vechi cetati daco-romane si a traversat ntreg Evul Mediu sub numele de Hermannstadt. n secolul al XIV-lea Sibiul era deja un puternic centru mestesugaresc. Documente din anul 1376 fac mentiune despre existenta a 19 bresle, ai caror membri exercitau 25 de meserii. Aceste bresle ntretineau relatii foarte active cu statele europene din zona. Sprijinit de puterea economica a mestesugarilor, Sibiul s-a dezvoltat economic si urbanistic, urmnd calea tipica oraselor medievale. Din secolul XIX. vechiul burg medieval a lasat treptat locul orasului modern. Sibiul modern este capitala unui judet cu o pozitie privilegiata din punct de vedere geografic, economic si social. Sibiul este unul dintre cele mai dezvoltate judete din tara, n aceasta zona desfasurndu-si activitatea agenti economici din principalele ramuri ale economiei nationale. Restructurarea si modernizarea petrecuta in ultimul deceniu au facut ca industria sa detina primul loc n economia judetului cu o pondere de 38,72% din Produsul Intern Brut, urmata de agricultura, constructii, comert si servicii. Din totalul productiei, mare parte este destinata exportului. La 12.10.2004 erau nmatriculate la Registrul Comertului Sibiu 19.860 firme: 8 regii autonome de stat, 487 societati pe actiuni, 13.978 S.R.L.-uri, 631 S.N.C.-uri, 31 S.C.S.-uri, 69 organizatii cooperatiste , 4656 persoane fizice si asociatii familiale. Dintre acestea 2018 societati sunt cu capital strain - integral sau mixt. Volumul total al capitalului social strain n judetul Sibiu este de peste 80.1 milioane USD si 488 miliarde lei. Pe primele locuri se situeaza investitorii din Germania, Italia, Olanda, Austria, Spania, Franta, Elvetia, Marea Britanie, Grecia, Suedia, Belgia, Luxemburg, Turcia, Portugalia, Insulele Virgine Americane, S.U.A., Danemarca, Ungaria, Slovacia, Insulele Virgine Britanice, Slovenia, Cipru, Liban, Coreea de Sud, Australia, Taiwan, Irak, Siria, Norvegia, Canada, Arabia Saudita.

Ocuparea fortei de munca:

49% industrie 15% comert 7,5% constructii 7,5% sanatate 7% nvatamant 6,5% transport

Ramurile industriale:

22% Textile si confectii 20% Alimentara 9% Pielarit si ncaltaminte 8% Constructii masini

CAPITOLUL 2 POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI SIBIU Spiritualitate rural - manifestri culturale, produse artizanale, obiceiuri folclorice, arhitectura tradiionala Spiritul creator popular a rmas n unele zone rurale nealterat cu toate influenele tehnologiilor moderne.Practic, n unele zone ale judeului, meterii populari continu s eas, s brodeze, s picteze pe lemn sau pe sticl sau s ciopleasc i s daltuiasc n lemn. Cntecele i dansurile populare, tradiiile i obiceiurile motenite, fac din unele manifestri populare consacrate, adevarate festivaluri de etnografie i folclor. Obiceiuri folclorice n judeul Sibiu Ceata junilor. Obicei care prin pitorescul i originalitatea sa a trezit ntotdeauna interesul strinilor, este o mare ceremonie aparinnd ciclului calendaristic, bazat pe un fenomen biologic al unei grupri de vrst, care-i desfaoar activitatea pe parcursul a 3 4 sptmni de iarn. Alegerea conductorilor n primele zile din decembrie marcheaz nceputul perioadei active din viaa cetei de juni, sfritul lunii constituind momentul culminant al activitii cetei. Colindatul, jocul n mijlocul satului, bgatul fetelor n joc, ntlnirea jocurilor, udatul Ionilor sunt numai cteva din cele mai cunoscute datini ce graviteaz n jurul acestui interesant obicei. Avnd n vedere valorile morale (spiritul de grup, de prietenie i familie, educarea mpotriva conflictelor inter-individuale, mpotriva egoismului) i sociale (definete rolul omului considernd cstoria drept valoarea ce confer calitate individului, antreneaz ntreaga obste, consider colectivul ca valoare suprem) pe care le implica Ceata junilor, din anul 1979 se organizeaz Festivalul junilor din Mrginime. Lolele Urzellaufen. Un vechi obicei al populaiei sseti care se mai practic n cursul lunii februarie, n cteva localiti de pe valea Hrtibaciului. Obiceiul actual nglobeaz unele tradiii ale breslelor din evul Mediu, prezentnd meteugurile tradiionale, simboliznd alungarea iernii i pregtirea pentru un nou an de munc. Parada mtilor cu costume specifice lolelor, pocnetul bicelor dau un farmec deosebit acestui obicei. Carnilegiile Fosnicht. Este unul din cele mai vechi i totodat cel mai popular obicei al sailor. i are originea n darea de seama i organizarea muncii obteti a tovariilor sseti. mbrac forme specifice n funcie de localiti i culmineaz n genere cu o parada a mtilor. Ziua florilor Blumentag. Obicei nchinat dragostei, practicat n luna februarie de ctre tineretul ssesc din Axente Sever. Pregtirea srbtorii ncepe nc din toamna, cnd fiecare fat confecioneaz, n secret, cele 300-400 de flori care vor mpodobi plria 8

flcului iubit. n dimineaa zilei, feciorii se strng la cminul cultural, iar fetele la casa uneia dintre ele, ct mai aproape de captul satului. nsoii de fanfar, mbrcai n haine de srbtoare i purtnd plriile mpodobite, tinerii se deplaseaz spre casa unde s-au strns fetele. De aici se ndreapt cu toii spre piaa din centrul comunei, locul unde se va desfura petrecerea tinerilor. Aceast parad a flcilor, nsoii de fetele care le-au mpodobit plriile, constituie, de fapt, o oficializare a unor legturi de prietenie, statornicite de tinerii din sat. Prinsul vruelor. n prima duminic din martie, n majoritatea localitilor din jude, fetele de 10 12 ani se prind vrue. Dup mas se strng la casa uneia dintre ele, mbrcate n haine de srbtoare, iau colceii special pregtii pentru acest moment i pleac n grdin. Aici aleg cel mai frumos mr n care aga colaceii. Se prind apoi ntr-o hor de domnie n jurul pomului i cnt cantece de veselie. Cea mai nalt scutur pomul din care cad colceii. Cte dou, n funcie de preferine, prind cte un colacel i n timp ce-l rup, rostesc urmtorul legmnt: Vru i sor s-mi fii ct vreme om tri. Petrec apoi mpreun pn seara trziu, de acum nainte adresndu-se una alteia cu termenul de vru. Avnd la baz cultul prieteniei, n tot mai multe localiti, obiceiul este organizat, n mod festiv de ctre colile generale. Boul cu snziene. Obiceiul, practicat n fiecare an la 24 iunie de ctre ceata junilor din Toprcea, aparine srbtorilor folclorice de var i se impune printr-un pronunat caracter arhaic, cumulnd elementele de cult al naturii, rituri de fecunditate i n special agrare. n ajun de Snziene, feciorii aleg cel mai frumos bou din sat i-l las toat noaptea s pasc unde voiete. Dimineaa l aduc n sat i-l mpodobesc cu cele mai frumoase esturi i custuri: chindelue, batiste, bracii etc. Boul astfel mpodobit, mnat de conductorul feciorilor i nsoit de ntreaga ceat de juni, pornete la curile gospodrilor cu fete de mritat, unde sunt tratai cu colac i butur. Dup cteva jocuri, executate de ntreaga ceat, tata feciorilor strnge clduros mna gazdei care nu uit s-l rsplteasc cu o can de ap, pe care i-o toarn dup cap i cu o sum de bani care va intra n fondul cetei. Buzduganul. Legat de momentul terminrii secerisiului, buzduganul sau cunun obicei specific zonei cerealiere este o manifestare colectiv strns legat de existena cetelor de secertori din trecut, care se practic, cu tot fastul, pe ogoarele notabilitilor satului. La claca seceriului munca era de obicei distribuit: fetele secerau iar flcii legau snopii i cliau. Strigturile i cntecele secertorilor erau secondate de viorile muzicanilor. La fiecare cap de loc i la prnz se juca. Ctre seara fetele fceau buzduganul pe care-l mpodobeau cu flori. Se forma un alai care parcurgea tot satul cntnd Dealul Mohului. Toi participanii i n special cel ce purta buzduganul erau stropii de steni cu apa i gru. La gazda erau ntmpinai de stpna casei creia i se cnt cunoscutul cntec ceremonial Stpn-stpn, dup care aezau buzduganul la grind pentru a fi amestecat n smna anului viitor. Urma o petrecere cu mncare, joc i voie bun pn spre ziu. Satul din aceasta parte a rii, prin condiiile social-istorice n care s-a dezvoltat, reprezint o zon n care de multe ori spiritualitatea romneasc a interferat cu cea a naionalitilor conlocuitoare, realizand o simbioz plin de originalitate. CLIMA Sibiul se afla in centrul tarii, astfel clima sa se confunda cu cea a Romaniei, dar cu influente termice montane. Romania este situata in partea de sud-est a Europei Centrale, intre paralele de 43 37' 07" si 48 15 '06" latitudine nordica si are o suprafata de 238.391

Km.Clima Romaniei este temperat-continentala, fiind determinata atat de pozitia pe glob cat si de asezarea pe continentul european. Romania are parte de o clima diferita de cea a tarilor din jur datorita prezentei pe teritoriul tarii a Muntilor Carpati. Lantul muntos al Carpatilor provoaca influente climatice de provenienta est-continentala, vest-oceanica, submediteraneeana, nord-baltica, si sud-est pontica. Datorita inaltimii muntilor, ale caror varfuri depasesc pe alocuri 2000 de metri, in Romania clima este si etajata pe altitudine. Localitatea Sibiu se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate. Temperatura medie anuala este de 8,9 Celsius. Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racuroase si toamnele tarzii.Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime in iunie. Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun. RETEAUA HIDROGRAFICA Judetul Sibiu este strabatut de raurile Cibin 80km , Hartibaciu 88km, Tarnava Mare 75km , Olt-53km si Sadu - 45km. Reteaua hidrografica cuprinde lacuri naturale si lacuri artificiale. Relieful judetului, cu inaltimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m lunca raului Tarnava Mare, este caracterizat prinr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci. Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet) colecteaza apele aduse de rurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig. Rurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvoreste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent rul Hartibaciu, care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele. Rurile din partea nordica sunt adunate de Trnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Reteaua hidrografica este ntregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Blea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezeru Mare, Iezeru Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt. Flora judeului Sibiu numr peste 5.500 specii de plante, dintre care 2.345 specii de cormofite (67% din speciile din flora Romniei). Un numr de peste 40 de specii sunt endemice pentru Munii Carpai. Configuraia reliefului i diferenele altitudinale imprim etajarea vegetaiei n partea de sud a judeului, pe cnd n partea central i nordic se ncadreaz n primul rnd n zonalitatea latitudinal. Zona pdurilor foioase se desfoar n podiul Trnavelor, fiind alctuit din pduri de stejar gorun n amestec cu arar rnesc. Etajul pdurilor foioase se dezvolt ntre 300 m i 1200 m, pornind de la pdurile de gorun i terminnd cu pdurile de fag cu carpen. Pdurile de fag se ntlnesc pe suprafee restrnse, pe pantele nordice ale munilor Fgra i Cindrel, limita lor inferioar fiind la 400 500 m, iar cea superioar la 1300 1400 m. ntre 1300 1500 se ntlnesc pdurile amestecate de fag i molid, ndeosebi ntre vile Lotrioarei i Cibinului. Etajul pdurilor de molid se desfoar, n general, ntre 13001800 m. n munii Fgra limea acestor pduri nu depete 23 km. n munii Cindrel ele apar compact, cu cea mai mare extensiune n bazinele superioare ale Cibinului, Sadului i Sebeului, fiind format n principal din molid. Etajul subalpin se dezvolt ntre 18002000 m fiind alctuit

10

din tufriuri de smrdar, jneapn, ienupr, afin, merior i pajiti. Etajul alpin apare la peste 2000 m pe suprafee restrnse n munii Fgra i Cindrel sub form de pajiti. Vegetaia azonal este format din pduri de lunc (n special zvoaie de anin negru) nsoind vile rurilor Olt, Hrtibaciu, Cibin, Trnava Mare etc. Fauna judeului Sibiu este i ea bogat i divers, dat fiind multitudinea tipurilor de ecosisteme terestre i acvatice. n fauna judeului Sibiu se regsete aproape jumtate din totalul speciilor de mamifere a rii i 54% din cel al psrilor. Pe raza judeului Sibiu exist un numr de 45 fonduri de vntoare, din care 22 sunt arondate Asociaiei Vntorilor i Pescarilor Sportivi. 17 fonduri de vntoare sunt gospodrite de Direcia Silvic Sibiu, iar 6 fonduri de vntoare sunt concesionate spre gestionare ctre asociaii particulare. RESURSELE NATURALE Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate. Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale de mare valoare stiintifica si turistica: Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu, rezervatia din Valea Sarba, si lacurile Balea si Iezerele Cindrelului. Rezervatii Naturale din judetul Sibiu: Iezerele Cindrelului Lacul Balea (Muntii Fagaras); Valea Arpasului (Muntii Fagaras); Lacul 'fara fund' (Ocna Sibiului); Rezervatia Dealul Zackel (Slimnic); Rezervatia Suvara Sasilor (Talmaciu); Parcul natural Cindrelul; Padurea Dumbrava Parcul natural Golul alpin (Fagaras).

Monumente naturale din judetul Sibiu: Calcarele de la Cisnadioara; Calcarele eocene - Turnu Rosu; Vulcanii noroiosi de la Hasag; Poiana Narciselor de la Avrig; Masa Jidovului, Jina , Pintenii din coasta Jinei, Canionul de la Mihaileni.

Rezervatia naturala "Lacul fara fund" Rezervatia naturala "Lacul fara fund" face parte din complexul celor 52 de lacuri sarate, care se afla in cunoscuta statiune balneoclimaterica Ocna Sibiului. Aflat intr-o zona de dealuri, care reprezinta o fasie de cute diapirice, lacul s-a format in locul salinei Francisc Grube, inchisa in anul 1775, prin prabusirea tavanului. Actualmente, el are o 11

forma ovala, cu diametre de 40 m si 50 m, si cu o suprafata care variaza intre 1.384 mp si 1.655 mp, un volum de 11.114 mc si o forma de trunchi de con, cu o adancime maxima de 34,5 m. Salinitatea lacului este de 9 g/l, la suprafata, si creste foarte rapid odata cu adancimea: 38 g/l la 1 m, 122 g/l la 1,5 m, 203 g/l la 2 m, 320 g/l la 5,5 m, unde se inregistreaza maximum de salinitate, scazand apoi, sub aceasta adancime, la 318 g/l. In lunile de vara, temperatura apei la suprafata este de 24,5 grade C, iar la adancimea de numai 1 m ajunge la 31,4 grade C. Sub 3 m adancime, temperatura scade la 14-12 grade C, devenind constanta spre adancime.Importanta acestui lac este legata de regimul sau chimico-termic. Temperatura apei este in functie de repartizarea concentratiilor de sare pe verticala, care creste in profunzime. Apa lacului acumuleaza caldura solara in sezonul cald si o retine partial si in sezonul rece. Acest fenomen numit "heliotermie" a preocupat pe cercetatori, care au efectuat masuratori de temperatura in diferite anotimpuri. La "Lacul fara fund" acest fenomen se manifesta cel mai puternic, motiv pentru care a fost declarat arie naturala protejata, categoria IV, conform incadrarii IUCN, "rezervatie naturala". Caracteristica chimica cea mai importanta consta intr-o stratificare a salinitatii din ce in ce mai mare catre fundul lacului si stabilitatea permanenta a acesteia. Concentratia mare, aproape de saturatie, este data de clorura de sodiu, datorita contactului direct al apei din lac cu masivul de sare. Se considera lacuri sarate acelea care au peste 29 g/l; cele din statiune ating o salinitate de 200300 g/l, ceea ce face ca tratamentul pentru diverse boli sa dea cele mai bune rezultate. Pentru aparitia fenomenului de heliotermie este necesara existenta a doua orizonturi de apa cu concentratie diferita: un orizont superior cu mineralizare mica si unul inferior, cu o concentratie in saruri mult mai mare. Fenomenul este cu atat mai pregnant cu cat diferenta de concentratie in saruri este mai mare.Pentru a mentine fenomenul de helioermie este necesar ca stratul de apa de la suprafata sa nu fie agitat. Flora si fauna lacului sunt direct influentate de caracterele climatice si de chimismul apei. Din analizele efectuate se constata prezenta bacteriei Beggiatoa, in toate profilele ea fiind o specie halotoleranta, specifica apelor salmastre. O alta bacterie intalnita este Chromatium. In stratul superior sunt prezente o serie de specii fitoplanctonice specifice apelor dulci: Asterionella, Ceratoneis, Cymbella, Synedra. Straturile inferioare sunt populate cu Diatoma, Navicula, Bodo etc . Iezerele Cindrelului Este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Arealul comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vrful Cindrel (2244 m). Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adncime). Reliefului alpin I se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret, ridichioasa, capra neagra, prundarasul de munte pasare alpina. Se ntinde ntre 1750 2205 m si 2205 m altitudine. Suprafata este de 609,6 ha ; Acces: Sibiu- Paltinis- Batrana- Cindrel DJ106A Sibiu- Paltinis ( 32 km). Din Paltinis pe traseu montan Paltinis - Batrina- Cindrel. Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Blea Rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afan; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit dupa 12

construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti care campeaza n zona, iar o serie de specii de animale s-au refugiat n vaile din mprejurimi. Se nregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului n lac. Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea glaciara Blea, ntre vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii , n aria comunei Cartisoara. Suprafata 180 ha. Acces: D.N. 1 (E 68) Sibiu - Selimbar- Avrig se desprinde drum spre Cartisoara -pe TransfagararsanValea Blii- traseu montan; Statia CFR - Crta- traseu montan cu coborare la Balea Lac ; Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti Este un monument al naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinti de rechin. Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei, strabatuta de cursul Vaii Sadului. Suprafata: 60 ha. Problemele cu care se confrunta Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (de tip paleontologic) sunt faptul ca pasunatul excesiv favorizeaza procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de catre diverse persoane si comercializate Acces: Statia CFR pe linia Sibiu - Podul Olt - Rmnicul Vlcea (201), la 20 km de Sibiu; DJ - Talmaciu - Racovita - Avrig, varianta din dreptul statiei CFR Podul Olt spre Turnu Rosu Vulcanii noroiosi de la Hasag Monument al naturii cu valoare geologica (aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata n vreun fel, iar n zona se practica agricultura). Localizare: ntre Hasag si Mndra, pe raza comunei Loamnes. Acces: Calea ferata Sibiu - Medias, halta Hasag. Suprafata:1,0 ha Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba Este o rezervatie complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa eurosiberian. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta vinata, sachiz, frasinel, colilie, negara. Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare, intre Slimnic si Sura Mare, pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei. Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren). n ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex) datorita fenomenelor de alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5 ha; Nu exista ridicari topografice pentru ariile protejate din judetul Sibiu. Zona verde a Sibiului impresioneaza atat prin numarul mare de parcuri cat si prin amenajarea deosebita a acestora. Parcul Astra gazduieste 8 busturi ale celor mai importante personalitati romanesti grupate in jurul asociatiei cu acelasi nume: Gheorghe Baritiu, Badea Cartan, Timotei Cipariu, Octavian Goga, Gheorghe Lazar, Andrei Muresianu, Andrei Saguna si Ioan Slavici. Bustul 13

lui Baritiu situat exact in fata intrarii in edificiu, a fost realizat de Oskar Spthe in 1912. Bustul lui Goga a fost realizat de Ada Geo Medrea, sotia sculptorului Corneliu Medrea. In partea stanga a parcului se afla Policlinica de copii, o cladire decorata cu motive preluate din reperoriul barocului. Urmatoarea cladire este Palatul Asociatiunii, inaugurat in 1905 cand adapostea o sala de conferinte, biblioteca, prima sala de teatru romanesc si muzeul de etnografie si pictura romaneasca. In prezent ea gazduieste Biblioteca Astra, cea mai importanta biblioteca a orasului. Intrarea in cladire se face pe poarta strajuita de doi atlanti. Fosta sala de teatru este actuala sala de lectura si impresioneaza prin atmosfera victoriana si decoratiile interioare bogate. Parcul Sub Arini se intinde paralel cu Bulevardul Victoriei pe o suprafata de 30 hectare. A fost amenajat intre 1856 si 1865. In 1865 s-a dat in folosinta restaurantul Sub Arini (Bolta Rece). Prima fantana arteziana a fost data in folosinta in 1894, iar zece ani mai tarziu s-a introdus iluminatul electric. In 1927 s-a dat in folosinta stadionul Municipal construit pe latura sudica a parcului. In 1938 s-a ridicat statuia lui Mihai Eminescu. Amenajari recente au redat parcului grandoarea de altadata. Parcul Tineretului, langa Bastionul Haller, recent renovat cuprinde cea mai mare fantana arteziana din oras. Piata Unirii include parcul din fata hotelului Bulevard cu lacuri si cascade artificiale si parcul din fata Casei de Cultura care include Monumentul Eroilor cazuti la Revolutia din 1989. Parcul Cetatii un romantic loc de intalnire care se intinde de-a lungul zidurilor de aparare si include celebra Promenada. Padurea Dumbrava. Situata la 4 km de centrul orasului, Padurea Dumbrava este renumita prin Muzeul Civilizatiei Populare ASTRA care se afla aici.In 1928 s-a deschis prima Gradina Zoologica din Romania. Sunt doua lacuri de agrement, unul in muzeu, altul la Gradina, care ofera plimbari de agrement cu barca sau hidrobicicleta. Zona protejata complexa de flora, fauna, peisagistica si culturala.Starea de conservare a ecosistemelor este relativ buna, nsa sunt afectate de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Pe lnga aceste elemente negative ale actiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat si prin taierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de catre turistii neavizati.Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Rasinari Suprafata: 993 h Parcul natural Cindrel Zona protejata complexa de flora, fauna, geomorfologica si hidrografica. Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ buna, nsa este afectata de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Localizare: Muntii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al vrfurilor Cindrelul (2244 m), Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Este situat n arealul comunelor Gura Rului, Rasinari, Tilisca si Jina. Suprafata: 9873,9 ha 1. Sibiu-Paltinis - poteca de munte - traseu marcat DJ106A Sibiu-Paltinis.- si apoi pe poteca; 2.Sibiu-Cristina-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului - Jina - apoi poteca DN1 Sibiu-Cristian; DJ106E Cristian-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului-Jina - apoi poteca 3.Sibiu- Cisnadie- Sadu- Rau Sadului- Gatu Berbecului- Rozdesti- Saua Cindrel- Steflesti14

apoi poteca; DJ 106C Sibiu - Cisnadie-Sadu DJ 105G Sadu -Rau Sadului-Gatu Berbecului - Rozdesti - Saua Cindrel DJ106N Saua Cindrel - Steflesti- apoi poteca; 4. acces prin judetul Alba : Sebes-Sugag-Saua Cindrel Steflesti. Parcul natural Golul alpin Fagaras Zona protejata complexa geomorfologica, hidrografica, de flora si fauna . Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural Golul alpin Fagaras este relativ buna, nsa este afectat de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Localizare: Golul alpin al Muntilor Fagarasului, ntre Vrful Suru si Podagru. Versantul nordic apartine ariei comunelor Racovita, Porumbacu, Arpas si orasului Avrig. Include si rezervatia naturala Blea.Muntii Cindrelului.Suprafata: 6989,2 ha Acces : 1. D.N.1 (E 68) SibiuSelimbarTurnu Rosutraseu marcat 2. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Avrig- Porumbacu de Sus- traseu marcat 3. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Avrig- Cartisoara- Arpasu de Sus- traseu marcat. MONUMENTE ISTORICE , DE ARTA SI ARHITECTURA POPULARA Sibiul poate fi considerat pe buna dreptate capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine. Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss. In Sibiu exista in momentul de fata o puternica baza culturala formata din 2 teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse precum si 10 muzee. TEATRUL IN SIBIU Inceputurile activitatii teatrale in Sibiu isi au bazele inca din sec. XVI cand elevii dadeau doua reprezentatii scenice pe an, iar la 15 februarie 1582 s-a desfasurat in aer liber prima punere in scena a unei batalii. Incepand cu 1756 spectacolele teatrale aveau loc in casa baronului von Mringer, actuala Casa Albastra din Piata Mare. Interesul pentru teatru era atat de ridicat incat la 1778 s-a inceput editarea unei publicatii teatrale, Theatral Wochenblatt. In 1789 s-a ajuns la primul teatru cu sediu stabil in Turnul Gros deschis de Martin Hochmeister. In 1923 a luat fiinta un prim teatru romanesc. Actualul teatru, Teatrul National "Radu Stanca", a fost infiintat, alaturi de Teatrul pentru copii si tineret 'Gong' si Filarmonica de Stat, in 1949. Sectia germana a teatrului a fost deschisa in 1956. Anual la Sibiu se desfasoara Festivalul International de teatru si Festivalul Teatrului Studentesc, importante manifestari culturale.

15

BIBLIOTECA ASTRA Inca din primul an al infiintarii Astrei, 1861, s-a pus problema crearii unei biblioteci nationale. Numarul volumelor a crescut in timp ajungand astazi la peste 750000, al revistelor la 48000 si al manuscriselor la 12000. Biblioteca ASTRA detine in patrimoniul sau o serie de carti rare dintre care amintim si cea mai veche carte aflata in fondul Bibliotecii Bonifacius VIII. Papa: "Sexti libri decretalium...", MDXI, 1511, precum si cea mai veche carte romaneasca: "Sbornicul slavonesc" -tiparita de Coresi la Sas-Sebes in anul 1580. De asemenea, printre cartile rare aflate in fondul Bibliotecii "ASTRA" se numara si * Hieronymus sanctus: "Vitae patrum" - tiparita la Venetia (Veneetis) in anul 1512 * "De re militari" - Flr. Vergetius si "Strotagemata" - Frontinus - tiparita la Paris in anul 1534.

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM DE LA SIBIU ASTRA FILM FEST Festivalul international de film documentar si antropologie vizuala de la Sibiu este unul dintre cele mai interesante, valoroase si cautate festivaluri de gen din Europa. Vin aici regizori si producatori de documentar de pe toate continentele, la intilnirea cu un public entuziast, care umple salile de dimineata pina noaptea tirziu. Festivalul de film de la Sibiu are un public european, preponderant tinar. Studentilor din Romania li se alatura colegi de la universitati din Polonia, Ungaria, Germania, Serbia-Muntenegru, Bulgaria, Italia etc. Festivalul de la Sibiu e un punct de atractie pentru iubitorii documentarului din toata Europa. Festivalul are un format care ii asigura anvergura internationala, fara a neglija specificul local si regional. In Sibiu se gasesc 10 muzee si expozitii permanente. Muzeul National Brukenthal - Palatul Brukenthal Primul muzeu din Romania s-a deschis oficial in anul 1817 la doar 7 ani de la deschiderea Galeriei Nationale din Londra, cuprinzand initial 1090 picturi din colectia particulara a baronului Samuel Brukenthal. Colectiile de arta europeana ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului inca din 1790, cu 3 ani inaintea deschiderii Muzeului Louvre. In 1773 galeria Brukenthal era mentionata in Almanach von Wien a doua dupa galeria de tablouri a principelului von Lichtenstein. In prezent muzeul are in componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor (sediul expozitiilor temporare de arta contemporana). Primul muzeu din Romania s-a deschis oficial in anul 1817 la doar 7 ani de la deschiderea Galeriei Nationale din Londra, cuprinzand initial 1090 picturi din colectia particulara a baronului Samuel Brukenthal. Colectiile de arta europeana ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului inca din 1790, cu 3 ani inaintea deschiderii Muzeului Louvre. In 1773 galeria Brukenthal era mentionata in Almanach von Wien a doua dupa galeria de tablouri a principelului von Lichtenstein. In prezent muzeul are in componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor (sediul 16

expozitiilor temporare de arta contemporana) Muzeul este gazduit in Palatul Brukenthal unul dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din Romania. A fost inaugurata in 1788 ca resedinta oficiala a baronului Samuel Brukenthal, guvernator al Transilvaniei in perioada 1777-1787. Fatada pastreaza blazonul familiei iar in interior se gasesc numeroase obiecte originale apartinand familiei Brukenthal. Palatul gazduieste Galeria de Arta si Biblioteca Brukenthal. Galeria de Arta are urmatoarele expozitii permanente: Galeria de arta nationala, Cabinetul de Stampe, Colectia de Arta decorativa si Pinacoteca Brukenthal. Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA Muzeul se afla situat in Padurea Dumbrava la 4 km de oras. Muzeul a fost organizat cu incepere din anul 1963 si are o suprafata de 96 ha si un circuit expozitional de 6 km. Muzeul adaposteste monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului romanesc. Aici se gasesc case de locuit aduse din diferite parti ale tarii, interioare de locuit pastrate in forma originala, instalatii de industrii taranesti, mijloace de transport in comun traditionale, etc. si sunt ilustrate toate domeniile de activitate specifice satului romanesc, precum agricultura, cresterea animalelor, apicultura, pescuitul si vanatul. Muzeul dispune si de un numar impresionant de mori (de mana, plutitoare, de vant, cu tractiune animala, etc.) Pentru prelucrarea materiilor prime si a obiectelor de uz casnic, muzeul prezinta joagare, ateliere de dulgherit, un steamp aurifer, un cuptor de stins var, ateliere de fierarit, rotari, olari, etc. Un sector mai mic este destinat prezentarii mijloacelor de transport din mediul rural. Un punct de atractie este Hanul Rustic construit in 1922 si adus din judetul Harghita unde a functionat ca atare pana in anul 1858. Patrimoniul muzeului consta din 340 de constructii originale si peste 35 240 obiecte.Pavilionul expozitional gazduieste temporar expozitii pe diverse teme. Muzeul de Istorie - Primaria Veche Cladirea care adaposteste muzeul este un important monument de arhitectura gotica, al carui nucleu l-a constituit casa primarului Thomas Altemberger. Constructia a fost ridicata la sfarsitul sec. XV si este cel mai mare ansamblu gotic civil din Transilvania. Cladirea a fost transformata in primarie in 1549 si a fost folosit ca atare pana in 1948. Muzeul de Istorie s-a deschis in 1984 si cuprinde sectoare precum: Arheologie preistorica si veche, Arheologie medievala, Sigilii si stampe, Carl Engber colectionar si bibliofil, Din Istoria Sibiului, Medalii si decoratii, Breslele sibiene, Cabinetul numismatic, Arme si Armuri, Miscarea Nationala si culturala din Transilvania si Lapidariul antic si medieval. Sunt prezentate urmatoarele colectii: Numismatica (60000 monede antice si medievale), arheologie (39000 piese la care se adauga 82000 fragmente de piese), arta decorativa si obiecte de breasla (1500), arme (1900 piese) si grafica documentara (33000 piese). Colectiile au ca baza de pornire piese ale baronului Brukenthal si ale societatii Carpatine (SKV). Muzeul este organizat in 23 de sali. Curtea muzeului prezinta o importanta aparte prin colectia de vestigii si fragmente de piatra denumita lapidarul antic si roman. Din cele 115 piese ale lapidarului sunt de semnalat statuia zeitei Hecate, reprezentari ale lui Mythras si Jupiter. La intrare in curte sta 'omul de fier' statuia lui Roland din 1915 care a fost situata in piata Mare. Expozitii permanente: Bacnote romanesti Din istoria pompierilor romani 17 Expozitii temporare Argintul dacilor Pielaritul - mestesug si arta

Medalii si decoratii Sigilii si stampile Arme si armuri Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca Emil Sigerus Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca "Emil Sigerus", parte componenta a Complexului National Muzeal "ASTRA" a fost infiintat in anul 1997 si vine sa umple un mare gol resimtit de muzeologia romaneasca. Pana in acest moment existau doar consemnari partiale, in unele muzee etnografice si istorice din Transilvania, despre locul si rolul ocupat de sasii transilvaneni in cultura romaneasca si universala. Patrimoniul sau numara peste 7000 de piese, reunite in cele trei colectii de gen: mobilier pictat, port-textile-broderii si ceramica, individualizandu-se colectia de cahle si cea de ceramica propriu-zisa. Colectia de cahle, considerata a fi cea mai completa si valoroasa colectie de gen din intreaga tara, a fost valorificata in premiera in cadrul expozitiei permanente "Cahle transilvanene din secolele XV-XIX". Muzeul de Istorie a Farmaciei Deschis in anul 1972. Colectiile reunesc peste 6600 de piese din secolele 16-19. Ele provin din 67 de surse, si anume: farmacii, oficii farmaceutice, institutii medicale si persoane particulare, din 32 de localitati din tara. Muzeul este format din oficiu, laborator si o expozitie (2900 de piese) homeopatica unde se pot vizita diferitele vase din lemn, portelan, sticla, mojare din bronz sau fonta, stative cu balante si greutati farmaceutice in stil vienez, ustensile tehnico-medicale,truse chirurgicale, microscoape, scarificatoare, precum si ilustratii dupa documentare si publicatii vechi. Cel mai vechi obiect din colectie este un mojar din bronz, datat 1597, care era folosit in operatiile preliminare de preparare a medicamentelor. Cladirea care adaposteste muzeul este un monument istoric, datand din 1568, care cuprinde elemente gotice si renascentiste. Muzeul de Istorie naturala Bazele muzeului au fost puse n 1849, prin nfiintarea Societtii Ardelene de Stiinte Naturale (Siebenbrgischer Verein fr Naturwiessenschaften), din care au fcut parte personalitti marcante ale vietii stiintifice si culturale interne si internationale. Cldirea n care functioneaz n prezent muzeul a fost inaugurat n anul 1895. Expozitia de baz a muzeului este "Sistematica lumii animale". Colectiile muzeului nsumeaz peste 1.000.000 piese: colectia de botanic (168.000 piese), zoologie (22.500), mineralogie(12.000), petrografie (7.000), entomologie (266.000), malacologie (510.000), paleontologie (57.000), ornitologie (5.000). Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare A fost deschis pentru public n 1966 si reorganizat n 1981 intr-o cocheta vila in stil romanesc ce a apartinut colonelului-vinator Spiess, o autoritate in domeniu ce a detinut pentru multi ani functia de Maistru de Vinatoare a Casei Regale. Colonelul a fost un vinator renumit, mentionat in analele internationale de cinegetica si participant la un lung safari in Africa, de unde a adus piese deosebit de valoroase care acum fac parte din colectia Muzeului de Arme si Trofee de Vinatoare. La ora actuala patrimoniul muzeal numara 1.577 de piese, unele cu o vechime de peste 100 de ani, achizitionate de la colectionari sau provenite din donatii acumulate incepind cu sfirsitul secolului al XIX-lea.

18

Muzeul de Locomotive cu aburi Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat in 1994 si prezinta peste 35 de exponate: Locomotive cu aburi (cale ferata normala), fabricate intre anii 1885 - 1959 in Romania la uzinele Domeniilor Resita si Uzinele Malaxa Bucuresti, si la uzinele Henschel, Borsig, Schwartzkopff din Germania, Baldwin din SUA si altele. Doua dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii. Centrul istoric al Sibiului, cel mai mare sit medieval din Romania, este grupat in jurul celor 3 piete istorice si este limitat de urmele celei de-a 4 centuri de fortificatii. Aici este centrul istoric al Sibiului, Piata Mare a fost prima data mentionata in 1411 ca piata de cereale. Incepand din sec. 16 piata a devenit centrul viechii cetati. Executiile publice si adunarile publice aveau loc aici. Timp de sute de ani a fost denumita Grosser Ring, sau Grosser Platz, intre razboaie s-a numit Piata Regele Ferdinand, comunistii au denumit-o Piata Republicii, iar din 1990 s-a revenit la denumirea originala. Piata are o lungime maxima de 142 m, iar in latime 93 m, fiind una dintre cele mai mari din Transilvania. Latura de sud a pietii este declarata monument arhitectural protejat de UNESCO prin stilul arhitectural unic care este mentinut aici. De mentionat ochii orasului cum sunt cunoscute ferestrele din acoperisuri care aici se pot observa cel mai bine. Cea mai importanta cladire este la nr. 10, Casa Haller construita in stil Renascentist, care pastreaza multe elemente din cladirea originala din sec. 15-16 cum ar fi portalul cu blazon, intrarea in arcade si decoratiunile. Casa a fost in proprietatea familiei Haller timp de 345 de ani.Tot pe latura de sud se afla Casa lui Fileck (1802), una dintre cele mai frumoase cladiri din oras, iar la numarul 8 se afla casa fostului primar Georg Hecht (sec. 15) care a adapostit din 1821 Universitatea saseasca, un fel de parlament al sasilor. Pe latura de nord linga Biserica Romano Catolica se afla Casa Parohiala Romano-Catolica construita in 1939. In continuarea acesteia se afla o cladire unde a functionat prima primarie din oras care se leaga de Turnul Sfatului. Doua tuneluri pe sub Turnul Sfatului fac legatura cu Piata Mica. Pe latura de est cea mai importanta cladire este Casa Weidner Reussner care pastreaza portalul original in stil gotic cu blazon din 1652. Pe partea opusa, pe coltul de nord-vest se afla Cladirea bancii, sau cladirea CEC-ului, o frumoasa constructie in stil Art Nouveau din 1905, aflata vis--vis de Palatul Brukenthal o bijuterie in stil baroc terminata in 1785. Pe latura de vest, langa palat se afla Casa Albastra, ridicata in sec. 18 in stil baroc unde aveau loc spectacole de teatru. Vechea stema a Sibiului este pictata pe fatada. Pe coltul cu strada Balcescu, o cladire in stil neoclasicist cu un fronton sprijinit pe patru coloane cu capiteluri ionice. Din piata Mare porneste cea mai importanta artera a orasului, strada Nicolae Balcescu, iar doua strazi coboara spre gara, strada Avram Iancu si strada Gen Magheru unde se afla Gimnaziul Gheorghe Lazar si complexul Ursulinelor. Muzeul de Istorie este foarte aproape de piata, la capatul strazii Brukenthal. Turnul Sfatului Turnul Sfatului, simbolul orasului Sibiu, apare prima data mentionat in 1370 ca fiind alipit cladirii unde se aduna 'sfatul orasului' de unde a primit si numele pe care il poarta si astazi.Turnul a facut parte initial ca turn de fortificatie din a doua incinta de fortificatii. In forma initiala el nu depasea nivelul a patru etaje. In 1586 se prabuseste in urma unui cutremur omorand pe pictorul Johann David care lucra la decorarea boltii sale. In 1588 turnul a fost recladit si actualul parter si etaj dateaza din acea perioada. Acoperisul a avut si el mai multe forme de-a lungul anilor, de la forma piramidala, urmata de alta inalta flancata de patru turnulete si pana la forma actuala care dateaza din 1826. Al doilea gang de acces spre Piata Mica a fost deschis pentru circulatie in 1930. Turnul a fost

19

folosit pentru diverse roluri, de la depozit de cereale la punct de observatie in caz de incendii, de arest temporar sau chiar de muzeu de stiinte naturale pe la mijlocul sec. XVIII. In secolul nostru in turnul sfatului a functionat o expozitie de arme medievale. In prezent Turnul Sfatului ofera doar o panorama asupra orasului istoric de la nivelul sapte si posibilitatea de a admira mecanismul ceasului aflat un nivel mai jos. Piata Mica, prin cladirile medievale pastrate in forma originala si prin numeroasele obiective de interes turistic care se gasesc aici, reprezinta un important punct turistic pentru orice vizitator.In evul mediu in aceasta piata (cunoascuta in documente si sub numele de circulus parvus) existau casele de locuit si atelierele mestesugarilor sibieni. Piata este legata de Piata Mare si de Piata Huet prin tuneluri inguste de un farmesc deosebit si prin stradute pietruite. Strada Ocnei este principala poarta de legatura spre orasul de jos si porneste din piata pe sub Podul Minciunilor impartind piata in doua parti. Alt punct de acces spre Orasul de Jos este printr-un tunel arcuit pe sub un turn din 1567 care continua cu Pasajul Aurarilor, unul dintre cele mai frumoase locuri din Sibiu..Pe latura de sud a pietei se afla Biserica Catolica si Turnul Sfatului precum si cafeneaua Dori's, terasa restaurantului 'La Turn' si numeroase magazine mici. Pe latura de est se gaseste o colectie de cladiri in stil gotic, toate declarate monumente istorice cu fatade in arcade. Muzeul de farmaceutica este adapostit intr-o cladire din 1568 unde a functionat prima farmacie din Romania. Latura de nord este dominata de Casa Artelor. Langa Casa Artelor se coboara spre Orasul de Jos printr-un pasaj de scari numita Scara Cetatenilor, sau se ajunge in Piata Huet trecand Podul Minciunilor (vezi medalionul din stanga) care se arcuieste peste strada Ocnei. Casa Luxemburg se afla pe partea opusa, pe latura cu Piata Huet. Latura de nord se continua pe portiunea ingusta a pietei cu o serie de cladiri care dateaza din sec. XIX. Casa de la numarul 11 (1867) adaposteste Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder iar la nr. 12 este Muzeul de Etnografie Saseasca Emil Sigerus. Casa Artelor, cu cele 8 arcade, este una dintre cele mai frumoase cladiri din Sibiu. Cladirea a fost ridicata in sec. 15 si a fost cunoscuta sub denumirea de Casa Macelarilor dupa numeroasele magazine de la parter care existau aici pe vremuri. Ulterior spatiul de la etaj a apartinut postavarilor iar prin sec. XVIII a fost folosita ca depozit de cereale. In 1765 a fost pentru scurt timp sala de spectacole. In 1787 a fost restaurata si de atunci dateaza stema orasului de pe fatada. Cladirea prezinta la parter o loggie de opt deschideri semicirculare sprijinite de stalpi masivi de caramida. In prezent cladirea adaposteste Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA. Piata Huet se desfasoara in jurul Catedralei Evanghelice care domina locul. Pe acest loc a existat prima incinta de fortificatii a orasului si pe locul actualei catedrale exista o mica bazilica romanica cu cimitir in jurul ei, trei capele (Sf. Ladislau, Sf. Jacob si Sf. Stefan) si scoala, fiind un loc de refugiu pentru locuitori in caz de asediu. Latura de est este dominata de Casa Parohiala evanghelica care prezinta un interes deosebit prin portalul de piatra cioplit de Andreas Lapicidi in stil gotic. Un blazon deasupra portalului mentioneaza data de 1502. Pivnita casei parohiale boltita in stil gotic dateaza de la inceputul sec. XV. Turnul Scarilor este singura poarta pastrata din prima incinta de fortificatii si dateaza din sec. XIII. O inscriptie mentioneaza data de 1542, anul cand a fost renovat. O bolta in arc permite accesul spre orasul de jos prin scari in niveluri. De pe latura de est se poate ajunge in Piata Mica trecand podul Minciunilor sau prin intermediul unui tunel de trecere numit pasajul Cizmarilor. Pe locul actualului Liceu Brukenthal exista o scoala inca din sec. XIV. Actuala constructie dateaza din 1786. Portalul din piatra poarta inscriptia Eruditioni virtutia exemplis sacra. Printre elevii acestui liceu s-au numarat umanistul Nicolaus Olahus, Michael Hissmann (ajuns profesor la Universitatea din Gottingen), Samuel von Brukenthal, 20

Dr. Albert Klein, Dr. Romulus Candea, Emil Sigerus, Julius Bielz si multi altii. Spatiul dintre liceu si catedrala este dominat de statuia lui Teutsch, ridicata in 1899 de sculptorul german Adolf von Donndorf in memoria episcopului Georg Daniel Teutsch. Cetatea Sibiului a fost timp de sute de ani una dintre cele mai mari din Europa. Cetatea era incercuita pe toate laturile de fortificatii formate din ziduri si turnuri de aparare. Unele dintre acestea sunt atat de bine pastrate incat oricine isi poate forma o imagine despre cum cetatea arata cu 5-600 ani in urma. Pe latura de S-E se pastreaza cel mai bine zidul cetatii, pentru ca aici a fost mai bine consolidat considerand ca in general atacurile veneau din aceasta directie A 3-a centura de fortificatii a fost construita in sec. 14 si consolidata in sec. 17. Latura de est este foarte bine conservata si se intinde de-a lungul strazii Cetatii si Bd. Coposu. Aici pot fi vazute 3 dintre cele mai bine conservate turnuri de aparare: Turnul Archebuzierilor a fost construit in sec. XV pe o fundatie octogonala. Ulterior a devenit Turnul Panzarilor dupa breasla care il avea in ingrijire .Turnul Dulgherilor a fost construit in sec. XV din piatra si consolidat un secol mai tarziu. Al 3-lea turn este Turnul Olarilor, un turn patrat ridicat in aceiasi perioada, care se poate vedea in poza din dreapta. Un zid de legatura intre aceste turnuri este o reconstructie recenta a vechiului zid care exista intre ele. Turnul gros a fost ridicat in sec. 16. Primul teatru din Sibiu a functionat in acest turn din 1778. Recent a fost renovat complet si integrat in Sala Thalia. La capatul la Bd. Coposu se afla Bastionul Haller construit in 1552. De la bastionul Haller porneste latura de nord a cetatii cu zidurile pastrate de-a lungul strazii Manejului pana la Biserica Ursuline. Bastionul Soldish, ridicat intre 1622-1627 ca fortificatie de aparare a orasului de sus, se afla la capatul strazii Bastionului pe soseaua Alba Iulia. In orasul de jos zidurile cetatii au disparut, singurele urme ramase sunt 2 turnuri: Turnul Pulberariei si Turnul Pielarilor. Turnul Pulberariei, str. Vopsitorilor, a fost ridicat la mijlocul secolului XVI avand rol de depozit pentru parful de pusca. Turnul facea parte dintr-un complex care avea rolul de a apara Poarta Ocnei din apropiere. Turnul Pielarilor, Str. Pulberariei, a fost construit in 1638 si facea parte din a doua centura de aparare a Orasului de Jos. Realizat pe o baza octogonala, turnul era in folosirea breslei pielarilor. Pasajul Scarilor. Face legatura dintre orasul de sus si orasul de jos prin doua ramificatii de scari si arcade care inconjoara zidurile cetatii din jurul Bisericii Evanghelice. Construite in sec. 13 pastreaza aspectul original. Aripa de sud se termina in partea de sus cu Turnul Scarilor, cea mai veche cladire pastrata din Sibiu, construit in sec. 13. Langa Turn se afla o cladire la fel de veche care adaposteste la parter restaurantul 'Butoiul de Aur" Pasajul si Piata Aurarilor Piata Aurarilor isi primeste numele dupa mesterii aurari care aveau ateliere aici. Din piata pornesc 3 strazi spre orasul de jos, printre care Strada Movilei una dintre cele mai pitoresti dn partea de jos. Din Piata Aurarilor se ajunge in Piata Mica, printr-un pasaj de scari de o frumusete incredibila care pastreaza aspectul actual din 1567. La capatul de sus al pasajului se afla un turn de aparare (sec.15) Centrul istoric al Sibiului se intinde pe doua nivele: Orasul de sus si Orasul de Jos. Alte strazi importante din Orasul de sus sunt: Strada Cetatii, Strada Gen. Magheru, Strada Tribunei, Str. Tipografilor si Strada Centumvirilor. Orasul de jos s-a dezvoltat in arcuri de cerc in jurul primei fortificatii, aici se gasesc cele mai vechi strazi din oras: Strada 9 Mai, Strada Ocnei si Strada Turnului.

21

In Sibiu se gasesc 15 lacasuri de cult de o valoare istorica deosebita. Biserica Evanghelica este una dintre cele mai impresionante cladiri din Sibiu. A fost ridicata in sec XIV pe locul unde exista o veche biserica romana inca din secolul 12. In 1471 au avut loc lucrari de transformare a edificiului. In 1488 a fost adaugata o capela din care se pastreaza doar peretele vestic. Cladirea este dominata de turnul pe 7 nivele cu cele patru turnulete pe colturi, semn ca orasul avea dreptul de condamnare. Cu inaltimea de 73.34 m, turnul este cel mai inalt din Transilvania. Interiorul bisericii prezinta pe peretii laterali un grup de epitafuri mari din piatra datand din sec. XVII si XVIII. Mergand spre altar pe partea stanga se afla baldachinul de piatra de la fostul amvon. In zona centrala din fata altarului se afla o cristelnita de dimensiuni gigantice realizata in 1438 de mesterul Leonardus si confectionata din metalul unor tunuri capturate de la turci un an inainte. Altarul actual dateaza din sec. XIX. Pe peretele de nord se gaseste o fresca gigantica pictata de Johannes of Rosenau in 1445 reprezentand rastignirea lui Isus. Fresca a fost refacuta in 1650 de Georg Herman. Corul catedralei este la balcon pe latura de sud si cuprinde o orga in stil baroc realizata de un mester slovac in 1671 care a inlocuit prima orga adusa la Sibiu in 1585. In 1914 marele organ al bisericii a fost instalat, iar in 1997 a fost complet renovat. Este cea mai mare orga din S-E Europei. Ferula a fost despartita de corpul central al bisericii in 1853 pentru a fi un loc pentru ceremonii mai intime. In Ferula exista o galerie de 67 de lespezi funerare, unice in Romania.Pana spre mijlocul sec. XVIII personalitatile marcante ale orasului erau ingropate in biserica. Acest obicei a fost interzis in 1796 singura exceptie fiind a baronului Samuel von Brukenthal.Cele mai vechi lespezi sunt ale lui Georg Hecht (1496) si Nicolaus Proll (1499) urmate de Mihnea Voda cel Rau (1510) ucis in fata bisericii.In ferula se mai pastreaza vechiul amvon de piatra din 1520 realizat de Andreas Lapicida, o cristelnita de marmura din sec. XVII, altarul de la Dobarca. Biserica Catolica A fost ridicata intre anii 1726-1733 in stil baroc de catre calugarii iezuiti. A fost sfintita in 1733 de catre episcopul Transilvaniei Georg von Sorger. Turnul care este detasat de nava a fost terminat in 1738 iar la 13 septembrie 1739 a fost asezata crucea pe varful clopotnitei.In interiorul bisericii in dreapta altarului se afla monumentul funerar al generalului Otto Ferdinand de Abensberg, comandant al Transilvaniei intre 1744-1747. Mormantul a fost executat de catre sculptorul clujean Anton Schuchbauer. Fresca din spatele altarului principal a fost pictata in 1777 de pictorul vienez Anton Steinwald. Scaunele de marturisire dateaza din vremea iezuitilor. De asemenea, valoroase sunt vitraliile executate n anul 1901 la Budapesta. Casa parohiala, pe vremuri manastire iezuita, a fost terminata in 1739.U Catedrala Ortodoxa A fost ridicata pe locul unei biserici grecesti din in 1778 care pana atunci servea drept catedrala episcopala. RBiserica a fost refacuta dupa planurile arhitectilor Virgil Nagy si Iosif Kammer care s-au inspirat dupa Biserica Sf. Sofia din Constantinopol. Lucrarile au inceput in 1902 si au continuat pana in 1904 sub conducerea arhitectului sef al Sibiului Iosif Schussnig. Iconostasul si stranile au fost confectionate in Bucuresti, la firma lui Constantin Babic si in acelasi an a fost introdusa lumina electrica si a fost pictata cupola. Pictura acesteia ca si a iconostasului a fost facuta de catre Octavian Smigelschi, originar din satul Ludos, jud. Sibiu. 22

O bolta semi-sferica cu diametru de 15 m da spatiului interior o monumentalitate deosebita.La 30 aprilie 1906, catedrala a fost sfintita de catre mitropolitul Ioan Metianu in prezenta a numeroase personalitati ale vremii printre care prof. Nicolae Iorga. In decursul vremii, Catedrala din Sibiu a fost restaurata de mai multe ori si impodobita, in vremea noastra, cu o frumoasa pictura neobizantina executata de Anastasie Demian si terminata de Johann (Ioan) Kber. Biserica si Manastirea Ursulinelor Cladirea ridicata in 1474 a fost manastire dominicana pina in 1543, cind, cu ocazia reformei religioase ce a determinat trecerea unei mari parti a populatiei sasesti la religia lutherana, lacasul de cult a intrat in posesia lutheranilor. Manastirea, cunoscuta sub denumirea de Kloster Kirche, a fost preluata in 1755 de maicile Ordinului Ursulinelor. Interiorul bisericii, construit initial in stil gotic, a fost transformat de maici in stil baroc. In 1948 cladirea a fost nationalizata, iar din 1992 in ea oficiaza slujbele Biserica greco-catolica. Exteriorul bisericii are multe elemente gotice, originale, dintre care se remarca poarta principala, geamurile si stilpii de protectie. In biserica sint trei altare de origine recenta. Pe altarul principal este o pictura in ulei care reprezinta coroana Maicii Domnului, altarul lateral stinga este impodobit cu o pictura in ulei care reprezinta aparitia Sfintei Mucenice Ursula in fata Sfintei Angela Merici, fondatoarea ordinului Ursulinelor. Deasupra este tabloul Sfintului Emeric, iar la dreapta, simetric cu cel sting, este al doilea altar lateral, cu pictura in ulei reprezentind-o pe Sfinta Angela instruind copiii. In ambele parti ale navei sint statuile unor sfinti care au fost apreciati in mod deosebit de maici. O deosebita importanta se acorda inscriptiei de deasupra arcului de triumf care reaminteste de binefacatoarea bisericii, imparateasa Maria Tereza. Din punct de vedere al populatiei romanesti din jurul Sibiului se disting doua mari zone etnografice. Una dintre ele, cuprinzand satele dinspre Muntii Cindrelului avand ca limita nordica Saliste si in sud defileul Oltului, poarta denumirea de Marginimea Sibiului, iar cealalta care cuprinde satele dintre Olt si Muntii Fagaras se numeste tara Oltului sau a Fagarasului. La nord si est de Sibiu se gasesc numeroase sate care au fost locuite de-a lungul secolelor de etnici germani. Acestea se caracterizeaza printr-o structura anume dezvoltata in jurul unei biserici fortificate. La numai 10 km nord de Sibiu se afla statiunea Ocna Sibiului cunoscuta prin salba de lacuri sarate cu puternice efecte curative. Sibiul este inconjurat pe doua laturi de inaltimile Carpatilor, la sud Muntii Fagaras de la Transfagarasean la Defileul Oltului, iar pe latura vestica Muntii Lotrului si in continuare Muntii Cibinului. Statiunea Paltinis se afla aici la cea mai inalta altitudine din tara. La numai 10 km nord de Sibiu se afla statiunea Ocna Sibiului cunoscuta prin salba de lacuri sarate cu puternice efecte curative. Sibiul este inconjurat pe doua laturi de inaltimile Carpatilor, la sud Muntii Fagaras de la Transfagarasean la Defileul Oltului, iar pe latura vestica Muntii Lotrului si in continuare Muntii Cibinului. Statiunea Paltinis se afla aici la cea mai inalta altitudine din tara. Cisnadioara Biserica din Cisnadioara, atestata 1233, se afla situata in varful unei movile de 70 m inaltime denumit Dealul Cetatii. Fortificatiile din jurul bisericii dateaza din sec. XIII. Muzeul satesc din Cisnadioara cuprinde obiecte din mobilier, ceramica si textile specifice zonei.La

23

iesirea din Cisnadioara se afla un monument natural de o importanta deosebita, o stanca din calcar avand probabil o varsta de 65 milioane ani. Cisnadie Situat la 8 km de oras la poalele muntelui Magura, a fost infiintat de colonistii sasi in aceiasi vreme cu Sibiul, prima atestare datand 1204. Biserica Evanghelica, atestata 1349, este o bazilica romanica cu un turn masiv de sapte nivele pe care s-a instalat in 1795 primul paratrasnet din S-E Europei. Biserica pastreaza una din cele mai vechi lespezi funerare din Europa datand din sec. XII. Biserica este inconjurata de fortificatii.Tot in Cisnadie se afla Muzeul Textil, considerand ca aici exista o veche traditie in aceasta industrie. In jurul Sibiului - Zona Marginimea Sibiului Marginimea Sibiului este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la nord de valea raului Saliste. Cuprinde 18 localitati: Boita, Sadu, Raul Sadului, Talmaciu, Talmacel. Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Sunt asezari vechi cu o populatie majoritara romana. Cea mai veche este Rasinari din 1204, urmata de Talmaciu 1318, Orlat 1322 si Saliste 1354. Aceasta zona este caracterizata prin cresterea oilor, pastoritul fiind o traditie de secole pe aceste locuri in special in satele din zona nord vestica. Cea mai veche biserica pictata se gaseste la Saliste din 1674 urmata de biserica de lemn din Poiana Sibiului, 1771, si cea din Talmacel din 1776. Pictura de icoane pe sticla este un obicei vechi pastrat in marginime de 200 de ani . Muzeul de la Sibiel este cel mai mare din Europa in acest domeniu. Printre obiceiurile specifice Marginimii cele mai importante sunt cele legate de sarbatorile de iarna. Astfel Colindatul feciorilor si ceata Junilor sunt doua dintre cele mai apreciate de orice vizitator. Dansurile specifice Marginimii sunt dansuri barbatesti precum calusarii, braul sau sarba lui Ghiboi. Costumul traditional popular din Marginime este usor de recunoscut prin combinatia alb-negru. Muzeul satesc din Rasinari, organizat in 7 sali cuprinde piese uzuale din ceramica, mobilier pictat, obiecte gospodaresti si mestesugaresc.Tot la Rasinari se afla casa memoriala Octavian Goga si casa memoriala Emil Cioran. Sadu este recunoscut prin hidocentrala Sadu I datand 1896, prima hidrocentrala din Transilvania si a 3-a din Europa. Aici functioneaza din 1996 Muzeul energetic 'Sigmund Dachler' cu program de vizitare de luni pana vineri intre orele 9-13. Cetatea Scurta din Orlat, dateaza din 1317 se mai pastreaza in momentul de fata sub forma unei fortificatii de pamant cu palisada. Tot la Orlat a functionat o moara de hartie inca din 1524, prima atestata din S-E Europei. Tot in Orlat functioneaza cea mai veche institutie de protectie a copiilor orfani din Romania, dechisa in 1921. Muzeul Culturii Salistene din Saliste este un tribut numerosilor oameni de cultura care s-au nascut in aceasta localitate, amintim doar pe Ioan Moga, Onisifor Ghibu, D.D. Rosca, etc. Se spune ca Saliste a donat tarii cei mai multi academicieni din Romania. Cetatea Dacica de langa Tilisca se spune ca a fost ridicata insusi de Burebista. Cetatea originala a fost distrusa, ulterior fiind inclusa in cele doua cetati medievale ale Tiliscai. Biserica cetate din Cristian dateaza din 1495. Cristianul este o localitate infiintata de sasi in 1223 si pastreaza influente puternice ale culturii saxone. Muzeul din comuna reconstituie parte din acest heritage. Biserica fortificata de la Dobarca dateaza din sec. XIII.Cetatea de la Calnic dateaza din 1250 Ocna Sibiului

24

Ocna Sibiului a fost prima data documentata in 1263 desi zona este locuita din vremea dacilor. Prelucrarea sarii a constituit o traditie veche pe aceste meleaguri iar ultima mina de sare activa s-a inchis in 1931. Lacurile naturale formate pe locul salinelor abandonate au constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea localitatii ca o importanta statiune balneoclimaterica. Atractia numarul unu a statiunii este reprezentata de cele 52 de lacuri cu calitati curative. Apele si namolul sunt folosite in tratamente reumatice, neuromotorice si ginecologice. Cel mai adanc este lacul Avram Iancu cu circa 130 m adancime, iar cel mai sarat este lacul Brancoveanu, cel mai sarat lac din tara. Mai exista si celebrul 'lac fara fund' care are de fapt doar 33 m adancime. Statiunea balneoclimaterica are o capacitate de 144 locuri n hotel, 150 locuri n casutele popasului turistic si 80 locuri n satul de vacanta al elevilor. Cantina - restaurant a statiunii are o capacitate de 300 persoane pe serie. Statiunea a fost inaugurata oficial in 1846 iar in 1909 s-a terminat Pavilionul central un complex arhitectural in still Jugendstill de o valoare deosebita. La Ocna Sibiului se trateaza cu rezultate deosebite bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, preartrozele si artrozele, spondilozele, precum si diferite afectiuni ginecologice. Factorii naturali de cura sunt apa lacurilor sarate si helioterme, cu concentratie de 180 - 310 g/l, namolul sapropelic fosil, apa izotona clorurata sodic si usor bicarbonata din izvorul Horia, climatul moderat de depresiune. Biserica reformata din Ocna Sibiului a fost atestata in 1240 si pastreaza inca multe din partile originale. Biserica Voievodala a fost ctitorita in 1696 de Constantin Brancoveanu si poarta o pictura murala datand 1723 cu portretul lui Brancoveanu si Mihai Viteazul. Muntii Fagaras si Tara Oltului Turismul montan s-a bucurat de mare interes de pe la mijlocul secolului XIX. Pe atunci s-a creat reuniunea de Gimnastica si Turism iar in 1881 s-a creat Societatea Carpatina (S.K.V.) care a ridicat numeroase cabane montane si a dezvoltat interesul pentru drumetiile montane. In prezent exista 26 de trasee turistice in Muntii Fagars, 17 in Muntii Cindrel si 7 in Muntii Lotrului. Datorita traseelor montane deosebit de periculoase, in Sibiu functioneaza cel mai puternic centru Salvamont din Romania. Muntii Fagaras sunt cei mai cautati dintre lanturile muntoase din jurul Sibiului, prin silueta lor spectaculoasa si prin traseele dificile pe care le ofera turistilor. Cele mai inalte varfuri sunt Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Vistea Mare (2527 m) si Vanatoarea lui Buteanu (2507 m). In Muntii Fagaras se gasesc cele mai multe cabane montane si sub-montane. Dintre cabanele sub-montane fac parte Complexul Sambata (730 m), cabana Arpas (600 m), cabana Vama Cucului (600 m) si cabana Poiana Neamtului (706 m).Cabanele de altitudine sunt dupa cum urmeaza: Cabana Turnuri (1520 m), Cabana Valea Sambatei (1401 m), Cabana Balea Cascada (1234 m), Hotelul Negoiu (1546 m) si Cabana Barcaciu (1550 m). Cabana la cea mai inalta altitudine din Romania este Cabana Podragu la 2136 m. Pe creasta mai exista numeroase refugii si Cabana Paltinul la 2044 m.Transfagarasanul este o sosea construita intre 1970-1974 care porneste din dreptul localitatii Carta si tranverseaza Muntii Fagaras spre Muntenia. Are o lungime de 90 km si atinge altitudinea maxima de 2040 m. Soseaua tranverseaza zona Balea, o rezervatie naturala deosebit de frumoasa. Punctele de atractie sunt cascada Balea inalta de 40 m si lacul Balea un lac glacial cu cea mai mare suprafata din Muntii Fagaras avand 180 ha. Tara Fagarasului (Tara Oltului) Tara Fagarasului este o zona etno-geografica care se intinde intre raul Olt si Muntii Fagaras pana la Turnul Rosu. Din Sibiu se poate vizita mare parte din aceasta zona care porneste la 20 25

Km sud de oras. Avrig este unul din orasele importante ale acestei zone fiind locul de nastere al lui Gheorghe Lazar. Un bust din 1939 este ridicat in centrul localitatii. Palatul Brukenthal ridicat in 1764 in stil baroc in forma de U cu un corp central masiv. Gradina palatului organizata pe terase, cu trepte monumentale si fantani arteziene a fost construita din initiativa Sofiei de Brukenthal dupa modelul gradinilor frantuzesti ale epoci. In fundul gradinii se pastreaza orangeria. De vizitat in Avrig este de asemenea Biserica ortodoxa construita in prima jumatate a secolului XVIII. Carta, localitate situata la 43 km de sibiu pastreaza ruinele manastirii cisterciene, unul dintre cele mai importante monumente ale goticului timpuriu din Transilvania. A fost ridicata de calugarii cisterecieni in 1202.Simbata de Jos gazduieste, intr-o stare avansata de degradare, un castel baroc datand 1770, construit de Samuel von Brukenthal.Prin Simbata de Sus se ajunge la Complexul Sambata dezvoltat in jurul Manastirii Sambata, ctitorita de Constantin Brancoveanu. Boita prezinta o importanta turistica deosebita prin Castelul turnul Rosu (denumirea vine de la faptul ca zidurile au fost vopsite in rosu cu sangele turcilor invinsi intro batalie din apropiere) dateaza din sec. XIV si in prezent este inchis circuitului turistic. Tot in jurul Boitei se gasesc urmele unei cetati romane din sec. II, Cimitirul eroilor din primul razboi mondial, Turnul Spart si Cetatea Lotrioara. Turnul Rosu este o localitate amplasata la intrarea in defileul Oltului prezinta Biserica lui Matei Basarab (1653) cu stema tarii care este unicat in Romania precum si scoala veche de 200 ani. Statiunea Paltinis Statiune turistica permanenta situata la 32 km sud-vest de Sibiu. Este situata la altitudinea de 1442 m ntr-o padure de conifere, n Muntii Cindrel. A fost ntemeiata de Societatea Carpatina Transilvana (S.K.V.) n ultimul deceniu al secolului XIX. Din nucleul initial de vile statiunea conserva Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) si nca o vila, toate declarate monumente istorice. Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna. Prtia de schi de pe Muntele Oncesti dispune de telescaun, teleschi si baby - lift. Statiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri, club, biblioteca. Paltinisul este punct de pornire pentru multe trasee turistice n Muntii Cindrel si Muntii Lotrului.In 1902 statiunea a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru natural de o frumusete deosebita. Un important obiectiv turistic in statiune il constituie Schitul, o biserica de lemn ridicata in deceniul 3 al secolului XX unde se afla mormantul filozofului Constantin Noica. Casa memoriala C. Noica, unde filozoful si-a trait ultimii ani de viata, este de asemenea un punct de interes. Cum ajungem : Gara - Coposu - Calea Dumbravii - Rasinari - Paltinis (retur)

26

CAPITOLUL 3 ANALIZA BAZEI TEHNICO MATERIALE SI A OFERTEI DE SERIVICII A JUDETULUI UNITATI DE CAZARE Judetul Sibiu dispune de un numar de 119 unitati de cazare cu 5.183 de locuri din care: - hoteluri 1.655 - moteluri 259 - vile turistice 364 - cabane turistice 663 - pensiuni turistice urbane 127 - pensiuni turistice rurale 88 - pensiuni agroturistice 191 - campinguri 560 - bungalouri 58 - tabere de elevi si prescolari 1210 - unitati tip casute 8 Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica a fost de 36,7 % Asezat n centrul tarii, acolo unde s-au ntlnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice romnesti, Sibiul a fost si ramne o punte de legatura si de circulatie a valorilor materiale si spirituale, leagan de straveche cultura si civilizatie, zona de simbioza ntre cultura romneasca si cea a nationalitatilor conlocuitoare. Varietatea peisagistica a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice si de arhitectura si muzeele ncadreaza judetul ntre vetrele de cultura si civilizatie romneasca si n zonele cu traditie turistica, cu largi perspective de dezvoltare. Prin factorii de relief si de mediu, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin dezvoltarea industriala si culturala, judetul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumetii sau alpinism, de vnatoare sau pescuit, practicantilor de schi sau patinaj ori celor interesati de monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de traditii locale, Statiunile turistice sunt apreciate pe plan intern si international prin posibilitatile pe care le ofera pentru practicarea sporturilor de iarna sau vara. Reteaua hoteliera de vile si cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine si alte utilitati fac ca aceste statiuni sa fie cautate n toate anotimpurile. Statiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale, precum si baza de tratament pentru afectiuni ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, genito urinar, insuficienta glandulara, n stari de convalescenta.. Multe localitati din judet pastreaza nca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala. Traditiile folclorice specifice, Marginimea Sibiului, portul popular si arhitectura romneasca, ospitalitatea si bucataria autentica fac din Sibiu o zona aparte. O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale constituie obiective de mare interes stiintific sau pentru cei ce iubesc frumosul. Datorita acestui imens potential, turismul a fost ales ca un domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la mbunatatirea performantelor economice ale judetului. Pentru ca n viitor 27

ponderea acestui sector economic, care n prezent nu este valorificat suficient, sa creasca, am considerat necesar sa propunem o serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor de turism, analiza impactului social economic, precum si consecintele lor prezente si de perspectiva, prin elaborarea unei strategii care vizeaza o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea unei adevarate industrii turistice, care, apreciem ca va avea efecte de mediu absolut benefice. Traditia hoteliera in Sibiu este cea mai veche din Romania, primul hotel fiind documentat din 1555 pe locul unde se gaseste in prezent Hotelul Imparatul Romanilor, un adevarat obiectiv turistic. Prima denumire a fost "La Sultanul Turcilor", denumire care s-a schimbat de-a lungul secolelor. Actuala denumire dateaza din 1773, iar actuala cladire a fost finalizata in 1895. Hotelul a fost gazda unui numar impresionant de personalitati, precum Franz Listz, Johann Strauss, Johannes Brahms, imparatul Joseph al 2lea al Austriei, regele Carol al 12-lea al Suediei, Mihai Eminescu, doamna Danielle Mitterand, a gazduit trei presedinti germani, Roman Herzog, Karl Carstens, Johannes Rau si Printul Charles.Tot in sec. XVI, la intersectia strazii Ocnei cu actuala 9 Mai, la nr.11, a functionat timp de sute de ani Hanul "La Mielul Alb". Dintre hanurile celebre care au disparut, mai amintim: Hanul "Curtea Bistriteana" (1769) pe str. Centumvirilor, Hotelul "Curtea Mediasului" pe strada Mitropoliei Nr. 7 (din sec. XVIII) si Hotelul restaurant "Lebu" la coltul strazii Ocnei cu Zidului. n 1914, la capatul strazii Nicolae Balcescu pe locul vechilor ziduri din incinta a 3-a care tocmai fusesera demolate, s-a inaltat un hotel care domina si astazi centrul orasului: Hotel Bulevard. In present sunt inregistrate circa 59 de hoteluri. UNITATI DE ALIMENTATIE: Cu toate ca bucataria internationala se gaseste in localurile de buna calitate, faceti tot posibilul sa savurati specialitatile locale romanesti. Bucataria traditionala din aceasta parte a tarii a fost si este foarte influentata de populatia de origine maghiara si germana. Aici sunt preferate supele de pasare si de vita, cu galuste de gris sau faina, taitei de casa, supe de gris, de chimen sau de rosii. Ciorbele de aici sunt acrite cu otet, sare de lamaie sau zeama de varza, iar uneori sunt dulci, adica neacrite, un fel de supe foarte bogate, cu multe legume si carne. In unele zone se folosesc pentru acrit agrisele sau rhabarber, o planta acrisoara cu lujeri mari de culoare verde si usoare tente rosiatice. Foarte caracteristic pentru aceasta zona este tarhonul, folosit pentru a da aroma ciorbelor, n special ciorbelor de fasole, de cartofi sau de salata. Sunt foarte apreciate supele gulas, papricas, ciorba de salata cu jumari de ou si costita, ciorba de fasole cu tarhon, etc. Specifice zonei sunt si supele de fructe, cum sunt spre exemplu: supa de mere si supa de visine.In Sibiu se gaseste cel mai vechi restaurant de pe actualul teritoriu al Romaniei, "Butoiul de aur", care din sec. XVI-lea se afla situat in aceiasi cladire din Pasajul Scarilor. Se zice ca insusi Mihai Viteazul a poposit aici dupa batalia de la Selimbar. Alt local celebru al Sibiului care a functionat timp de sute de ani a fost "La Mielul Alb" de pe strada Ocnei nr. 11, inchis in urma cu un secol. A doua locatie ca vechime din Sibiu unde functioneaza un restaurant este pe strada Al. Papiu Ilarian la numarul 3, restaurantul Crama Sibiul Vechi. La mijlocul sec. XIX se mentioneaza aici existenta unei crame. In 1936 se numea Crama lui Thomas si era un restaurant de lux. In prezent, Crama Sibiul Vechi este un restaurant cu specific romanesc de 60 locuri, cu ospatari imbracati in costume traditionale din jurul Sibiului si cu muzica populara interpretata de doi lautari. In 1865 s-a deschis in noul parc amenajat la marginea orasului, restaurantul Sub Arini sau Bolta Rece, probabil cea mai cunoscuta gradina de vara din oras.In 1895 s-a deschis in noua cladire a hotelului cu acelasi nume, restaurantul Imparatul Romanilor. Pentru multa vreme acest local a fost unul dintre cele mai selecte restaurante din Romania. De mentionat acoperisul glisant care se deschide in 28

serile de vara.In 1914, un alt local devenit celebru isi deschidea portile: restaurantul Bulevard, in present se inregistreaza 59 de restaurante. In Sibiu exista numeroase alte posibilitati de a mnca n oras la preturi acceptabile.: Numeroase pizzerii, fast-food si patiserii s-au deschis n tot orasul n ultimii ani.: cca 28 de unitati de acest gen. STATIUNI BALNEARE SI DE ODIHNA Statiunea de odihna Paltinis Statiune turistica permanenta situata la 32 km sud-vest de Sibiu. Este situata la altitudinea de 1442 m ntr-o padure de conifere, n Muntii Cindrel. A fost ntemeiata de Societatea Carpatina Transilvana (S.K.V.) n ultimul deceniu al secolului XIX. Din nucleul de vile initial statiunea conserva Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) si nca o vila, declarate monumente istorice. Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna. Stratul de zapada se mentine cca. sase luni recomandnd Paltinisul pentru sporturile de iarna. Prtia de schi de pe Muntele Oncesti dispune de telescaun, teleschi si baby - lift. Statiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri, club, biblioteca. Paltinisul este punct de pornire pentru multe trasee turistice n Muntii Cindrel si Muntii Lotrului. Statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului Primele cercetari sistematice ale valentelor curative a lacurilor sarate sunt efectuate n 1820. Dupa aceasta data se amenajeaza treptat statiunea. n jurul lacurilor se construiesc cabine, se planteaza pomi, se ridica pavilioane pentru bai calde si reci. Statiunea a fost inaugurata oficial la 20 iunie 1858. ntre 1906 si 1909 s-au ridicat pavilionul central si cladirea bailor existente si astazi. Ele cuprind sali pentru bai calde, pentru mpachetari cu namol, aerosoli, bazine. Din 1948 - baile Ocna Sibiului devin statiune cu caracter permanent. Pe lnga pavilioanele amintite, statiunea mai cuprinde strandul cu lacurile Horia, Closca si Crisan, formate prin inundarea a sase saline vechi (7.848 m.p. si adncimi de 44,5 m, 34,55 m, respectiv 44 m). Acestora li se adauga lacurile din apropierea liniei ferate Sibiu - Copsa Mica. Cele mai importante sunt Lacul fara fund, format pe locul fostei saline Francisc Grube, parasita n 1775 (1.665 m.p., 32 m adncime) - declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de heliotermie; Lacul Ocna pustie (Avram Iancu) format pe locul salinei Fodina Maior, abandonata n 1817 - 160 m adncime, cel mai adnc lac antroposalin din Romnia, Lacul Brncoveanu, format pe locul unei saline parasite n 1699, cel mai sarat lac din Ocna Sibiului (310 g/l salinitate); Lacul Ocnita, legat cu lacul Ocna Rustic (200 g/l - salinitate), Lacurile Inului, Mtelor, Lacul cu namol. Perimetrul de protectie hidrologica al statiunii cuprinde 53 ha, 14 lacuri antroposaline precum si alte lacuri mai mici aparute pe cale naturala. Adncimile mari ale lacurilor se datoreaza exploatarilor de sare tip clopot din antichitate si evul mediu. Statiunea balneoclimaterica are o capacitate de 144 locuri n hotel, 150 locuri n casutele popasului turistic si 80 locuri n satul de vacanta al elevilor. Cantina - restaurant a statiunii are o capacitate de 300 persoane pe serie. Factorii naturali de cura sunt apa lacurilor sarate si helioterme, cu concentratie de 180 - 310 g/l, namolul sapropelic fosil, apa izotona clorurata sodic si usor bicarbonata din izvorul Horia, climatul moderat de depresiune. La Ocna Sibiului se trateaza cu rezultate deosebite bolile aparatului locomotor, reumatismele

29

degenerative cronice, preartrozele si artrozele, spondilozele, precum si diferite afectiuni ginecologice

Statiune balneoclimaterica permanenta Bazna. Factori terapeutici: ape minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurate; namoluri terapeutice, climat bland.Valoarea curativa a izvoarelor minerale din Bazna era cunoscuta nca din secolul al XVIII-lea. Andreas Gaspari le consacra ntre 1762 si 1779 studii aprofundate, care au stat la baza cercetarilor ulterioare. Pacientii se tratau singuri n corturi sau colibe. n 1814 Biserica evanghelica preia lacurile minerale si hotaraste construirea unui asezamnt balnear. n 1843 o societate pe actiuni din Medias ncepe exploatarea sistematica a bailor. Din 1949 Baile Bazna trec n administrarea Ministerului Sanatatii, devenind statiune balneclimaterica cu caracter permanent. Capacitatea de tratament ajunge n 1986 la 13.000 persoane totaliznd 180.000 zile turistice, din care 404 zile cu turisti straini. Statiunea este situata pe stnga Vaii Bazna ntr-un parc natrual. Se ntinde pe o suprafata de 20 hectare. Dispune de sase baze de tratament, policlinica balneara (cu sectii de reumatologie, ginecologie, stomatologie, radiologie), cantinarestaurant, bibliotecaclub, amenajari sportive si de agrement. Statiunea balneoclimaterica Miercurea Sibiului Statiune balenoclimaterica sezoniera de interes local situata la 5 km de oras. Factori terapeutici: izvoare cu apa minerala clorurate-sodice, namol sapropelic fosil, climat de crutare. Indicatii: afectiuni reumatismale, neurologice, ginecologice, endocrine cardiovasculare. ZONE DE AGREMENT Zona verde a Sibiului impresioneaza atat prin numarul mare de parcuri cat si prin amenajarea deosebita a acestora. Pe langa parcurile si zonele de agrement, Sibiul are numeroase alte zone de agrement, cum ar fi: Parcul Tineretului, langa Bastionul Haller, recent renovat cuprinde cea mai mare fantana arteziana din oras. Piata Unirii include parcul din fata hotelului Bulevard cu lacuri si cascade artificiale si parcul din fata Casei de Cultura care include Monumentul Eroilor cazuti la Revolutia din 1989. Promenada un romantic loc de intalnire care se intinde de-a lungul zidurilor de aparare atat de-a lungul strazii Cetatii cat si a Bulevardului Coposu. Celebra promenada de-a lungul actualului Bd. Coposu s-a amenajat in 1791. In 1818 pe Promenada se amenajeaza Templul Concordia iar in 1829 se dezveleste monumentul lui Francisc I si piatra comemorativa dedicata colonelului Becsey. Un secol mai tarziu, in 1928, se da in folosinta noua promenada de-a lungul strazii Cetatii. PARCUL ASTRA Parcul este situat in inima orasului, delimitat de strazile Mitropoliei, George Baritiu, Ioan Lupas si Piata Unirii. Ideea infiintarii unui parc in urma demolarii zidurilor cetatii de pe aceasta parte dateaza din 1869 si se materializeaza in 1879, odata cu intemeierea Societatii pentru infrumusetarea orasului, parcul fiind prima realizare de seama a acesteia. 30

Parcul gazduieste 8 busturi ale celor mai importante personalitati romanesti grupate in jurul asociatiei cu acelasi nume: Gheorghe Baritiu, Badea Cartan, Timotei Cipariu, Octavian Goga, Gheorghe Lazar, Andrei Muresianu, Andrei Saguna si Ioan Slavici. Bustul lui Baritiu, cea mai impunatoare realizare, situat exact in fata intrarii in edificiu, a fost realizat de Oskar Spthe in 1912 si adus in parc in 1924. Bustul lui Goga a fost realizat de Ada Geo Medrea, sotia sculptorului Corneliu Medrea. Prin amenajarile din 1926 parcul primeste fizionomia pe care o cunoastem astazi. In partea stanga a parcului se afla Policlinica de copii, o cladire decorata cu motive preluate din reperoriul barocului. Urmatoarea cladire este Palatul Asociatiunii, inaugurat in 1905 si adapostea sala de conferinte, biblioteca, prima sala de teatru romanesc si muzeul de etnografie si pictura romaneasca. In prezent ea gazduieste Biblioteca Astra, cea mai importanta biblioteca a orasului. Intrarea in cladire se face pe poarta strajuita de doi atlanti. Fosta sala de teatru este actuala sala de lectura si impresioneaza prin atmosfera victoriana si decoratiile interioare bogate. Langa palat este fosta Scoala normala de fete, azi Scoala ajutatoare de hipoacuzici. Latura de est a parcului include o serie de cladiri din sec. XIX. Cladirile de la nr. 1 si 3 dateaza de la inceputul sec. XX si sunt realizate in stil Art Deco . PARCUL SUB ARINI Este unul dintre cele mai vechi parcuri din Romania infiintat in 1856. Inginerul Seifried este insarcinat cu elaborarea proiectului si conducerea lucrarilor. In 1857-1858 sunt trase cele doua alei principale de-a lungul fostului canal al Scolii de Inot (deschisa in 1829), si al prului Sevis. Concomitent au inceput actiunile de plantare cu diverse sepcii de arbori. In 1859 este construit digul iar un an mai tarziu podul peste prul Trinbach. In 1865 s-a deschis restaurantul Sub Arini (Bolta Rece). Din 1881 parcul s-a aflat in grija Societatii pentru infrumusetare a orasului care a continuat actiunea de plantare de copaci. In 1883 este construita sera iar prima fantana arteziana s-a realizat in 1894. In 1898 a fost construit Pavilionul de muzica folosit pentru fanfara militara care dadea spectacole aici in fiecare duminica, iar in 1904 s-a introdus iluminatul electric. In 1927 pe latura sudica a parcului s-a dat in folosinta stadionul municipal cunoscut la inceput sub numele de Stadionul de educatie fizica. In 1938 s-a dezvelit monumentul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Radu Moga. In 1979 se trece la asfaltarea principalelor alei, in locul vechiului Pavilion de muzica este construita o estrada noua si este reamenajata fantana arteziana. In aceiasi perioada s-au amenajat si terenurile de joaca pentru copii. Supus unor transformari majore in perioada 1977-1981, stadionul a fost dotat cu tribune de beton pentru 12000 spectatori. In 1982 vechea tribuna acoperita a fost demolata capacitatea ajungand la peste 24000 locuri. Sub vechea tribuna functioneaza o sala de atletism. Stadionul dispune si de o tabela electronica. In prezent parcul are 22 de hectare pe care cresc peste 68 specii lemnoase, dintre care 30 exotice si 38 autohtone. unii sunt originali din Japonia, China, Himalaia, Asia Mica, America de Nord, america Centrala, Algeria sau din zona Alpilor. Dintre acestea amintim Stejarul rosu american, Mahonul, Bradul argintiu, Plopul alb de Himalaia, Pinul negru austriac, brad de Caucaz, Eronimus Radicans Japonia, ienupar de Virginia, tsuga Douglas verde, etc. Cei mai batrni arbori (exemplare de arini, plop negru, tei, stejari) au peste 150 de ani. De o deosebita valoare stiintifica si decorativa sunt speciile exotice, att cele din Extremul Orient (ginkgo, arborele vietii, magnolia), ct si cele din America de Nord (molid ntepator, pin strob, tuie, chiparos de California, stejar rosu si stejar de balta, nuc negru, arbore de lalea, roscov de Canada, artar american si artar de zahar, gladice, catalpa). In acest dcor isi gasesc adapostul aprx. 95 specii de pasari. La marginea parcului a fost deschis in ultimii ani un strand iar lnga acesta au fost deschise doua terenuri de tenis. 31

BAIA NEPTUN Situat n centrul orasului, lnga Hotelul Bulevard, cladirea acestui complex este una dintre cele mai vechi constructii de interes public ale Sibiului, nominalizata pe lista monumentelor istorice din Romnia. Ideea de a construi n Sibiul sfrsitului de secol XIX o baie accesibila tuturor a fost a dr. Carl Wolff, iar Adunarea Generala a Casei de Economii si Consemnatiuni si-a nsusit aceasta idee si a furnizat mijloacele de executie din fondurile sale de rezerv. Constructia este creatia profesorului de arhitectura al Universitatii Tehnice din Munchen Karl Hocheder, mbinnd stilistic forme ale barocului cu elemente de Jugendstil" de sfrsit de secol XIX si nceput de secol XX. Profesorul Karl Hocheder a nsarcinat pe unul dintre cei mai buni asistenti ai sai la conducerea lucrarilor de constructie - Hans Hedners care, mpreuna cu mesterul Gustav Mp si echipa sa, a ridicat att de repede acesta cladire, nct inaugurarea a putut avea loc n 11 decembrie 1904. Din punct de vedere al structurii arhitectonice baia populara a Sibiului este copia Baii Mller din Mnchen - realizata de acelasi autor: n stnga holului principal de la parter, care include si casieria, este intrarea la bazinul de not - pretextul principal al contmctiei. Bazinul lung de 21 de metri, lat de 9 metri si avnd o adncime maxima de 3 metri este plasat ntr-un minunat spatiu arhitectural. n dreapta holului se afla sauna romano-irlandeza, unica n tara prin complexitatea dotarilor sale: sala de sudatie cu 32 de cabine, sauna umeda, sauna uscata, bazine de altemanta (cald si rece), dusuri, spatiu de masaj. La etaj se afla 10 cabine cu cazi si dusuri pentru mbaiere si, aprute mai recent ca necesitti n sfera serviciilor, cabinetele de coafor, manichiura, pedichiura si cosmetica (frizeria este amenajata la parter), dotate cu aparatura modema utilizate de profesioniste cu multa experienta. La demisol functioneaza splatoria echipata recent cu utilaje noi, o centrala termica de mare randament, iar n jurul gradinii interioare sunt amenajate salile de ntretinere a conditiei fizice si culturism. Fiind printre putinele bai publice din tara care mai functioneaza si n prezent datorita interesului manifestat de catre edilii municipiului, acest complex da posibilitatea celor fara adpost sau cu venituri foarte mici sa beneficieze de o baie calda. Pe de alta parte, bazinul de not este un excelent mijloc de recuperare pentru copii sau chiar adulti cu boli ale sistemului osos si locomotor care necesita ca tratament miscarea n apa si este locul ideal pentru nvatarea notului. Pe parcursul unui an ne trec pragul aproape 55.000 de clienti multumiti de serviciile noastre, oferta Baii Neptun adresndu-se unei plaje de public foarte larga. GRADINA ZOOLOGICA In 1929 s-a deschis in padurea Dumbrava prima Gradina Zoologica din Romania de catre Intreprinderea de electricitate la initiativa inginerului Szekely caruia i-a venit ideea dupa ce a gasit niste vulpi pe cand lucra la repararea barajului de la Sadu. Dupa infiintare, Gradinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale si pasari - o pisica salbatica, o lupoaica donata de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de Asociatia "Soimii", un vultur, un cerb carpatin donat de vanatorii din Talmacel, mistreti, etc. In 1930 a fost donat primul urs. Gradina Zoologica Sibiu are o suprafata de 4,8 ha, alte 10,3 ha fiind atribuite din Padurea Dumbrava prin Hotararea NR.1256/2005 a Consiliului Local Sibiu pentru extindere. In 2006 a fost construit un amplasament pentru jaguar de 800 mp si s-a reabilitat barajul lacului de agrement. In constructie se afla un amplasament pentru ursi de 900 mp si altul pentru lupi de 1000 mp. Gradina adaposteste 135 de animale si pasari din 35 de specii: maimute, ursi, lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar, pume, mistreti, lame, cerbi carpatini, cerbi lopatari, caprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat, crocodil, fazani, papagali, pauni, porumbei. In 2005, Gradina Zoologica a fost vizitata de 80000 de turisti. 32

ARENE SPORTIVE STADIONUL MUNICIPAL In 1927 pe latura sudica a parcului Sub Arini s-a dat in folosinta stadionul municipal cunoscut la inceput sub numele de Stadionul de educatie fizica. Supus unor transformari majore in perioada 1977-1981, stadionul a fost dotat cu tribune de beton pentru 12000 spectatori. In 1982 vechea tribuna acoperita a fost demolata capacitatea ajungand la peste 24000 locuri. Sub vechea tribuna functioneaza o sala de atletism. Stadionul dispune si de o tabela electronica. COMPLEXUL DE NATATIE OLIMPIA Construit lnga Parcul Sub Arini intre anii 1975-1979, a fost inaugurat la 26 aprilie 1979. Complexul dispune de un bazin de 25 m, cu 6 culoare de natatie, bazin pentru sarituri de 15x15 m si tribuna de 600 locuri. Complexul este acoperit si a fost renovat recent. SALA TRANSILVANIA Sala moderna inaugurata in 1998, folosita in special pentru activitati sportive de interior, targuri si expozitii. Poate gazdui pana la 2300 de persoane. AGROTURISMUL - poate fi practicat n zona etnografic, Mrginimea Sibiului, respectiv Rinari, Sibiel, Gura Rului, Poplaca, Crioara, Mohu, Reti, Cisndioara, Avrig Valea Avrigului. TURISMUL URBAN care este susinut de obiectivele turistice de mare atractivitate din municipiile, Sibiu i Media i oraele existente n judeul Sibiu: Agnita, Avrig, Cisndie, Copa-Mic, Dumbrveni, Ocna Sibiului, Tlmaciu, Miercurea Sibiului i Slite.

33

CAPITOLUL 4 CIRCULATIA TURISTICA IN JUDETUL SIBIU Baza material a judeului Sibiu cuprindea n anul 2006, 114 uniti de cazare, cu un numr de locuri de cazare de 4589 (n scdere cu 140 fa de anul precedent, reprezentnd 3% din total locurilor de cazare), judeul se afla pe al IV-lea n regiune. Numrul sosirilor n jude a fost n anul 2005 de 188,2 mii, n urcare fa de anul anterior cand s-au nregistrat 164,5 mii, ca i n regiune unde a crescut de la 752,8 mii n 2004 la 846,0 mii n 2005. Ponderea sosirilor n Judeul Sibiu n total s-a diminuat cu 48,38% din 1990 pn n 2005. n 1990 sosirile reprezentau 19,44% din totalul sosirilor la nivel naional, iar n 2005 ponderea a fost de 13,97%. TURISM - JUD SIBIU UNITI DE CAZARE TURISTIC U.M 2004 2005 2006 Total numr 112 117 114 CAPACITATEA DE CAZARE TURISTIC U.M 2004 2005 2006 Total locuri pat 4583 4449 4589 TURITI CAZAI N UNITILE DE CAZARE TURISTIC U.M 2004 2005 2006 Total numr 164468 188185 214942 d.c. romni numr 114183 128097 140356 strini numr 50285 60088 74586 NNOPTRILE N UNITILE DE CAZARE TURISTIC U.M 2004 2005 2006 Total numr 293473 316178 368305 d.c. romni numr 209229 216787 244018 strini numr 84244 99391 124287 CAPACITATEA DE CAZARE TURISTIC N FUNCIUNE U.M 2004 2005 2006 Total locuri-zile 831945 994240 1107525

INDICII DE UTILIZARE A CAPACITII DE CAZARE TURISTIC N FUNCIUNE U.M 2004 2005 2006 Total % 35.3 31.8 33.3 34

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic la 31 iulie 2006 numr Judeul Sibiu Total Hoteluri i moteluri Cabane turistice Campinguri i uniti tip csut Vile turistice i bungalouri Tabere de elevi i precolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Hoteluri pentru tineret 114 22 8 5 9 8 13 48 1

35

Capacitatea i activitatea de cazare turistic Capacitate de cazare Judee Anii Existent (locuri) n funciune (mii locuri-zile) Sosiri (mii) nnoptri (mii) Indicii de utilizare net a capacitii n funciune (%)

Sibiu 1990 1995 2000 2003 2004 6376 5611 52691) 51831) 45831) 1549.2 1436.7 999.9 972.9 831.9 389.0 234.6 156.8 165.6 164.5 850.8 446.4 275.3 309.8 293.5 54.9 31.1 27,5 31.8 35.3

2005

44491)

994.2

188.2

316.2

31.8

2006

45891)

1108.0

215.0

368

33.3

Sosiri n principalele structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, pe tipuri de structuri de primire turistic

36

Tipuri de structuri de primire turistica Total judet Din care Hoteluri moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale

2007

2008

aug 28599 16828 1827 1119 1734 2931 1507

sept 2249 3 1502 5 1303 517 660 2584 1773

oct 1779 1 1183 0 1380 364 325 2000 1286

nov 1511 1 9727 1300 868 154 1817 934

dec 1364 3 8560 894 506 527 1415 1096

ian 1375 1 9017 880 397 444 1450 844

feb 1466 0 9636 859 478 471 1488 654

mart 1394 7 9336 859 624 336 1821 530

apr 1672 0 1109 2 1243 665 368 1834 765

mai 2220 5 1496 5 1604 661 418 2476 1097

iun 2194 6 1489 6 1398 921 427 2204 1181

iul 2873 6 1638 5 2517 1016 1925 3397 1749

aug 31393 18414 2847 1036 2564 2685 2199

37

Innoptri n principalele structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, pe tipuri de structuri de primire turistic Tipuri de structuri de primire turistic Total jude din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice urbane 22383 1406 2833 803 3154 1849 8 1448 2526 358 2481 1632 8 1360 1117 189 2547 14386 14602 14888 16530 17799 24800 22708 1013 975 1242 1822 990 727 734 1961 996 1797 574 1832 1005 1217 1003 2741 1308 3102 583 2847 1729 2413 494 3895 1504 3871 731 3241 26282 2618 4895 2454 5129 30387 3457 4333 4122 4707 26359 2394 3841 1640 4046 2006 sep. 33922 2007 ian. feb.

oct. nov. dec. mar. apr. mai iun. 2780 2326 22403 21147 22249 24154 27898 36400 35818 7 6

iul. 52863

aug. 60534

sep.1) 43165

Pensiuni turistice rurale

2695

1803 1302 2006 1234 914

1125 1238

1796

2174

4094

5726

3037

38

INDICELE DE UTILIZARE NET A LOCURILOR DE CAZARE 2007 2008 sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. Total jude 30,0 28,7 27,8 23,8 22,1 26,0 23,4 26,9 34,9 33,8 40,6 45,2

sep. 1) 34,2

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica a fost de 36,7 %.Cifra de afaceri inregistrata de unitatile de cazare ( hoteluri ) si de unitatile de alimentatie in anul 2004 a fost de 902 miliarde lei, In timp ce valoarea investitiilor brute realizate de aceleasi unitati este de 450 miliard.

39

CAPITOLUL 5 PROPUNERI DE VALORIFICARE Prin Strategia de Dezvoltare a Judeului Sibiu se urmrete impulsionarea i coordonarea dezvoltrii generale a judeului prin valorificarea potenialului local i judeean, pentru a obine o dezvoltare teritorial echilibrat. Bazat pe principiul subsidiaritii, au fost luate n considerare acele aciuni care cad n mod special n sarcina competenelor autoritilor i organismelor judeene i locale, caracteristicile naturale, social-economice i culturale din jude, dar i utilizarea resurselor interne. Aplicarea strategiei impune fr echivoc cooperare ntre actorii locali: administraia public local, celelalte instituii de la nivelul judeului, agenii economici, organizaiile non-profit i societatea civil n ansamblu, ct i o intens colaborare cu ali parteneri din ar, europeni i internaionali. Strategia cuprinde principalele direcii de dezvoltare viitoare ale judeului.La baza ntocmirii acestei strategii stau analizele realizate de Serviciul de Dezvoltare Regional i Integrare European din cadrul Consiliului Judeean Sibiu, ale grupului de lucru judeean, precum i sugestiile i ideile primite de la actorii de la nivelul judeului Sibiu implicai n dezvoltarea economic i social. Scopul imediat al strategiei este acela de a pune la dispoziia Consiliului Judeean Sibiu i actorilor socio-economici din jude, un instrument de lucru care s faciliteze luarea unor decizii necesare dezvoltrii armonioase i echilibrate a judeului. Necesitatea acordrii de asisten financiar Realizarea obiectivelor strategiei este posibil numai prin implicarea unor importante fonduri financiare prin care s poat fi susinute msurile necesare. Aceste sume nu pot fi asigurate doar din bugetul central i bugetele locale, n consecin apare necesitatea atragerii de asisten financiar din fondurile Uniunii Europene i din alte surse de finanare disponibile. Obiectivul strategic Avnd n vedere situaia socio-economic, disparitile existente la nivel judeean, obiectivele dezvoltrii regionale, legislaia existent i apropiata integrare n Uniunea European, obiectivul strategic global este: Utilizarea eficient a tuturor resurselor fizice i umane, pentru realizarea unei dezvoltri economice i sociale durabile, care s duc pe termen lung la creterea standardului de via al populaiei i la armonizarea coeziunii economice i sociale la nivelul judeului Sibiu.Orientarea de baz a strategiei o constituie potenarea punctelor tari ale judeului n vederea valorificrii oportunitilor de cretere i minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blocheaz dezvoltarea. n esen, prin aceast strategie se urmrete luarea unor msuri care s permit redresarea economic a judeului i mbuntirea situaiei zonelor cu ntrzieri n dezvoltare, lund n considerare protecia social i conservarea mediului. Msurile prin care se urmrete implementarea strategiei vizeaz urmtoarele cmpuri de aciune: infrastructura 1 mediul

40

2 3

sprijinirea afacerilor, creterea ocuprii, dezvoltarea resurselor umane dezvoltarea rural sntate i asisten social nvmnt, cultur turism eficientizarea i modernizarea administraiei

Posibiliti de dezvoltare a turismului prin existena unor faciliti de scutire de impozite i creditarea avantajoas a celor care investesc n amenajri agroturistice. Direciile strategice urmrite n dezvoltarea turismului din judeul Sibiu pentru perioada 2006-2013 sunt urmatoarele: creterea importanei turismului n economia judeului Sibiu; diversificarea economiilor locale i creterea numrului de persoane ocupate n turism; dezvoltarea armonioas i durabil a judeului Sibiu; transformarea judeului Sibiu ntr-o destinaie turistic recunoscut; conservarea identitii locale a judeului Sibiu (arhitectur, mod de via local i produse tradiionale, etc) Obiective generale propuse pentru dezvoltarea turistica a judetului Sibiu: repertorierea i analiza permanent a potenialului turistic; reabilitarea, conservarea i valorizarea resurselor cu importan turistic; creterea competitivitii i mbuntirea imaginii turistice a judeului Sibiu la nivel naional i internaional; dezvoltarea formrii instituionale, continue i practice a resurselor umane din turism; favorizarea dialogului, a sinergiei i repartizarea diferitelor misiuni de amenajare, promovare i comercializare ntre structuri, operatorii i instituiile publice i private cu implicare i activitate n turism; monitorizarea pemanent a industriei turistice judeene. Repertorierea, reabilitarea i conservarea capitalului i a infrastructurii turistice Obiective specifice: -repertorierea permanent a resurselor turistice judeene i a necesitilor de dezvoltare; -construirea, modernizarea, dezvoltarea, semnalizarea i ntreinerea infrastructurii turistice de baz i a resurselor turistice judeene; -dezvoltarea turismului de ni (turism cultural, sportiv, de afaceri, incentive, de conferine, agroturism, ecoturism, etc); -conservarea patrimoniului cultural, istoric i etnografic. Reabilitarea infrastructurii turistice generale: construcia, modernizarea i semnalizarea toaletelor publice n zonele turistice; construcia, modernizarea i semnalizarea parcrilor; dezvoltarea de faciliti pentru persoanele cu handicap i semnalizarea acestora; modernizarea i intreinerea spaiilor nconjuratoare unitilor de cazare i obiectivelor turistice; modernizarea i semnalizarea punctelor de intrare n jude; modernizarea i dezvoltarea formelor de transport turistic; 41

 construcia, modernizarea i semnalizarea locurilor speciale de campare; construcia, modernizarea, dezvoltarea i semnalizarea bazelor de agrement; construcia, modernizarea, diversificarea i semnalizarea structurilor de primire turistic de baza (cazare i masa); construcia, modernizarea i semnalizarea locurilor de desfacere a produselor artizanale, meteugreti i a suvenirurilor; construcia, modernizarea, dezvoltarea i semnalizarea centrelor de informare turistic; dezvoltarea i semnalizarea satelor de vacan i a satelor turistice. Reabilitarea infrastructurii turistice specifice tipurilor de turism practicate n jude: n turism montan: dezvoltarea turistic a masivelor muntoase; construcia, modernizarea, dezvoltarea i semnalizarea prtiilor de schi; construcia, modernizarea i semnalizarea cabanelor de creast; construcia, modernizarea i semnalizarea refugiilor montane; marcarea, semnalizarea i ntreinerea traseelor de drumeie. n turism balnear: construcia, modernizarea, dezvoltarea i semnalizarea staiunilor balneare. n turism rural: conservarea tradiiilor i a produselor tradiionale locale (agricole, artizanale, etc); protecia i conservarea arhitecturii specifice mediului rural; conservarea meseriilor tradiionale; valorizarea materiilor prime locale (lemn, sare, ghea, etc); dezvoltarea micro-cazrilor n zonele rurale (n satele tradiionale romneti, n satele cu specific ssesc, n zonele cu potenial silvic i cinegetic, etc); dezvoltarea i semnalizarea activitilor de descoperire i interpretare a patrimoniului natural, cultural i uman rural; modernizarea, dezvoltarea i semnalizarea serviciilor conexe n mediul rural (dispensare, farmacii, ateliere pentru reparaii, etc). n ecoturism: dezvoltarea infrastructurii turistice a parcurilor naturale, a ariilor protejate i a celorlalte zone naturale. n turism sportiv: construcia, modernizarea, dezvoltarea i semnalizarea bazelor sportive; construcia, modernizarea i semnalizarea pistelor pentru cicloturism; dezvoltarea sporturilor pe luciurile de ap; modernizarea, dezvoltarea i semnalizarea centrelor de nchiriere a materialului sportiv; susinerea cluburilor sportive. n turism urban: 42

 protecia i conservarea centrelor oraelor i a arhitecturii specifice; modenizarea i ntreinerea spaiilor verzi.

n turism de conferin: modernizarea i dezvoltarea slilor de conferine. n turism de afaceri : dezvoltarea de servicii (agrement, shopping). n turism istoric i cultural: restaurarea i semnalizarea monumentelor istorice, etnografice i cultural-artistice de importan turistic. n turism de evenimente: dezvoltarea infrastructurii turistice necesare pentru desfurarea de evenimente cu importan turistic. Creterea competitivitii pe pieele naionale i internaionale prin: Profesionalizarea i diversificarea serviciilor i produselor turistice . Promovarea produselor i serviciilor turistice ale judeului Formarea resurselor umane prin: Pregtirea i perfecionarea n turism (programe educaionale institutionale); Perfecionarea informal; Formarea de expertiza n turism;

43

CAPITOLUL 6 EVALUAREA EFORTURILOR INVESTITIONALE POSIBILITATI DE REALIZARE SI EFECTE SCONTATE IN PLAN ECONOMIC n luna mai 2005 au fost completate cu ajutorul Consiliului Judeean Sibiu i AIESEC Sibiu 68 de chestionare. Lista companiilor intervievate a inclus att cele mai mari companii din jude, ct i multe firme cu mai puin de 10 de angajai care au furnizat o gam larg de rspunsuri. Rspunsurile celor 68 de firme sunt incluse n raportul elaborat de GRASP n colaborare cu Consiliul Judeean Sibiu i AIESEC Sibiu. Scopul sondajului a fost acela de a oferi informaii folositoare i credibile despre atitudinile celor care investesc i creeaz noi locuri de munc n judeul Sibiu. Seciunile sondajului au inclus istoricul i statutul firmelor, tipul de activitate, ntrebri cu privire la activitate i angajai, informaii despre facilitile firmei, serviciile furnizate de administraia public local, relaii i impresii generale despre ora i jude ca mediu de afaceri. Rezultatele sondajului au fost comparate cu rezultatele celorlalte 9 sondaje similare elaborate n alte judee ale rii la sfritul anului 2004. Acest Studiu al Mediului de Afaceri este expresia prerilor unui segment reprezentativ dintre angajatorii din judeul Sibiu. Atitudinile lor fa de administraia public local vor avea un impact major asupra dezvoltrii, stagnrii sau declinului economic. Cele 68 de firme chestionate au n total 19.035 angajai. 4 firme au mai mult de 1.000 de angajai, alte 5 firme au ntre 500 i 999 de angajai fiecare, 7 firme au ntre 100 i 499 de angajai fiecare. S-au observat diferene semnificative ntre rspunsurile firmelor care reprezentau diferite sectoare ale economiei (industria chimic i a extraciei de gaz natural, maini unelte i inginerie, industria uoar (textile, mbrcminte, mobil), transport i construcii i sectorul serviciilor), i prin urmare multe din informaii au fost analizate n funcie de aceste diferene. Micro-ntreprinderile au fost de asemenea analizate separat. Statutul afacerilor 57 de firme din cele 68 intervievate au fost nfiinate dup 1990. Toate micro-ntreprinderile i firmele din sectorul serviciilor au fost nfiinate dup 1990, n timp ce industria gazului natural, producia de componente i textilele au tradiie n jude (unele firme au fost nfiinate n secolul al XIX-lea). Se observ de asemenea o legtur ntre mrimea firmei i anul n care a fost nfiinat (fostele companii de stat). Procentajul mare de firme nou nfiinate caracterizeaz att vitalitatea activitii antreprenoriale n zon, ct i influena restructurrii i privatizrii economiei naionale. Doar 9 companii care angajeaz cca 4% din eantionul intervievat sunt acum deinute complet sau parial de investitori strini, pe de alt parte, o singur firm din cele intervievate este n continuare deinut de municipalitate i angajeaz 1,5 % din fora de munc.

44

Firmele n general Economia judeului pare a fi diversificat, fiind reprezentate diferite sectoare ale industriei producie/procesare/servicii etc, dar n special reprezentani de seam n industria chimic i a gazului natural, textile i productori de nclminte, importante companii de producie maini unelte (mai ales componente), companii de construcie i ntreprinderi comerciale i de servicii mai mici i mijlocii nfiinate de antreprenorii locali. Firmele au fost rugate s denumeasc factorii care au un impact negativ n dezvoltarea actual i viitoare a produselor i serviciilor lor. n ordinea prioritilor situaia economic general a fost cel mai important factor fiind menionat de 68% din firme, mai ales cele din sectorul serviciilor (90%), industriei uoare i construciilor; legislaia naional este o problem pentru 44% din firme (procentajul este considerabil mai mare printre micro-ntreprinderi, i numai pentru 25% din firmele industriei uoare); costurile energetice pentru 34% din firme (i pentru peste 50% din firmele sectorului industrial, dar nu este o problem pentru sectorul construciilor i microntreprinderilor). Firmele din industria chimic i inginerie se plng i de costurile pentru fora de munc (peste 50%, n timp ce media pentru toate firmele este sub 20%). Microntreprinderile se plng de administraia public local (30%, media fiind de 12%). Pe de alt parte, distanele fa de pieele de desfacere, constrngerile legislaiei de mediu i concurena extern sunt o problem numai pentru cteva firme. n comparaie cu celelalte judee din Romnia, situaia din judeul Sibiu este puin mai grea n ceea ce privesc facilitile neadecvate, mai ales din cauza procentajului mai mare de micro-ntreprinderi n eantionul intervievat. Procentajul mai mic n ceea ce privete Concurena extern nu poate fi o trstur pozitiv avnd n vedere faptul c de aceasta depind direct tendinele de export ale firmelor locale. Aderarea la UE este ateptat cu mai mult optimism, cu toate acestea firmele i dau seama de efectele negative. Un mediu de afaceri stabil (57% -marea majoritate a firmelor din sectorul serviciilor i al construciillor), oportuniti legate de participarea n programe ale Uniunii Europene (44% -majoritatea firme exportatoare din industria uoar i inginerie) i aplicarea cu uurin a legilor (37%) au fost identificate ca fiind cei mai importani factori (reprezentanii industriei chimice ateapt cu nerbdare moneda unic). Pe de alt parte, peste 56% din firme se tem de costurile mari pentru fora de munc (peste 70% din firmele din inginerie i construcii) i 53% de concurena puternic (peste 60% din industria chimic i construcii), 41% din investiii pentru adaptarea la noile condiii (mai ales n industria uoar). Industria chimic i ingineria au din nou aceeai prere despre legislaia mediului nconjurtor strict, iar eliminarea avantajului preului cel mai mic nelinitete cca 30% din firme. Aceste rezultate pot fi foarte uor comparate cu rezultatele din alte judee, nu exist diferene semnificative ntre firmele locale i media pe ar. Tendine de export i vnzri Toate firmele au furnizat informaii cu privire la poziionarea geografic a clienilor lor. 17 firme au declarat c export mai mult de jumtate din produsele i serviciile lor n afara Romniei i alte 12 firme export cel puin 10% din producie. Cu toate acestea, avnd n vedere c cele trei firme cu cele mai mari vnzri deservesc n general piaa naional, doar 18% din totalul vnzrilor se duc n afara Romniei. Aceast procentaj este mai mic dect n alte regiuni industriale (28%) i poate fi mai mare mai ales n industria chimic i a componentelor de maini care sunt n plin dezvoltare la nivel mondial. Firmele din industria uoar sunt mult mai orientate ctre export dect celelalte cu cca. 50% din vnzri n afara rii. Pe de alt parte, firmele din construcii i din sectorul serviciilor deservesc exclusiv piaa din Romnia.

45

Media vnzrilor per angajat se afl la un nivel relativ mai sczut de cca. 477 milioane de lei. Clienii sunt de asemenea motivul principal pentru care 57% de firme au sediul n Sibiu, 34% din firme au menionat c au furnizori de materie prim i 19% furnizori de componente. 10% din firme profit de pe urma grupurilor de firme reprezentnd acelai sector al industriei (mai ales industria gazului natural i textilelor). Doar trei firme au menionat cercetarea i dezvoltarea n zon. Impresii generale Firmele au fost rugate s i spun prerea, n general, despre administraia public din Sibiu. Administraia public local a primit calificative sub cel al Consiliul Judeean Sibiu, dar toate rezultatele sunt pozitive, firmele din sectorul ingineriei fiind cele mai mulumite, iar cele din sectorul construciilor cel mai puin mulumite. Cele mai des menionate elementele pozitive ale mediului de afaceri din municipiul Sibiu sunt urmtoarele (mai multe dect obinuitul for de munc ieftin menionat n alte judee din ar): - Exist resurse naturale, infrastructur, furnizori; - Foa de munc bine pregtit; - Judeul este situat n zona central a rii; - Parcul industrial de la ura Mic; - Investiii strine n zon; - Ora atractiv i peisaj natural. Factorii negativi au legtur cu fora de munc, drumurile i potenialul neexploatat la maxim. Firmele se ateapt ca administraia public local s adopte o atitudine mult mai pro-activ n crearea unui mediu propice afacerilor la nivel local: - Drumurile sunt ntr-o stare proast; - Probleme cu fora de munc costuri ridicate, lipsa unui mecanism de reconversie profesional, lipsa unor anumite profesii; - Birocraia (mai puin menionat dect n alte orae); - Slab promovare a oraului, nu exist parteneriate public-private pentru promovarea potenialului turistic. Printre mesajele de final ale reprezentanilor mediului de afaceri din Sibiu pentru reprezentanii administraiei publice locale s-au numrat i acestea: n administraia public local ar trebui s lucreze funcionari publici competeni i Autoritile locale ar trebui s creeze parcuri industriale Investiiile realizate n anul 2004 n judeul Sibiu au totalizat 9.405 miliarde lei preuri curente, nsemnnd 19,68% din totalul investiiilor realizate n Regiunea Centru. Din acestea 29,12% (2.739 miliarde lei) au fost realizate de firmele din industria prelucrtoare, 14,13% (1.329 miliarde lei) de industria extractiv, 10,48 (986 mld lei preuri curente) realizate de unitile din energia electric i termic, gaze i ap, iar 12,07% (1136 miliarde lei) de unitile din comer, 16,83% (1583 mld lei preuri curente) n transport, depozitare i comunicaii. Sursa: Institutul Naional de Statistic - Statistic teritorial 2006 cu date 2004

46

Volumul investiiilor realizate n judeul Sibiu a nregistrat creteri substaniale n ultimii 2 ani (146,1% n 2006, respectiv 143,5% n 2008)Valoarea investiiilor n perioada 2006 2008 i structura acestora a fost urmtoarea. **miliarde lei preuri curente ale perioadei U.M. mld lei** mld lei** mld lei** mld lei** % 2006 4015,06 3179,04 836,02 4015,06 100,00 2007 6763,99 5750,39 1013,60 6763,99 100,00 2008 11061,09 8473,17 2587,92 11061,09 100,00

Investiii realizate - total * din care: pe forme de proprietate: -majoritar de stat -majoritar privat Investiii realizate - total * din care pe structur

mld lei** 2064,56 3053,02 4208,71 % 51,42 45,14 38,05 mld -utilaje cu i fr montaj lei** 855,96 1362,39 2954,55 % 21,32 20,14 26,71 mld -mijloace de transport lei** 200,96 162,44 1052,84 % 5,00 2,40 9,52 mld -alte cheltuieli pentru investiii lei** 893,58 2186,14 2844,99 % 22,26 32,32 25,72 Sursa datelor : Cercetarea statistic INV - trim, validate de INS *Not: datele provin de la principalii ageni economici care au raportat investiii Sursa: Starea socioeconomic a Judeului Sibiu cu date 2007 i operative 2008 -construcii Orasul Sibiu, capitala judetului cu acelasi nume, este atestat documentar din secolul al XII-lea si a reprezentat de-a lungul Mileniului II un punct de referinta n ceea ce priveste economia si comertul zonal. Sibiul a fost fondat de sasii colonizati aici n secolele XI XII, pe urmele unei vechi cetati daco-romane si a traversat ntreg Evul Mediu sub numele de Hermannstadt. n secolul al XIV-lea Sibiul era deja un puternic centru mestesugaresc.

47

Documente din anul 1376 fac mentiune despre existenta a 19 bresle, ai caror membri exercitau 25 de meserii. Aceste bresle ntretineau relatii foarte active cu statele europene din zona. Sprijinit de puterea economica a mestesugarilor, Sibiul s-a dezvoltat economic si urbanistic, urmnd calea tipica oraselor medievale. Din secolul XIX. vechiul burg medieval a lasat treptat locul orasului modern. Sibiul modern este capitala unui judet cu o pozitie privilegiata din punct de vedere geografic, economic si social. Sibiul este unul dintre cele mai dezvoltate judete din tara, n aceasta zona desfasurndu-si activitatea agenti economici din principalele ramuri ale economiei nationale. Restructurarea si modernizarea petrecuta in ultimul deceniu au facut ca industria sa detina primul loc n economia judetului cu o pondere de 38,72% din Produsul Intern Brut, urmata de agricultura, constructii, comert si servicii. Din totalul productiei, mare parte este destinata exportului.

Judeul Sibiu dispune de o varietate peisagistic deosebit, de un potenial turistic natural i antropic extrem de bogat i bine reprezentat, att n mediul urban, ct i n cel rural, ceea ce i confer rolul de destinaie turistic de mare atractivitate pe plan naional i internaional.

EUL SIB

48

CAPITOLUL 7 HARTA JUDETULUI

DE DEZVOLTARE DURABIL A TURISMULUI DIN JUDEUL SIBIUOGRAM DE DEZVO

49

LTARE DURABIL A TURISMULUI

50

BIBLIOGRAFIE

www.sibiu.ro www.sibiuonline.ro www.insjugetulsibiu.ro

51