Academia de Studii Economice din

București
Business și Turism

Monografia unei țări

Olanda

Studenți: Prunoiu Paula Andreea

Răducanu Elena Andrada
Samoilă Elena Angelica
Grupa 337
Seria B
 Cuprins

Capitolul I. Prezentarea succintă a țării…………………..

Capitolul II. Prezentarea potențialului turistic natural și antropic cu accent pe elementele

de originalitate……………………..

2.1 Potențialul turistic natural………………………

2.2 Potențialul turistic antropic……………………..

Capitolul III. Analiza principalelor coordonate ale activităților turistice………………….

3.1 Infrastructura generală și specifică………………

3.2 Circulația turistică…………………..

3.3 Impactul turismului asupra produsului intern brut și asupra populației

ocupate………….

Capitolul IV. Evenimente, obiceiuri, tradeții, gastronomia locală……………….

Concluzii

Bibliografie
 Capitolul I

Prezentarea succintă a țării

Denumire oficială: Regatul Ţărilor de Jos (Koninkrijk der Nederlanden).

Localizare: Olanda este situată pe câmpia Europei de Nord, la graniță cu Marea Nordului, între
Belgia și Germania și acoperă o suprafață de 41.526 km², din care 33.881 km² este pământ și
7645 km² este apă.

Scurt istoric: Provinciile Unite Olandeze şi-au proclamat independenţa faţă de Spania în 1579.
Secolul al XVII-lea, „de aur”, a însemnat transformarea Provinciilor în putere maritimă şi
comercială. După ocupaţia franceză de 20 de ani, Regatul Ţărilor de Jos s-a proclamat în 1815,
de care Belgia s-a desprins în 1830. După 1945, Olanda a devenit o ţară industrializată, cu o
economie competitivă, bazată pe export şi investiţii pe terţe pieţe. În 1948 a format împreună cu
Belgia şi Luxemburg, Uniunea Vamală Benelux. Membru fondator al Comunităţii Economice
Europene - UE (1957) şi al NATO (1949). Din 1999, a adoptat moneda euro.

Oraşe principale: Amsterdam (capitală), Haga (sediul administraţiei centrale, al misiunilor

diplomatice şi a numeroase organizaţii internaţionale), Rotterdam, Utrecht. Acestea formează
Randstad, zona cea mai urbanizată a Olandei. Alte oraşe (cu peste 155.000 de locuitori):
Eindhoven, Tilburg, Almere, Groningen, Breda, Apeldoorn.

Structură administrativă şi competenţe: Ţările de Jos sunt alcătuite din 12 provincii,

administrate de consilii alese direct şi de un „Comisar” numit de Rege. În provincia Limburg,
acesta se numeşte „Guvernator” : Drenthe, Flevoland, Fryslan.

Provinciile cuprind 441 de municipalităţi, de la marile oraşe la cea mai mică localitate.. Ca
municipalităţi speciale, insulele Bonaire, St. Eustatius şi Saba au statut de structuri publice.
Ţările de Jos sunt împărţite, de asemenea, în 27 de sectoare de apă, conduse de consilii ale apei,
cu atribuţii în domeniul managementului apei.

Populaţie: 17.000.075 locuitori (estimare 2016, locul 65 în lume).

Origine etnică: 80,7% olandezi, 5% cetăţeni din alte state UE, 2,4% indonezieni, 2,2% turci, 2%
surinamezi, 2% marocani, 0,8% persoane din Caraibe, 4,8% alţii.

Limba oficială: neerlandeza, frizona (doar în provincia Frizia, din nordul ţării).

Formă de guvernământ: monarhie constituţională. Puterea executivă aparţine şefului

guvernului, numit de monarh. Acesta conduce un guvern responsabil în faţa parlamentului.

Ziua naţională: 27 aprilie, Ziua Regelui (Koningsdag), semnifică data naşterii Regelui Willem-
Alexander.

Resurse naturale: gaze naturale, petrol, turbă, sare, nisip şi pietriş, pământ arabil.

Forme de relief

Olanda este țara cea mai dens populată din Europa. Ea se află pe malul râurilor Rin, Maas și
Schelde, râuri care se varsă în Marea Nordului. Aluviunile acestor râuri au creat o delta și o
câmpie uniform netedă. Jumătate din teritoriul țării se află sub nivelul mării, numai partea sudică
are o înălțime de 30 m peste nivelul mării. Coasta este marcată de dune de nisip. Suprafața după
dune, sau în multe locuri suprafața între coasta naturală și digurile artificiale este un pământ
recuperat de la mare, denumit poldere. Olanda este cea mai joasă țară din lume (un sfert din
teritoriul său se află sub nivelul mării).

Extremele altitudinii:

- cel mai scund punct: Nieuwekerk aan den IJssel, -6,71 m

- cel mai înalt punct: Vaalseberg, 321 m.
Hidrografie

Un aspect dominant al hidrografiei în Olanda este delta Rin-Maas. Este o deltă comună
situată în Olanda, Germania și Belgia care s-a format prin sedimentele aduse de fluviile Rin și
Maas (Meuse). Apele curgătoare mai importante care alimentează delta sunt: Rinul, Waal,
Merwede, Noord, Nieuwe Maas, Nederrijn,. Delta are un bazin de colectare de circa 5.700 km².

Floră și faună

Vegetația naturală a făcut loc în mare parte culturilor agricole și pășunilor; doar în est și
nord există încă suprafețe însemnate de landă (formație vegetală tipică zonelor nisipoase). În
sud-est, pădurile de foioase (fag și stejar) au o extindere importantă. Vegetația este halofilă, iar
fauna cuprinde păsări de apă (bâtlanul pur¬puriu, cormoranul, lopătarul etc.), păsări migratoare,
mamifere mari concentrate în rezervații.

Climă

Clima este temperat-oceanică, dulce și umedă, cu vânturi permanente, ceea ce a dus la

folosirea intensivă a morilor de vânt, care au devenit, în timp, un simbol al Olandei. În Olanda
vara este caldă, temperatura medie a lunii iunie este de 16–17°C. Iarna este este un anotimp
răcoros, temperatura medie a lunii ianuarie pe coastă fiind în jur de 2°C.

Organizarea administrativă

Şeful statului: Regele Willem-Alexander, din 30 aprilie 2013. Dreptul la tron se transmite pe
cale ereditară, descendenţilor legitimi ai Regelui William I, Prinţ de Orange-Nassau. Prinţesa
moştenitoare: Chatarina Amalia Carmen Victoria (născută la 7 decembrie 2003).

Prim-ministru: Mark Rutte (VVD).

Ministrul afacerilor externe: Stef Blok (VVD).

Principale partide: Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD, liberal), Apelul
Creștin-Democrat (CDA), Partidul Democraţii 66 (D66, social-liberal), Uniunea Creștină (CU),
Partidul Muncii (PvdA, social-democrat), Partidul pentru Libertate (PVV/PVdV, anti-imigraţie),
Partidul Socialist (SP), Partidul Ecologist de Stânga Verde (GL).
Parlamentul este bicameral:

- Prima Cameră (Senatul, Eerste Kamer): 75 de membri, aleşi pentru 4 ani, prin vot indirect, de
către membrii consiliilor provinciale. Au drept de veto pe parcursul procesului legislativ.

- A Doua Cameră (Camera Reprezentanţilor, Tweede Kamer): 150 de membri aleşi direct, pentru
4 ani. Majoritatea este formată din 76 de mandate. Exercită control asupra guvernului şi au
iniţiativă legislativă.

Moneda naţională: Euro (din 1999).

Dezvoltarea economico-socială

Olanda are cea de-a 6-a cea mai mare economie UE.

În anul 2017, bugetul naţional a înregistrat un excedent de 0,7% din PIB, cu o creştere
economică de 3,3%, iar PIB a reuşit să întreacă nivelul de dinaintea crizei economico-financiare.

Noua politică fiscală anunţată de noua coaliţie de guvernare pentru perioada 2018-2021 prevede
planuri pentru creşterea cheltuielilor publice şi investiţii publice, generând astfel, o creştere a
cererii domestic, a consumului privat şi a investiţiilor. De asemenea, noua politică
guvernamentală are în plan şi sporirea locurilor de muncă din sectorul privat şi cel public, cu
intenţia de a continua reducerea ratei şomajului, care în 2017 era la 4,8%.

Olanda deținea un PIB în valoare de 826,2 milioane de dolari in anul 2017, iar în anul 2019
deține un PIB în valoare de 912.899 milioane de dolari.

Conform statisticilor, în afară de o politică fiscală în expansiune, rezultatul unei economii

globale favorabile, a dobânzilor mici şi a unei pieţe imobiliare suficient de stabile şi puternice
vor genera o dezvoltare economică robustă şi pe scară largă.

În anul 2019, prognoza arată că această creştere economică va fi puţin redusă, mai ales din
cauza unor impulsuri mai diminuate în ceea ce priveşte politica bugetară şi a unei reducei în
exporturi, însă nu există semne ale unei economii la răscruce. Cu toate acestea, creşterile
economiei olandeze, deşi ridicate in context Euroland, nu vor fi similare cu nivelurile înregistrate
înainte de 2007. Acest lucru se datorează nu numai crizei economice, dar şi factorilor structurali
precum: creşteri mai mici pe piaţa forţei de muncă, tendinţa stagnantă a femeilor care participă
pe piaţa muncii şi a unei creşteri diminuate în ceea ce priveşte productivitatea structurală.
 Capitolul II
Prezentarea potențialului turistic natural și antropic cu accent pe
elementele de originalitate

2.1. Potentialul turistic natural

Olandezii au construit cel mai mare port din lume, extinzându-se mai degrabă către mare
decât către uscat.

Cadrul natural al Olandei este complex, cu o structură peisagistică deosebit de armonioasă.

Olanda se află pe țărmul uneia dintre cele mai frecventate mări ale lumii. Acest lucru va favoriza
pe mai departe vechile direcții caracteristice structurii economice a ţării, respectiv comerțul,
navigaţia, industria, agricultura şi turismul.

Olanda deține un potential ridicat pentru practicarea turismului litoral, mai ales pentru turiștii
pasionați de sporturile nautice. Briza racoroasă a Marii Nordului îi atrage pe iubitorii de
windsurfing și de navigație, existând foarte multe debarcadere, vântul fiind favorabil. Cel mai
popular loc pentru practicarea acestor sporturi este Ijsselmeer din Markermeer. Pe coasta Mării
Nordului se găsesc plaje ca: Scheveningen,Zandoort,Noordwijk. Țara este cunoscută pentru
ponderea mare a spațiului verde, datorată în principal climei , dar și politicilor care protejeaza
mediul. Este o adevarată plăcere să te plimbi prin Parcurile Naturale amenajate, printre care cele
mai cunoscute sunt: Veluwezoom și Hoge Veluwe. De asemenea, câmpurile de lalele din
Harleem sunt o veritabilă atracție.

Morile de vănt au ridicat în secolele trecute țara de sub ape. În amintirea acelor vremuri,
morile de la Kinderdijk au fost incluse în anul 1997 în patrimoniul UNESCO și au devenit cea
mai mare atracție a Olandei. Morile de vânt, alături de lalele, sunt simbolurile naționale ale
Olandei.
Lalelele

Laleaua este probabil cel mai definitoriu simbol al Olandei, ca și brânza, iar horticultorii
olandezi se străduiesc din răsputeri să păstreze această reputație.

În Olanda, oamenii cheltuie în medie 60 de euro pe an pe florile tăiate, în timp ce în Marea

Britanie și Statele Unite media este cu aproximativ cu 50% mai scazută.

Industria florală

Astăzi, florile, bulbii, fructele și legumele, special cultivate, care alcătuiesc horticultura
olandeză, aduc mai mult de 10 miliarde de euro pe an din export. Horticultura înregistrează mai
bine de 25% din venitul exportului din agricultura olandeză. Cu un asemenea profit, Olanda,
este al treilea mare exportator agricol după Statele Unite și Franța.

Olanda, și mai ales, zona dintre Amsterdam și Rotterdam, exportă mai multe flori tăiate decât
tot restul lumii împreună (75% din piața globală).

Rezervații naturale

Olandezii au manifestat o atenție deosebită pentru păstrarea locurilor naturale din mica și
dens populata lor țară.

Cu 16 milioane de locuitori trăind pe 42.000 km², Olanda este una dintre țările cu cea mai
mare densitate a populației din lume. Există aici o serie de spații ocrotite: parcuri naționale și
rezervații naturale conduse de Serviciul de Stat al Silviculturii și de Federația pentru
Conservarea Naturii.

Organizațiile protejează pădurile, câmpurile, dunele, mlaștinile, lacurile, râurile, o insulă și

habitatele cu plante rare și animale pe cale de dispariție.
2.2. Potențialul turistic antropic

o Amsterdam
Amsterdam este capitala Olandei. Acest oraş din Țările de Jos este cunoscut ca “Veneţia
Europei de Vest”, cu o arhitectură impresionantă, canale care traversează oraşul, oameni
prietenoşi şi unde poţi face tot felul de cumpărături. Oraşul satisface nevoile fiecărui turist - fie
că acesta preferă cultura şi istoria, petrecerile sau doar farmecul relaxant al unui vechi oraş
European.

Obiective istorice ale Amsterdamului

Casa memorială Rembrandt

Rembrandt a locuit în casa sa timp de 20 de ani, pană a parasit-o, falit fiind, în 1658. Este
intesant de ştiut că falimentul său a venit în urma faptului că cei ce au comandat pictarea
“Rondului de noapte” au fost total nemultumiţi de aceasta, care în cele din urmă i-a distrus
cariera. Casa a fost restaurată si acum adăposteste peste 250 din gravurile sale si nişte picturi ale
elevilor săi.

Universitatea

Universitatea a fost construită în 1632. Pe 8 ianuarie 1632, istoricul Gerardus Johannes

Vossius a rostit discursul inaugural al universității. În scurt timp universitatea a atras cele mai
luminate minți ale culturii olandeze, de la matematicianul Hortensius, la juristul Cabelliau și de
la doctorul Blasiuis, la teologul Van Leuwen.

Magere Brug

Acest pod faimos ce traversează râul Amstel vis-à-vis de teatrul Carre este un vechi pod
olandez din lemn. O variantă a istoriei acestui pod ar fi aceea că poarta acest nume deoarece este
foarte ingust (mager înseamnă subtire, ingust in limba olandeza).Crescand traficul, un alt pod,
mult mai mare, l-a inlocuit pe acesta in 1871.
 Obiective culturale ale Amsterdamului

Muzeul Van Gogh

Cea mai mare parte a muncii lui Vincent van Gogh nu a părăsit niciodată Olanda, iar 200 de
tablouri şi 500 de desene sunt permanent expuse în muzeul care-i poartă numele, proiectat de
Gerrit Reitveld. Expoziţiile sunt schimbate astfel încât să scoată în evidență momentele cele mai
importante în dezvoltarea artistică a lui Van Gogh.

Muzeul de stat

Muzeul de stat, pe departe cel mai mare muzeu din Olanda, găzduit într-o clădire
monumentală neo-renascentistă proiectată de PJH Cuypers atrage peste un milion de vizitatori
pe an, şi este considerat ca fiind unul dintre cele mai mari muzee de pictură şi artă decorativă din
vestul Europei. În prezent este împărțit în 6 departamente: Pictură, Camera de tipărire, Sculptură
și Artă decorativă, Istoria Olandei, Artă asiatică și Textile și Costume.

Muzeul Stedelijk

Muzeul găzduieşte una dintre cele mai mari colecţii de artă modernă din Olanda. Expoziţia se
concentrează asupra stilurilor abordate de Picasso, pictorii olandezi Karel Appel, Willem de
Kooning, Piet Mondriaan şi de pictorii francezi Monet, Cezanne, Matisse, Chagal si Renoir.

Dam Square

Această piaţă este considerată centrul oraşului Amsterdam şi indiscutabil a dat numele
oraşului (derivat de la Amsterdam). Se situează la 5 minute de mers de Damrak. Aici veţi găsi o
mulțime de restaurante, hoteluri și magazine. Există și câteva cafenele extrem de populare. Tot în
aceasta piață sunt situate unele dintre cele mai populare atracții din Amsterdam: Palatul Regal,
Nieuwe Kerk și Monumentul National precum și muzeul Madame Tussaud. Primavara, vă puteți
bucura de un carnaval cu mecanisme și curse Ferris. Vara, statuile vii își arată îndemânarea.
Iarna, puteţi hrăni porumbeii.
 Palatul Regal

Palatul Regal, un exemplu de arhitectură clasică olandeză, a fost proiectat de Jacob van
Campen şi construit între anii 1648 și 1655. Construit pe 13.659 de pile, necesare pentru a crea o
bază solidă pe pământul mlăștinos, a fost inițial construit pentru a înlocui fosta primărie, care
fusese distrusă complet într-un incendiu. Louis Bonaparte, fratele lui Napoleon, l-a transformat
în palat regal în 1808, cănd el a devenit rege al Olandei. Are 4 rânduri de ferestre, deasupra
cărora se află un fronton triunghiular. Statuile reprezinta orașul Amsterdam înconjurat de Neptun
şi alte creaturi marine mitice, incluzând nimfe şi tritoni care aduc un omagiu bogației şi puterii
mării.

Obiective religioase ale Amsterdamului

Oude Kerk

Este cea mai veche biserică din Amsterdam, a fost original dedicată Sfântului Nicolae,
patronul marinarilor şi al orașului Amsterdam. Actuala biserică gotică, acum protestantă, a fost
consacrată în 1306. Din perioada renascentistă înca mai pastrează 3 vitralii în Capela Doamnei,
acestea au fost proiectate în 1555 de către Pieter Aertszoon și prezintă moartea Fecioarei,
Adorația păstorilor și Buna vestire.

o Haga
Haga este resedinţa Familiei Regale, este un oraş de o deosebită eleganţă ce oferă turistilor
pieţe colorate, staţiuni atrăgătoare cu faleze pline de viată dar si numeroase clădiri istorice.

Obiective istorice din Haga

Muzeul de istorie al orașului Haga

Acest muzeu de istorie locală se gaseşte în Sebastiaansdoelen,o cladire clasică olandeză din
secolul XVII.Picturi vechi reprezentand locul si avand aproape tot timpul in prim plan turnul
octogonal din sec XV.O alta atracţie a muzeului este casa papusilor frumos mobilata in stilul sec.
XIX.
 Muzeul Bredius

Acest muzeu se afla intr-o casă minunată din sec al XVIII lea pe partea nordică a Hofvijver-
ului.Colecţia sa de tablouri a fost formata de Abraham Bredius si contine lucrari ale unor artisti
renumiti cat si ale unor anonimi din epoca de aur olandeza.

Paleis Noordeinde cunoscut si ca Binnenhof.

Istoria palatului poate fi derulată înapoi în timp pana in anul 1559, cand imparatul Carol al V
lea l-a desmnat pe printul Wilhelm de Nassau pe postul de guvernator.Acum palatul este
resedinţa reginei Beatrix.

Obiective culturale din Haga

Rijksmuseum H. W. Mesdag

Amplasat într-o casă construită in 1887 de artist.Acest muzeu odată neglijat este acum sub
aceeaşi administraţie ca şi muzeul Van Gogh din Amsterdam.Contine tablouri impresionante
realizate de Mesdag si de alti membri ai Scolii de la Haga precum si o colectie impresionanta de
opere intunecate si melancolice ale membrilor Scolii de la Barbizon.

Palatul Pacii

Construit pentru a găzdui Curtea Permanentă de Arbitraj, infiinţată după conferinta din 1889
de la Haga.Cladirea este acum sediul Curtii Internationale de Justiţie si cuprinde o colectie
neobisnuita de obiecte donate de statele membre.

o Rotterdam
Rotterdam-ul este cel mai mare port european și cel de-al doilea port al lumii, fiind
bineînțeles punctul cheie în economia regatului, dar treptat dezvoltându-se și ca una din
principalele atracţii turistice. Construcțiile vechi medievale sau mai recente cartierele
rezidențiale cu căsuțe mici și curate, biserici, catedrale, muzee sunt intercalate cu edificii noi
îndrăzneţe ca: tunelul pentru transportul auto pe sub râul Maas, marele Stadion, aeroportul
Europort. Unul din cele mai bune locuri pentru a vedea orașul este Turnul Euromast & Space, de
la o înălțime de 185 m.
 Capitolul III

Analiza principalelor coordonate ale activităților turistice

3.1 Infrastructura generală și specifică

a) Infrastructura generală:

Reţeaua căilor de comunicaţie este densă, bine întreţinută, poziţia la gurile de vărsare
ale Rhinului în Marea Nordului transformând Olanda într-o adevărată poartă de acces a Europei
Occidentale ; aici se află al-2-lea port al lumii - Rotterdam , 30% din mărfurile transportate pe
mare încărcate şi descărcate în ţările UE trec prin porturile olandeze.
Reţeaua feroviară este electrificată în proporţie de 70%, există 2235 km de autostrăzi şi
5046 km reţea de transport fluvial.

Transporturi.
În topul mondial al infrastructurii de transport, Olanda ocupă locul doi după Singapore.
Amsterdamul este un exemplu de infrastructura eficienta, indiferent ca vorbim despre mersul pe
jos, cu bicicleta, trenul, tramvaiul sau mașina.
În Olanda transporturile joacă un rol important decât în alte ţări, datorită situaţiei sale
geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legătură al Europei cu restul lumii.În acest sens
ele creează 52,4% din locurile de muncă .În ceea ce priveşte rolul internaţional al transporturilor
olandeze, este de menţionat că 50-60% din marfurile care sosesc în această ţară sunt numai
tranzitate.
Menţinerea pozitiei olandeze în domeniul transporturilor este legată de adaptarea constantă la
necesităţile comerţului mondial şi de păstrarea ritmului progresului tehnic. Este vorba despre
introducera petrolierelor gigant ,transportul prin containere , introducerea turbo-reactoarelor în
transportul aerian. Acest sector este reprezentat printr-o serie de întreprinderi specializate în
comerţul de tranzit, în întreprinderi de asigurări bancare şi de transport, care, în condiţiile unui
comerţ internaţional deosebit de activ, joacă un rol de prim ordin.
 b) Infrastructura specifică :

 Cazare:

Unități de cazare

Oriunde plănuiți să stați este bine sa faceți rezervări dinainte, în timpul verii, în perioada
vacanețlor și în sezonul lalelelor (aprilie - mai). Acest lucru e valabil mai ales pentru
Amsterdam, unde hotelurile centrale sunt ocupate de obicei, în iunie, iulie și august.

Rezervările se pot face direct la hotel. Mai puteți face rezervări și prin: Centrul de rezervări
din Olanda, 1 Nieuwe gouw, 1442 LE Purmerend (tel: 0299-689144); serviciile acestuia sunt
gratuite și acopera toată țara .

Puteți face rezervări și personal, mergând la agențiile din orașele mari (cele care oferă acest
serviciu au afișat semnul i-Nederland). Va trebui să platiți pe loc, plus o mică taxă de rezervare,
pentru care veți primi o chitanță. Aceste agenții vor face rezervări pentru dvs. la orice hotel din
Olanda.

Cum să alegeți un hotel

Toate hotelurile sunt cotate în funcție de facilități. Ministerul Turismului din Olanda publică în
fiecare an o broșură cu 200 pana la 2000 de hoteluri din Olanda, specificând numărul de stele ale
fiecăruia și facilitățile, inclusiv informații pentru călătorii cu handicap. Ca o regulă generală,
condițiile de cazare din Olanda sunt bune – dar variază în funcție de preț. Prețurile variază în
funcție de sezon; în timpul iernii, acestea sunt cu 30-35% mai scăzute decât cele publicate.

Categorii de prețuri

Prețurile aproximative pentu o cameră dublă cu baie, incluzând de obicei micul dejun, sunt:

-La hotel de 4 stele: peste 150€

-La hotel de 3 stele: 100-150€

-La hotel de 2 stele: 50-100€

-La hotel de 1 stea: sub 50€

 Lista hotelurilor

Mai jos este o listă selectivă a hotelurilor din orașele mari cuprinse în acest ghid, enumerate in
ordine alfabetică, pe regiuni.

 Amercican: 97 Leidsekade, 1017 PN, Tel: 020-556 3000, Fax: 020-556 3001
o Clădire in stil Art Nouveau situata le Leidseplein. Dormitoare confortabile,
cafenea renumită pentru decorul în stil Tiffany și clientelă variată, bar cu terasă
acoperită; 4 stele;
 Ambassade: 341 Herengracht, 1016 AZ, Tel: 020-626 2333, Fax: 020-624 5321
o Foarte popular, foarte prietenos, transformat dintr-o serie de case de pe malul
canalului, din secolele XVII si XVIII. O mulțime de antichități, picturi, scări
abrupte și în spirala; 3 stele;
 Acro: 40 Jan Luykenstraat, 1071 CR, Tel:020-662 0526, Fax: 020-675 0811
o Unul dintre hotelurile cele mai accesibile ca pret, aproape de muzeele de artă și de
Vondelpark. Mobilier modern, condiții bune; 2 stele.
 Carlton Ambassador: 2 Sophialaan, 2514 JP Den Haag, Tel: 070-363 0363, Fax: 070-
360 0535, www. Carlton.nl/ambassador. Situat în liniștitul cartier istoric Mesdag, lângă
ambasade, muzee. Servire ireproșabilă și fiecare din cele 80 de camere este decorată în
stil vechi olandez sau englezesc; 3 stele;

 Alimentație

Olanda nu este o țară cunoscută pentru delicatesele sale culinare. Mai degrabă este cunoscută
pentru turismul din capitala țării, Amsterdam.

Când vine vorba de a lua masa in Olanda, puteți alege de la cele mai simple mâncăruri, pânâ la
cele mai elegante. Între acestea, puteți alege unul dintre numeroasele restaurante etnice, care
predomină în special în orașele mari precum Amsterdam, Utrecht, Rotterdam, Maastricht și
Haga.
 Bucătăria olandeză reflectă perfect stilul de viață simplu care a dus la dezvoltarea acesteia.
Formată din ingrediente simple care adesea nu sunt prelucrate in mancăruri complexe, oferă o
masă nutritivă și delicioasă. Bucătaria olandeză se bazează mai ales pe cartofi, o legumă care are
rol principal în multe preparate și specialitati locale.

Carnea nu lipseste din meniu, însă aceasta se mănâncă in cantități destul de reduse in comparație
cu legumele. De asemenea, intâlnim adesea si un anume fel de pește in dieta olandeză, acesta
este binecunoscutul hering. Cele trei mese ale zilei, mic dejun, prânz si cina tind sa difere destul
de mult față de cum suntem obișnuiți. Suntem învățați ca micul dejun si prânzul trebuie să fie
mesele principale ale zilei iar seara trebuie o gustare usoară. Cu toate astea, olandezii au un stil
diferit, aceștia mănâncă bine, sănătos, deseori destul de gras, pentru a rezista frigului de pe
canale si mare.

Eetcafé-urile sunt un fel de localuri neceremonioase, oferind un meniu zilnic diferit al carui fel
principal constă in pește, carne, precum și unul vegetarian. Sunt foarte populare datorită
prețurilor rezonabile.

Broodjes, sandvișuri cu branză, carne sau pește sunt felurile principale la prânz, și, in general,
trebuie să consumați mai multe ca să vă săturați. Supele și salatele sunt, de asemenea,
predominante in meniurile cafenelelor.

Atat in restaurante, cât și în casele olandezilor veți găsi o varietate mare de produse pe baza de
pește, cele mai cunoscute și indrăgite de ei fiind: scrumbiile crude cu ceapă, macrou cu unt si
tipar afumat. La desert sunt specialisti in placinte cu mere și scortisoară, prajituri crocante,
napolitane cu sirop de zahăr si clătite, pe care le servesc alaturi de o cafea amară (fara lapte),
ciocolată caldă cu scortisoară sau lapte cu anason. Aceștia sunt celebri și pentru brânzeturi de
tipul: gouda sau edamer, care se prepară din lapte proaspăt și sunt foarte gustoase.

Olandezii sunt mari bautori de bere, având câteva sortimente excelente, iar la festivităti beau
un fel de lichior din portocale, care este de fapt un coniac cu portocale.

Stroopwafel-acest desert delicios este de fapt o vafă, însă una în stil olandez. Stroop e un fel de
sirop specific zonei Olandei și este folosit ca umplutură, între două foi subțiri de vafă.
Desertul a fost făcut pentru prima dată în orașul Gouda în secolul 18. Cel mai delicios mod de a
consuma stroopwafel este cu o cană de cafea sau ceai fierbinte. Foloseşte napolitana pe post de
capac pentru băutura fierbinte. Astfel, aburul din băutură va infuza și topi siropul, făcând
desertul mai ușor de mâncat.

Vlaai-tradiționalele tarte vlaai . Acestea sunt tartele (sau plăcintele) cu umplutură cremoasă.
Bineînțeles, există sute de varietăți de vlaai și fiecare dintre acestea are un gust grozav. Deși în
mod normal acestea sunt acoperite cu un strat de aluat, în lumea modernă acestea pot fi și
descoperite, ornate cu fructe, nuci, ciocolată sau frișcă. Se servesc de obicei la zilele de naștere.

Oliebollen- aceste „mingi prăjite în ulei” cum ar fi traduse ad literam sunt nimic mai mult decât
versiunea olandeză a gogoșilor. În aluat se adaugă zahăr și coajă rasă de lămâie, iar peste se
presară întotdeauna zahăr pudră. Aluatul mai poate conține câteodată și stafide sau alte fructe
uscate.

Erwtensoep- acest preparat este o supă foarte groasă, făcută din mazăre uscată și despicată,
amestecată cu țelină, praz, morcovi și carne de porc. Este consumată de obicei în timpul iernii,
datorită consistenței sale. Olandezii spun că erwtensoep este delicioasă atunci când lingura poate
sta vertical în farfurie, motiv pentru care este consumată cel mai des a doua zi după preparare,
când amestecul se îngroașă și aromele se combină mai bine.

 Agrement

Amsterdamul este, de asemenea, bogat în artele spectacolului, cu o orchestră simfonică celebră la

concertul Royal Concertgebouw Orchestra. Casa lor este Concertgebouw, care se întinde peste
Van Baerlestraat din Piața Muzeului. Critica este considerată o sală de concerte cu unele dintre
cele mai bune acustice din lume.

Parada Sfântului Nicolae de la Amsterdam

În data de 29 noiembrie, o mare parade marchează venirea Sfântului Nicolae, din Spania
împreună cu sutele de ajutoare cu fețele de culoarea funinginii cunoscuți ca “ajutoarele negre”.
 Personajul cu barba alba și sania sa plutesc în sus pe râul Amstel în centrul Amsterdamului,
și apoi călare până la Piața Dam. În tot acest timp, Ajutoarele Negre împart turtă dulce copiilor
din împrejurimi. Spectacolul este o introducere pentru ritualul de oferire a darurilor din seara de
5 decembrie.

Festivalul de noapte și ziua Reginei în Haga

În seara de 29 aprilie, centrul orașului Haga este transformat într-un loc de festival, cu scene
pentru spectacole rock, jazz, și dance. Iar în ziua următoare este ziua de naștere a Reginei
Olandei, și este o sărbătoare publică în Țările de Jos.

Festivalul Internațional de sculptură în nisip de la Haga

Între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii iunie, sculptorii din toată lumea vin pentru a crea
lucrări de artă uimitoare și spectaculoase de-a lungul plajei.
3.2 Circulația turistică

Portugalia; 48,9 Olanda; 44,2

Înnoptări
Croatia; 80,2 (milioane)

Germania; 83,1
Spania; 305,9

Austria; 86

Grecia; 89,3
SUA; 213,4

Franța; 133,5

Italia; 210,7

Figura 1. Clasamentul mondial al țărilor privind înnoptările

Sursa: Eurostat

Interpretare

Conform Eurostat, Olanda se află în clasamentul mondial pe locul 10 privind înnoptările, avănd
44.2 milioane înnoptări.
 Număr de Număr de Număr de
unități de locuri de înnoptări de
cazare dormit rezidenți și
(unități) (mii) nerezidenți
(milioane)
Olanda 8.956 1.378 111.7

Figura 2. Statistica Olandei privind Numărul de unități de cazare, locuri de dormit și

înnoptări în anul 2017

Sursa: Eurostat

Interpretare

Conform Eurostat, Olanda a avut în anul 2017, 8.956 unități de cazare, 1.378 mii locuri de
dormit și 111.7 milioane de înnoptări ale rezidenților și nerezidenților.
 Înnoptări (procente)
Portugalia Olanda
3%
Croatia 4%
6%
Germania
6% Spania
24%

Austria
7%
Grecia
7% SUA
17%
Franța
10%
Italia
16%

Figura 3. Statistica Olandei prinvind intensitatea turistică

Sursa: Eurostat

Interpretare

Numărul de nopți petrecute (pentru rezidenți și nerezidenți) poate fi analizat în perspectivă prin
raportarea la dimensiunea demografică a fiecărei țări, obținându-se astfel un indicator al
intensității turistice . Astfel că Olanda deține 3% din procentul nopților petrecute în structuri de
cazare turistică de către turiștii care călătoresc în afara țării lor de reședință, în anul 2017.

3.3 Impactul turismului asupra PIB și Po.

Olanda are o dependență de turism mai mică decât media, ceea ce

generează aproximativ 8% din PIB.
 În această țară, predomină turismul urban și cultural, care nu depind de
climă. În general, schimbările climatice vor avea efecte pozitive asupra
turismului.
Numărul de locuri de muncă în sectorul turismului a crescut cu 2,1%,
până la 641 mii în 2016, adică o creștere de peste 13 mii. Numărul de locuri de
muncă în economia olandeză a crescut cu 1,0% anul trecut. Drept urmare,
ponderea sectorului turismului în numărul total de locuri de muncă a crescut în
continuare, până la 6,4%.

Figura 4. Numărul angajaților în turism pe activitate.

Sursa: www.cbs.nl
 Capitolul IV

Evenimentele, obiceiurile, tradițiile, gastronomia locală

Olandezii au o mulțime de obiceiuri si tradiții diferite față de cele din țara noastră ca de exemplu:

 Cel mai folosit mijloc de transport este bicicleta, indiferent de profesie aceștia călătoresc
în medie 2,5 km zilnic și dețin 32 000 km de piste pentru biciclete. În Amsterdam,
bicicletele sunt într-un număr mai mare decât locuitorii, iar la nivelul țării numărul
bicicletelor depășește numărul mașinilor;
 Cultivarea lalelelor pe 12 000 ha. Aceste flori pot fi admirate pe o distanță de 45 km între
Haarlem și Leiden din luna martie până la jumătatea lunii mai, la ”Festivalul florilor”,
unde participă zeci de mii de oameni, în timp ce toamna la Keukenhof este organizată o
piață imensă de flori;
 Menținerea activă a Morilor de vânt. Morile de vânt sunt alte simboluri ale Olandei
binecunoscute fie din ilustrații fie din desenele care împodobesc adesea celebre farfurii de
porțelan de Delft. Cele mai multe dintre mori au fost folosite pentru a pompa apă în
vederea detectării polderelor. În Olanda încă funcționează un număr mare de mori de vânt
tradiționale în jur de peste 1.000;
 Legea olandeză permite oricărui cetățean să cultive 5 tufe de cannabis, dar numai pentru
uz personal;
 O altă tradiție a olandezilor este aceea în care la absolvirea școlii, tinerii olandezi
obișnuiesc să atârne în fața porții ghiozdanul;
 Ziua națională a Olandei este 30 aprilie ziua de naștere a reginei. Această sărbătoare este
destinată petrecerilor și manifestărilor publice, zgomotoase și viu colorate;
 Sărbătorile de iarnă în Olanda încep cu venirea Sfântului Nicolae împreună cu ajutorul lui
Zwarte Pieten ( Petre cel Negru) cu vaporul din Spania care are loc în prima sâmbătă
după 11 noiembrie. Acesta e întâmpina de primar și în cinstea lui are loc o paradă. În
folclorul Olandei ajutorul Sfântului Nicolae are datoria de a amuza copiii. Legenda spune
că acesta este negru deoarece a rămas de pe timpul când Olanda avea colonii și negri erau
 sclavi, dar această explicație nu mai este acceptată în prezent acum se spune că acesta
este negru deoarece el se bagă pe horn pentru a arăta cadouri copiilor.

Ca și gastronomie olandezii sunt mari consumatori de sendvișuri. Mâncărurile tradiționale

sunt creveții olandezi cu sos de whisky, iar de Crăciun se face „gourmette”, mai exact se face
mâncarea pe o plită încinsă în mijlocul mesei. Pe data de 31 decembrie se mănâncă mai ușor și se
pregătesc gustări pentru ora 12 și platou de brânză. Tradițional la ora 12:00 alături de șampanie
sau vin spumant se mănâncă așa numitele „olliebollen" gogoși ca niște bile umplute cu stafide și
felii de mere, ananas și banane în aluat, prăjite în ulei.
 Concluzii

Turismul în Olanda este foarte dezvoltat, predominant cultural, marile atracții fiind marile
orașe Amsterdam și Rotterdam.
O varietate de evenimente culturale şi festivităţi sunt organizate de-a lungul anului în
Amsterdam, câteva dintre ele sunt organizate în special pentru publicul vorbitor de limbă
engleză.
Turismul în Olanda ocupă un sector relativ mic al economiei țării, cu o contribuție totală de
5,4%, la produsul intern brut și 9,6% la ocuparea forței de muncă. În 2017, Olanda a fost vizitată
de turiști străini (cu peste 5 milioane de turiști proveniți din Germania) ceea ce o face a-20-a cea
mai vizitată țară din lume. Majoritatea vizitatorilor cazați în toate formele de cazare din Olanda,
pe termen scurt, provin din Europa: Germania , Belgia, Anglia, Franța, Italia.
Olanda a fost deosebit de populară printre americani (aceștia au cheltuit 1,7 miliarde de
euro) . Olanda se gândește să le ofere mai multe confort si sa le pună la dispoziție turiștilor mai
multe locuri de cazare.
Dacă vă gândiți la Olanda, vă vin în minte flori , mori de vânt, și încăltăminte din lemn; dar
Olanda are mai multe de oferit! Bucurați-vă de vântul puternic, de o plimbare pe plajă de-a
lungul coastei olandeze sau un tur de ciclism.
Experimentați ospitalitatea primitoare din Brabant-ul de Nord și Limburg, farmecul autentic
al orașelor hanseatice din estul Olandei și libertatea provinciilor Friesland și Groningen cu
orizonturile lor largi. Descoperiți lupta olandeză împotriva apei din Flevoland, cea mai nouă
provincie, și cufundați-vă în cultura olandeză, în metropolele moderne, orașele istorice și satele
pitorești din vestul Olandei.
Olanda este frumoasă de vizitat în orice an. Fiecare sezon are farmecul lui. Primăvara
înfloresc lalelele, vara te poți bucura de soare și de mare pe una din cele mai frumoase plaje de
pe coasta olandeză, toamna descoperi frumusețea naturii pe bicicletă și, desigur, mănânci vânat
într-unul dintre cele mai excelente restaurante olandeze, iar iarna, faci cumpărături si mergi la
patinoar.
Atrași de toate acestea , Olanda rămâne una dintre cele mai vizitate țări din Europa.
 Bibliografie

1. Buruiană Gianina, 2007, Politici macroeconomice în turism, editura ASE;

2. Camarda Adina Liana, 2007, Turismul și dezvoltarea regional, editura ASE;
3. Cruceanu Mircea, 2004, Olanda: ghid turistic, editura Vremea;
4. https://www.infotour.ro/ghid-turistic/olanda/evenimente/
5. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-
countries/netherlands_ro
6. https://www.edmundo.ro/stiri/cat-de-multe-stii-despre-olanda/
7. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=National_accounts_and_GDP/ro
8. http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Indrumar-afaceri-
Olanda-august-2018.pdf
9. https://ro.scribd.com/document/84914118/Politica-Turistica-a-Olandei
10. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Tourism_statistics/ro