 Aplicaţie rezolvată

În cadrul unui proiect este inclusă o cercetare care necesită studierea unui eşantion
format din 10 pensiuni turistice.
Studiul care trebuie realizat vizează analiza legăturii care se stabileşte între încasările
realizate şi oferta acestora sub forma capacităţii de cazare existente.

Tabelul 7.3 - Capacitatea de cazare existentă şi încasări

CCE (locuri) 15 10 13 11 14 8 9 8 9 10
Încasări (UM) 10 7 8 6 9 3 5 3 4 5
Notă: CCE-capacitate de cazare existentă
Se urmăreşte să se stabilească existenţa, direcţia şi forma legăturii dintre capacitatea
de cazare existentă şi încasările realizate, aplicând:
1- metoda grafică;
2- metoda parametrică a regresiei.
3- metoda parametrică a raportului de corelaţie
4-metoda parametrică a covarianţei
5- metoda parametrică a coeficientului de corelaţie
6-metoda neparametrică a coeficienţilor rangurilor Spearman şi Kendall
7-metoda neparametrică a coeficientului de asociere Yulle

Rezolvare:
Se identifică cele două variabile:
x i – variabila factorială = CCE (locuri)
y i - variabila rezultativă = Încasările (UM)

1. Metoda grafică
Graficul construit, denumit corelogramă, ne indică existenţa, forma şi direcţia
legăturii dintre cele două variabile:

Figura - Corelograma evoluţiei dintre CCE şi Încasări

Corelograma evidenţiază existenţa unei legături directe (dreapta de regresie are

panta pozitivă) şi liniare între capacitatea de cazare existentă şi încasările înregistrate în cele
10 pensiuni.

1
 2. Metoda parametrică a regresiei

Aplicarea modelului liniar de regresie presupune utilizarea ecuaţiei de regresie liniară:

^y i=b0 +b1 x i
Parametrii
b0 şi b1 se determină cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate unde
n=10 .
Pentru rezolvare se utilizeaţă algoritmul ilustrat în tabelul 8.3 în care sunt prezentate
valorile intermediare.

Tabel 7.4. Algoritm pentru aplicarea metodei celor mai mici pătrate
CCE Încasări
2
(locuri) (UM) x xy i
^y =−4 , 11+0 ,94 x
i i i i
xi yi
15 10 225 150 −4 ,11+0,94⋅15=9,99
10 7 100 70 −4 ,11+0, 94⋅10=5, 29
13 8 169 104 8,11
11 6 121 66 6,23
14 9 196 126 9,05
8 3 64 24 3,41
9 5 81 45 4,35
8 3 64 24 3,41
9 4 81 36 4,35
10 5 100 50 5,29
107 60 1201 695 59 ,48≃60
10 10 10 10 10
∑ xi ∑ yi ∑ x 2i ∑ xi yi ∑ ^y i
i=1 i=1 i=1 i=1 i=1

10⋅b0 +107⋅b 1=60

Sistemul de ecuaţii normale este:

{
107⋅b0 +1201⋅b1 =695

Funcția de regresie este:

^y i=−4 , 11+0 ,94 xi (coloana 5 în tabel)

Interpretarea parametrilor estimatori:

Estimatoriul 0
b =−4,11
- reprezintă termenul liber;
- în reprezentarea grafică, se observă că axa OY intersectează dreapta de regresie
în punctul „-4,11”
Estimatoriul 1 b =+ 0 , 94
- se numeşte coeficient de regresie
- deoarece b>0 , atunci între capacitatea de cazare existentă şi încasări există
o legătură directă;
- la creşterea capacităţii de cazare existentă cu un loc, încasarea se măreşte cu
0,94 UM

2
 3. Metoda parametrică a raportului de corelaţie

Aplicarea acestei metode presupune aplicarea unei relaţii de calcul, care necesită
parcurgerea unui algoritm prezentat în următorul tabel:

Tabel - Algoritm pentru determinarea raportului de corelaţie

CCE Încasăr
(locuri i
) (UM) ^y i=−4 , 11+0 ,94 xi ( y i − ^y i )2 ( y i − ȳ i )
2

xi yi
15 10 9,99 0,0001 16
10 7 5,29 2,9241 1
13 8 8,11 0,0121 4
11 6 6,23 0,0529 0
14 9 9,05 0,0025 9
8 3 3,41 0,1681 9
9 5 4,35 0,4225 1
8 3 3,41 0,1681 9
9 4 4,35 0,1225 4
10 5 5,29 0,0841 1
107 60 59, 48≃60 3,957 54
10 10 10 10 10
∑ xi
i=1
∑ yi ∑ ^y i ∑ ( y i− ^y i ) 2 ∑ ( y i− ȳ i ) 2
i=1 i=1 i=1 i=1

Calcularea valorii medii a încasărilor:

10
∑ yi
60
ȳ= i=1 = =6 UM
n 10
ne ajută la determinarea raportului de corelaţie:

√
R= √ R2 = 1− i=1
n
∑ ( y i − ^y i )2

∑ ( y i− ȳ ) 2
i=1
√
= 1−
3 , 957
54
=√ 0 ,9267=0 , 96

Rezultatul R=0,96∈ [ 0,95 ; 1 ] , ne arată că legătura dintre capacitatea de

cazare existentă şi valoarea încasărilor este foarte puternică.
Influenţa capacităţii de cazare asupra încasărilor se poate stabili prin
2
2
determinarea coeficientului de determinaţie ( R ). Valoarea R =0 ,9267 permite
stabilirea unui procent de 92,67% ca reprezentând influenţa capacităţii de cazare
existentă asupra valorii incasărilor

3
 4. Metoda parametrică a covarianţei
Determinarea covarianţei presupune parcurgerea următorului algoritm.

Tabelul - Algoritmul de determinare a covarianţei

CCE Încasări
Nr. (locuri) (UM)
Pens. ( x i− x̄ )( y i − ȳ )
x i y i
1 15 10 17,2
2 10 7 - 0,7
3 13 8 4,6
4 11 6 0
5 14 9 9,9
6 8 3 8,1
7 9 5 1,7
8 8 3 8,1
9 9 4 3,4
10 10 5 -0,5
10 10 n
--- ∑ xi ∑ yi ∑ ( x i − x̄ )( y i− ȳ ) =51 , 8
i=1 107 i=1 60 i=1

Calcularea covarianţei necesită calcularea capacităţii medii de

cazare turistică ( x̄ ) şi a valorii medii a încasărilor ( ȳ ):
10
∑ xi
107
x̄= i=1 = =10 , 7 locuri
n 10
10
∑ yi
60
ȳ= i=1 = =6 sute UM
n 10

∑ ( x i−x )⋅( y i− y ) 51 ,8
cov ( x , y )= = =5 , 18
n 10

Deoarece cov ( x , y )=5 , 18>0 , rezultă că, între capacitatea de cazare

şi încasări, există o legătură directă.

Rezultatul în Excel:
CCE (locuri) Încasări (UM)
CCE (locuri) 5,61
Încasări (UM) 5,3 5,4

4
 5. Metoda parametrică a coeficientului de corelaţie
Determinarea coeficientului de corelaţie presupune parcurgerea algoritmului
din tabelul de mai jos şi aplicarea relaţiei:
n n n
n ∑ xi y i −∑ x i⋅∑ y i
i=1 i =1 i =1
r=
2 2

√[
n n n n
∑ x 2i −
i =1
( )][
∑ xi
i=1
⋅ ∑ y 2i −
i =1
(∑ ) ]
i=1
yi

Tabelul - Algoritmul de determinare a coeficientul de corelaţie liniară simplă

CCE Încasări
Nr. (locuri) (UM) 2
xi yi 2
Pens.
xi yi
x i y i
1 15 10 225 150 100
2 10 7 100 70 49
3 13 8 169 104 64
4 11 6 121 66 36
5 14 9 196 126 81
6 8 3 64 24 9
7 9 5 81 45 25
8 8 3 64 24 9
9 9 4 81 36 16
10 10 5 100 50 25
107 60 1201 695 414
10 10 10 10 10
---
∑ xi
i=1
∑ yi
i=1
∑
i=1
x 2i ∑ xi yi
i=1
∑ y 2i
i=1

Înlocuind valorile sumelor din tabelul de mai sus, coeficientul de corelaţie dintre
capacitatea de cazare şi încasări este:

10⋅695−107⋅60
r= =+ 0 , 96
2 2
√ ( 10⋅1201−107 )⋅( 10⋅414−60 )
Valoarea coeficientului de corelaţie, r= +0, 96 ne arată că, între capacitatea de
cazare şi încasări există o corelaţie directă foarte puternică, deoarece r ∈ ( 0,95 ; 1 ) .

Rezultatul în Excel:
CCE (locuri) Încasări (UM)
CCE (locuri) 1
Încasări (UM) 0,96 1

5
 6. Metoda neparametrică a coeficienţilor de corelaţie a
rangurilor Spearman şi Kendall
Determinarea coeficientului rangurilor Spearman, presupune parcurgerea mai
multor etape care au la bază următorul algorim de calcul:

Tabelul 7.8 Algoritmul de determinare a coeficientul de corelaţie neparametrică Spearman

CCE Încasări
Nr.
Pens.
(locuri)
x
(UM)
y
Rx Ry
xcr R yf (Rx)Rdi 2
di
i i
1 15 10 1 1 1 1 0 0
2 10 7 5 4 2 2 0 0
3 13 8 3 3 3 3 0 0
4 11 6 4 5 4 5 -1 1
5 14 9 2 2 5 4 1 1
6 8 3 9 9 6 6 0 0
7 9 5 7 7 7 7 0 0
8 8 3 10 10 8 8 0 0
9 9 4 8 8 9 9 0 0
10 10 5 6 6 10 10 0 0
10
107 60
---
10 10
--- --- --- --- --- ∑ d 2i
∑ xi ∑ yi i=1
i=1 i=1 ¿2

Etape de determinare a coeficientului rangurilor Spearman:

1 - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei statistice (
x i - capacitate de
cazare existentă,
y i - încasări) le sunt acordate ranguri în mod descrescător ( R x

pentru capacitate de cazare existentă şi

R y pentru încasări), astfel încât celui mai mic
nivel îi corespunde rangul 1;
2 – se ordonează crescător rangurile acordate capacităţii de cazare existente (
R xcr )
3 - se ordonează rangurile acordate încasărilor (
R y ) după cum corespund

rangurilor capacităţii de cazare existente (

R x ) și se notează cu R yf (Rx)
d i=R xcr −R yf ( Rx)
4 – se determină diferenţa rangurilor:
2
5 – se calculeză pătratul diferenţei: d i
6 – se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor Spearman, cu relaţia:

6∑ d 2
i 6⋅2
r S =1− =1− =0 , 9879≈0 , 99
n ( n2 −1 ) 10⋅( 102 −1 )

6
 Valoarea coeficientului de corelaţie, S r = 0,99
ne arată că, între rangurile
acordate capacităţii de cazare existente şi cele stabilite pentru încasări, există o
corelaţie inversă foarte puternică, deoarece r S ∈ ( 0, 95 ; 1 ) .

Determinarea coeficientului rangurilor Kendall, presupune parcurgerea mai

multor etape care au la bază următorul algorim de calcul:
Acest coeficientul de corelaţie a rangurilor se calculează în raport cu două
elemente ce trebuiesc stabilite pe parcursul metodologiei de aplicare, :
P
- concordanţa ( i ) este determinată la fiecare nivel „i” ca numărul rangurilor
stabilite ca având valori mai mari decât valoarea rangului nivelului cu care se
compară;
Q
- discordanţa ( i ) este determinată la fiecare nivel „i” ca numărul rangurilor
stabilite ca având valori mai mici decât valoarea rangului nivelului cu care se
compară.
Ambele componente se stabilesc în raport cu
R y (pe coloana lui R y ), după ce în
prealabil a fost ordonat după rangurile lui
Rx ,

Tabelul 7.9 Algoritmul de determinare a coeficientul de corelaţie neparametrică Kendall

CCE Încasări
(locuri)
xi
(UM)
yi
R x R y R xcr R yf (Rx)
P Q i S i i

15 10 1 1 1 1 9 0 9
10 7 5 4 2 2 8 0 8
13 8 3 3 3 3 7 0 7
11 6 4 5 4 5 5 1 4
14 9 2 2 5 4 5 0 5
8 3 9 9 6 6 4 0 4
9 5 7 7 7 7 3 0 3
8 3 10 10 8 8 2 0 2
9 4 8 8 9 9 1 0 1
10 5 6 6 10 10 0 0 0
107 60
10 10 43
--- --- --- --- --- ---
∑ xi
i=1
∑ yi ∑ Si
i=1

Etape de determinare a coeficientului rangurilor Kendall:

1. - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei statistice (

x i - capacitate

de cazare existentă,
y i - încasări) le sunt acordate ranguri în mod descrescător (

R x pentru capacitate de cazare existentă şi R y pentru încasări), astfel încât celui

mai mare nivel îi corespunde rangul 1;

7
 2. - se ordonează crescător rangurile acordate caracteristicii factoriale (
R xcr );
R yf (Rx)
3. - se ordonează rangurile acordate caracteristicii rezultative ( ) după

cum corespund rangurilor factorialei(

R x );

4. - se stabileşte concordanţa (
Pi ) pe baza ultimelor ranguri R y aranjate în

funcţie de
R x ordonat crescător ( R yf (Rx) );

5. - se stabileşte disconcordanţa (
Qi ) pe baza ultimelor ranguri R yf (Rx) ;
n n n n
∑ Si ∑ Si =∑ Pi −∑ Qi
6. - se calculează scorul i=1 , unde i=1 i=1 i=1

7. - se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor Kendall, cu relaţia:

n
2∑ Si
i=1 2⋅43
r K= = =+ 0 , 956≈+ 0 , 96
n ( n−1 ) 10⋅( 10−1 )
Valoarea coeficientului de corelaţie, r K = +0 , 96 ne arată că, între rangurile
acordate capacităţii de cazare existente şi cele stabilite pentru încasări, există o
corelaţie directă foarte puternică, deoarece r k ∈ ( 0 ,95 ; 1 ) .