4.

Sisteme de numeraţie
4.1. Consideraţii generale
Orice sistem de numeraţie poziţional prezintă trei caracteristici şi anume:
 numărul de semne care-l compun;
 modul de scriere a semnelor;
 modul de evaluare a unui număr.
Fie:
x = un semn oarecare din mulţimea care alcătuieşte sistemul de numeraţie considerat;
b = numărul semnelor – baza sistemului;
R = un număr real pozitiv, care se scrie:
x m x m-1 x m-2 ... xi ... x 2 x 1 x 0, x -1 x -2 ... x –n ; 0 ≤ xi ≤ b – 1 ;
i = rangul semnului (m ≥ i ≥ –n) ; pentru partea întreagă m ≥ i ≥ 0 , iar pentru partea
fracţionară –1 ≥ i ≥ –n ;
VR = valoarea numărului real R, scris în baza b, calculată cu formula:

Astfel, pentru sistemul de numeraţie zecimal:

x є {0,1,2, ... ,9} → b = 10

Numărul 1737,5710 are semnul 7 în rangurile 2, 0 şi –2

Valoarea numărului: 1707,5710 este:
1·103 + 7·102 +0·101 + 7·100 + 5·10-1 + 7·10-2 = 1707,57
Formula pentru evaluarea unui număr reprezintă şi regula de transformare a
numărului dintr-o bază oarecare în baza 10.
Transformarea din baza 10 într-o altă bază se face folosind o regulă pentru partea
întreagă şi alta pentru partea fracţionară.
a) Regula pentru partea întreagă
Algoritmul constă din operaţii de împărţire succesive, în care împărţitorul este noua bază.
Prima operaţie are ca deîmpărţit partea întreagă a numărului în baza 10, iar următoarele
operaţii au ca deîmpărţit câtul împărţirii precedente. Succesiunea operaţiilor se opreşte când
un cât este zero. Resturile împărţirilor, îndeplinind condiţia 0 ≤ r ≤ b – 1, scrise în ordinea
inversă apariţiei lor, alcătuiesc partea întreagă a numărului scris în noua bază.
b) Regula pentru partea fracţionară
Algoritmul constă din operaţii de înmulţire succesive, în care înmulţitorul este noua bază.
Prima operaţie are ca deînmulţit partea fracţionară a numărului în baza 10, iar următoarele
operaţii au ca deînmulţit partea fracţionară a produsului precedent. Succesiunea operaţiilor se
opreşte când o parte fracţionară este zero. Părţile întregi ale produselor obţinute succesiv,
îndeplinind condiţia 0 ≤ î ≤ b – 1, luate în ordinea apariţiei lor, alcătuiesc partea fracţionară a
numărului scris în noua bază.
4.2. Sistemul de numeraţie binar
Este sistemul utilizat în prelucrarea automată a datelor şi se află la baza structurii şi
funcţionării componentelor calculatorului.
În sistemul binar x є {0,1} → b = 2.
Pentru a urmări cele prezentate în paragraful anterior vom lua ca exemplu numărul:
1011001001,11012
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 -1-2-3-4
Valoarea lui (corespondentul în baza 10) se obţine aplicând formula de evaluare:
1·29 + 1·27 + 1·26 + 1·23 + 1·20 + 1·2-1 + 1·2-2 + 1·2-4 =
= 512 + 128 + 64 + 8 + 1 + 0,5 + 0,25 + 0,0625 = 713,8125
Deci:
1011001001,11012 = 713,812510

1
 Transformarea numărului din baza 10 în baza 2 se face aplicând separat regulile pentru:

a) partea întreagă:
713 : 2 = 356 r=1
356 : 2 = 178 r=0
178 : 2 = 89 r=0
89 : 2 = 44 r=1
44 : 2 = 22 r=0 71310 = 10110010012
22 : 2 = 11 r=0
11 : 2 = 5 r=1
5:2= 2 r=1
2:2= 1 r=0
1:2= 0 r=1

b) partea fracţionară:
0,8125 x 2 = 1,6250 î=1
0,625 x 2 = 1,250 î=1 0,812510 = 0,11012
0,25 x 2 = 0,5 î=0
0,5 x 2 = 1,0 î=1

Operaţiile aritmetice se fac respectând regulile valabile pentru sistemul zecimal.

Adunarea: Scăderea:
110111,1101+ 101110,1101 –
11010,01111 1011,011
1010010,01001 100011,0111
1111111 111 11 11

Înmulţirea: Împărţirea:
10110,1101x 10011001111,111 101101101
11,011 101101101 11,011
101101101 00111110101
101101101 101101101
101101101 01000100011
101101101 101101101
1001100,1111111 00101101101
1111111111 101101101
1111 000000000
4.3. Sistemul de numeraţie hexazecimal
Este important numai pentru simplificarea manipulării configuraţiilor binare, aşa cum se
va arăta în finalul acestei prezentări.
În sistemul hexazecimal x є {0,1,2, ... ,9,A,B,C,D,E,F} → b = 16
Pentru exemplificare vom considera numărul:
2C9,D16
2 1 0 -1
Corespondentul în baza 10 este:
2·162 + 12·161 + 9·160 + 13·16-1 = 713,8125
Deci:
2C9,D16 = 713,812510
Transformarea numărului din baza 10 în baza 16 pentru:

a) partea întreagă:

2
 713 : 16 = 44 r= 9
44 : 16 = 2 r = 12 71310 = 2C916
2 : 16 = 0 r= 2

b) partea fracţionară:
0,8125 x 16 = 13,0 î = 13 0,812510 = 0,D16

Adunarea: Scăderea:
37,D + 2E,D –
1A,78 B,6
52,48 23,7
11

Înmulţirea: Împărţirea:
16,D x 4CF,E 16D
3,6 447 3,6
88E 088E
447 88E
4C,FE 000

Pentru uşurarea calculului se foloseşte tabla înmulţirii hexazecimale:

x 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F
1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F
2 2 4 6 8 A C E 10 12 14 16 18 1A 1C 1E
3 3 6 9 C F 12 15 18 1B 1E 21 24 27 2A 2D
4 ∙
5 ∙
6 ∙
7 ∙
8 ∙
9 ∙
A ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ ∙ 64
B
C
D
E
F

Legătura dintre cele trei sisteme de numeraţie poate fi înţeleasă studiind tabelul următor:

Zecimal Binar Hexazecimal

0 0000 0
1 0001 1
2 0010 2
3 0011 3
4 0100 4
5 0101 5
6 0110 6
7 0111 7
8 1000 8
9 1001 9
10 1010 A
11 1011 B
12 1100 C
13 1101 D

3
 14 1110 E
15 1111 F
16 10000 10

Se poate observa că unui grup de 4 cifre binare îi corespunde unic o cifră hexazecimală.
Folosind această corespondenţă se poate transforma un număr binar în hexazecimal şi
invers în mod direct. Gruparea se face de la virgulă către stânga, pentru partea întreagă şi de la
virgulă către dreapta, pentru partea fracţionară, cu eventuala adăugare de zerouri
nesemnificative.
În exemplele prezentate mai sus s-a făcut uz de această regulă în următoarele cazuri:
 Stabilirea corespondentului în baza 10 a unui număr binar şi a unuia hexazecimal
10.1100.1001,11012 = 2C9,D16 ambele reprezentând numărul 713,812510
 Adunarea a două numere
11.0111,11012 = 37,D16 şi 1.1010,0111.12 = 1A,7816
sumele sunt echivalente: 101.0010,0100.12 = 52,4816
 Scăderea a două numere
10.1110,11012 = 2E,D16 şi 1011,0112 = B,616
cu diferenţele: 10.0011,01112 = 23,716
 Înmulţirea a două numere
1.0110,11012 = 16,D16 şi 11,0112 = 3,616
cu produsele: 100.1100,1111.1112 = 4C,FE16
 Împărţirea a două numere
100.1100.1111,1112 = 4CF,E16 şi 1.0110.11012 = 16D16
cu câturile: 11,0112 = 3,616