În urma tratamentelor clasice aplicate pacienţilor operaţi chirurgical în vederea recuperării lor, se ştie că aceştia petr

recuperare. Un medic susţine, însă, că aplicarea unui nou tratament va conduce la micşorarea timpului de recuperare
ipoteză, este efectuat un studiu pe 17 pacienţi operaţi chirurgical, pentru care se măsoară timpul petrecut în salonul d
noului tratament postoperator (xi). S-au obţinut următoarele rezultate:

 x 
2
x i  35,7 i  x  0,096

Există suficiente dovezi pentru a susţine afirmaţia medicului, la un nivel de încredere de 90%?
( tcritic= 1.337)

n volumul esantionului 17
xi factor de grupare tratament postoperator
yi timpul petrecut pentru recuperare
r rang 1 pacienti operati

Calculam media 2.1

Pasul 1
H0: µ0 = µ =2
Timpul preconizat conform noului tratement este egal cu timpul de recuperare inainte de noul tratament.
H1: µ < µ0, µ > µ0
Timpul de recuperare prin noul tratament sa fie mai mic decat cel pentru vechiul tratament.

Pasul 2
n<=30 se utilizeaza testul bilateral
Avem ipotezele H0: µ0 = µ
H1: µ < µ0
µ > µ0

Pasul 3
Se stabileste nivelul de semnificatie al testului statistic = 100 - alfa = 90 => alfa = 10% =0.1

Pasul 4
Deoarece tcritic = 1.337, avem regiunea de respingere critica daca:
s^2= ∑▒(𝑥_𝑖−¯𝑥)^2 /(𝑛−1)=
0.006

s(x) = sqrt(s^2) 0.0774597

Pasul 5
5.3229065
tcalculat

tcalculat < tcritic

Pasul 6
Se verifica daca valoarea testului cade in regiunea critica si se ia decizia
tcalculat < tcritic => nu exista dovezi pentru a respinge ipoteza H0
Putem considera µ0 = µ

Pasul 7
Pentru garantarea rezultatelor in proportie de 90%, nu putem trage concluzia ca timpul petrecut la recuperare prin no
decat durata timpului cunoscut deja, respectiv cel de 2 ore, in medie.

Pasul 8
Tratamentul nu a inregistrat o scadere semnificativa a duratei de recuperare, durata fiind aproximativ la aceeasi valo
Decizia: trebuie cautate alte solutii pentru scaderea timpului de recuperare.
uperării lor, se ştie că aceştia petrec în medie 2 ore în salonul de
micşorarea timpului de recuperare. Pentru a verifica această
ăsoară timpul petrecut în salonul de recuperare, în urma aplicării

ere de 90%?

uperare inainte de noul tratament.

u vechiul tratament.

µ0=2
 tcritic
tcalculat

mpul petrecut la recuperare prin noul tratament va fi mai mic

fiind aproximativ la aceeasi valoare cu tratamentul anterior

 Pentru a decide în ce zonă să fie amplasăt un magazin de casete video, managerul unei firme de comercializare şi înc
consideră că succesul afacerii este cuantificat prin profitul anual brut obţinut (sute euro). Principalul factor de influe
venitul mediu al locuitorilor de pe o rază de un kilometru (zeci euro). Sunt selectate aleator 5 supermarket-uri şi sun
Profit (sute euro): 4 6 8 18 25
Venit (zeci euro:) 10 16 21 25 20
Se cere:
a) Estimaţi parametrii ecuaţiei de regresie, în ipoteza unei dependenţe liniare, interpretaţi rezultatele obţinute.
b) Testaţi validitatea modelului de regresie, pentru un nivel de semnificaţie de 5%. Fcritic=10.13

c) Măsuraţi intensitatea legăturii dintre cele două variabile, folosind un indicator adecvat şi testaţi semnificaţia acest

10 16 21 25 20
profit 4 6 8 18 25

Rezolvare:

Se identifică cele două variabile:

xi – variabila factorială (cauza) = venitul mediu al populatiei din zona
yi - variabila dependentă (efectul) = profitul obtinut de magazine
n= 5
k= 1

Graficul construit, denumit corelogramă, ne indică existenţa, forma şi direcţia legăturii dintre cele două va
Corelograma dintre veniturile populatiei si profitul obtinut de magazinele pe care acestia le frecventeaza

Corelograma evidenţiază legătura directă (punctele sunt plasate pe direcţia primei bisectoare) şi liniară (dre
veniturile populatiei si profitul obtinut de magazinele pe care acestia le frecventeaza

a) Estimarea parametrilor modelului liniar de regresie (b0, b1)

Această funcţie obiectiv presupune identificarea punctului de extrem (are în vedere determinarea parametri
verificarea dacă punctul de extrem este minim sau maxim (se realizează prin semnul derivatei de ordinul II dacă este
dacă este negativ (semnifică maxim).
Aplicarea modelului liniar de regresie presupune utilizarea ecuaţiei de regresie liniară:
𝑦 ̂_𝑖=𝑏 ̂_0+𝑏 ̂_1
𝑥_𝑖
Parametrii a şi b se determină cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate:
∑_𝑖▒(𝑦_𝑖−𝑦 ̂_𝑖 )^2 min⁡ ⇔ ∑_𝑖▒(𝑦_𝑖−𝑏 ̂_0−𝑏𝑥_𝑖 )^2 min⁡ ⇔

aplicarea ei conducând la obţinerea sistemului de ecuaţii normale:

, unde
{■(𝑛𝑏 ̂_0+𝑏 ̂_1 ∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑥_𝑖 =∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑦_𝑖 @𝑏 ̂_0 ∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑥_𝑖 +𝑏 ̂_1 ∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑥_𝑖^2 =∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖
 {■(𝑛𝑏 ̂_0+𝑏 ̂_1 ∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑥_𝑖 =∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑦_𝑖 @𝑏 ̂_0 ∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑥_𝑖 +𝑏 ̂_1 ∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑥_𝑖^2 =∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖

𝑛=5 magazine 5
Pentru a rezolva sistemul vom folosi următorul tabel în care sunt prezentate valorile intermediare:
profit 𝑦 ̂_𝑖=−6.5418+1.018576⋅𝑥_𝑖
venit 𝑥_𝑖^2 𝑥_𝑖 𝑦_𝑖
𝑥_𝑖 𝑦_𝑖
10 4 100 40 3.6440
16 6 256 96 9.7554
21 8 441 168 14.8483
25 18 625 450 18.9226
20 25 400 500 13.8297
92 61 1822 1254 61

Sistemul de ecuaţii normale devine:

, unde
{■(5⋅𝑏 ̂_0+𝑏 ̂_1⋅92=61@𝑏 ̂_0⋅92+𝑏 ̂_1⋅1822=1254)┤

=1)^𝑛▒ 〖𝑦 _𝑖⋅∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖𝑥 _𝑖^2−∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖𝑥 _𝑖⋅∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖𝑥 _𝑖 𝑦_𝑖 〗

〗〗〗)/(𝑛∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖〖𝑥 2 〗_𝑖−(∑_(𝑖=1)^

/Δ=(𝑛∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖𝑥 _𝑖 𝑦_𝑖−∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖𝑥 _𝑖⋅∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑦_𝑖 〗

〗)/(𝑛∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖𝑥 _𝑖^2−(∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑥_𝑖 )^2 〗)=(

Deci:
𝒚 ̂_𝒊=−𝟔,𝟓𝟒𝟏𝟖+𝟏,𝟎𝟏𝟖𝟔⋅𝒙_𝒊

Interpretare: b1 = + 1,0186

Ø se numeşte coeficient de regresie reprezentând panta liniei drepte

Ø b1> 0, deci între profitul realizat de magazine si venitul populatiei din zona există o legătură directă
Ø la creşterea cu 1 zeci euro a venitului populatiei din zona, profitului unui magazin se măreşte cu 1,0186 sute euro

b) Testarea semnificaţiei parametrilor modelului

Ecuaţia de regresie - la nivelul colectivităţii generale este:
𝑦_𝑖=𝛽_0+𝛽_1 𝑥_𝑖+𝜀_𝑖
 𝑦_𝑖=𝛽_0+𝛽_1 𝑥_𝑖+𝜀_𝑖

- la nivelul eşantionului este:

𝑦_𝑖=𝑏 ̂_0+𝑏 ̂_1 𝑥_𝑖+𝑒_𝑖

b1. Testarea semnificaţiei parametrului a:

H0 : β0 = 0 (adică β0 nu este semnificativ diferit de zero, deci β0 nu este semnificativ statistic)
H1 : β0 ¹ 0, (adică β0 este semnificativ diferit de zero, deci β0 este semnificativ statistic)
Deoarece n = 15 < 30 avem eşantion de volum redus şi pentru testare vom utiliza testul t bilateral.
Ştiind că pragul de semnificaţie este
şi 𝛼=0,05
𝑘=1 (există un singur factor de influenţă) se stabileşte:
¨ valoarea critică:
2.160
𝑡_(𝛼/2;𝑛−𝑘−1)=𝑡𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐=2,160
¨ regiunea de respingere: dacă
, sau |𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐 |>𝑡_𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐
atunci H0 se respinge | 𝑡_(𝑏 ̂_0 ) |>𝑡_𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐
𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡=𝑡_(𝑏 ̂_0 )=(𝑏 ̂_0−𝜇_(𝑏_
Determinarea statisticii testului ( tcalculat ) are la bază relaţia :

𝑥_𝑖 𝑦_𝑖 𝑦 ̂_𝑖 (𝑦_𝑖−𝑦 ̂_𝑖 )^2𝑥_𝑖^2 (𝑥_𝑖−¯𝑥)^2

10 4 3.6440 0.1268 100 70.56
16 6 9.7554 14.1032 256 5.75999999999999
21 8 14.8483 46.8992 441 6.76000000000001
25 18 18.9226 0.8512 625 43.56
20 25 13.8297 124.7751 400 2.56

92 61 61 186.7554 1822 129

SSE

sb0=abaterea medie patratica a lui a (termenului liber)

𝑠_(𝑏 ̂0_ )=𝑠_𝑒 √((∑▒𝑥_𝑖^2 )/(𝑛∑▒(𝑥_𝑖−𝑥 ̄ )^2 ))=7.88998⋅√(1822/(5⋅129))=

Abaterea medie patratica a componentei eroare(abatere standard)

𝑠_𝑒=√((Δ_𝑒^2)/(𝑛−𝑘−1))=√(𝑆𝑆𝐸/(𝑛−2))=√((∑_(𝑖=1)^𝑛▒(𝑦_𝑖−𝑦 ̂_𝑖 )^2 )/(𝑛−2))=√(186.7554/

Statistica testului:
𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐=𝑡_(𝑏 ̂_0 )=(𝑏 ̂0)/𝑠_(𝑏 ̂0) =(−6.5418)/13.2505=
-0.4937

Concluzia:
𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐< 𝑡_(𝛼/2;𝑛−2) (𝑡_𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐) −0.4937<2,16
 Ø deoarece 𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐< 𝑡_(𝛼/2;𝑛−2) (𝑡_𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐) −0.4937<2,16
deci H0 se acceptă , ceea ce însemnă că β0 nu este semnificativ diferit de zero (β0 nu este semnificativ statis

Ø Intervalul de încredere este:

𝑏 ̂_0 − 𝑡_(𝛼/2;𝑛−2)⋅𝑠_(𝑏 ̂_0 )≤ 𝛽_0 ≤ 𝑏 ̂_0 + 𝑡_(𝛼/2;𝑛−2)⋅𝑠_(𝑏 ̂_0 )

−6.5418 − 2,160⋅13.2505≤ 𝛼 ≤ −6.5418 + 2,160⋅13.2505

−35.163≤ 𝛼 ≤ 22.07939 -35.16298 <= α <=

Un argument in plus ca parametrul β0 nu este semnificativ diferit de zero ,nu este semnificativ statistic este

b2. Testarea semnificaţiei parametrului 𝛽_1

H0 : 𝛽_1 = 0 panta este zero

𝛽_1 nu este semnificativ diferit de zero, deci 𝛽_1

H1 : 𝛽_1 ¹ 0, (panta este semnificativ diferit de zero, deci

𝛽_1 este semnificativ statistic)

Deoarece n = 5 < 30 avem eşantion de volum redus şi pentru testare vom utiliza testul t bilateral.
Ştiind că pragul de semnificaţie este 𝛼=0,05
şi
(există un singur factor de influenţă) se stabileşte: 𝑘=1
¨ valoarea critică:
𝑡_(𝛼/2;𝑛−𝑘−1)=𝑡_(𝛼/2;𝑛−2)=𝑡_𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐=2,160
¨ regiunea de respingere: dacă
sau |𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐 |>𝑡_(𝛼/2;𝑛−2)
atunci H0 se respinge
| 𝑡_(𝑏 ̂_1 ) |>𝑡_(𝛼/2;𝑛−2)

Determinarea statisticii testului ( tcalculat ) are la bază relaţia:

𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐=𝑡_(𝑏 ̂_1 )=(𝑏 ̂_1−𝜇_(𝑏_1 ))/𝑠_(𝑏 ̂_1 ) =(𝑏 ̂_1−0)/𝑠_(𝑏 ̂_1 ) =𝑏 ̂_1/𝑠_(𝑏 ̂_1 )

𝑥_𝑖 𝑦_𝑖 𝑦 ̂_𝑖 (𝑦_𝑖−𝑦 ̂_𝑖 )^2(𝑥_𝑖−¯𝑥)^2

10 4 3.6439628483 0.12676245339 70.56
16 6 9.7554 14.1032 5.76
21 8 14.8483 46.8992 6.76
25 18 18.9226 0.8512 43.56
20 25 13.8297 124.7751 2.56
 92 61 61 186.7554 129.2

SSE

b1 =1,0186( coef de regresie,panta dreptei) 1.0186

Abaterea medie patratica a pantei (coef de regresie)

0.6941

Statistica testului este:

𝑠_𝑒=√(𝑆𝑆𝐸/(𝑛−2))=√((∑_(𝑖=1)^𝑛▒(𝑦_𝑖−𝑦 ̂_𝑖 )^2 )/(𝑛−2))=√(186,76/3)=

7.8900

𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐=𝑡_(𝑏 ̂_1 )=𝑏 ̂_1/𝑠_(𝑏_1 ) =1.0186/0.6941=

1.4674

Concluzia:
Ø deoarece 𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐< 𝑡_(𝛼/2;𝑛−2) (𝑡_𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐) 1.4674<2.16
deci H0 se acceptă , ceea ce însemnă că β0 nu este semnificativ diferit de zero (β0 nu este semnificativ statis

Ø Intervalul de încredere este:

𝑏 ̂_1 − 𝑡_(𝛼/2;𝑛−2)⋅𝑠_(𝑏 ̂_1 )≤ 𝛽_1 ≤ 𝑏 ̂_1 + 𝑡_(𝛼/2;𝑛−2)⋅𝑠_(𝑏 ̂_1 )

1.0186 − 2,160⋅0.6941≤ 𝛽1 ≤ 1.0186 + 2,160⋅0.6941

1.4674≤ 𝛽1 ≤ 2.16

b3) Testarea validităţii modelului de regresie

H0: modelul nu este valid statistic (împrăştierea valorilor 𝑦 ̂_𝑡

H1: modelul este valid statistic

Ştiind că pragul de semnificaţie este 𝛼=0,05

şi
𝑘=1 (există un singur factor de influenţă) se stabileşte:
¨ valoarea critică:
𝐹_𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐=10,13
¨ regiunea de respingere: dacă 𝐹_𝑐>𝐹_(𝛼;𝑘;𝑛−𝑘−1)
, atunci H0 se respinge
Determinarea statisticii testului ( 𝐹_𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡) are la bază relaţia:
 Pentru determinarea statisticii testului F se foloseşte următorul algoritm de calcul:
venit profit
𝑥_𝑖 𝑦_𝑖 𝑦 ̂_𝑖 (𝑦 ̂_𝑖−𝑦 ̄ )^2(𝑦_𝑖−𝑦 ̂_𝑖 )^2 (𝑦_𝑖−𝑦 ̄ )^2

10 4 3.6440 73.2058 0.1268 67.24

16 6 9.7554 5.9760 14.1032 38.44
21 8 14.8483 7.0135 46.8992 17.64
25 18 18.9226 45.1934 0.8512 33.64
20 25 13.8297 2.6560 124.7751 163.84

92 61 61 134.0446 186.7554 320.8

SSR= SSE= SST=

ü SS --- Sum of Squares --- suma pătratelor = varianţa

SST=SSR + SSE
SSR=Δ_(𝑦/𝑥)^2=∑_(𝑖=1)^𝑛▒(𝑦 ̂_𝑖−¯𝑦)^2 = 134.04

SSE=
Δ_𝑒^2=∑_(𝑖=1)^𝑛▒(𝑦_𝑖−𝑦 ̂_𝑖 )^2 =
186.76
SST=
Δ_𝑦^2=∑_(𝑖=1)^𝑛▒(𝑦_𝑖−¯𝑦)^2 =
320.80

ü df --- degree of freedom --- grade de libertate

k=1 1
n – k – 1 = 3(5-1-1) 3
n – 1 = k + (n – k – 1) = 1 + 3 = 4 4

ü MS --- media pătratelor = dispersia corectată

MS = SS : df
𝑀𝑆𝑅=𝑆𝑆𝑅/𝑘=134,04/1= 134.04

𝑀𝑆𝐸=𝑆𝑆𝐸/(𝑛−𝑘−1)=186,76/(5−1−1)=
62.25

𝑆𝑆𝑇=𝑀𝑆𝑇/(𝑛−1) 80.20

ü F --- testul F

𝐹_𝑐𝑎𝑙𝑐=𝑀𝑆𝑅/𝑀𝑆𝐸=134,04/62,25=
 𝐹_𝑐𝑎𝑙𝑐=𝑀𝑆𝑅/𝑀𝑆𝐸=134,04/62,25= 2.15

Concluzie:
Deoarece 𝐹_𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡(2,15) > 𝐹_(𝛼; 𝑘; 𝑛−𝑘−1)
(10,16) Þ 𝐻_0
𝐻_1 nu este adevărată, prin urmare, modelul NU este valid.

Intensitatea legăturii dintre cele două variabile se poate stabili atât prin aplicarea coeficientului de corelaţie
raportului de corelaţie (care se aplică atît pentru legăturile liniare, cât şi în cazul legăturilor neliniare).

Coeficientul de corelaţie liniară -- se utilizează numai în cazul legăturilor liniare (semnul indică - direcţia
Xmediu=25 minute,Ymediu=12 po xmed 25 ymed

x   yi  y  xi  x  y i  yxi 
2
xi yi x x
i
10 4 -8.4 -8.2 68.88 70.56
16 6 -2.4 -6.2 14.88 5.75999999999999
21 8 2.6 -4.2 -10.92 6.76000000000001
25 18 6.6 5.8 38.28 43.56
20 25 1.6 12.8 20.48 2.56
92 61 7.105427E-15 0 131.6 129.2

cov ( x, y ) s xy  x i  x  yi  y 
Relaţia de calcul este: r    i 1

sau sx  s y sx  s y  n 2 
n

  x i  x     y i  y 
 i 1   i 1
n xi y i   xi   y i
r 
n x 2
i
2

  xi  n y i2   y i 
2

xi yi x 2
i y 2
i x i yi
10 4 100 16 40
16 6 256 36 96
21 8 441 64 168
25 18 625 324 450
20 25 400 625 500
92 61 1822 1065 1254

〖𝑥 _𝑖 𝑦_𝑖 〗
−∑▒𝑥 _𝑖 ⋅∑▒𝑦_𝑖 )/√([𝑛∑▒𝑥_𝑖^2 −(∑▒𝑥_𝑖 )^2 ][𝑛∑▒𝑦_𝑖^2 −(∑▒𝑦_𝑖 )^2 ] )=(5∗1254−92⋅61)/(√(5⋅1822−92

r = 0,65 > 0, ceea ce ne arată că, între venitul mediu al populatiei şi profitul magazinelor din zona există o legă

Testarea semnificaţiei coeficientului de corelaţie:

- se stabileşte ipoteza nulă H0 :   0
(coeficientul de corelaţie al colectivităţii din care s-a extras eşantionul de 5 magazine, nu diferă semnificati
- se stabileşte ipoteza alternativă H1 :   0
(coeficientul de corelaţie al colectivităţii din care s-a extras eşantionul de 5 magazine, diferă semnificativ d
 Ştiind că pragul de semnificaţie este   0,05
şi k 1 (există un singur factor de influenţă) se stabileşte:

¨ valoarea critică:
t / 2;n  k 1  t / 2;n  2  tcritic  2,16
¨ regiunea de respingere: dacă
atunci H0 se respinge t calculat  t / 2;n  k 1
Determinarea statisticii testului ( tcalculat ) are la bază relaţia:
𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡=𝑟/𝑠_𝑟 =(𝑟√(𝑛−2))/√(1−𝑟^2 )=(0,65⋅√3)/√(1− 〖 0.65 〗^2 )= 1.47

Concluzie:
Deoarece 𝑡_𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 (1.47)>𝑡_(𝛼/2;𝑛−𝑘−1) (2,16)
Þ H0 nu se respinge, deci
este adevărată, prin urmare coeficientul de corelaţie al colectivităţii din care s-a extras eşantionul

Raportul de corelaţie -- se utilizează atât în cazul legăturilor liniare, cât şi în situaţia celor de tip neliniar

Măsurarea intensităţii legăturii cu raportul de corelaţie R presupune aplicarea relaţiei:

𝑅=√((∑_(𝑖=1)^𝑛▒(𝑦 ̂_𝑖−¯𝑦)^2 )/(∑_(𝑖=1)^𝑛▒(𝑦_𝑖−¯𝑦)^2 ))=√(𝑆𝑆𝑅/𝑆𝑆𝑇)=

Rezultatul R = 0,65 ne arată că, între timpul mediu petrecut de un agent cu un potenţial client şi numărul de poliţ
Deoarece R = r = 0,65 >0, apreciem că există o legătură liniară, puternică şi directă între cele două varia

Testarea semnificaţiei raportului de corelaţie:

- se stabileşte ipoteza nulă H 0 : R  0
(raportul de corelaţie al colectivităţii din care s-a extras eşantionul de 5 magazine, nu diferă sem
- se stabileşte ipoteza alternativă H1 : R  0
( raportul de corelaţie al colectivităţii din care s-a extras eşantionul de 5 magazine, diferă semnifi

Ştiind că pragul de semnificaţie este   0,05

şi
k  1(există un singur factor de influenţă) se stabileşte:
¨ valoarea critică:
𝐹_𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑎𝑟=𝐹_𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐=𝐹_(𝛼/2;1;𝑛−2)=𝐹_(0,05/2;1;13)=4,67

¨ regiunea de respingere: dacă Fc  F ; k ; n  k 1 , atunci H0 se respinge

Determinarea statisticii testului ( Fcalculat  F)care la bază relaţia:

𝐹_𝑐=𝑅^2/(1−𝑅^2 )⋅(𝑛−𝑘−1)/𝑘=
2.15
Concluzie:
Deoarece 𝐹_𝑐𝑎𝑙𝑐 (2.15)<𝐹_𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 (4,67)
 𝐹_𝑐𝑎𝑙𝑐 (2.15)<𝐹_𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 (4,67)
atunci H0 nu se respinge,
ceea ce înseamnă că raportul de corelaţie al colectivităţii din care s-a extras eşantionul de 5 maga
semnificativ statistic.
rme de comercializare şi închiriere de casete video realizează un studiu. Astfel, el
Principalul factor de influenţă considerat pentru succesul acestei afaceri este
or 5 supermarket-uri şi sunt înregistrate valorile celor 2 variabile:

rezultatele obţinute.

şi testaţi semnificaţia acestuia, pentru o probabilitate de 95%.

profit
30

20
f(x) = 1.01857585139319 x − 6.54179566563468
10 R² = 0.417844707117655

0
8 10 12 14 16 18 20 22 24 26

ăturii dintre cele două variabile:

cestia le frecventeaza

bisectoare) şi liniară (dreapta de regresie are panta pozitivă) dintre

e determinarea parametrilor funcţiei) si

vatei de ordinul II dacă este pozitiv (semnifică minim)

▒𝑥_𝑖^2 =∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖𝑥 _𝑖 𝑦_𝑖 〗)┤

 ▒𝑥_𝑖^2 =∑_(𝑖=1)^𝑛▒ 〖𝑥 _𝑖 𝑦_𝑖 〗)┤
5*b0 + 92*b1 = 61

92*b0 +1822*b1 = 1254

le intermediare:

8576⋅𝑥_𝑖
∑▒𝑥_𝑖 =92
(-6,54+1,0182*10)
∑▒𝑦 ̂_𝑖 =61
(-6,54+1,0182*16)

∑▒𝑥_𝑖^2 =1822

∑▒ 〖𝑥 _𝑖 𝑦_𝑖 〗=1254

𝑛▒ 〖〖𝑥 2 〗_𝑖−(∑_(𝑖=1)^𝑛▒𝑥_𝑖 )^2-6.541796

〗)=(61⋅1822−92⋅1254)/(5⋅1822−92^2)=

(𝑖=1)^𝑛▒𝑥_𝑖 )^2 〗)=(5⋅1254−92⋅61)/(5⋅1822−92^2 )=

1.0185759

ă o legătură directă
măreşte cu 1,0186 sute euro
cativ statistic)

estul t bilateral.

=𝑡_(𝑏 ̂_0 )=(𝑏 ̂_0−𝜇_(𝑏_0 ))/𝑠_(𝑏 ̂_0 ) =(𝑏 ̂_0−0)/𝑠_(𝑏 ̂_0 ) =𝑏 ̂_0/𝑠_(𝑏 ̂_0 )

¯𝑥=(∑_(𝑖=1)^5▒𝑥_𝑖 )/5

Xm = 18.4

13.2505499918

)/(𝑛−2))=√(186.7554/3)=
7.88998136788
u este semnificativ statistic)

22.07939
emnificativ statistic este si faptul ca intervalul de incredere contine valoarea zero.

nu este semnificativ statistic)

stul t bilateral.

2.160
 1.4674 < 2.160
u este semnificativ statistic)

datorate factorului venit al populatiei nu diferă semnificativ de

împrăştierea aceloraşi valori datorate întâmplării)
12.2
 nu se respinge, deci

oeficientului de corelaţie liniară, dar şi cu ajutorul

găturilor neliniare).

(semnul indică - direcţia legăturii, iar valoarea - intensitatea legăturii)

12 nr agenti 15

 yi  y
2

67.24
38.44 xmediu= 18.4
17.64 ymediu= 12.2
33.64
163.84
320.8

 x  yi  y 
0.6464
2  2 
n
x     y i  y  
  i 1 

92⋅61)/(√(5⋅1822−92^2
0.6464 )⋅√(5⋅1065−61^2 ))=

nelor din zona există o legătură directă puternică.

zine, nu diferă semnificativ de zero, deci nu este semnificativ statistic);

ine, diferă semnificativ de zero, deci este semnificativ statistic);

care s-a extras eşantionul de 5 magazine nu diferă de zero, deci nu este semnificativ statistic.

aţia celor de tip neliniar

0.64640908651

al client şi numărul de poliţe încheiate de fiecare agent există o legătură puternică.

ectă între cele două variabile.

magazine, nu diferă semnificativ de zero, deci nu este semnificativ statistic);

magazine, diferă semnificativ de zero, deci este semnificativ statistic);

tras eşantionul de 5 magazine, nu diferă de zero, deci nu este