l?

Marketing
Teste-gril~
Editia a IV-a
rev~zut~ si ad~ugit~

Peste 3400 intreb~ri

•• din marketing
si disciplinele aferente.
Acestea constituie sansa ta
indiscutabil~ la examen!
fn BIBLIOTECA DE MARKETING:

Gheorghe ORZAN - Sisteme informatice de marketing

Coord. Virgil BALAURE - Marketing - Teste grili
Coord. Virgil BALAURE - Marketing
MARKETING
Ioana Cecilia POPESCU - Comunicarea mn marketing
Carmen B~LAN - Logistic~ TESTE GRIL
Nicolae AI. POP, Ionel DUMITRU - Marketing international
Laurentiu-Dan ANGHEL, Eva-Cristina PETRESCU--
· Business to Business Marketing
Virginia OPRISAN -- Marketing si comunieare in sport
Valerie OLTEANU -Marketingul serviciilor. Teorie si practic
R~zvan ZAHARIA - Marketing social-politic •
R~zvan ZAHARIA, Anea CRUCERU - Gestiunea fortelor de v@nzare Virgil BALA URE
Mihai DIACONESCU - Marketing agroalimentar
- coordonator -
Coord. Virgil BALAURE --Marketing (editia a II-)
Laurentiu-Dan ANGHEL, Eva-Cristina PETRESCU - •Virgil AD~SCHLITEI • Eva-Cristina PETRESCU
· Business to Business Marketing (editia a I1-a) •Laurenti-Dan ANGHEL • Nicolae Al. POP
Coord. Iacob C~TOIU -- Cercetri de marketing
•Carmen B~LAN • Joana Cecilia POPESCU
Ioana Cecilia POPESCU - Comunicarea ~n marketing (editi a II-a)
Iacob C~TOIU, Nicolae TEODORESCU -- Comportamentul ·Jacob CHTOIU • Felicia STHNCIOIU
consumatorului ·Mihai DIACONESCU • Daniel SERB~NICI
·Ionel DUMITRU • Nicolae TEODORESCU
• Valericii OLTEANU • Cilin VEGHES
·Gheorghe ORZAN • Diana VRANCEANU
• R~zvan ZAHARIA

EDITURA URANUS
0J
Bucuresti 2003
 E1ELITE
tar 127501

© Editura URANUS
Bucuresti CP 7-62,a' 092 268 633, e-mail: dioncica@fx.ro
2003 CUPRINS

CUV~NT [NAINTE ..........s....s..s·....so.so.so......66............,6............... 7

Aceast~ colectie apare sub coordonarea
Catedrei de Marketing din cadrul Facult~tii de Comert a
Academiei de Studii Economice Bucuresti
1. BAZELE MARKETINGULUI ........sac.ass.sass...coos.cacao..........9
2. CERCETARI DE MARKETING 116
3. CERCET~RI CALITATIVE DE MARKETING ......a...............233
' '

4. STUDIEREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI .....242

5. MARKETING STRATEGIC 263
6. TEHNICI PROMOTIONALE 278.
7. RELATII PUBLIC ............so.so...so.odd.a....a.a..........309z
8. BUSINESS TO BUSINESS MARKETING 313
Reproducerea acestei lucr~ri, chiar si partial~, prin orice procedeu -- fotocopiere, 9. MARKETINGUL SERVICIILOR 327
microfilmare, band~ magnetic etc. este strict interzis~ si intr~ sub incidenta Legii
10. MARKETING FINANCIAR BAN CAR 336 52
nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe.
11. MARKETING TURISTIC .' 345
12. MARKETING INTERNATIONAL ................................................. 365
13. MARKETING AGROALIMENT AR 395
ISBN 973-9021-88-3
14. MARKETING SOCIAL -- POLITIC .......ass...as..so.so....as............402 •
15. GEST[UNEA FORTELOR DE VNZARE ......................................415
16. ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING 428
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom~niei ·17.MARKETING DIRECT ......sass..sass..a...sos.sos..do.so.a........ 444
Marketing : teste gril~ / coord.: Virgil Balaure. - Bucuresti:
Uranus, 2003 18. SISTEME INFORMATICE DE MARKETING 464
Bibliogr. RASPUNSURI 491
ISBN 973-9021-88-3
BIBLIOGRAFIE ........... ; 507
I. Balaure, Virgil (coord.)

339.138

5
 CUVANT NAINTE

f cdtiva ani, lucrarea "MARKETING -- TESTE GRILH" a ajuns la

editia a IW-a.

Scopul acestei noi editii este de a pune la dispozitia celor interesati --

studenti din fnv~tm@ntul superior economic de stat si privat, de la cursurile
de zi , frecvent~ redus~ si mnv~t~mnt la distant~, absolventi care preg~tesc
examenul de licent~, participanti la cursurile postuniversitare, specialisti din
economie - un set de teste-gril axate pe principalele probleme ale
marketingului.

Autorii consider oportun~ o astfel de lucrare mntruc@t mnsusirea ct

mai profund~ a cunostintelor de marketing constituie cheia descifr~rii
mecanismelor complexe ale economiei de piat~ mn care sunt angrenate
~ntreprinderile rom@nesti. In acelasi timp, verificarea cunostintelor dob@ndite
este cu at~t mai necesar cu cat domeniul marketingului cunoate o evolutie
aflat~ mntr-o continu~ expansiune. De aceea, am inclus mn teste nu numai
diversitatea experientelor pozitive ale diferitilor agenti economici, ci si multe
din esecurile acestora.

Nu mai putin important 'este si faptul c~ ~n majoritatea cazurilor

testele-gril~ sunt utilizate at@t pentru verificarea pe parcurs a modului si
corectitudinii acumul~rii cunostintelor specifice disciplinelor de marketing
(pentru studentii de la cursurile de zi, frecvent redus si cei ce urmeaz~
mnv~t~m~ntul la distant~) dar si ca modalitate de desf~surare a examenului de
licent sau de absolvire a cursurilor de perfectionare profesional~ fn domeniul
marketingului.

Prin modul de formulare a ~ntreb~rilor si r~spunsurilor s-a urm~rit, pe

de o parte, fixarea cunostintelor teoretice (concepte si notiuni de baz~) si
relevanta lor practic~, dar si, pe de alt~ parte, familiarizarea viitorilor
specialisti in economie cu modalit~tile de calcul al diferitilor indicatori,
coeficienti, parametri etc. indispensabili fundament~rii riguroase a deciziilor
economice, n general, a celor de marketing, in special.

7
 Acoperind o larg~ arie tematic~, sensibil imbog~tit fat de editiile 1. BAZELE MARKETINGULUI
anterioare, lucrarea ~ncearc~ s~ structureze cele mai semnificative probleme
din diferitele domenii ale marketingului modern care se reg~sesc mn practica
economic si fn bibliografia de specialitate autohton~ si str~in~. 1. Principalul criteriu care a determinat diferentieri in modalit~tile de aplicare practicl
a conceptiei de marketing il reprezint~:
a) profilul activit~tii economice;
I n ideea de a alc~ti o imagine cuprinz~toare si actual~ a stadiului mn
b) aria teritorial~ de desf~surare a activittii economice;
care se afl~ abordarea stiintific a acestei prolifice discipline in tara noastr~, c) nivelul de organizare economic~;
am finut cont de actualiz~rile intervenite in diferite discipline ale d) obiectivul urm~rit prin desf~surarea activit~tii de marketing.
marketingului ca si de noile volume aprute ~ntre timp. Astfel, aparitia recent~ %
a lucr~rii "Cercet~ri de marketing" ne-a obligat s dezvolt~m aria 2. Care dintre urm~toarele domenii ale marketingului constituie o specializare a
~ntreb~rilor fn functie de noua tematic~ oferit~. De asemenea, au fost inserate marketingului social ?
noi capitole, cum ar fi "Marketingul serviciilor financiar-bancare" $.a. a) marketingul turistic; c) marketingul agricol;

Consider~nd prezenta lucrare ca un veritabil ghid practic care poate

b) marketingul educational;
....
d) marketingul bancar.

contribui la insusirea rapid a cunostintelor de marketing, autorii fac
precizarea c pentru intelegerea moduli de alegere a variantelor de rspuns
corecte este obligatorie studierea bibliografiei de specialitate recomandate.
Autorii ~si exprim, de asemenea, convingerea c~, in esenta sa, volumul
"MARKETING TESTE GRILH", ofer~ celor interesati posibilitatea s~
mnteleag mai bine problematica deosebit de complex~ a marketingului modern
si s~ faciliteze, mn mare m~sur, procesul de mnsusire si aprofundare a
cunostintelor ~n acest domeniu vital al activit~fii economice si sociale.
3. Care dintre urm~toarele elemente nu reprezint~ o tr~stur~ caracteristic~ a orient~rii
de marketing a activit~ti unei firme modeme?
a) receptivitate fat~ de cerintele societ~tii;
b) ~nalt capacitate de adaptare a activit~tii la evolutia cerintelor de consum;
c) inventivitate, spirit creator, preocup~ri permanente pentru ~nnoire si modernizare;
d) viziune analitic~ asupra fiec~rei activit~ti care alc~tuieste ciclul economic complet
al bunurilor si serviciilor.
4. Revista "Journal of Marketing" este editat~ de:
a) A.M.A.; b) ADETEM; c) AROMAR; d) ESOMAR.

5. In tara noastr~, marketingul a fost introdus ca obiect de studiu ~n inv~tm~ntul

superior economic ~ncep~nd cu anul universitar:
a) 1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/199
Autorii
·'·
6. Care dintre urm~toarele domenii ale marketingului nu constituie o specializare a
marketingului serviciilor 2?
a) marketingul turistic; c) marketingul agricol;
b) marketingul transporturilor; d) marketingul bancar.

7. in periodizarea propusli de Robert Bartels, deceniul al patrulea al secolului nostru

este eel al:
a) "dezvolt~rii" marketingului; c) "conceptualizrii marketingului;
b) "integr~rii" marketingului; d) "reevalu~rii" marketingului.

n
8. definirea marketingului social si societal, Philip Kotler include:
a) orientarea activit~tii firmei c~tre interesul public;
b) aplicarea marketingului fn institutii sociale;

8
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

c) desf~surarea de actiuni sociale ~n firm~; 14. Aparitia marketingului este legat~, ~u principal, de:
d) nici una din cele trei variante de mai sus. a) diviziunea social~ a muncii; c) dinamismul social-economic;
b) marile descoperiri geografice; d) explozia demografic~.
9. in conceptia lui Philip Kotler, marketingul social oblig~ firmele s~ aib~ in vedere:
a) profiturile firmei; c) interesul public; 15. AROMAR reprezint~:
•
b) satisfactia consumatorilor; d) toate cele trei elemente de mai sus. a) o marc~ de condimente, asem~n~toare cu Delikat si Vegeta;
b) Asociatia Rom~n~ de Marketing;
10. [n viziunea scolii rom~nesti de marketing, o definitie cuprinz~toare a c) reprezentanta intreprinderii ARO in Maroc;
marketingului ar trebui s~ includ urm~toarele elemente: d) oasociatie cultural a arom~nilor.
a) o conceptie modern~ asupra orient~rii, organizrii si desf~sur~rii activit~tii
economice; un ansamblu de activit~ti practice nestructurate; o mnalt~ capacitate de 16. Cea mai important asociatie international a specialistilor mn marketing din
adaptare; Europa este:
b) setul de activit~ti prin care esafodajul cererii pentru bunuri, idei si servicii este a) A.M.A.; c) A.D.E.T.E.M.;
dirijat pentru a favoriza procesul schimbului; un instrumentar stiintific; spirit de b) W.A.P.O.R.; d) E.S.O.M.A.R.
colaborare;
c) o conceptie modern~ asupra orient~rii, organiz~rii si desf~sur~rii activit~tii 17. Intre argumentele care sustin universalitatea marketingului se ~nscrie:
economice; un instrumentar empiric; viziune unitar~ asupra pietei; a) aplicarea sa la nivelul universului;
d) o conceptie modern~ asupra orient~rii, organiz~rii si desf~sur~rii activit~tii b) p~trunderea lui ~n economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare;
economice; utilizarea unui ansamblu de metode si tehnici stiintifice; un ansamblu c) dezvoltarea sa pe toate continentele;
coerent de activit~ti practice. d) dezvoltarea sa la nivel micro si macroeconomic.
·'·
11. Care dintre grup~rile de mai jos contine integral functii ale marketingului, potrivit 18. In ordinea cronologic~ a aparitiei, prima specializare a marketingului a fost:
scolii rom~nesti de marketing? a) marketingul industrial; c) marketingul serviciilor;
a) v~nzarea, cump~rarea, maximizarea profitului; b) marketingul bunurilor de consum; d) agromarketingul.
b) maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesit~tilor de consum, satisfacerea
~n conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum;
••
19. Prima utilizare a conceptului de marketing social este int~lnit~ mntr-un articol ai
c) satisfacerea fn conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum c~rui autori sunt:
investigarea pietei, a necesit~tilor de consum, standardizarea; ' a) Pierre-Louis Dubois si Alain Jolibert; c) Philip Kotler si Gerald Zaltman;
d) maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesit~tilor de consum, v~nzarea. b) Neil H.Borden si E.Jerome McCarthy; d) William J. Stanton si Philip Kotler.
12. Functia-premis~ a marketingului este: ·'+ ·+
20. Precizati ~n care dintre enumer~rile de mai jos exist~ numai domenii ale
a)' maximizarea eficientei economice (a profitului); marketingului social:
b) satisfacerea ~n conditii superioare a nevoilor de consum; a) marketing sportiv, marketingul serviciilor, marketing educational;
c) conectarea dinamic~ a ~ntreprinderii la mediul economico-social; b) marketing cultural, marketing agricol, marketing religios;
d) investigarea pietei, a necesit~tilor de consum, c) marketing educational, marketingul securit~tii rutiere, marketing ecologic;
d) marketing cultural, marketingul securit~ii rutiere, marketing turistic.
13. Potrivit opiniei scolii rom~nesti de marketing, momentul aparitiei marketingului
este plasat:
a) ~n antichitate;
·+
21. Intreprinderile conduse pe principiile marketingului urm~resc satisfacerea
nevoilor:
b) mn prima jum~tate a secolului al XIX-lea; a) produsului; b)organizatiei; c) angajatilor; d) cump~r~torilor.
c) la inceputul secolului XX;
d) dup~ cel de-al doilea r~zboi mondial.
...
22. Orientarea spre v~nz~ri pune accentul pe:
a) necesitatea productiei de mas~;

10
II
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

b) generarea de v~nz~ri repetate de la clientii satisfcuti; 30. Orientarea c~tre consumator si nevoile acestuia este caracteristic celei de a doua
c) ~mbun~t~tirea calit~tii si performantelor produsului; jum~t~ti a secolului 20 si este specific~:
d) utilizarea unor mijloace de promovare a v~nz~rilor produselor mntreprinderii. a) vechiului concept de marketing; c) noului concept de marketing;
b) cercetrilor de marketing; d) politicii promotionale a intreprinderii.
23. Cererea poate fi considerat~ elastic~ in raport de pret atunci c~nd:
a) orice schimbare a nivelului pretului este urmat~ de o schimbare ~n cantitatea cerut~ 31. Marketingul cultural este o form~ a marketingului:
f~r~ a afecta ~ncas~rile totale; a) serviciilor; c) international;
b) schimb~rile de pret nu au efect asupra cererii totale pentru bunul sau serviciul b) ~n domeniul nelucrativ; d) la nivel macroeconomic.
respectiv;
c) cresterea pretului cu I0% duce la o sc~dere a volumului cererii cu 2%; 32. In conformitate cu noul concept de marketing, unitatea economic& ~si concentreaz~
d) creterea procentual~ a nivelului pretului duce la o sc~dere cu un procent mai mare eforturi le pe:
a nivelului cererii. .a) nevoile firmei; c) societate;
... b) produs; d) consumator.
24. Vechiul concept de marketing este specific primei jum~t~ti a secolului 20 si are ca
element cen_tral: 33. O tr~s~tur~ caracteristic~ a firmei moderne pus~ ~n evident de orientarea de
marketing a activit~tii economice o reprezint~:
a) ~ntreprinderea; c) consumatorul;
b) produsul; a) preocup~rile pentru mentinerea traditiei economice;
d) piata.
b) viziunea unilateral asupra sirului de activit~ti ce alc~tuiesc ciclul economic;
25. Ca functie a marketingului, conectarea dinamic~ a intreprinderii la mediul extern
c) o ~nalt~ capacitate de standardizare a activit~tii ~n raport cu evolutia cerintelor de
consum;
reprezint~:
a) o functie premis; c) o functie mijloc; d) eficienta maxim~.
b) o functie obiectiv; d) o functie implicit~.
34. Definitia dat~ marketingului de c~tre Asociatia American~ de Marketing:
a) este lipsit~ de coeziune;
26. Noul concept de marketing este specific celei de a doua jum~t~ti a secolului 20 si
are ca element central: b) nu se limiteaz~ doar la activit~ti economice;
c) detaliaz~ scopul activit~tilor economice implicate in dirijarea bunurilor de la
a) piata; b) consumatorul; c) produsul; d) ~intreprinderea.
produc~tor;
27. Ca functie a marketingului, investigarea pietei, a necesit~tilor de consum d) este tributar~ vechiului concept de marketing.
reprezint~:
a) o functie mijloc; c) o functie premis~;
35. fn conformitate cu vechiul concept de marketing ~ntreprinderea trebuie s-$i
concentreze eforturile pe;
b) o functie obiectiv; d) o functie implicit~. a) consumatori; c) promovare;
b) v~nzare; d) productie.
28. Orientarea c~tre productie a ~ntreprinderii, caracteristic~ primei jum~t~ti a
secolului 20, ilustreaz~: 36. In functie de aria teritorial~ de desf~surare a activit~tii economice, marketingul se
a) noul concept de marketing; c) vechiul concept de marketing; delimiteaz~ ~n:
b) politica de produs a ~ntreprinderii; d) strategia de produs a intreprinderii; a) micromarketing si macromarketing;
b) marketingul bunurilor de consum si marketingul bunurilor de productie;
29. Ca functie a marketingului, maximizarea eficientei economice (a profitului) c) marketing intern si marketing international;
reprezint~:
a) o functie premis~; c) o functie obiectiv; .
d) marketing in domeniul lucrativ si marketing ~in domeniul nelucrativ.
°
b) o functie mijloc; d) o functie implicit~. 37. Marketingul ecologic reprezint~ o ad~ncire a specializ~rii marketingului:
a) international; c) serviciilor;
b) in domeniul lucrativ; d) social.

12 13
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

b) generarea de v~nz~ri repetate de la clientii satisf~cuti;

38. Noul concept de marketing este specific celei de-a doua jum~t~ti a secolului 20 si c) ~mbun~t~tirea calit~ti si performantelor produsului;
are ca element central: d) utilizarea unor mijloace de promovare larg~, de desfacere a ceea ce a produs o
a) segmentarea pietei; ~ntreprindere, de convingere a cumpr~torilor.
b) asigurarea satisfactiei consumatorilor;
c) dezvoltarea performantelor tehnice ale produsului; 46. Marketingul relational:
d) sistemul informational de marketing al ~ntreprinderii. a) se refer~ la preocup~rile contemporane ale ~ntreprinz~torilor de a mentine bune
relatii in cadrul comunit~tii in care actioneaz~;
39. Definitia Asociatiei Americane de Marketing conform c~reia marketingul "implic~ b) vizeaz~ actiunile din sfera relatiilor publice;
realizarea de activit~ti economice pentru dirijarea fluxurilor de bunuri si servicii de la c) implic~ asigurarea unor bune relatii cu furnizorii si intermediarii;
produc~tor la consumator" face parte din r~ndul definitiilor: d) este un nou concept, care subliniaz~ importanta economic~ a p~str~rii clientilor
a) largi; b) moderne; c)~nguste; d) complete. existenti, fat~ de c~stigarea unor noi cump~r~tori.

40. Marketingul realizat de diferite fundatii si asociatii existente ~ntr-o tar~ poate fi 47. Care dintre urm~toarele afirmatii nu este specific marketingului fn procesul
~ncadrat ~n.categoria: tranzitiei la economia de piat?
a) marketingului serviciilor; c) micromarketingului; a) macromarketingul are un spatiu mai larg de actiune dec~t ~n economia de piat~;
b) marketingului intern; d) marketingului nelucrativ. b) celor mai multe 'intreprinderi le este specific un marketing de lansare;
c) are loc o dezvoltare accentuat intensiv~ a marketingului;
41. Definitia dat~ marketingului de c~tre Philip Kotler, conform c~reia acesta d) mediul de marketing se caracterizeaz~ printr-o pronuntat~ instabilitate economic si
reprezint~ "activitatea uman~ orientat ~n directia satisfacerii nevoilor si dorintelor social~.
consumatorului prin intermediul procesului schimbului" face parte din r~ndul:
a) definitiilor ~nguste; e) definitiilor largi; 48. Potrivit opiniei lui Robert Bartels, integrarea marketingului fn, viata
b) definitiilor clasice; d) definitiilor coerente. fntreprinderilor, de-a lungul secolului XX, este specific~ anilor:
a) '20; b) '30; c) '50; d) primului deceniu.
42. Marketingul relational (de relatie) presupune:
a) desf~surarea unor relatii cu toate componentele mediului; 49. Valentele marketingului semnific~:
b) constituirea ~n timp a unei "resurse de tip special, numit~ retea de marketing; a) compatibilitatea marketingului cu diferite medii de afaceri;
c) planificarea leg~turilor firmei cu mediul; b) difuzarea larg~ a marketingului in cele mai diferite domenii de activitate si spatii
d) constituirea unei structuri organizatorice la nivelul corporatiei. economico-geografice;
c) calit~tile autentice probate de marketing, pe plan economic si social, ~n procesul
••
43. Potrivit opiniei actuale a majorit~tii specialistilor, aparitia marketingului este activit~tii concrete, la nivelul organizatiilor si economiei nationale;
considerat~ c~ a avut loc : d) fortele de leg~tur~ dintre functiile marketingului.
a) in secolul XIX, in Anglia; e) odat~ cu primele tranzactii comerciale;
b) cu mult~ vreme ~n urm; d) ca un produs al secolului XX. 50. Marketingul comercial este asociat de:
a) necesitatea unor organizatii noneconomice de a desf~sura adesea si unele activit~ti
44. Geneza si dezvoltarea marketingului trebuie asociate, ~n esent~, de: economice pentru a-si crea surse de venituri;
a) aparitia unei abundente de bunuri si servicii pe piat~; b) procurarea unor "daruri" de la donatori;
b) dificult~tile cresc@nde ~n desfacerea bunurilor si serviciilor tot mai abundente; c) activit~tile specifice de marketing din sfera distributiei;
c) necesit~tile rezolv~rii unor probleme specifice societ~tii de consum; d) logistica comercial~.
d) dinamismul social-economic ce caracterizeaz~ epoca noastr~.
51. in multitudinea de agenti care pot interveni ~n actul cump~r~rii unui bun sau
serviciu oferit pe piat~ se ~nscriu si prescriptorii, ei viz~nd:
45. Orientarea spre v~nz~ri pune accentul pe: a) liderii de opinie; c) medicii, farmacistii si cadrele didactice;
a) necesitatea productiei de mas~; b) membrii de familie; d) distribuitorii si fortele de v~nzare.

14 IS
 MARKETING - Taste gril~ Bazele marketingului

c) performantele economice preconizate;

52. Dintre variantele de mai jos, referitoare la definitia initial dat~ marketingului de d) concurentii ~n raport de care urmeaz~ s~ -si orienteze si deruleze activitatea.
c~tre A.M.A., nu este real~ cea potrivit c~reia:
a) este tributar~ vechiului concept de marketing;
b) se refer~ la un complex de activit~ti economice;
·-
60. Potrivit scolii rom~nesti de marketing, principalele functii ale marketingului se
refer~, ~n modul cel mai amplu, la:
c) are ca obiectiv final satisfacerea cerintelor de consum si maximizarea eficientei a) cump~rarea, v~nzarea, prezentarea firmei si a produselor sale cump~r~torilor
intreprinz~torului. potentiali; asigurarea cresterii nivelului de trai;
d) urm~reste s orienteze fluxul de bunuri $i servicii de la produc~tori la consumatori b) prospectarea pietei (analiza si prognoza); dezvoltarea si proiectarea productiei;
sau utilizatori; influentarea cererii (prin design, publicitate etc.); asigurarea serviciilor specifice (de
distributie si ulterioare v~nz~rii);
53. Unde a ap~rut, pentru prima oar~, marketingul? c) investigarea pietei, a nevoilor de consum; conectarea dinamic la mediul
a) Tn S.U.A. b) in t~rile Europei Occidentale; c) ~n Anglia; ) in Japonia. economico-social; satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum;
maximizarea eficientei economice (a profitului);
54. Marketingul a ap~rut initial pe planul: d) orientarea spre satisfacerea celor mai importante categorii de consumatori;
a) practicii economice; c) variantelor de r~spuns a si b; identificarea oportunit~tilor atractive de piat~ si evaluarea posibilit~tilor firmei de a le
b) dezvolt~rii teoretice; d) cercet~rii stiintifice. valorifica; furnizarea strategiilor necesare atingerii obiectivelor ~n raport de resurse.

55. Prima definitie asupra semnificatiei marketingului a fost formulat~: 61. Functia- premis~ a marketingului o constituie:
a) la inceputul secolului XX; a) conectarea dinamic a ~ntreprinderii la mediul economico- social;
b) in 1937; b) satisfacerea ~n conditii superioare a nevoilor de consum;
c) dup~ al doilea r~zboi mondial; c) investigarea pietei, a necesit~tilor de consum;
d) ~n momentul mnregistr~rii abundentei produselor pe piat~. d) maximizarea eficientei economice (a profitului).
·'
56. Marketingul, in amplul s~u demers, are ca element central de referint~: 62. In '·
leg~tur~ cu dezvoltarea extensiv~ a marketingului, nu este real~ afirmatia
a) oferta; b) piata; c) consumatorii;d) concurentii. potrivit c~reia aceasta:
a) marcheaz~ o perioad~ de promovare a marketingului ~n l~rgime;
57. Liderii de opinie sunt: b) semnific~ incorporarea sa in cadrul unui num~r tot mai mare de ~ntreprinderi;
a) persoane care, prin pozitia lor social~, influenteaz~ cump~rarea; c) se refer~ la extinderea sa ~n tot mai multe domenii de activitate;
b) persoane care iau decizia de cump~rare; d) este o etap~ de consolidare a marketingului ~n ~ntreprinderile si ramurile care l-au
c) persoane care realizeaz~ actul cump~r~rii la punctul de v~nzare; incorporat.
d) persoane care pl~tesc bunurile sau serviciile cump~rate sau achizitionate.
63. Nu este real~ afirmatia conform c~reia marketingul social:
58. Marketingul ca "stare de spirit semnific~: a) constituie o nou~ specializare a marketingului;
a) preocuparea a tot mai multe organizatii de a constitui astfel de structuri b) reprezint un nou stadiu al marketingului;
organizatorice; c) semnific~ o orientare societal~ a demersurilor de marketing;
b) preocuparea ~ntreprinz~torilor de adaptare continu~ a ofertei in raport de cerintele d) face necesar asumarea unor responsabilit~ti sociale si umane de c~tre firm~.
reale; ,°
c) preocuparea ~ntreprinz~torilor de a fi la curent cu procesele de marketing; 64. Primul domeniu economic ~n care a ap~rut si s-a afirmat marketingul I-a constituit:
d) o atitudine optimist~ a intreprinz~torilor fn derularea afacerilor. a) productia; b) distributia; c) transporturile; d) serviciile.

59. Definirea "tintei" intreprinz~torilor, in cadrul demersului de marketing; semnific~: 65. Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a marketingului ce are la
a) stabilirea zonei teritoriale ~n cadrul c~reia vor actiona; baz~:
b) alegerea cump~r~torilor cei mai profitabili la care se vor putea raporta cu oferta a) valoarea ridicat~ a bunurilor ce fac obiectul tranzactiilor;
proprie;

16 17
 Bazele marketinglui
MARKETING - Teste grild

b) durata de ~ntrebuintare a bunurilor;

73. Conectarea dinamic a ~ntreprinderii la mediul economico-social constituie, in
c) profilul activit~tii economice;
cadrul functiilor marketingului contemporan, o functie:
d) resursele de capital ale intreprinderilor.
a) premis~; b) mijloe; c) obiectiv; d) organizational~.
66. Macromarketingul are ~n vedere:
a) o specializare a marketingului prin prisma ariei teritoriale; 74. Potrivit etapiz~rilor, formulate de Robert King, ~n evolutia marketingului, perioada
b) p~trunderea marketingului in toate sferele vietii economice si sociale; incepnd din 1950 este considerat~ a semnifica:
a) orientarea spre productie; c) orientarea spre conceptul de marketing;
c) utilizarea marketingului de c~tre societate, la nivelul intregii economii nationale;
b) orientarea spre v~nzare; d) orientarea spre marketingul societal.
d) aplicarea marketingului la problemele-cadru, de ansamblu, al ~ntreprinderii.
75. Definirea marketingului ~ntr-o optic~ managerial a fost formulat~ pentru prima
·+
67. Nu este real~ afirmatia potrivit c~reia marketingul organizational:
dat~ de:
a) descrie activit~tile de marketing (de orice fel) ale unei organizatii care are relatii de
schimb cu alte organizatii; e " a) Peter Drucker; c) Wiliam Stanton;
b) Philip Kotler; d) Jerome McCarthy.
b) constituie un proces contemporan, ~n contextul dezvolt~rii marketingului industrial;
c) se axeaz pe problematica organiz~rii activit~tilor de marketing in cadrul
intreprinderii contemporane. 'o
76. Marketingul contemporan are ca principale tr~s~turi specifice:
d) semnific~ un marketing mntre intreprinz~tori; a) pragmatismul, orientarea strategic~, interdisciplinaritatea;
b) universalitatea, specializarea, orientarea strategic~;
68. Fondatorii cadrului conceptual al marketingului social sunt: c) universalitatea, pragmatismul, specializarea;
a) E.J. McCarthy si W.D. Perreault; c) Ph. Kotler si G. Zaltman; d) orientarea strategic~, specializarea, interdisciplinaritatea.

..•.
b) M. Baker si M. Thomas; d) W. Stanton si Fr. Nicosia.
77. Principalele riterii care stau la baza specializ~rii marketingului contemporan sunt:
69. Notiunea de "organizatie" a c~rei utilizare se bucur~ de o tot mai larg~ adeziune ~n a) specificul pietelor, aria teritorial~, gradul de eficient~;
r~ndul specialistilor de marketing: ' b) profilul agentilor economici, nivelul de organizare economic~, gradul de eficient;
a) se foloseste ~n locul notiunii de ~ntreprindere; c) activit~tile specifice, gradul de eficient~, specificul pietelor;
b) se refer~ la organizatiile non-profit; d) domeniul economic, aria teritorial~, nivelul de organizare economic~.
c) vizeaz~ unit~tile din diferite domenii sociale care realizeaz~ si un anumit profit;
78. Sub egida Asociatiei Rom~ne de Marketing apare publicatia periodic~:
d) are o semnificatie mai cuprinz~toare, viz~nd at~t forme organizatorice care c) Management- Marketing;
a) Comertul modern;
urm~resc obtinerea de profit, c~t si organizatii non-profit.
, "P
b) BIZ; d) Economistul.
70. In cadrul ad~ncirii specializ~rilor din sfera marketingului social se inscrie si: 79. Marketingul global are drept criteriu al specializrii:
a) marketingul turistic; c) marketingul educational; a) eficienta de ansamblu a activit~tii; c) nivelul de organizare economic~;
b) marketingul cultural; d) marketingul agricol. b) domeniul economic; d) aria teritorial~.

a) marketingul securit~tii rutiere;

'
71. Nu se inscrie ~ntr-una din specializ~rile specifice marketingului serviciilor:
c) marketingul turistic;
80. Journal of Marketing Research este o publicatie editat de:
a) ESOMAR; b) WAPOR; c) ADETEM; d)AMA.
b) marketingul cultural; d) marketingul bancar
81. Marketingul a fost introdus ca obiect de studiu, ~n fnv~f~m~ntul economic superior
72. Care dintre grup~rile de mai jos cuprinde numai specializ~ri specifice din tara noastr~, ncep~nd cu anul:
marketingului social: a) 1939; b) 1968; e) 1971; d) 1990.
a) marketingul transporturilor, marketingul politic, marketingul cultural;
b) marketingul sportiv, marketingul ecleziastic, marketingul agricol; 82. Orientarea spre v~nz~ri pune accentul pe:
c) marketingul ecologic, marketingul educational, marketingul securit~tii rutiere; a) concentrarea eforturilor pe o distributie pe scar~ larga, a unei productii c~t mai
d) marketingul serviciilor, marketingul verde, marketingul politic. ridicate;
19
18
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

b) micsorarea diferentelor ~ntre oferta organizatiei si cerintele consumatorilor;

c) luarea ~n considerare a clientului numai dup ce s-a decis ce s~ se produc~; 89. Componentele mediului extern se afl~:
d) desfacerea, printr-o promovare larg~, a ceea ce produc organizatiile. a) ~in echilibru permanent; c) ~n evolutie liniar~;
b) in permanent~ miscare; d) in miscare oscilatorie.
83. Nu este real afirmatia potrivit c~reia marketingul c~tre detin~torii de fonduri
semnific~: 90. Mediul stabil este caracterizat de:
a) folosirea marketingului pentru atragerea de investitori in noi afaceri; a) modific~ri frecvente ale majorit~tii componentelor sale, in limite rezonabile;
b)o zon~ de activitate specific~ marketingului organizatiilor non-profit; b) schimb~ri bruste a raporturilor dintre componente;
c) o activitate de intermediere a organizatiilor non-profit pentru atingerea anumitor c) evolutia fenomenelor este lent~ si usor previzibil~;
scopuri ale unor organe ale administratiei centrale si locale; d) modific~ri bruste si frecvente ale componentelor.
d) oferirea eficient~ de valori ctre anumite "tinte, prin intermediul organizatiilor
non-profit, fn scopul stimul~rii schimburilor dorite de unele organizatii 91. Mediul instabil este caracterizat de:
••
guvernamentale si neguvernamentale. a) frecvente modific~ri ~n majoritatea componentelor sale;
b) schimb~ri brute a raporturilor dintre componente;
84. Care dintre urm~toarele aspecte nu poate constitui un argument major al c) evolutia lent~ si usor previzibil~ a fenomenelor;
universalit~tii marketingului? d) schimb~ri bruste si modific~ri frecvente ale componentelor.
I
a) internationalizarea, ca atare, a termenului respectiv;
b) p~trundere lui, treptat~, in toate sferele vietii economice; 92. In cadrul mediului turbulent, schimb~rile din evolutia fenomenelor sunt:
c) p~trunderea lui in economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare; a) u5or previzibile; c) lente si greu previzibile;
d) afirmarea lui ~n orice tip de economie. b) bruste si imprevizibile; d) brute, dar usor previzibile.

85. In ceea ce priveste evolutia raportului dintre macromarketing si micromarketing ~n 93. Micromediul influenteaz~ activitatea ~ntreprinderii:
procesul tranzitiei la economia de piat~, nu este real~ afirmatia potrivit c~reia: a) direct, slab si permanent; c) direct, puternic si permanent;
a) macromarketingul are un spatiu mai larg de actiune; b) indirect, slab si pe termen lung; d) indirect, puternic si pe termen lung.
b) prezenta si actiunile macromarketingului urm~resc, printre altele, crearea climatului
necesar pentru afirmarea marketingului la nivel microeconomic; 94. Mediul demografic reprezint~ unul din factori:
c) are loc o crestere continua a micromarketingului; a) formativi ai cererii de m~rfuri; c) cu evolutia usor previzibil~;
d) aplicarea marketingului la nivel microeconomic este preponderent~. b) cei mai importanti ai micromediului; d) ~n permanent modificare.
%
«
86, Marketingul industrial nu are sub incidenta sa: 95. Mediul economic include, ~ntre altele:
a) toate bunurile care au suferit o prelucrare industrial~; a) populatia aflat~ ~n zona de activitate a intreprinderii;
b) bunurile de utilizare produetiv~ b) ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori din societate;
c) bunurile care fac obiectul tranzactiilor ~ntre ~ntreprinz~tori;
d) bunurile de consum intermediar. c) componente care explic, in esent~, cum se obtin produsele;
d) forte si grupuri de interese care actioneaz~ in viata economic~ a societ~tii,
87. Mediul de marketing reprezint~ un concept: ·'-
a) sinonim celui de mediu extern; 96. Inventiile si inovatiile sunt elemente specifice prin care se poate exprima evolutia:
b) care include deopotriv~ mediul extern, mediul intern si relatiile dintre acestea; a) mediului economic; c) mediului natural;
c) definit de relatiile in care opereaz~ o firm~; b) mcdiului tehnologic; d) micromediului.
d) nu exist~ un astfel de concept.
97. Exigentele unei piete sunt exprimate de:
88. Punctele nodale ale interactiunii mediului extern cu mediul intern sunt constituite
a) mediului politic; c) mediului tehnologic;
din urm~torii factori:
a) beneficiarii afacerii; c) procesele; b) mediul natural; d) mediul cultural.
b) resursele si organizati~l; d) toti factorii de mai sus. ••
20 21
 MARKETING - Teste grild Bazele marketinglui

98, Clasele sociale si rolul lor ~n societate sunt reflectate de:

a) mediul cultural; c) mediul politic; 109. Piata de consum este exprimat~ de:
b) mediul demografie; d) mediul social. a) cererea consumatorilor individuali;
b) piata bunurilor de consum; . . .. .
99. Reglement~rile legale privind concurenta sunt incluse ~n: c) piata bunurilor de consum si cererea consumatorilor individuali;
a) mediul politic; c) mediul economic; d) clienti persoane juridice.
b) mediul institutional; d) micromediu.
110. Piata afacerilor este alc~tuit~ din:
100. Cresterea rolului guvernelor ~n asigurarea protectiei mediului mnconjur~tor
a) piata bunurilor de utilizare productiv~; _. .., .
b) totalitatea firmelor care cump~r~ bunuri si servicii ~n scopul prelucr~rii;
reprezint~ o tendint~ a: c) totalitatea relatiilor de v~nzare-cump~rare dintr-o tar~;
a) mediului economic; c) mediului natural; d) clienti persoane fizice.
b) mediului politic; d) mediului institutional.
111. Gravitatia comercial are implicatii asupra:
101. ~Sinergia" firmei pune in evident~: a) ariei comerciale a ~ntreprinderii; c) structurii pietei ~ntreprinderii;
a) continutul dinamic al mediului intern; c) continutul static al mediului; b) capacit~tii pietei ~ntreprinderii; d) structurii si capacit~tii.
b) evolutia de ansamblu a mediului de marketing; d) nu exist~ asa ceva. ·e
112. Concentrarea activit~ti pietei este o problem~ de:
a) structur~ a pietei; c) arie a pietei;
102. Elementele care exprim~ fizic resursele de care dispune ~ntreprinderea definesc: b) capacitate a pietei; d) arie, structur~ si capacitate.
a) mediul tehnologic al mntreprinderii; c) mediul natural al intreprinderii; ·+
b) mediul intern;
%
.
d) micrornediul fntreprinderii. 113. Volumul v~nz~rilor exprim~ cel mai exact:
a) piata potential~; c) piata efectiv~;
103. Resursele umane ale unei firme fac parte din: b) piata teoretic~; d) toate la un loc.
a) mediului demografic al firmei; c) mediul intern;
b) mediul cultural; d) macromediul. 114. Piata potential~ este exprimat~ mai exact prin:
·'
104. Forta de munc~ calificat~ face parte din:
a) volumul ofertei; c) volumul v~nz~rilor;
b) volumul cererii; d) toate la un loc.
a) potentialul comercial al firmei; c) capacitatea organizational a firmei;
,.
b) capacitatea productiv~ a ~ntreprinderii; d) capacitatea managerial~. 115. Volumul ofertei este un indicator utilizat de regul~ ~n evaluarea capacit~tii pietei
atunci c~nd:
105. Analiza potentialului intern al firmei se concretizeaz~ ~n evaluarea: a) oferta este mai mare ca cererea; c) oferta este mai mic~ dec~t cererea;
a) punctelor tari si punctelor slabe; c) lipsurilor si greut~tilor; b) oferta este egal~ cu cererea; d) nu conteaz~ raportul dintre cerere si ofert~.
b) eficientei tehnice si productive; d) greut~tilor.
116. Nasterea unei noi piete are loc atuni c~nd;
106. Relatiile de tolerant~ sunt; a) exist~ o nevoie nou~; c) avem de-a face cu o nevoie nou~ si un produs nou;
a) expresia ~temporar~ a relatiilor de concurent~; c) relatii dintre firme si clientii lor; b) apare un produs nou; d) exist~ cerere suficient~ pentru produs.
b) relatii dintre firm~ si organismele publice; d) nu exist~ aa ceva.
117. Piata alc~tuit~ din piete mai multor produse aflate ~n raporturi de concurent~ se
107. Relatiile de parteneriat $i cooperare fac obiectul:
a) marketingului tranzactional; c) marketingului de retea; afl~ in etapa din ciclul de viat~:
b) marketingului de relatie; d) deopotriv~ marketingului de retea si de relatie. a) aparitie; b) crestere; c) maturitate; d) declin.

108. Relatiile preferentiale fac obiectul: 118. Abandonarea de c~tre tot mai multe firme a pietei anumitor produse se reflect in
a) marketingului tranzactional; c) marketingului de relatie; una din urm~toarele etape ale ciclului de viat~:
b) marketingului de retea; d) marketingului de fidelitate. a) crestere; b) maturitate; c) declin; d) aparitie.

22
23
 MARKETING - Teste gril
Bazele marketingului

c) nu intr~ in obiectul de activitate al acestora;

119. In conditiile dubl~rii num~rului de cump~r~tori ai unui produs si a cantit~tii medii
d) nu e problem~ de concurent~.
achizitionate de fiecare cump~r~tor, cresterea extensiv~ fn totalul cresterii pietei este
de:
a)l/3; b)2/3; c)l/2; d)l/6. 128. Intelegerile tacite prin care agentii economici determin~ denaturarea concurentei
sunt considerate: ·
a) corecte;
120. Utilizarea unor mijloace de diferentiere si individualizare a actiunilor unei
ntreprinderi ~n raport cu nevoile exprimate de cump~r~tori caracterizeaz~ un b) incorecte $i sanctionate de organele de supraveghere a concurentei;
c) neloiale; "?
comportarnent:
d) incorecte si neloiale.
a) concurential; b) anticoncurential; c) neloial; d) agresiv.
129. Participarea concertat~, cu oferte trucate, la licitatii constituie:
121. Comportamentul anticoncurential are ca efect restr~ngerea, impiedicarea sau
denaturarea concurentei fn form~: a) un act normal de concurent~; c) o practic~ anticoncurential;
a) brutal~, cu ~nclcarea legilor concurentei; c) ~n mod corect, prin mijloace specifice; b) o form~ de concurent~ neloial~; d) o form~ de concurent~ imperfect~.
b) prin orice form~ permis~ de lege; d) indiferent. ••
130. Concurenta dintre dou~ intreprinderi care ofer~ produse identice, destinate
satisfacerii acelorasi nevoi se numeste concurent~:
122. Concentrarea economic~ se ~nscrie ~in cadrul actelor si faptelor:
a) concurentiale; c) deopotriv~ concurentiale si anticoncurentiale; a) la nivel de intreprindere; b) de marc; c) formal~; d) generic~.
b) anticoncurentiale; d) nici concurentiale, nici anticoncurentiale. ·'·
131. Concurenta dintre dou~ ntreprinderi care ofer~ produse similare, care satisfac fn
·'·
123. Concentr~rile economice sunt permise atunci c~nd:
m~sur~ diferit aceiasi nevoie se numete concurent~:
a) de marc~; b) formal~; c) generic~; d) la nivel de industrie.
a) conduc la restrngerea semnificativ~ a concurentei;
b) au efecte favorabile asupra eficientei economice si sociale;
132. Dou~ intreprinderi care ofer~ produse diferite care satisfac aceiasi nevoie se afl
c) nu sunt restrictii de nici un fel;
mn concurent~:
d) nu sunt permise niciodat~.
a) de marc~; b) formal~; c) generic~; d) la nivel de industrie.
124. Limitarea sau controlul productiei si distributiei constituie o:
a) practic~ concurential~ normal; c) problem~ intern~ a firei; 133. Concurenja dintre dou firmhe, care ofer~ produse diferite destinate unor nevoi
b) practic~ anticoncurential~; d) practic~ permis~ de lege. diferite, fiecare disput~ndu-si fnt~ietatea in satisfacerea acestora poart~ numele de:
•
125. [ntelegerile de a nu vinde produsele c~tre anumiti clienti, f~r~ justificare
a) concurent de marc~;
b) concurent~ la nivel de industrie;
c) concurent formal~;
d) concurent~ generic~.
rezonabil~ reprezint 0:
a) practic~ concurential~ normal~; c) practic~ anticoncurential~; 134. Concurenta pasiv reactioneaz la actiunile altor firme:
b) decizie intern~ a firmei; d) strategie ofensiv~. a) cu int~rziere si f~r~ hot~r~re; c) violent si la orice actiune;
·'+ b) numai ~n anumite situatii concurentiale; d) cu fnt~rziere, dar violent.
126. [ntelegerile privind imp~rtirea pietelor de desfacere ~ntre concurenti este o
practic~: 135. Concurentii selectivi reactioneaz~ la actiunile altor firme;
a) admis~ de organismele de supraveghere; c) nu prezint~ interes;
a) violent si la orice actiune; c) numai in anumite situatii concurentiale;
b) sanctionat~ de organismele de supraveghere; d) strategie de cooperare.
b) cu int~rziere, dar cu hot~r~re; d) cu hot~r~re, dar la orice actiune.
127. Anuntul public, f~cut de conduc~torul unei asociatii a produc~torilor de carne,
prin care se face cunoscut~ cresterea pretului, la o dat~ fix~ si de c~tre toti membrii 136. Concurentii tigru reactioneaz~ la orice actiune initiat~ de alte fire:
asociatiei este: a) cu int~rziere si f~r~ hot~r~re; c) violent;
a) permis~ de organele de supraveghere a concurentei; b) violent dar selectiv; d) cu ~nt~rziere, dar selectiv.
b) sanctionat~ de organele de supraveghere;

24
25
 MARKETING - Teste gril~ Bazele marketingului

137. Din punctul de vedere al comportamentului, concurentii se pot clasifica astfel: caracterizate cu ajutorul unor indicatori:
a) buni si r~i; c) buni si r~i, slabi si puternici; a) avansati; b) concomitenti; c) ~nt~rziati; d) statistici.
b) slabi si puternici; d) nici buni, nici r~i, nici slabi, nici puternici.
148. Oportunitatea de piat~ reprezint~:
138. Conjunctura pietei reprezint~: a) un segment de piat~ caracterizat printr-o nevoie posibil de satisf~cut fn mod
a) o form~ (expresie) temporar~ (momentan~) de existent~ a pietei; profitabil;
b) una din dimensiunile pietei; b) o situatie conjunctural~ favorabil~;
c) o alternativ~ a pietei; c) o $ans~ unic~ pentru firm~;
d) o stare a economiei. d) situatia ~n care oferta este mic~ si cererea este mare.
139. Pentru un agent de piat~, conjunctura poate fi: '+
149. Amenint~rile pentru firm~ sunt datorate:
a) at~t favorabil c~t si nefavorabil~; e) ori favorabil~, ori nefavorabil~; a) concurentei;
b) nici favorabil, nici nefavorabil; d) numai favorabil~. b) actiunilor guvernului;
c) unor piedici ap~rute ca urmare a evolutiei nefavorabile a mediului;
140. Fat~ de conjunctura economic~, conjunctura pietei se afl~ ~n relatii de: d) actiunilor greviste ale propriilor salariati.
a) dependent~; b) concurent~; e) indiferent~; d) concurent~ si indiferent~.

141. Crizele economice fac parte din grupa factorilor care determin~ conjunctura
·+
150. Care din urm~toarele elemente nu reprezint~ o component~ a micromediului
~ntreprinderii?
pietei: a) furnizorii fortei de munc~; c) legislatia;
a) de durat~; b) ciclici; c) sezonieri; d) int~mpl~tori. b) furnizorii de m~rfuri; d) organismele publice.

142. Progresul tehnic, si resursele naturale, ca factori care determin~ conjunctura 151. Componenta macromediului fntreprinderii format~ din totalitatea elementelor
pietei, se ~ncadreaz ~n categoria: care privese sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care
a) de durat~; b) cu actiune ciclic~; c) sezonieri; d) int~mpl~tori. guverneaz~ statutul oamenilor ~n societate reprezint~:
a) mediul politic; c) mediul demografic;
143. Grevele, seceta si inundatiile sunt factori conjuncturali cu actiune: b) mediul institutional; d) mediul cultural.
a) de durat~; b) cu actiune ciclic~; c) sezonieri; d) accidentali (int~mpl~tori).
152. Relatiile de piat ale ~ntreprinderii cu mediul s~u extern vizeaz~:
144. Fluctuatiile mari ale cursului de schimb semnific~: a) piata m~rfurilor; c) piata fortei de munc~;
a) st~ri conjuncturale proaste pe piata m~rfurilor; b) piata capitalurilor; d) toate cele trei piete de mai sus.
b) st~ri de incertitudine, de neliniste ~n cadrul pietei m~rfurilor;
c) st~ri normale ale pietelor monetar-financiare; 153. Dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mai largi mn cadrul c~rora urmeaz~
d) st~ri conjuncturale bune. s~ aib~ loc confruntarea cererii cu oferta reprezint~:
a) piata efectiv~; c) piata potential~;
b) piata futures; d) piata viitoare.
145. Productia industrial~, prin indicatori specifici, pune ~n evident~ procese din
economie de:
a) ~nviorare; b) stagnare; c) incetinire; d) toate la un Joe. functie de profilul pietei ~ntreprinderii ?
·-
154. Care dintre urm~toarele tipuri de piat~, nu face parte din cele trei tipuri de baz~ ~n

a) piata ~ntreprinderii transnationale; c) piata ~ntreprinderii prestatoare de servicii;

146. Evolutia mai rapid~ a unor sectoare ale economiei dec~t dinamica de ansamblu a b) piata ~ntreprinderii produc~toare; d) piata ~ntreprinderii distribuitoare.
ei este exprimat~ de indicatori:
a) avansati; b) ~int~rziati; c) concomitenti; d) statistici. 155. Cel mai important criteriu, care opereaz~ diferentieri ~n structura pietei, 1l
constituie obiectul tranzactiilor. Dup~ acest criteriu, piata se subdivide ~n:
147. Fenomenele precedate de anumite manifest~ri din cadrul economiei pot fi
a) piata efectiv~ si piat~ potential~;

26 27
 MARKETING - Teste grila Bazele marketingului

163. "Revitalizarea" cererii este necesar~ ~n cazul unei cereri:

b) piata bunurilor materiale si piata serviciilor;
c) piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consum; a) negativ~; b) latent~; c) fn sc~dere; d) absent~.
d) piata inter~ si piata international~.
164. Elasticitatea ~ncrucisat~ a cererii de margarin~ ~n functie de pretul untului este de
156. Pentru exprimarea capacit~tii pietei, cel mai frecvent se recurge la: +0,25. Semnificatia acestei valori este urm~toarea:
a) cresterea cu I% a pretului untului determin o crestere cu 0,25% a cererii de
a) volumul ofertei; c) volumul tranzactiilor de piat~;
margarin~;
b) volumul cererii;
....
d) cota de piat~.
b) cresterea cu I% a pretului unui kilogram de unt determin~ cresterea v~nz~rilor de
margarin~ cu 0,250 kilograme/locuitor;
157. Dup~ criteriul leg~turilor temporale dintre fenomenele din cadrul pietei si
indicatorii care le ilustreaz~, indicatorii conjuncturii pietei pot fi grupati fn trei c) c~nd costurile de productie ale untului cresc cu 1%, cererea de margarin creste cu
0,25%;
categorii. Care din urm~toarele categorii de indicatori nu face parte din aceast~
d) raportul procentual dintre pretul untului si cererea de margarin~ este de 0,25%.
grupare ,°
a) indicatori avansati; c) indicatori concomitenti;
b) indicatori fncrucisati; d) indicatori int~rziati. 165. Din perspectiva marketingului, cea mai important~ component~ a micromediului
fntreprinderii o reprezint~:
·'+
158. Dintre urm~torii indicatori ai conjuncturii pietei, cel care evidentiaz~ tendinta de a) clientii; c) actionarii;
ansamblu a conjuncturii, reprezent~nd o sintez~ a tuturor factorilor de influent~ b) salariatii; d) furnizorii de m~rfuri.
economic~, este:
c) consumul; 166. Ansamblul elementelor care se refer~ la populatia situat~ ~n aria de activitate a
a) productia industrial~; ~ntreprinderii constituie: '
.•..
b) investitiile fixe de capital; d) produsul national brut. a) mediul economic; c) mediul institutional;
b) mediul cultural; d) mediul demografic.
159. Cota relativ~ de piat~ a unei firme aflate ~n pozitia de lider:
a) demonstreaz~ existenta unei rate pozitive de crestere a pietei; 167. Care dintre urm~toarele forme ale relatiilor de piat~ nu reprezint~ relatii de
b) se ~ncadreaz~ ~n intervalul (0- 1); v~nzare-cump~rare:
c) tin de s~ se apropie de 1; a) livr~rile de m~rfuri; c) donatiile de bunuri;
b) prestatiile de servicii; d) contract~rile de materii prime.
d) este ~ntotdeauna supraunitar~.
·'
168. Relatia dintre dou~ mntreprinderi produc~toare de pantofi b~rb~testi reprezint~:
160. Un produs av~nd o cot~ relativa de piat~ de 0,78, comercializat pe o piat~ a c~rei
rat~ de crestere este de 4,85 %, se ~ncadreaz~, din punctul de vedere al aplic~rii a) concurent~ direct~; c) concurent~ lateral;
metodei B.C.G. in categoria: b) concurent~ indirect~; d) concurent~ neloial~.
a) dileme; c) vaci de muls;
b) vedete; d) pietre de moar~. 169. Cele trei conditii ce se cer fntrunite de o piat~ cu concurent~ perfect sunt:
a) atomicitatea, fluiditatea, transparenta perfect~;
161. Piata potential~ este alc~tuit~ din: b) rigiditatea, atomicitatea, opacitatea;
a) piata actual~ plus nonconsumatorii absoluti; c) fluiditatea, dinamica sustinut~, rigurozitatea;
b) piata actual~ minus nonconsumatorii absoluti;
c) piata actual plus nonconsumatorii potentiali;
d) piata actual~ minus nonconsumatorii potentiali. ..
d) atomicitatea, opacitatea, dinamica sustinut~.

·, 170, Concurenta este total absent~ in situatia de:

162. Concurenta dintre "Paralela 45 si "Vacanta S.A." in privinta ofertei de turism de a) concurent~ imperfect~; c) monopson;
sejur in Turcia se ~ncadreaz~ in nivelul de concurent~: b) concurent~ pur~; d) monopol bilateral.
a) afectare bugetar~;
b) inter-produs;
c) intra-produs;
d) inter-marc~.
·'
171. Identificati gruparea care contine numai practici de concurent~ neloial~:
a) concurent parazitar~, concurent~ imperfect~, concurent ilicit~;

28 29
..
 MARKETING - Teste gild Bazele marketingului

b) denigrarea concurentilor, concurent parazitar~, concurent ilicit~;

c) concurent~ parazitar~, concurent~ imperfect~, denigrarea concurentilor; 178. Dup~ criteriul leg~turii temporale ~ntre fenomenele din cadrul pietei si indicatorii
d) concurent~ ilicit~, concurent~ monopolist~, concurent~ pur~. care le ilustreaz~, acestia din urm pot fi grupati ~n:
•
172. Capacitatea pietei nu poate fi exprimat~ prin internediul unuia dintre indicatorii
a) indicatori de volum, indicatori de structur~, indicatori conjuncturali;
b) indicatori avansati, indicatori concomitenti, indicatori int~rziati;
de mai jos: c) indicatori dinamici, indicatori int~rziati, indicatori de structur~;
a) volumul ofertei; c) volumul cererii; d) indicatori temporali, indicatori avansati, indicatori ~nt~rziati.
b) aria teritorial~ a pietei; d) cota de piat~.
179. in r~ndul indicatorilor avansati de studiere a conjuncturii economice (indicatori
173. Calea extensiv~ de dezvoltare a pietei intreprinderii presupune: ce desemneaz~ leg~turile temporale ~ntre fenomenele economice din cadrul pietei si
a) atragerea de noi cump~r~tori pentru produsele intreprinderii numai din r~ndul modul acestora de exprimare) se cuprind:
nonconsumatorilor relativi; a) produsul national brut, indicele productiei industriale, rata somajului;
b) atragerea de noi cump~r~tori pentru produsele ~ntreprinderii, fie din r~ndul b) gradul de utilizare a capacit~tilor productive, rata inflatiei, nivelul dob~nzii;
nonconsumatorilor relativi, fie din r~ndul clientilor unor ~ntreprinderi concurente; c) cursul de schimb, indicele productiei industriale, v~nz~rile marilor magazine;
c) cresterea cump~r~turilor medii efectuate de o unitate de consum (individ, familie d) ritmul constructiilor, angaj~rile ~n industria prelucr~toare, comenzile si contractele
intreprindere); ' pentru obiective ce necesit~ investitii fixe de capital.
d) atragerea de noi cump~r~tori pentru produsele mntreprinderii, fie din r~ndul ·+
nonconsumatorilor relativi, fie din r~ndul clientilor unor ~ntreprinderi concurente, 180. In analiza mediului intern al unei intreprinderi, capacitatea comercial~ a acesteia
precum si cresterea cump~r~turilor medii efectuate de o unitate de consum. poate fi comensurat~ prin utilizarea a zece factori. Printre acestia nu se num~r~:
a) reputatia ~ntreprinderii; c) economiile de scar~;
174. Produsul "X, realizat de ~ntreprinderea "Z, era consumat ~n perioada T, de 5 b) calitatea produselor; d) eficienta inovatiei.
milioane de persoane, ~nregistr~ndu-se un consum mediu pe persoan~ de. 12 kg $i se
estimeaz~ c~ va fi consumat in perioada T, de 6 milioane de persoane, inregistrandu-se
un consum mediu pe persoan~ de 15 kg. S~ se determine ponderea celor trei c~i de
·+
181. Care din urm~toarele afirmatii nu reprezint~ o caracteristic~ sau o tendirit~ a
mediului cultural?
dezvoltare (extensiv~, intensiv~ si mixt~), in aceast~ ordine, ale pietei produsului Y",
realizat de ~ntreprinderea "z: a) valorile culturale fundamentale rezistii in timp;
a) 40%, 50%, 10%; c) 30% 60%. 10%: b) exist~ o periodicitate a modific~rilor sistemului de valori al unei societ~ti;
b) 30%, 30%, 40%; d) 25%, 60%, 15%. c) fiecare cultur~ este compus~ din culturi secundare;
·'+ d) valorile culturale secundare se transform~ ~n timp.
175. Dezvoltarea intensiv~ a pietei inc~lt~mintei sport ~n Rom~nia nu poate fi realizat
pr: 182. Cercetarea mediului extern de marketing semnific~:
a) sporirea num~rului cump~r~torilor; a) un proces de cunoastere a factorilor externi de influent~ a activit~tii ~ntreprinderii $i
b) cresterea gradului individual de fnzestrare;
c) cresterea m~rimii medii a unei cump~r~turi; a evolutiei lor;
d) accelerarea frecventei de cump~rare. b) o important~ tehnic~ promotional~;
c) un sistem de citire a codurilor produselor;
176. Unul dintre tipurile urm~toare de factori nu apartine grup~rii factorilor d) o component~ a strategiei de marketing.
conjuncturii pietei fn functie de intensitatea si actiunea lor ~n timp:
a) factori ~nt~mpl~tori; c) factori sezonieri; 183. Pentru o mntreprindere care sesizeaz~ o modificare de mediu ce va conduce la
b) factori naturali; d) factori cu actiune ciclic~. sporirea puterii concurentilor este recomandabil:
a) s~ ias de pe piat~;

conjuncturii pietei nu se include: '

·-
177. fn r~ndul indicatorilor activit~tii monetar-financiare folositi in analiza
'
b) s preg~teasc~ un plan pentru contracararea sau minimizarea amenint~rii;
c) s~ lanseze un nou produs;
a) nivelul dob~nzii; c) evolutia cursului de schimb; d) s~ reduc~ pretul.
b) situatia rezervelor valutare; d) pretul combustibilului.

30 31
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

184. In cazul ~n care rata inflatiei creste, o ~ntreprindere: c) durata de viat a produselor;
a) va fi afectat~ de cresterea cererii interne; d) volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in vederea satisfacerii
b)
c)
va deveni mult mai puternic~ pe pietele externe;
va trebui s~ reduc~ preturile; r
t
diferitelor trebuinte.

d) va fi afectat~ de cresterea dob~nzilor.
185. Dezvoltarea Internetului constituie o amenintare ~n afaceri pentru:
a) organizatiile care doresc s~ comunice direct cu clientii lor;
b) tranzactiile care au drept baz de decontare c~rtile de credit;
c) presa economic~ si serviciile postale;
d) actualii furnizori de informatii (~n diferite moduri).
186. Cererea poate fi considerat~ elastic~ ~n raport de pret atunci c~nd:
a) orice schimbare a nivelului pretului este urmat~ de o schimbare in cantitatea cerut~
fr~ a afecta incas~rile totale;
b) schimb~rile de pret nu au efect asupra cererii totale pentru bunul sau serviciul
respectiv;
c) cresterea pretului cu 10 % duce la o sc~dere a volumului cererii cu 2 %;
d) cresterea procentual~ a nivelului pretului duce la o scdere cu un procent mai mare
a nivelului cererii.
187. Mediul institutional:
a) cuprinde ansamblul agentilor economici care actioneaz~ in cadrul pietei;
b) se refer~ la institutiile administrative cu atributii ~n domeniul pietei;
c) este constituit din ansamblul reglement~rilor de natur~ juridic~, prin care este
vizat~, direct sau indirect, activitatea de piat~ a intreprinderii;
d) reflect~ structurile societ~tii, clasele sociale.
188. In
functie de modul in care evolueaz~ ~in timp cererea de m~rfuri poate fi:
a) constant, descresc~nd~, cresc~nd~; c) ferm~, constant~, spontan~;
b) satisf~cut~, nesatisf~cut~; d) curent~, periodic~, rar~ (ocazional~).
•
189. Dintre elementele de mai jos care influenteaz~ dinamica pietei, nu se inscriu in
categoria celor de ordin social-cultural cele referitoare la:
a) principalele reglement~ri ale puterii publice privind activitatea comercialii;
b) valorile morale si sociale;
c) modul si stilul de viat~;
d) repartizarea populatiei pe nivele de instruire.
, a) descrie, ~n general, o alur~ cresc~toare, de la st~nga la dreapta;
190, Consumul se structureaz~ fn consum intermediar si consum final av~ndu-se fn
vedere:
a) locul acestuia in asigurarea evolutiei societtii;
b) tipul produselor implicate in procesul s~u de realizare;
i 191. Structurarea cererii de m~rfuri in cerere ferm~ si cerere spontan~ are drept
I criteriu:
!
;
a) modul de manifestare ~n timp a cererii de m~rfuri;
b) modul ~n care cererea se formuleaz~ $i se manifest~ asupra produselor;
c) gradul in care m~rfurile particip~ la satisfacerea trebuintelor;
d) gradul de elasticitate a cererii.
192. Potrivit legilor formulate de statisticianul german Ernst Engel, ~n ceea ce priveste
elasticitatea consumului in raport de evolutia veniturilor populatiei, au un coeficient de
elasticitate subunitar cheltuielile:
a) cu hrana si echipamentul casnic;
b) destinate dot~rii cu bunuri de uz fndelungat;
c) realiz~rii unor servicii de intretinere a s~n~t~tii;
d) pentru turism.
193. Care dintre urm~toarele afirmatii referitoare la oferta de m~rfuri nu este
adev~rat~?
a) constituie un element de baz~ al cresterii economice;
b) reprezint~ o categorie corelativ~ a pietei;
c) reflect~ form~ social~ pe care o imbrac~ produsele destinate schimbului prin
intermediul relatiilor de piat;
d) asigur~ in mod direct recuperarea si absorbtia fortei de munc~.
194. In care dintre grup~rile de mai jos, viz~nd componente ale mediului extern al
fntreprinderii, se ~nscriu cel mai deplin mediile de informare in mas~?
a) macromediu - mediul natural; c) macromediu - mediu institutional;
b) micromediu - prestatorii de servicii; d) micromediu - organismele publice.
195. Dac~ veniturile totale ale unei ~ntreprinderi cresc, atunci c~nd pretul produselor
sale este red us de la l 5.000 lei la l 0.000 lei, cererea pentru aceste produse este:
a) elastic~; c) unitar elastic~;
b) inelastic~; d) nu poate fi determinat~ f~r~ a examina curba cererii,
196. Curba cererii:
b) este format~ prin transpunerea punctelor din cadrul unui grafic de aprovizionare;
c) arat~ ce cantit~ti vor fi cerute de cump~r~torii potentiali la diferite niveluri de
preturi posibile;
d) reflect~ cum cresc veniturile totale pe m~sur~ ce scad preturile.

32 33
 MARKETING - Teste gril~ Bazele marketingului

197. Care dintre urm~toarele produse va avea cea mai inelastic~ cerere pentru
majoritatea cump~r~torilor potentiali:
a) un calculator personal; c) un kilogram de p~ine;
b) o c~l~torie de vacant~ in Spania; d) un hamburger Big Mac.
198. Care dintre urm~toarele afirmatii despre interactiunea cererii si ofertei este real~?
a) cererea este unica determinant~ a pretului;
b) se spune co piat~ se afl fn echilibru atunci c~nd elasticitatea cererii este egal cu
elasticitatea ofertei;
c) interactiunea ofertei si a cererii determin~ m~rimea pietei si pretul pietei;
d) pentru ca o piat~ s~ fie fn echilibru, pretul si cantitatea pe care cump~r~torii doresc
s~ o accepte trebuie s~ fie mai mari dec~t pretul si cantitatea pe care ofertantii doresc
s~ o prezinte.
199. Care dintre afirmatiile de mai jos este specific~ mediului instabil:
a) ~n perioada actual~, ~ntreprinderile se confrunt~ pe piata rom~neasc cu un mediu
instabil;
b) perioadele c~nd evolutia fenomenelor este lent~ sj usor previzibil~;
c) prezint~ frecvente schimbri fn majoritatea componentelor sale, impun~nd
cresterea capacit~tii de adaptare a ~ntreprinderii;
d) este un mediu relativ ostil ~ntreprinderii creia ~i pune probleme de supravietuire.
204. Cota relativ~ de piat~ a ~ntreprinderii:
a) se calculeaz~ prin raportarea propriei sale cote de piat~ la cea a celui mai important
concurent;
b) exprim~ ponderea ce ~i revine acesteia ~n piata produsului sau a grupei de produse
din care face parte;
c) este un indicator de exprimare a structurii pietei;
d) se calculeaz~ prin raportarea volumului de v~nz~ri al intreprinderii la v~nz~rile
totale ale produsului pe piata respectiv~.
'·
205. Dintre urm~toarele afirmatii referitoare la capacitatea potential~ a pietei nu este
real~ cea potrivit c~reia:
a) exprim~ volumul maxim al v~nz~rilor pe care le-ar putea realiza o ~ntreprindere
fntr-un timp determinat;
b) acoper~ sfera pietei reale (efective), precum si nonconsumatorii relativi;
c) principalii indicatori de evaluare a acesteia sunt potentialul de absorbtie al pietei,
potentialul de export, efectivul si structura nonconsumatorilor relativi;
d) depinde de num~rul cump~r~torilor / utilizatorilor actuali ai produselor/serviciilor
oferite, de m~rimea medie a unei cump~r~ri si de frecventa de cump~rare.
206. Dintre afirmatiile de mai jos referitoare la modelul lui D. L. Huff, nu este real~
cea potrivit c~reia:
a) nu are fn vedere suprafata comercial~ a centrului de atractie si timpul necesar

a) macromediul ~ntreprinderii;
·-
200. [n cadrul mediului extern al ~ntreprinderii, agentiile de publicitate fac parte din:
c) organismele publice;
deplas~rii p~n~ la acesta;
b) constituie o metod~ probabilistic~ de cercetare a fenomenului gravitatiei
b) categoria prestatorilor de servicii; d) mediul institutional. comerciale;
c) se axeaz mai mult pe consumator dec~t pe centrele comerciale;
201. Cresterea riscului de tar~ reflect~, ~n mod special, ~nr~ut~tirea mediului: d) nu ia in calcul num~rul de locuitori ai orasului centru de atractie si distanta p~n~ la
a) economic si demografic; c) politic si economic; acesta.
b) demografic si tehnologic; d) tehnologic si natural.
207. Printre componentele micromediului ~ntreprinderii se num~r~:
202. Mediul extern va influenta actiunile de marketing ale ~ntreprinderii prin a) echipamentele industriale; c) furnizorii de fort~ de munc~;
urm~toarele tipuri de comportamente: e b) structura pe grupe de v~rst~ a clientilor; d) resursele naturale utilizate.
a) comportamentul cump~r~torilor si comportamentul distribuitorilor; ·'+
b) comportamentul comerciantilor; comportamentul si pozitia concurentei; 208. Exploatarea comercial~ a s~rb~torii Cr~ciunului este expresia influentei
c) comportamentul cump~r~torilor si comportamentul guverna-mental;
componentei macromediului;
d) toate variantele de la punctul a, b, c.
.
% a) mediul demografc; c) mediul cultural;
203. Prestatorii de servicii -- component~ major~ a micromediului extern al b) mediul natural; d) mediul institutional.
ntreprinderii -- nu se refer~ la:
a) transportatori, depanatori, prestatori de service; 209. Teatrele si cinematografele existente fntr-o localitate urban~ se g~sesc fn relatii
b) unit~ti bancare, unit~ti de asigurare, prestatori de service; de:
c) furnizori de fort de munc~, unit~ti de inv~t~m~nt, oficii de distribuire a fortei de a) concurent~ neloial~; c) concurent~ direct~;
munc, persoane fizice; d) concurent~ indirect~.
d) unit~ti bancare si de asigur~ri, transportatori. b) concurent~ implicit~;

-+
35
34
 MARKETING - Teste grild
Bazele marketingului
210. Cump~r~torii unui produs la un moment dat formeaz~:
a) piata potential~ a produsului; c) piata efectiv~ a produsului; 218. Participarea mntreprinderii la programele ecologice dezvoltate la nivelul pietei pe
b) conjunctura pietei produsului; d) cota de piat~ a ~ntreprinderii. care isi desf~soar~ activitatea este expresia componentei macromediului;
a) mediul social; c) mediul natural;
·+
211. Exprimarea capacit~tii efective a pietei unui produs poate fi f~cut~ prin
intermediul:
b) mediul cultural; d) mediul institutional.

a) volumului ofertei produsului respectiv; 219. Denigrarea concurentilor intreprinderii reprezint~;

b) volumului tranzactiilor la nivelul pietei; a) o form~ de concurent~ monopolist~; c) o modalitate de promovare a produsului;
c) volumului cererii pentru produs; b) o form~ de concurent~ neloial~; d) o politic~ de comunicare a ~ntreprinderii,
d) v~nz~rilor principalilor competitori de pe piat~. ·'+

•• 220. Num~rul total al consumatorilor care ar putea cump~ra un produs la un moment

dat formeaz:
212. Piata produselor lactate a crescut in 2000 cu 10% in timp ce v~nz~rile unei
intreprinderi produc~toare au crescut, in acelasi an, cu 12%. Cota de piat~ a acestei a) piata real~ a produsului; c) piata potential~ a produsului;
intreprinderi, la finalul anului 2000: ' b) conjunctura pietei produsului; d) cota relativ de piat~ a mntreprinderii.
a) a sc~zut;
b) s-a mentinut;
c) a crescut;
d) nu s-a modificat in mod semnificativ.
•
221. Exprimarea dimensiunii pietei potentiale a unui produs poate fi f~cut~ prin
intermediul:
·'·
213. Care este num~rul segmentelor de piat~ rezultat in ura segment~rii pe baza a) volumului ofertei produsului respectiv;
criteriilor 'sex', nivel de instruire' (studii primare, medii si superioare) si "v~rsti" b) volumului cererii pentru produs;
(p~n~ la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)? c) volumului tranzactiilor la nivelul pietei;
a) 26; b) 24; c) 22; ) 23. d) v~nz~rilor principalilor competitori de pe piat~.

214. Fenomenul de migratie a cererii la nivelul unei piete poart~ denumirea de: 222. Cota de piaf~ reprezint~:
a) dinamic~ a pietei; . c) cerere selectiv~; a) ponderea neprocentual~ a v~nz~rilor ~ntreprinderii in v~nz~rile totale la nivelul
b) gravitatie comercial~; d) concentrare a cererii. pietei;
b) ponderea procentual a v~nz~rilor ~ntreprinderii in v~nz~rile principalului s~u
·-'
215. [n 2000, piata b~uturilor r~coritoare a crescut cu 2 %. In acelasi an au crescut at~t concurent;
nun~rul consumatorilor cat si consumul mediu de buturi r~coritoare pe cap de c) un indicator al capacit~tii pietei;
locuitor. In aceste conditii, dezvoltarea pietei b~uturilor r~coritoare s-a realizat pe cale: d) expresia volumului tranzactiilor de piat al ~ntreprinderii.
a) extensiv~;
b) at~t extensiv~ c~t si intensiv~; 223. Activit~tile de lobby desf~surate de ~ntreprindere sunt expresia componentei
c) intensiv~; macromediului:
d) nu este vorba despre o dezvoltare real a pietei. a) mediul social; c) mediul politic;
b) mediul economic; d) mediul institutional.
216. Cota de piat~ a ~ntreprinderii X era, in 2000, de 18 % iar a principalului concurent
existent pe piat de 30 %. Care a fost cota relativ~ de piat~ a ~ntreprinderii X in acel 224. Una dintre formele de manifestare a concurentei neloiale o reprezint~:
an? a) concurenta imperfect~; c) practicarea preturilor de penetrare;
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60; d) 0, 75. b) concurenta ilicit~; d) publicitatea comparativ.
,♦

217. S~ se determine cota relativ~ de piat~ a liderului, tiind faptul c~ valoarea acestui 225. V~nz~rile ~ntreprinderii Y erau, in 2000, de 40 miliarde lei in timp ce v~nz~rile
indicator la nivelul concurentului ce ocup~ pozitia secund~ pe piat~ este 0,8. concurentului aflat pe pozitia secund~ s-au ridicat la valoarea de 34,5 miliarde lei.
a) 1,00; b) 1,25; Care a fost cota relativ~ de piat~ a ~ntreprinderii Y fn acel an?
c) 1,08; d) datele sunt insuficiente.
♦•♦ a) 0,86; b) 0,60; e) 1,16; d) 0,75.

36
37
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

226. Legislatia referitoare la protectia consumatorului este expresia componentei 233. Dou~ ~ntreprinderi care se adreseaz~ acelorasi nevoi prin produse diferite se afl~
macromediului: fn concurent~:
a) mediul demografic; c) mediul institutional; a) perfect~; c) imperfect~;
b) mediul economic; d) mediul social. b) direct~; d) indirect~.

227. Pentru analiza capacit~tii unei ~ntreprinderi de a concura la nivelul pietei poate fi 234. Practicarea de c~tre ~ntreprindere a unor preturi sc~zute, prin mnc~lcarea legilor
utilizat~: fiscale, reprezint~:
a) cota de piat~; c) cota relativ de piat~; a) denigrarea concurentilor; c) dumping;
b) puterea de cump~rare a consumatorilor; d) analiza mediului extern. b) concurenta parazitar~; d) concurenta ilicit~.

228. Care din urm~toarele grup~ri contine numai componente ale micromediului unei 235. Dou~ ~ntreprinderi care se adreseaz~ unor nevoi diferite prin produse diferite se
intreprinderi produc~toare de lactate? afl~ in concurent~:
a) furnizorii de materii prime; a) perfect~; b) direct~; c) imperfect~; d) indirect~.
b) structura pe ramuri a activit~tii economice;
c) cresterea fondurilor destinate cercet~rii-dezvolt~rii din industria alimentar~; 236. Existenta unui singur cump~r~tor corespunde unei situatii de:
d) traditiile culinare.
.... a) oligopol; c) monopson;
b) concurent~ oligopolist~; d) monopol.
229. Piata mondial~ a automobilelor de teren este format~ din:
a) suma pietelor interne plus piata international~ a acestor produse; 237. Rata inflatiei este un indicator al conjuncturii pietei:
b) suma pietelor interne a acestor produse; a) avansat; b) concomitent; c) ~nt~rziat; d) ciclic.
c) piata international~ a produselor respective;
d) piata produc~torilor de automobile de teren. 238. Dac~ ritmul de crestere a v~nz~rilor ~ntreprinderii este mai mic dec~t ritmul de
crestere a v~nz~rilor totale:
230. Printre indicatorii concomitenti folositi fn studierea conjuncturii economice a a) noua cot~ de piat a firmei va fi mai mare dec~t vechea cot~ de piat~;
unei piete se afl~: b) raportul noua cot~ / vechea cot~ va fi supraunitar;
a) gradul de utilizare al capacit~tilor productive; c) ritmul constructiilor; c) noua cot~ de piat~ va fi mai mic~ dec~t vechea cot de piat~;
b) nivelul dob~nzilor; d) rata inflatiei. d) informatia este insuficient~ pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele
dou~ cote de piat~ ale firmei.
231. Mediul demografic, drept component a macromediului intreprinderii, poate fi
caracterizat prin mai multi indicatori printre care se num~r~: 239. Intre cele patru grupe care contin unele componente ale micromediului
a) repartizarea teritorial~ si pe medii a populatiei, miscarea preturilor, m~rimea si intreprinderii exist~ o singur~ grupare corect~. Care este aceasta?
orientarea fondurilor destinate cercet~rii-dezvolt~rii; a) furnizorii de m~rfuri, clientii, cadrul legislativ;
b) num~rul populatiei, dimensiunea medie a unei familii, rata natalit~tii; b) furnizorii de m~rfuri, organismele publice, cadrul legislativ;
c) structura populatiei pe sexe $i pe v~rste, nivelul veniturilor b~nesti, nivelul c) prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural;
concurentei; d) prestatorii de servicii, concurentii, organismele publice.
d) sistemul de valori, num~rul populatiei, structura populatiei pe v~rste.
240, Cererea pentru un anumit produs este, ~n general:
232. In r~ndul componentelor mediului tehnologic se ~nscriu: a) mai mare dec~t cump~rarea; c) partea insolvabil~ a nevoii de consum;
a) gradul de implicare a statului in economie; b) mai mic~ dec~t nevoia de consum; d) partea solvabil~ a ofertei.
b) gradul de ocupare a fortei de munc~;
c) nivelul concurentei; 241. Elasticitatea incrucisat~ a cererii fn functie de pret la produsele substituibile in
d) reglement~rile viz~nd eliminarea tehnologiilor poluante. consum este:
a) subunitar~; b) pozitiv~; c) supraunitar~; d) negativ~.
+
38 39
 Bazele marketingului
MARKETING - Teste grild
250. Clasificarea pietei ~n categoriile piata international~ si piata multinational~ este
242. Piata produselor care satisfac nevoi secundare: rezultatu! utiliz~rii criteriului:
a) este relativ rigid~; c) are un coeficient de elasticitate subunitar; a) intensitatea concurentei; c) aria pietei;
b) este larg~; d) este elastic~. b) natura pietei; d) structura pietei.

243. Piata produselor care satisfac nevoi primare: 251. Pietele constructiilor si a mobilei se g~sesc ~n raporturi de:
a) este elastic~; c) are un coeficient de elasticitate supraunitar; a) asociere; b) concurent~; c) diferentiere; d) indiferent.
b) este concentrat~; d) este rigid~.
252. Modul de utilizare a resurselor naturale reprezint~ un factor de influent a
conjuncturii pietei:
244. Elasticitatea ~incrucisat~ a cererii fn functie de pret la produsele asociate in a) cu actiune temporar~; c) cu caracter accidental;
consum este: b) cu actiune de durat~; d) cu impact sezonier.
a) subunitar~; b) pozitiv~; c) supraunitar~; d) negativ~. ·;
253. Relatiile de piat~ ale unei intreprinderi care acoper~ piata marilor centre urbane
245. Rata somajului este un indicator al conjuncturii pietei: ale t~rii pot fi caracterizate ca fiind:
a) avansat; b) concomitent; c) int~rziat; d) ciclic. a) dispersate dimensional; c) dispersate spatial;
b) concentrate dimensional; d) ocazionale.
246. Dac~ ritmul de crestere a v~nz~rilor ~ntreprinderii este mai mare dec~t ritmul de
crestere a v~nz~rilor totale: 254. O agentie de turism international se afl ~n relatii de concurent~ direct~ cu:
a) noua cot~ de piat~ a ~ntreprinderii va fi mai mic~ dec~t vechea cot de piat~; a) o firm~ de transporturi internationale; c) un club de cicloturism;
b) vechea cot~ de piat~ va fi mai mic~ dec~t noua cot~ de piat~; b) agentiile companiilor de transport aerian; d) o agentie de turism intern.
c) raportul noua cot~ / vechea cot va fi subunitar;
255. Oferirea unor produse relativ similare de c~tre un num~r limitat de produc~tori
d) informatia este insuficient~ pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele
existenti la nivelul unei piete este expresia:
dou cote de piat ale ~ntreprinderii. a) concurentei pure; c) concurentei perfecte;
b) concurentei neloiale; d) concurentei monopoliste.
247. Intre cele patru grupe de mai jos care contin componente ale macromediului
~ntreprinderii exist~ o singur~ grupare corect~. Care este aceea? ·'·
256. Lansarea unor informatii false referitoare la produsele principalului competitor al
a) mediul demografic, mediul economic, furnizorii de fort de munc~; ~ntreprinderii este o form~ de:
b) organismele pub lice, mediul tehnologic, mediul politic; a) concurent imperfect~; c) denigrare a concurentilor;
c) mediul economic, mediul politic, mediul cultural; b) promovare a v~nz~rilor; d) concurent~ ilicit~.
d) organismele publice, mediul economic, mediul institutional.
257. Nonconsumatorii absoluti reprezint categoria publicului:
a) care nu cump~r~ temporar produsele intreprinderii;
248. O expresie a mediului demografic ~n care ~si desf~soar~ activitatea fntreprinderea b) care nu vor achizitiona sau utiliza ~n prezent sau ~n viitor produsul;
este: c) care continu~ s~ cumpere produsul mn ciuda calit~tilor slabe ale acestuia;
a) ponderea populatiei ocupate ~n economie; d) care a incercat produsul dar este nemultumit de performantele acestuia,
b) dimensiunea produsului intern brut;
c) structura pe grupe de v~rst~ a clientilor potential;
·'·
258. Din punct de vedere al obiectului lor, relatiile de piat~ includ:
d) legislatia privind concurenta. a) tratativele comerciale; c) concurenta ~ntre ~ntreprinderi;
b) distributia comercial~; d) normele de reglementare.
249, Una dintre caracteristicile relatiilor de piat~ ale ~ntreprinderii o constituie: 259. Transparenta unei piete cu concurent perfect se refer la:
a) controlul total al tntreprinderii asupra acestora; a) num~rul mare al competitorilor prezenti pe piat~;
b) natura preponderent ocazional~ a acestora; b) reglementarea strict a pietei;
c) caracterul lor bilateral; c) accesul nerestrictionat la nivelul pietei;
d) concentrarea sortimental~ a acestora. d) accesul nelimitat la toate informatiile referitoare la piat~.

41
40
 MARKETING - Teste gild

260. Crearea unei confuzii ~ntre marca produselor fntreprinderii si marca unui
competitor reputat la nivelul pietei este:
I
f
Bazele marketingului

269. S~ se aleag~ alternativele corecte care fac parte din cadrul strategiei de piat~ a
unei ~ntreprinderi care dispune de un potential material, uman si financiar ridicat $i
a) o form de concurent~ imperfect~; i actioneaz~ pe o piat~ cu urm~toarele caracteristici:
b) o modalitate de realizate a publicit~tii comparative; • Piata prezint~ un nivel ridicat al exigentelor consumatorilor, este puternic
c) o form~ de concurent~ parazitar~; segmentat~ (50 de segmente) $i se estimeaz~ o crestere, in urm~torul an, a
d) o form~ de concurent~ ilicit~. volumului ei cu 5%.
• Intreprinderea ocup~ pozitia de lider, realizand produse (12 tipuri) care se
261. Nonconsumator~i relativi reprezint~ categoria publicului format~ din: adreseaz numai segmentelor cu venituri ridicate.
a) persoane fidele produselor ~ntreprinderii; • Volumul v~nz~rilor ~ntreprinderii se estimeaz~ c va spori, ~n urm~torul an, cu 5%.
b) clienti potentiali care nu au ~ncercat ~nc~ produsul; a) strategie ofensiv~ de crestere a cotei de piaf, strategie nediferentiat~, strategia exigentelor
c) clienti efectivi neinformati despre existenta produsului; ridicate;
d) persoane care nu vor achizitiona sau utiliza produsu ~n viitor. b) strategie defensiv~ de mentinere a cotei de piat~, strategie nediferentiat~, strategia
exigentelor medii;
·'-
262. Clasificarea pietei in categoriile piata bunurilor materiale si piata serviciilor este c) strategie defensiv~ de mentinere a cotei de piat~, strategie concentrat~, strategia
rezultatul utiliz~rii criteriului: exigentelor ridicate;
a) aria pietei; c) structura pietei; d) strategie ofensiv~ de crestere a cotei de piat~, strategie concentrat~, strategia exigentelor
b) localizarea pietei; d) concentrarea pietei. ridicate.

263. Inovatiile de ordin tehnic reprezint~ un factor de influent a conjuncturii pietei: 270. C~nd o ~ntreprindere decide s~ se adreseze unui num~r de 3 segmente din cele 10
a) cu actiune ciclic~; c) cu actiune permanent~; identificate pe o piat~, ea adopt~:
b) cu caracter accidental; d) cu actiune de durat~. a) o strategie diferentiat~; c) o strategie concentrat~;
b) strategia restr~ngerii; d) marketingul segmentat.
264. Conventiile internationale referitoare la exploatarea resurselor naturale sunt o
expresie a componentei macromediului: 271. Creatorul conceptului de marketing-mix este:
a) mediul natural; c) mediul institutional; a) Neil H.Borden; c) William J. Stanton;
b) mediul tehnologic;
,.
d) mediul geografic.
b) Philip Kotler; d) Rom Markin .
265. Cump~r~torii unui produs sau utilizatorii unui serviciu, la un moment det,
formeaz~:
a) piata potential~ a produsului; c) conjunctura pietei produsului; de marketing ?
'
272. Care din urm~toarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului

b) piata efectiv a produsului; d) piata relativ~ a produsului. a) politica de investitii; c) politica de pret;
b) politica de personal; d) politica de dezvoltare.
266. Conflictele militare reprezint~ un factor de influent~ a conjuncturii pietei:
a) cu actiune ciclic; c) cu impact sezonier; 273. Diferentierea ofertei proprii a intreprinderii de cea a concurentilor poate fi
b) cu actiune de durat~; d) cu caracter accidental. realizat~ prin intermediul:
a) produsului, managementului, concurentei;
267. Strategia cresterii cotei de piat~ a intreprinderii este sinonim~ cu: b) imaginii, clientilor, preturilor;
a) strategia cresterii; c) strategia adaptiv~; c) serviciilor, furnizorilor, comunicatiei;
b) strategia activ~; d) strategia ofensiv. d) produsului, servicilor, personalului.

268. Strategia concentrat reprezint~ o variant~ a strategiei de piat~ pe care o poate 274. Care dintre variantele de mai jos evidentiaz~ cel mai bine principalele mijloace la
adopta o ~ntreprindere tin~nd cont de pozitia sa fat~ de: care poate apela un ~ntreprinz~tor pentru atingerea obiectivelor strategice ?
a) schimb~rile pietei; c) structura pietei;
b) dinamica pietei; d) nivelul competitiei. a) furnizorii, produsul, pretul, cump~r~torii;
b) clientii, consumatorii, furnizorii, intermediarii;

42 43
 MARKETING - Teste gril~ Bazele marketingului

c) produsul, pretul, distributia, promovarea; 281. O variant~ a strategiei de piat~ a intreprinderii ~n raport cu dinamica pietei este:
d) publicitatea, relatiile publice, promovarea v~nzrilor, promovarea direct. a) strategia exigentei ridicate; c) strategia mentinerii volumului de activitate;
·¢ b) strategia ofensiv~; d) strategia adaptivii.
275. Politicii de marketing fi sunt specifice, in modul cel mai cuprinz~tor:
a) valorificarea maxim~ a oportunit~tilor zilnice, dezvoltarea productiei, cresterea 282. Conceptul de "marketing mix" include elemente specifice referitoare la;
productivit~tii; a) produs, personal, promovare, distributie; c) produs, pret, personal, distributie;
b) orientarea spre cumpiiriitori, concentrarea spre atingerea unor obiective strategice, b) produs, pret, promovare, distributie; d) produs, pret, promovare, personal.
integrarea eforturilor de marketing;
c) focalizarea pe produs, productivitatea, motivarea angajatilor; 283. O variant~ a strategiei de piat~ a mntreprinderii ~n raport cu structura pietei este:
d) analiza mediului concurential, mijloacele tactice, motivarea angajatilor, dezvoltarea a) strategia exigentei medii; c) strategia nediferentiat~;
productiei, cresterea productivit~tii. b) strategia focalizat~; d) strategia adaptiv~.
·'·
276. Strategiile competitive ale diferentierii au ca element specific faptul c~: 284. Strategia de piat~ recomandat unei ~ntreprinderi lider la nivelul pietei, prezent~
a) urm~resc diferentierea preturilor pe categorii de consumatori; pe o piat~ ~n crestere si av~nd un grad de competitivitate ridicat este:
b) consider~ pretul ca fiind elementul esential de diferentiere fat~ de concurent~; a) strategia concentrat~; c) strategia cresterii volumului de activitate;
c) urm~resc diferentierea fat~ de concurent prin caracteristici ale produsului, b) strategia adaptiv~; d) strategia de rezerv.
distributiei sau promov~rii;
d) urm~resc s~ se diferentieze de concurent prin cresterea cotei de piat~. 285. O variant~ a strategiei de piat~ a ~ntreprinderii ~n raport cu schimb~rile pietei este:
a) strategia exigentei ridicate; c) strategia pasiv~;

a)
·-
277. Nu este real afirmatia potrivit creia tacticile de marketing:
se refer la activit~tile de zi cu zi pentru implementarea strategiilor;
b) strategia ofensiv~; d) strategia cresterii volumului de activitate.

b)
c)
impun subordonarea strategiilor de marketing; . . .
constituie modalit~tile de punere ~n aplicare a strategiei de marketing; este:
·-
286. O variant~ a strategiei de piat a ~ntreprinderii fn raport cu nivelul competitiei

d) implic~ actiuni practice de punere ~n valoare a potentialului ~ntreprinderii pentru a) strategia exigentei ridicate; c) strategia ofensiv~;
atingerea, pas cu pas, a obiectivelor sale strategice. b) strategia adaptiv~; d) strategia mentinerii volumului de activitate.

·+
278. Care dintre urm~toarele grup~ri nu cuprinde integral instrumente de marketing: 287. Strategia de piat recomandat~ unei ~ntreprinderi de anvergur~ medie, prezent~ pe
a) planificarea produsului, pretul, canalele de distributie, marca, promovarea; o piat~ fn crestere si cunosc~nd schimb~ri substantiale la nivelul unui an este;
b) v~nzarea personal~, publicitatea, ambalajul, etalarea, marca; a) strategia exigentei medii; c) strategia adaptiv~;
c) serviciile suplimentare v~nz~rii, distributia fizic~, pretul, merchandisingul, b) strategia mentinerii volumului de activitate; d) strategia diferentiat.
marketingul direct; . . . %
d) strategia de piat, produsul, pretul, distributia, promovarea. 288. 0 1ntreprindere care se adreseaz~ cu politici de marketing specifice fiec~rui
·'·
279. Strategia de supravietuire semnific~, de fapt: segment de piat~ adopt~ o strategie:
a) nediferentiat~; c) activ~;
a) cresterea activit~tii de piat~;
b) restr~ngerea activit~tii de piat~; b) a exigentelor ridicate; d) diferentiat.
c) mentinerea volumului activit~tii de piat~;
d) o strategie specific~ fntreprinderilor f~r~ potential de crestere. 289. Strategia activ~ reprezint una din pozitiile fntreprinderii fat de:
•
280. Strategia de asteptare nu semnific~ faptul c~: .
a) structura pietei;
b) schimb~rile pietei;
c) dinamica pietei;
d) exigentele pietei.
a) ~ntreprinderea urm~reste s~ tin~ pasul cu schimb~rile pietei;
b) este o strategie pasiv~;
c) este specific~ ~ntreprinderilor cu potentialul redus; 290. Nucleul politicii de marketing ii constituie:
. ..
d) este o form~ de comportament a ~ntreprinderii fat~ de schimb~rile pietei. a) politica de prod us; c) tactica de marketing;

• b) mixul de marketing; d) strategia de piat~.

••
44 45
 MARKETING - Teste grili Bazele marketingului

291. Liniile definitorii ale atitudinii si conduitei fntreprinderii in vederea atingerii 300. Formularea strategic~ de piat~ reprezint~ punctul central al:
anumitor obiective reprezint~: a) cercet~rii de marketing; c) program~rii de marketing;
a) politiea de marketing; c) strategia de marketing; b) mixului de marketing; d) previziunilor de marketing.
b) tactica de marketing; d) programul de marketing.
301. Sfera de produse si de piete (actuale sau noi) spre care mntreprinderea se
292. Actiunile practice prin care ~ntreprinderea ~si pune fn valoare potentialul fn angajeaz~ s-si concentreze eforturile reprezint~ o component~ a:
concordant cu cerintele pietei pentru atingerea obiectivelor strategice reprezint~: a) tacticii de marketing; c) mixului de marketing;
a) strategia de marketing; c) tactica de marketing; b) politicii de produs; d) strategiei de piat~.
b) politica de marketing; d) strategia de piat~.
302. Vectorul de crestere reprezint o component~ a:
293. Strategia de marketing si tactica de marketing foreaz~: a) mixului de marketing; c) strategiei de piat~;
a) conducerea strategic~; c) mixul de marketing; b) previziunilor de marketing; d) tacticii de marketing.
b) politica de marketing; d) pozitionarea.
303. Avantajul diferential (competitiv) reprezint~ o component~ a:
294. Strategia de remarketing este necesar~ atuni c~nd cererea este: a) mixului de marketing; c) politicii de produs;
a) absent~; b) latent~; c) ~n declin; d) negativ. b) strategiei de piat~; d) tacticii de marketing.

295. [n situatia fn care piata confectiilor de textile se caracterizeaz~ printr-un nivel 304. Sinergia ~ntreprinderii reprezint~ o component a:
ridicat de segmentare, o crestere relativ constant~ $i un ritm rapid de innoire a a) strategiei de piat~; c) tacticii de marketing;
structurii sortimentale, ea poate fi caracterizat~ drept o: b) mixului de marketing; d) segment~rii pietei.
a) piat~omogen~; c) piat~ dinamic~;
b) piat~ saturat~; d) piat~ fluctuant~. 305. Directia fn care ~ntreprinderea se dezvolt~ in corelatie cu actuala situatie a
produselor $i pietelor sale reprezint~:
296. In situatia ~n care o ~ntreprindere lanseaz pe piat~ un produs electronic de a) sfera de produse si de piete (actuale sau noi);
folosint~ menajer~ cu un fnalt grad de noutate, destinat unui segment fngust de b) vectorul de crestere;
clientel cu venituri ridicate, ea va opta pentru o strategie de piat~: c) avantajul diferential (competitiv);
a) pasiv~; b) adaptiv~; c) concentrat~; d) nediferentiat. d) sinergia ~ntreprinderii.

n
297. componentele conducerii strategice intr~: 306. In situatia fn care exist~ o cerere negativ~ trebuie utilizat~ strategia de:
a) definirea domeniului de activitate al 'intreprinderii; a) stimulare; b) conversiune; c) dezvoltare; d) ~ntretinere.
b) stabilirea indicatorilor de perfornant~ (obiectivelor) ai (ale)~ntreprinderii;
c) elaborarea ansamblului strategiilor de dezvoltare;
d) toate cele de mai sus.
307. in cazul absentei cererii trebuie utilizat strategia de:
a) conversiune; b) dezvoltare; c) stimulare; d) intretinere.
298. Din punct de vedere al naturii lor, obiectivele unei mntreprinderi pot fi de dou~
feluri: 308. Dac~ cererea este latent~ trebuie utilizat~ strategia de:
a) macroobiective si microobiective; c) permanente si periodice; a) conversiune; b) stimulare; c) dezvoltare; d) remarketing.
b) economice si sociale; d) unidimensionale si multidimensionale:
309. In situatia unei cereri ~n declin trebuie utilizat~ strategia de:
299. 0rice obiectiv al unei fntreprinderi trebuie s~ contin~ trei elemente:
a) un anumit atribut, o scal (un indicator) si o constant~ "K;
b) un anumit atribut, o scal~ (un indicator) si o sut m~rit~;
a) antimarketing;
....
b) sincromarketing; c) demarketing; d) remarketing;

c) un anumit atribut, o scal (un indicator) si o valoare procentual~; 310. In cazul unei cereri fluctuante trebuie utilizat~ strategia de:
d) un anumit atribut, o scal~ (un indicator) si un scop. a) demarketing; b) remarketing; c) sincromarketing; d) conversiune.

46
·+ ·' 47
 MARKETING - Teste gril~ Bazele marketingului

311. Dac~ cererea este complet~ trebuie utilizat~ strategia de:

a) intretinere; b) stimulare; c) dezvoltare; d) conversiune. 322. Dezvoltarea de noi variante sortimentale ale unui produs pentru a le lansa pe piat
in vederea satisfacerii anumitor segmente ale acesteia poart~ denumirea de:;
312. In cazul cererii excesive trebuie utilizat~ strategia de:
a) remarketing; b) demarketing; c) antimarketing; d) sincromarketing. a) strategia diferentierii produselor si segment~rii pietei;
b) strategia de extindere a liniei produselor;
313. In cazul fn care cererea este indezirabil trebuie utilizat~ strategia de: c) strategia de diversificare orizontal~;
a) conversiune; b) antimarketing; c) demarketing; d) sincromarketing. d) strategia de d iversificare lateral a.

314. In cazul strategiei de conversiune rolul marketingului este de: 323. Dezvoltarea de noi produse care au la baz~ tehnologii ~nrudite cu cele existente $i
a) dezvoltare a cererii; c) "demistificare a cererii; sunt destinate acelorasi segmente de piat~ poart~ denumirea de:
b) creare a cererii; d) reducere a cererii. a) strategia diversific~rii concentrice;
fn cazul strategiei de "demarketing" ·'
b) strategia diferentierii produselor si segmentarea pietei;
315. rolul marketingului este de: c) strategia de reformulare;
a) creare a cererii; c) "distrugere a cererii";
b) dezvoltare a cererii; d) reducerea cererii. d) strategia extinderii liniei produselor.

316. In cazul strategiei de sincromarketing rolul marketingului este de: 324. Atragerea de noi segmente de cump~r~tori, ad~ug~nd variante noi in linia actual
a) revitalizarea" cererii; c) regularizarea cererii; de produse poart denumirea de:
b) "demistificarea" cererii; d) reducerea cererii. a) strategia extinderii liniei produselor; c) strategia diversific~rii orizontale;
b) strategia diversific~rii concentrice; d) strategia diversific~rii laterale.
317. Imbun~t~tirea pozitiei pe pietele actuale in conditiile oferirii, Tn continuare, a
acelorasi produse poart~ denumirea de strategie de; 325. Dezvoltarea de noi produse prin utilizarea unor tehnologii diferite de cele actuale
a) dezvoltare a pietei; c) extindere a pietei; si care sunt destinate acelorasi segmente de piat poart~ denumirea de:
b) penetrare a pietei; d) extinderea liniei produselor.
•
318. Orientarea ~ntreprinderii spre g~sirea unor noi segmente de cump~r~tori care s~-i
a) strategia diversific~rii concentrice; c) strategia diversificrii orizontale;
b) strategia diversificrii laterale; d) strategia extinderii liniei produselor.
solicite produsele actuale c~rora urmeaz~ s~ le dea utilizri noi poart~ denumirea de
strategie de: 326. Realizarea de produse noi, care nu au leg~tur~ cu actualele produse, nici din
a) dezvoltare a pietei; c) extindere a pietei; punet de vedere tehnologic, nici din cel al segmentelor de piat~ c~rora le sunt destinate
b) penetrare a pietei; d) extinderea liniei produselor. poart~ denumirea de:
a) strategia diversific~rii laterale; c) strategia diversificrii orizontale;
319. [mbun~t~tirea produselor cu scopul de a spori v~nz~rile pe pietele actuale poart b) strategia diversificZrii concentrice; d) strategia extinderii liniei produselor.
denumirea de:
a) strategia de extindere a liniei produselor; c) strategia de reformulare; 327. Pentru o fntreprindere comercial~, corespondentul preocup~rilor unei
b) extindere a pietei; d) dezvoltare a pietei. intreprinderi produc~toare privind alc~tuirea gamei de produse este reprezentat de:
a) politica de produs; c) activitatea de inovatie;
320. Modific~ri ale actualelor produse si introducerea acestora pe noi piete de b) politica sortimental~; d) utilizarea fortelor de v~nzare,
desfacere poart denumirea de:
a) strategia de extindere a liniei produselor; b) extindere a pietei; 328. Din perspectiva utiliz~rii metodei Boston Consulting Group, un produs care
c) strategia de reformulare; d) strategia de extindere a pietei. reprezint~ un succes comercial va trece, pe r~nd, prin categoriile:
a) pietre de moar~ -- dileme - vaci de muls -- vedete;
321. Lansarea pe aceleasi piete a unor sortimente noi, ~mbun~t~tite, ale unui produs, b) pietre de moar~ -- vaci de muls - vedete -- dileme;
realizate pe baza unor tehnologii asemn~toare cu cele ale produsului initial poart~ c) dileme -- vedete - vaci de muls -- pietre de moar~;
denumirea de:
a) strategia de extindere a pietei; c) strategia de ~nlocuire; .
d) vaci de muls -- vedete - dileme - pietre de moar~.
,°
b) strategia de extindere a liniei produselor; d) strategia de diversificare lateral~.

48 49
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

329. In optica de marketing, produsul poate fi abordat ~n acceptiune: 337. L~rgimea gamei de produse este dat~ de:
a) integrat~; c) privind statutul s~u pe piat~; a) num~rul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
b) functional~; d) toate cele trei acceptiuni de mai sus. b) num~rul de linii de produse ce compun o anumit~ gam~ de produse;
c) gradul de apropiere al produsului de consumatorul final;
·'
330. Din r~ndul instrumentelor de asigurare a protectiei legale a produselor $si d) distanta dintre cel mai bun si cel mai slab calitativ produs al gamei.
serviciilor nu face parte:
a) brevetul de inventie; c) dreptul de autor;
'+
338. Care sunt, fn aceast~ ordine, valorile pentru lungimea, l~rgimea si profunzimea
b) licenta de export; d) mostrele gustative. gamei de produse ale unei firme ~n urm~toarea situatie: firma are trei linii de
fabricatie: costume b~rbati (10 produse), paltoane b~rbati (5 produse) si taioare femei
331. O intreprindere de panificatie ofer~ o gam~ de produse alc~tuit din trei linii: (12 produse):
p~ine (4 sortimente), biscuiti (2 sortimente), produse de patiserie (6 sortimente). Care a) 27, 3, 10, 5, 12; e) 10, 5, 12, 3, 27;
este l~rgimea gamei de produse a acestei ~ntreprinderi ? b) 3, 27, 10, 5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.
a)3; b)4; c)l2; d)4;2;6.
339. Procesul de rationalizare a functiilor unui produs sau serviciu, ~n scopul obtinerii
332. Primii adoptatori ai unui nou produs, care se disting prin mndr~zneal~ si o relativ unei utilit~ti maxime ~n conditiile unor costuri minime, se numeste:
mare independent financiar~ si social~, poart~ numele de: a) testare de acceptabilitate; c) creativitate operational~;
a) inovatori; c) majoritate timpurie; b) analiza valorii; d) logistic~.
b) acceptanti timpurii; d) nis~ de piat~.
340. Testarea de acceptabilitate a unui nou produs:
333. [ntre activit~tile grupate fin functie de continutul politicii de produs a a) este o operatiune premerg~toare lans~rii acestuia pe piat~, prin care se supune
fntreprinderii ~nt~lnim si urm~toarele componente: verific~rii consumatorilor potentiali parametrii principali ai noului produs;
a) cercetarea produsului, alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legal~ a b) este o operatiune de laborator efectuat cu ajutorul unui prototip al noului produs;
produsului; " c) este o operatiune post-lansare pe piat~ prin care se verific~ v~nz~rile;
b) cercetarea produsului, modelarea produsului, atitudinea fat~ de produsele vechi; d) este un control de specialitate al calit~tii noului produs.
c) modelarea produsului, asigurarea legal~ a produsului, stabilirea pretului de lansare;
d) alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legal~ a produsului, preg~tirea ·'·
341. Sub raportul gradului de receptivitate fat~ de noutate, primele trei grupe de
p:ete1. consumatori care accept~ noutatea sunt:
a) inovatorii, acceptantii timpurii, majoritatea timpurie;
334. Din r~ndul instrumentelor de asigurare a protectiei legale a produselor si
b) inovatorii, acceptantii timpurii, acceptantii ~nt~rziati;
serviciilor fac parte, \'ntre altele:
a) contractul de leasing, dreptul de preemtiune, marca de fabric~; c) acceptantii timpurii, acceptantii ~int~rziati, majoritatea timpurie;
d) acceptantii timpurii, majoritatea timpurie, acceptantii ~nt~rziati.
b) dreptul de autor, mostra gustativ~, marca de fabric~;
c) dreptul de autor, evictiunea, dreptul de preemtiune;
d) denumirea de origine, marca de fabric~, contractul de leasing.
•
342. Ultimele trei faze ale difuz~rii noului produs pe piat~ sunt:

•
335. Totalitatea operatiunilor prin care ~ntreprinderea productoare confer~ identitate
a) etapa de constatare, etapa de cump~nire, etapa de acceptare sau respingere;
b) etapa de ~ncercare, etapa interesului individual, etapa de cump~rare;
bunurilor pe care le creeaz~ reprezint~: c) etapa de constatare, etapa interesului individual, etapa de cump~nire;
a) modelarea produsului; c) politica de marc a ~ntreprinderii; d) etapa de cump~nire, etapa de ~ncercare, etapa de acceptare sau respingere.
b) asigurarea legal~ a produsului; d) alc~tuirea gamei de produse. ·'+
343. Difuzarea unui nou produs pe piat~ se realizeaz~ ~n mai multe faze: l.etapa de
336. Nu reprezint o component~ acorporal~ a unui produs: cump~nire; 2.etapa de acceptare sau de respingere; .etapa de ~ncercare; 4.etapa de
a) pretul; c) termenul de garantie; constatare; 5.etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape este
b) greutatea; d) instructiunile de folosint~ (utilizare). urm~toarea:

• a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)1-5-3-4-2; d)5-1-4-3-2.

50 51
 MARKETING - Teste gril Bazele marketinguli

c) v~nzarea produsului trece prin mai multe faze;

344. ln cazul strategiei de produs, pozitia ~ntreprinderii fat de dimensiunile si d) profitul difer~ fn functie de etapa din ciclul de viat~ fin care se g~seste produsul.
structura gamei de produse ofer~ posibilitatea alegerii uneia din urm~toarele
alternative strategice: 352. Profiturile generate de un produs se stabilizeaz~ si, apoi, ~ncep s~ scad~, fin etapa
a) diversificare sortimental~, stabilitate sortimental~, selectie sortimental~; de:
b) diversificare sortimental~ orizontal, diversificare sortimental~ vertical~, a) introducere; b) crestere; c) maturitate; d) declin.
diversificare sortimental~ lateral~;
c) perfectionare sortimental~, diferentiere sortimental~, selectie sortimental~; 353. In etapa introducerii produsului pe piat~, strategia de p~trundere rapid~ pe piat
d) diversificare sortimental~ lateral~, diferentiere sortimental, diversificare presupune:
sortimental~. a) o promovare sustinut~ si un pret mare; c) o promovare redus~ si un pret mare;
b) o promovare sustinut~ si un pret mic; d) o promovare redus si un pret mic.
345. Diversificarea orizontal~ a gamei de produse presupune:
a) prelungirea in "amonte" sau "aval" a unei linii de prod use; 354. Care dintre urm~toarele modalit~ti nu conduce la cresterea num~rului de
b) dezvoltarea gamei de produse fin directii conexe structurii de baz~; utilizatori ai produselor unei anumite firme 7
c) cresterea num~rului de produse ~n cadrul unei linii existente; a) convingerea $i atragerea nonutilizatorilor; c) atragerea clientilor concurentei;
d) cresterea num~rului de linii de produse ~n cadrul gamei. b) p~trunderea pe noi segmente de piat~; d) sporirea consumului clientilor actuali.

346. Faptul c~ firma Ford dispune de societ~ti de asigurare proprii reprezint~:
a) o diversificare orizontal~ a gamei sale de prod use;
b) o diversificare vertical~ a gamei sale de produse;
c) o diversificare lateral~ a gamei sale de produse; . b) informarea consumatorilor;
...•
d) o diversificare ~n diagonal a gamei sale de produse .
347. Produsele de comand~ special~ sunt o formul utilizat~ in cadrul politicii de
produs, in cazul adopt~rii:
a) strategiei de adaptare calitativ~;
b) strategiei diferentierii calitative a produselor;
c) strategiei selectiei sortimentale;
d) strategiei stabilit~tii calitative.
·'
355. Principalul obiectiv de marketing pentru un produs aflat ~n faza de crestere a
ciclului s~u de viat~ trebuie s~ fie:
a) reducerea cheltuielilor; c) maximizarea cotei de piat~;
d) maximizarea profitului.
356. Evidentiati dintre grup~rile de mai jos pe cea care cuprinde numai componente
acorporale ale produsului, in optica marketingului modem:
a) pretul, marca, culoarea, numele produsului;
b) instructiunile de utilizare, termenul de garantie, pretul, culoarea;
c) numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare;
d) pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiunea factorilor de mediu.

348. "Turbomarketingul se refer~ la obtinerea unui avantaj competitiv printr-o ofert~: 357. [n raport de optica specific marketingului modern, nu este real~ afirmatia
a) mai bun~; b) mai rapid~; c) mai nou~; d) mai ieftin~. potrivit c~reia ambalajul:
a) reprezint~ un important instrument de marketing;
349. Decizia unui individ de a deveni utilizator permanent al unui produs reprezint~: b) are un rol bine delimitat, strict functional;
a) manifestarea interesului fat de produs; c) evaluarea cump~r~turii; c) constituie o component~ corporal~ a produsului;
b) adoptarea produsului; d) ~ncercarea produsului. d) detine un important rol comunicational fn ansamblul politicii de marketing.

350. Persoanele care adopt~ un nou produs parcurg mai multe etape. Etapa ~n care 358. In raport de locul ~n care urmeaz~ a fi consemnat~ noutatea, conceptul de produs
consumatorul este stimulat s~ caute informatii despre un produs nou reprezint~ etapa: nou are, ~n acceptiunea marketingului, ~n general semnificatia de:
a) constat~rii; b) interesului; c) evalu~rii; d) incerc~rii. a) produs nou pentru ~ntreprinderea care ~l fabric~ sau fl comercializeaz~;
b) produs nou pentru piata pe care urmeaz~ s~ fie lansat;
351. Care dintre urm~toarele afirmatii privind ciclul de viat~ al unui produs nu este c) produs care nu a ap~rut p~n acum pe nici o piat;
adev~rat~? d) oricare dintresituatiile de mai sus.
a) durata total~ a ciclului de viat~ este direct proportional cu durata etapei de crestere;
b) produsul are o viat~ limitat~;

52 53
 MARKETING - Teste gril~ Bazele marketingului

359. Pozitionarea produsului fn cadrul gamei de produse a ~ntreprinderii este o .•.

activitate specific~: 368. Faza imediat premerg~toare declinului ~n cadrul ciclului de viat al produsului
a) inov~rii de produs; c) atitudinii ~ntreprinderii fat~ de produsele vechi; este:
b) cercet~rii de produs; d) model~rii de produs. a) lansarea; b) maturitatea; c) cresterea; d) analiza ideilor.
360. Instructiunile de utilizare a produsului reprezint~: 369. Prelungirea ~n aval a unei linii de produse reprezint~:
a) o component~ acorporal~ a produsului; a) diversificare orizontal~; c) diversificare vertical~;
b) un element formator al imaginii produsului; b) diversificare lateral; d) o variant a strategiei de selectie ~n cadrul gamei.
c) o component corporal~ a produsului;
d) o component~ a mediului tehnologic. 370. Combinarea creativ~ a ideilor sau tehnicilor existente reprezint~ o inovatie:
a) discontinu~; b) prin acumulare; c) brainstorming; d) sintetic~.
361. Crearea machetei produsului este o activitate specific~:
a) inov~rii de produs; c) asigur~rii legale a produsului; 371. Strategia care vizeaz lansarea pe piete noi a unei noi linii de produse realizate pe
b) model~rii de produs; d) cercetrii de produs. baza unor tebnologii asem~n~toare poart~ numele de:
a) mnlocuire; c) diversificare concentric~;
362. Marca reprezint~: b) extinderea liniei produselor; d) diferentierea produselor $i segmentarea pietei.
a) o component~ acorporal~ a produsului; c) o component a mediului tehnologic;
b) o component~ a mediului cultural; d) o component~ corporal~ a produsului. 372. Sinteza reprezent~rilor mentale de natur~ cognitiv~, afectiv~, social~ si personal~
a produsului ~n r~ndul cump~r~torilor reprezint~:
363. Num~rul produselor distincte ~ncorporate ~ntr-o linie de produse formeaz~: a) comunicatiile referitoare la produs; c) imaginea produsului;
a) lungimea gamei de produs; c) profunzimea gamei de produs; b) strategia de produs; d) cercetarea produsului.
b) l~rgimea gamei de produs; d) complexitatea gamei de produs.
373. Prelungirea ~n amonte a unei linii de produse reprezint~:
364. Strategia diversific~rii sortimentale verticale a gamei de produse presupune: a) diversificare orizontal~; c) diversificare vertical~;
a) m~rirea num~rului de linii de produse; b) diversificare lateral~; d) varianta strategiei de selectie ~in cadrul gamei.
b) prelungirea in amonte sau ~n aval a unei linii de produse;
c) dezvoltarea gamei de produse fn directii conexe structurii sale de baz~; 374. Profunzimea gamei de produse este dat~ de:
d) specializarea colateral~ a liniilor de produse. a) mnsumarea efectivelor tuturor liniilor de fabricatie;
+ b) num~rul de linii de produse ce compun gama;
365. Brevetarea noului produs este o activitate specific~: c) num~rul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
a) inov~rii de produs; c) cercet~rii de produs; d) num~rul de produse similare pe care le contine o linie de produse.
b) asigur~rii legale a produsului; d) model~rii de produs.

366. Pretul de v~nzare al produsului reprezint~:

·+
375. Inovatia ~n cadrul c~reia produsele dob~ndesc noi caracteristici prin extensia
performantelor ~nregistrate ~in cadrul de referint este inovatia:
a) o component~ acorporal~ a produsului;
a) brainstorming; b) sintetic~; c) prin acumulare; d) discontinu~.
b) un element formator al imaginii produsului;
c) o component~ corporal~ a produsului;
d) o component a mediului tehnologic.
·-
376. Care dintre urm~toarele elemente nu se reg~sesc printre componentele politicii de
produs in optica de marketing?
367. Ambalajul produsului reprezint~: a) cercetarea produsului; c) atitudinea fat~ de produsele vechi;
a) o component~ corporal~ a produsului; b) asigurarea legal~ a produsului; d) alegerea canalului de distributie.
b) un element de asigurare legal~ a produsului;
c) o component~ acorporal~ a produsului; 377, Care dintre urm~toarele combinatii formate cu ajutorul elementelor enumerate
d) o component~ a strategiei de produs. mai jos cuprind componentele acorporale ale produsului - (A) pretul produsului; (B)

54 55
 MARKETING - Teste grild
Bazele marketingului
gabaritul, (C) capacitatea util~, (D) culoarea, (E) accesoriile, (F) greutatea, (G)
service-ul acordat, (H) termenul de garantie: 384. Cercetarea produsului se constituie ~ntr-o component~ distinct~ a studiilor de
a) A, G, H; b) B, D, F; e) C, E, H; d) D, E, G. piat~ ce are in vedere mai multe directii specifice de investigare. Una dintre
componentele urm~toare nu face parte din r~ndul acestor directii;
378. Alternativele strategice in politica de produs pot fi grupate dup~ mai multe criterii a) studiul ~nvechirii economice a produselor;
care se afl~ printre cele enumerate ~n continuare - (A) amploarea distributiei, (B) b) urm~rirea produselor ~n utilizare sau ~n consum;
intensitatea politicii promotionale, (C) gradul de noutate al produselor, (D) tehnicile de c) analiza calit~tii produselor aflate ~n fabricatie si/sau ~n v~nzare;
d) descoperirea de noi materii prime si tehnologii.
comunicatie, (E) calitatea produselor, (F) dimensiunea gamei, (G) intensitatea
concurentei, (H) frecventa reclamatiilor clientilor: 385. Componenta politicii de produs cu semnificatia unei veritabile analize-diagnostic,
a) B, F, H; b) C,E,F; )A, B, C; d) D, G, H. de natur~ s~ semnaleze punctele "forte" si cele "slabe" ale gamei de fabricatie sau ale
sortimentului comercializat este reprezentat de:
379. Una dintre urm~toarele variante cuprinde alternative strategice ~n politica de a) atitudinea fat~ de produsele vechi; c) pozitionarea produsului;
produs grupate dup~ criteriul gradului de mnnoire a produselor: b) cercetarea produsului; d) modelarea produsului.
a) adaptare calitativ~, diferentiere calitativ~, stabilitate calitativ~;
b) diversificare sortimental~, stabilitate sortimental~, selectie sortimental~; •
386. Existenta unei concurente crescande pe piat si cresterea, tot mai rapid~, a
c) asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor, mentinerea gradului de gradului de complexitate al produselor asociate cu dorinta cresc~nd~ a cump~r~torului
noutate; potential de a fi scutit de orice fel de probleme legate de bunul de folosint~
d) mentinerea gradului de noufate, stabilitate calitativ~, stabilitate sortimental~. indelungat~ pe care 1l achizitioneaz~ amplific~, fn cadrul politicii de produs
preocup~rile pentru:
380. Obiectul de activitate al politicii de produs il reprezint~ bunurile economice. In a) activitatea de reparatii; c) activitatea de service;
cadrul unei sistematici a acestora banii si h~rtiile de valoare sunt considerate: b) activitatea de control tehnic; d) activitatea de publicitate,
a) bunuri materia!e;
b) bunuri reale;
c) bunuri libere;
d) bunuri nominale.
·'
387. Unul dintre urm~toarele criterii nu st~ la baza politicii sortimentale mn cadrul
activit~tii de marketing a intreprinderii:
381. In acceptiunea cuprinz~toare pe care o d~ marketingul politicii de produs nu este a) complementaritatea nevoilor c~rora se adreseaz~ produsele;
cuprins~ una din urm~toarele componente: b) nivelul de pret practicat pentru produsele comercializate;
a) politica de service si garantie; c) politica sortimental~; c) analiza circulatiei produselor comercializate;
b) politica de pref; d) politica de produs in sens strict. d) caracteristicile merceologice ale firmelor.
·$
382. Politica de marc~ reuneste ansamblul deciziilor luate de intreprindere privitoare 388. Una dintre grup~rile urm~toare se refer~ exclusiv la instrumentele de asigurare a
la personalizarea juridic~ a produselor si serviciilor fabricate si/sau comercializate de protectiei legale pentru produsele si serviciile oferite de o ~ntreprindere rom~neasc~:
c~tre o ~ntreprindere. Ea se circumscrie uneia dintre urm~toarele componente a) m~rcile de fabric~, de comert si de servicii; brevetele de inventie; service-ul;
principale ale politicii de produs: b) dreptul de autor; modelul de utilitate; desenul industrial;
a) asigurarea legal a produsului; c) activitatea de inovatie; c) mostrele gustative, service-ul; brevetele de inventie;
b) modelarea produsului; d) cercetarea produsului. d) denumirea de origine, termenul de garantie; m~rcile de fabric~, de comert si de
servicii,
383. Preocuparea mntreprinderilor fat~ de soarta m~rfurilor cu grad ridicat de
obsolescent si nivel sc~zut de rentabilitate face obiectul unei importante componente 389. Una dintre urm~toarele facilit~ti nu face parte, de regul~, din politica de garantie
a politicii de produs. Aceasta este: a unei ~ntreprinderi:
a) politica de program; c) activitatea de inovatie; a) oferirea gratuit~ a materialelor consumabile destinate function~rii unui echipament;
b) politica de marc; d) atitudinea fat de produsele vechi. b) schimbarea produsului defect cu altul de acelasi fel in stare normal~ de functionare;
c) ~nlocuirea unor componente defecte;
d) dezd~unarea cump~r~torului.

56
57
 MARKETING - Teste gril~ Bazele marketingului

390. Concurenta ~ntre dou~ automobile, Skoda Octavia si Volkswagen Passat, oferite 397. Evaluarea comparativ~ a unor produse concurente, destinate satisfacerii acelorasi
spre v~nzare de c~tre acelasi distribuitor autorizat, reprezint~ o form~ de concurent~: trebuinte, reflect~nd capacitatea fiec~ruia de a se pune ~n valoare ~n raport cu celelalte
a) intre modelele aceluiasi produc~tor; c) ~ntre m~rcile aceluiasi produc~tor;
pe baza unei diferentieri obiective sau imaginate de consumator reprezint~:
b) ~ntre m~rcile unor produc~tori diferiti; d) ~ntre produse destinate acelorasi nevoi.
a) activitatea de inovatie; c) scalarea caracteristicilor produsului;
391. ·'-
In cadrul conducerii procesului de fidelizare a cump~r~torilor fat de o marc~, un
b) imaginea produsului; d) harta perceptual a produsului.
produs, o ~ntreprindere, clientul parcurge mai multe trepte (etape). Cea mai ~nalt~
dintre acestea, constituind totodat obiectivul final al acestui proces, este: ·+
398. Pozitionarea unei m~rci foloseste tehnici de preluare a informatiilor specifice
cercet~rilor comportamentale. M~surarea datelor ~n astfel de studii foloseste scale
a) cump~rarea exclusiv~; c) recump~rarea;
metrice de tip interval. Una dintre scalele ce urmeaz~ nu este folosit~ ~n preluarea
b) cump~rarea fidelizat; d) prima cump~rare (achizitionare).
informatiilor privind pozitionarea:
·'·
392. Sinteza reprezent~rilor mentale de natur~ cognitiv~, afectiv~, social si personal~
a) scala Fishbein-Rosenberg;
b) diferentiala semantic;
c) scala lui Rensis Lickert;
d) scala cu sum~ constant~.
a unei m~rfi fn r~ndul cump~r~torilor acesteia reprezint~:
a) comunicatiile privind produsul; c) componentele acorporale ale produsului;
399. Una dintre componentele ce urmeaz~ nu apartine formelor pe care le ~mbrac~
.•..
b) conceptia de produs total; d) imaginea produsului.
procesul de inovare, al c~rui rezultat este inovatia de produs si inovatia de proces:
393. Una dintre grup~rile urm~toare cuprinde exclusiv componente acorporale ale unui
a) inovatia distructiv~; c) inovatia sintetic~;
calculator personal (PC): b) inovatia prin acumulare; d) inovatia discontinu~.
a) imprimanta, garantia, service-ul;
b) pretul, marca, instalarea si punerea ~n functiune; 400. Cele cinci niveluri de structurare a unui produs, potrivit profesorilor americani
c) service-ul, ambalajul, pretul; Th. Levitt si Ph. Kotler, pot fi ordonate in succesiunea lor de la nivelul cel mai
d) licenta de fabricatie, instructiunile de utilizare, imprimanta. complex la cel de pornire (elementul central al unui produs) potrivit uneia dintre
urn~toarele variante:
394. Procesul de operationalizare a unui produs are consecinte practice ~n delimitarea a) nucleul produsului, produsul generic, produsul asteptat, produsul mbun~t~tit,
unei nout~ti pe piat de oferta existent~. Atunci c~nd ~n acest proces se introduce un produsul potential;
nou criteriu de evaluare pentru prototipul al c~rui grad de noutate este evaluat ne b) produsul generic, produsul potential, nucleul produsului, produsul asteptat,
afl~m, ~n acceptiunea marketing-ului, ~n fata unui: produsul ~mbun~t~tit;
a) produs absolut nou; c) produs perfectionat; c) produsul potential, produsul imbun~t~tit, produsul asteptat, produsul generic,
b) produs nou; d) produs modernizat. nucleul produsului;
d) produsul generic, nucleul produsului, produsul ~mbun~t~tit, produsul asteptat,
·'·
395. Intreprinderea "Oradinum" S.A. Oradea realizeaz~ confectii textile de serie produsul potential.
dispunand de patru linii de fabricatie: costume b~rb~testi - 12 modele, pardesiuri
b~rbati -- 6 modele, taioare femei -- S modele, galanterie b~rbati (cm~si si pijamale) -- 401. Una dintre grup~rile urm~toare cuprinde exclusiv metode de creativitate folosite
14 modele. Precizati care este, in ordine, lungimea, l~timea si, respectiv,profunzimea in c~utarea sistematic~ de idei de noi produse:
game: de fabricatie a produc~torului or~dean: a) creativitatea operational~, tehnica relatiilor impuse, analiza morfologic~;
a) 12, 6, 5, 14, 35,4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35; b) scalarea metric~ multidimensional~, brainstorming-ul, listarea atributelor;
b) 4, 35, 14, 5, 6, 12; d) 35, 4, 12, 6, 5, 14. c) listarea atributelor, tehnica relatiilor impuse, analiza discriminantului liniar
multiplu;
·-
396. hntreprinderea "Antilopa" S.A. Bucuresti, specializat~ in domeniul ~nc~lt~mintei
de recreatie, are ~n fabricatie la ~nceputul anului 43 de modele, introduce in productie
d) creativitatea operational~, scalarea nemetric~, brainstorming-ul.
··'
in cursul anului 7 noi modele si retrage 4 modele, considerate dep~site de mod~. In 402. M~rcile ce fnsotesc un produs pe piat~ pot fi clasificate ~n m~rci ale
aceast~ situatie ritmul de ~nnoire sortimental si, respectiv, ritmul de l~rgire productorului, m~rci ale distribuitorului, mrci generice (NO NAME). Fiecare dintre
(diversificare) sortimental este de: aceste categorii se particularizeaz~ printr-o suit~ de caracteristici. Marca generic~ (NO
a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1%; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%. NAME) se caracterizeaz~ prin:
a) realizarea marc~rii de ctre produc~tor, difuzare limitat~, nivel cobor~t de pret al
·' produsului pe care ~l acoper~;
58 59
 Bazele marketingului
MARKETING - Teste grild
407. Difuzarea unui nou produs sau serviciu pe piat presupune o succesiune de faze
b) realizarea marc~rii de c~tre produc~tor, difuzare larg~, nivel ~nalt de pret al (etape) care ~ntr-o distributie aleatoare ar fi urm~toarele:
produsului pe care ~l acoper~; A. etapa de acceptare sau respingere; B. etapa de constatare·
c) realizarea marc~rii de c~tre comerciant, difuzare limitat~, nivel cobor~t de pret al C. etapa de incercare; D. etapa de cump~nire; E. etapa interesului individual.
produsului pe care ~l acoper~; Ordonate cronologic aceste etape ar urma succesiunea;
d) realizarea marc~rii de c~tre comerciant, difuzare larg~, nivel ~inalt de pret al a) A-»C-»E-»B-»D; c)D-»A»C-»B-»E;
produsului pe care fl acoper~. b)BE-»C-»D-»A; d)E-»D-»C-»B-»A.

403. Testarea de acceptabilitate priveste:

a) respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei materiei prime, a Nt »
1l di s:
·+
408. Controlul lans~rii noilor produse pe piat se realizeaz~ cu o suit de indicatc
tor1.
{umai unul lintre cei enumerafi ~n continuare nu face parte din categoria acestor
tipodimensiunilor unui produs introdus pe piat~ cu cel putin doi ani ~n urm~; indicatori:
b) incerc~ri ce se realizeaz~ in spatii special amenajate pentru experimentarea a) num~rul nonconsumatorilor absoluti ai produsului;
parametrilor tehnici ai unui produs nou; b) viteza de difuzare (de rasp@ndire) a produsului pe piat~;
c) supunerea prototipului unui produs nou, prealabil fabricatiei sale de serie unei c) gradul de p~trundere a produsului ~n consum;
confrunt~ri cu potentialii s~i clienti; d) gradul de r~sp~ndire al noului produs pe piat%.
d) operatiunea de determinare a parametrilor ce se cer urm~riti fn cadrul test~rii
tehnice. ••
409. Strategiile de produs fn politica de marketing ~mbrac~ o multitudine de
alternative. Gruparea acestora ~n: asimilare de noi produse, perfectionare a produselor,
404. Testarea de acceptabilitate se realizeaz~, de regul~, ~n prezenta produsului. Exist~
mentinere a gradului de noutate fac parte din r~ndul celor grupate dup~:
si o situatie c~nd subiectilor nu li se ofer~ dec~t imagini ale produselor testate, in cazul a) nivelul calitativ al produselor; c) gradul de ~nnoire a produselor;
fn care acestea reprezint~ variante multiple de satisfacere ale aceleiasi trebuinte. b) dimensiunile gamei de produse; d) structura gamei de produse.
Aceast~ situatie se int~lneste ~n cazul:
a) testelor comparatiilor fat~ in fat~ (side-by-side); ·'
410. Una din etapele enumerate mai jos nu apartine procesului de difuzare a unui nou
b) testelor de impresie; produs pe piat~:
c) testelor comparatiilor perechi; a) etapa de constatare; c) etapa de acceptare;
d) test~rii unui singur produs. b) etapa de cump~nire; d) etapa de consum,
405. Componentele unui program de lansare propriu-zis a unui produs nou pe piata ·'·
411. Etapa procesului difuzrii noului produs ~n care consumatorul adun informatii
~ntr-o ordonare aleatoare sunt urm~toarele: suplimentare despre produs este cea a:
A. preg~tirea fortelor de v~nzare; B. alegerea canalelor de distributie; a) ~ncerc~rii produsului; c) interesului individual;
C. stabilirea perioadei de lansare; D. fixarea zonei teritoriale a lans~rii; b) preg~tirii produsului; d) constat~rii.
E. preg~tirea pietei pentru primirea noului produs;
F. alegerea modalit~tilor de comercializare. '+
412. Strategia diferentierii calitative a gamei de produse este recomandat~ ~n situatia;
Ordonate logic si cronologic aceste componente ar urma succesiunea: a) unui produs vechi prezent pe piata actual~;
a) C-»DB-E-F-»>A; c)C-»B»A-»D-E F; b) unui produs vechi prezent pe o piat~ nou~;
b) A-»B-»C-»D-»F-»E; d)F-»A-»B »C-»E-»D. c) unui produs nou lansat pe piata actual~;
d) unui produs nou lansat pe o piat~ nou~.
406. Una dintre urm~toarele alternative nu se inscrie in r~ndul variantelor de penetrare
a unei piete externe pentru un nou produs: 413, Prima cump~rare a produsului este rezultatul etapei procesului de difuzare a
a) intrarea direct~ pe piata extern~ cu sau f~r~ investitii; noului produs de:
b) intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert; a) constatare; b) preg~tire a deciziei; c) cump~nire; d) acceptare.
c) intrarea indirect~ pe respectiva piat extern~;
d) intrarea indirect~ cu investitii directe pe piata extern~. ·'-
'+ ?
61
60
l
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

414. Evaluarea modului de comportare in consum a produsului este o activitate un num~r dublu de produse fat de prima. Num~rul maxim de produse pe care le
specific~: contine o linie este 12.
a) distributiei produsului; c) cercet~rii de produs; a) 27, 6, 9, 12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
b) dezvolt~rii noilor produse; d) model~rii produsului. t
rr 422. Distanta, pe o harta perceptual~, dintre un produs nou si produsul ideal se afl~ in
r
415. Constatarea de c~tre consumatori a aparitiei pe piat~ a noului produs presupune: I relatie invers~ cu:
a) evaluarea opiniilor consumatorilor fat~ de produs; ri a) probabilitatea de necump~rare a produsului;
b) adunarea de informatii despre produs direct de la produc~tor; � b) gradul de insatisfactie resimtit mn leg~tur~ cu caracteristicile produsului;
c) observarea prezentei acestuia la punctele de v~nzare; c) probabilitatea de cump~rare a produsului;
d) transmiterea unor informatii despre produs altor persoane. d) num~rul produselor concurente existente pe piat~.

416. Strategia diversific~rii gamei de produse este recomandat~: 423. Lansarea unui produs nou, ~n sens larg, reprezint~:
a) unui produs nou lansat pe piata actual~; a) procesul legat de momentul introducerii produsului pe piat~;
b) unui produs nou lansat pe o piat~ nou~; b) procesul ce porneste de la aparitia produsului pe piat~ si se finalizeaz~ cu urm~rirea
c) unui produs vechi prezent pe piata actual~; comportamentului acestuia in consum / utilizare;
d) unui produs vechi prezent pe o piat~ nou. c) procesul ce porneste de la aparitia ideii de produs nou si se finalizeaz~ cu urm~rirea
comportamentului acestuia ~n consum/ utilizare;
417. Acceptarea sau respingerea noului produs este rezultatul: d) procesul ce porneste de la lansarea ~n productia de serie a unui produs nou si se
a) cump~nirii; c) ~ncerc~rii: finalizeaz~ cu urm~rirea comportamentului acestuia in consum / utilizare.
b) interesului individual; d) promov~rii.
424. Dintre criteriile de marketing utilizate in filtrajul ideilor de produs nou, nu fac
418. Strategia selectiei sortimentale presupune: parte cele privind:
a) extinderea l~rgimii gamei de produse; a) m~sura ~n care noul produs asigur~ c~stigarea unei pozitii mai bune pe piat~;
b) restr~ngerea dimensiunilor gamei de produse; b) gradul ~n care cerintele consumatorilor privind nivelul pretului pot fi satisf~cute;
c) simplificarea gamei de prod use; c) m~sura fn care noul produs se ~ncadreaz~ fin consumurile specifice de materii prime
d) cresterea complexit~tii gamei de produse. si materiale;
·' d) m~sura ~n care conditiile pietei permit realizarea unui anumit nivel de rentabilitate.
419. Repozitionarea unui produs existent, ca form~ de re~nnoire a produsului, este
caracterizat~ printr-un:
••
425. Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou, nu
a) grad ridicat de perceptie a nout~tii de c~tre consumatori; face parte:
b) grad redus de asem~nare tehnic~ cu produsele existente; a) listarea atributelor; c) analiza sintactic~;
c) grad red us de rise; b) brainstormingul; d) analiza morfologic~.
d) grad redus de perceptie a nout~tii de c~tre consumatori.
426. Care dintre urm~toarele afirmatii privind testarea de acceptabilitate este
420. Definitia potrivit creia componentele care definesc produsul sunt ~ncadrate ~n adev~rat~:
patru categorii (corporale, acorporale, de imagine si referitoare la comunicatiile a) testarea de acceptabilitate are aceeasi semnificatie cu testarea de piat;
privind produsul) se ~ncadreaz~ ~n categoria conceptiei: b) testarea de acceptabilitate urmeaz~ test~rii tehnice si se desf~soar concomitent cu
a) integrat~; c) operational~; testarea de piat~;
b) functional~; d) privind statutul produsului pe piat~. c) testarea de acceptabilitate urmeaz~ test~rii tehnice si se constituie ~ntr-o etap~
preliminar~ test~rii de piat~;
421. S~ se determine valorile pentru lungimea, profunzimea si l~rgimea gamei de d) testarea de acceptabilitate si testarea de piat~ se realizeaz concomitent cu testarea
produse a unei ~ntrepriuderi care are ~n fabricatie 3 linii de produse, stiind faptul c~ o tehnic~.
treime din num~rul produselor este cuprins~ fn a doua linie, iar ultima linie cuprinde

62 63
 MARKETING - Teste gril~
Bazele marketingului
427. Testarea analitic~, ~n calitate de form~ a test~rii de acceptabilitate a unui produs
a) gradul de diversificare a ofertei; c) estimarea cererii;
nou, vizeaz~:
b) gradul de noutate a cererii; d) estimarea ofertei.
a) evaluarea global~ a produsului si a principalelor sale caracteristici;
b) analiza fizico-chimic~ si tehnico-functional~ a parametrilor produsului;
434. Utilizarea coeficientilor de elasticitate a cererii permite:
c) evaluarea uneia sau c~torva caracteristici ale produsului si determinarea locului
a) estimarea v~nz~rilor la diferite niveluri de pref;
fiec~reia ~n decizia de cump~rare;
b) stabilirea cotei de piat~;
d) analiza gradului de p~trundere ~n consum a produsului.
c) anticiparea reactiei competitiei;
··'
428. Intre indicatorii ce sunt utilizati in controlul lans~rii unui produs nou pe piat~ nu
d) nici una din variantele de mai sus.
se include:
435. Pe baza estim~rii curbei cererii si asum~nd o distributie beta de probabilit~ti,
a) gradul de rasp~ndire a noului produs pe piat~;
factorul de decizie poate stabili volumul v~nz~rilor care au o sans~ de aparitie de:
b) gradul de p~trundere fn consum al noului produs;
a) 40%; b) 45%; o) 50%; d) 55%.
c) viteza de difuzare pe piat~ a noului produs;
d) ritmul ~nnoirii sortimentale. •
436. Schema general~ de analiz~ a reactiilor cump~r~torilor la diferite niveluri de pret
este furnizat~ de teoria fundamental~ si modelul global de studiere a
429. Unul dintre criteriile ~n raport cu care intreprinderea stabileste preturile
comportamentului consumatorului cunoscut mn literatura de specialitate sub denumirea
produselor sale este:
de:
a) concurenta; c) cursul de schimb;
a) modelul Veblenian; c) modelu! Pavlovian;
b) rata inflatiei; d) gradul de concentrare al pietei,
b) modelul Hobbesian; d) modelu! Marshallian.
·'-
430. Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate pentru producerea $i
437. Curbele de sensibilitate la pret au mai multe segmente, intre care:
v~nzarea unui anumit produs sau serviciu. In acest context, costul total se compune
a) segmentul cardinal; c) segmentul proportional;
din:
b) segmentul ordinal; d) segmentul nominal,
a) costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil total;
b) costul fix total si costul variabil; d) costul fix total si costul variabil total.
438. Sensibilitatea elastic~ la pret se caracterizeaz~ prin:
a) preturi mari si cantit~ti v~ndute mici; c) preturi mici si cantit~ti v~ndute mari;
431. Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate pentru producerea si
b) preturi moderate si cantit~ti moderate; d) preturi mici si cantit~ti v~ndute mici.
v~nzarea unui anumit produs sau serviciu. In acest context, costul mediu se compune ,
din:
439. Sensibilitatea rigid~ la pref se caracterizeaz~ prin:
a) costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil mediu;
a) preturi mari si cantit~ti v~ndute mici; c) preturi mici si cantit~ti v~ndute mari;
b) costul fix mediu si costul variabil; d) costul fix mediu si costul variabil mediu.
b) preturi moderate si cantit~ti moderate; d) preturi mici si cantit~ti v~ndute mici.
432. Care dintre urm~toarele variante este corecta? • •
440. Sensibilitatea proportional~ la pret se caracterizeaz~ prin:
a) marja procentual~ a profitului se determin~ fie pe baza costului total, fie a costului
mediu; a) preturi mari $i cantit~ti v~ndute mici; c) preturi mici si cantit~ti v~ndute mari;
b) marja procentual~ a profitului se determin~ fie pe baza costului unitar, fie a pretului b) preturi moderate si cantit~ti moderate; d) preturi mici si cantitti v~ndute mici.
de vnzare; . . ·' ·
441. Printre factorii endogeni care influenteaz strategia de pret se num~r~, in primul
c) marja procentual~ a profitului se determin~ fie pe baza costului unitar, fie a costului
mediu; r~nd:
d) marja procentual~ a profitului se determin~ fie pe baza costului total, fie a costului a) preturile concurentei;
de v~nzare. b) nivelul cotei de piat~ care se intentioneaz~ a se atinge;
c) costurile de productie;
433. Printre cele mai importante elemente si aspecte care sunt luate ~n considerare la d) situatia rentabilit~tii firmei.
determinarea preturilor de baz~ este inclus~, printre altele;

65
 Bazele marketingului
MARKETING - Teste grild

442. In r~ndul strategiilor fundamentale de pret se num~r~: 452. Printre functiile preturilor seum~r~: . ~., _
a) strategia pretului capcan~; c) strategia pretului variabil; a) m~surarea activit~tii economice; c) acoperirea costurilor;
b) strategia pretului umbrel~; d) strategia pretului fnalt. b) realizarea bunurilor sau a serviciilor; d) obtinerea de profit.

443. Strategia pretului de penetrare pe piat se recomand~:

·'
453. Eliminarea dezechilibrelor Tntre productie si consum este:
a) fn faza introducerii pe piat~ a produsului; a) o conditie satisfacut~ de preturi; c) o conditie a costurHor
b) fn faza de crestere a produsului; o a
b) functie preturilor; d) o functie a costurilor.
c) fn faza de maturitate a produsului;
d) aceast~ strategie nu tine seam~, ~n mod explicit, de ciclul de viat~ al produsului.
•
454. Potrivit ecuatiei de bilant, o firm~ desf~soar~ o activitate profitabil~ dac~:
••
444. Politica de pret si politica preturilor sunt dou~ concepte:
a) veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b) veniturile sunt mai miei dec~t cheltuielile;
a) identice; b) sinonime; c) diferite; d) antonime. c) veniturile sunt mai mari dec~t cheltuielile;
d) veniturile sunt mai mici sau egale cu cheltuielile.
%,
445. In cadrul politicii preturilor, pretul de prestigiu este un pret:
a) aliniat la concurent~; c) psihologic; 455. Potrivit ecuatiei de bilant, o firm~ desf~soar~ o activitate profitabil~ dac:
b) peste nivelul concurentei; d) sub nivelul concurentei. a) cheltuielile sunt egale cu veniturile;_,
b) cheltuielile sunt mai mici dec~t veniturile;
446. Deciziile privitoare la politica preturilor sunt: c) cheltuielile sunt mai mari dec~t veniturile;
a) decizii strategice; c) decizii de circumstant~; d) cheltuielile sunt mai mari sau egale cu veniturile.
b) decizii tactice; d) decizii de rutin~.
456. Costurile variabile se mai numesc si:
•• . .
447. Atunci c~nd statul are o pozitie dominant~ si intervine efectiv pe piat~ ~n procesul a) costuri de mentinere a activit~tii; c) costuri subunitare;
schimbului'se practic~: b) costuri unitare; d) costuri suprauntare.
a) preturi impuse (total sau partial);
b) preturi concurentiale;
c) preturi libere;
d) preturi echilibrate. 457. Costurile fixe se ma numesc si: '
e) costuri subunitare;
'
448. C~nd ofertantii reusesc s~-si impun~ propriile interese, ca urmare a pozitiei pe
care o au pe piat~, la un moment dat, se practic~:
a) costuri de mentinere a activit~tii;
b) costuri unitare; d) costuri supraunitare.
,
a) preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere; 458. Pentru determinarea pragului de rentabilitate este necesar~ calcularea cantit~tii
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate. critice de produse ce trebuie v~ndute. Cantitatea critic~ este raportul dintre:
a) costurile variabile si diferenta dintre pretul unitar si costurile fie;
449. C~nd statul nu intervine in nici un sens pe piat~, ~n procesul de evaluare realizat b) pretul unitar si diferenta dintre costurile variabile si costrile fixe;
prin preturi, se practic~: c) costurile fixe si diferenta dintre pretul unitar $i costurile variabile;
d) pretul unitar si diferenta dintre costurile variabile si profit.
a) preturi impuse (total sau partial);
b) preturi concurentiale;
c) preturi libere;
d) preturi echilibrate. ...
••
450. C~nd interesele consumatorilor si ale ofertantilor sunt satisf~cute ~in m~sur~
459. In pretul aferent gradului de rentabilitate, c~nd profitul este zero:
a) cantitatea critic~ de produse egaleaz costurile unitare si pretul de v~nzare;
aproximativ egal~, ~n procesul de evaluare realizat prin preturi, se practic~: si
b) cantitatea critic~ de produse egaleaz~ costurile variabile costurile fixe;
c) cantitatea critic~ de produse egaleaz~ costurile fixe si costurile de mentinere a
a) preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere;
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate.
activit~tii; . . ., ; -j1 ·:
451. Printre conditiile care sunt satisf~cute prin intermediul preturilor se num~r~ si:
d) cantitatea critic~ de produse egaleaz~ costurile variabile si costurile unitare.
·e'
a) stimularea ofertantilor; c) acoperirea costurilor;
460. Canalul de distributie reprezint~: . .
,.
b) asigurarea consumului final; d) protejarea unor resurse limitate.
a) ansamblul operatiunilor de v~nzare-cump~rare a unui anumit produs;
67
66
 MARKETING - Teste grilad
Bazele marketinglui
b) un concept echivalent cu cel de distributie a m~rfurilor;
c) traseul pe care l parcurg m~rfurile pe piat, pan~ ajung la consumatori; 466. Distributia este important~: . ......
d) totalitatea proceselor operative la care sunt supuse m~rfurile, fn traseul [or spre a) doar pentru functionarea mecanismului economic al societ~tii;
consumatori. b) nu numai pentru firmele comerciale, care au ca obiect de activitate principal sau
exclusiv, procese ale distributiei; , ..
461. Conceptul de distributie const~ in: c) numai pentru ~ntreprinderile produc~toare de bunuri de consum si industriale;
a) sistemul canalelor de distributie la care apeleaz~ o fntreprindere; d) ~n cazul tuturor ~ntreprinderilor, cu exceptia celor care ofer~ servicii.
b) distributia fizic~ a produselor la consumatori sau utilizatori;
,
c) reteaua de unit~ti, dot~rile si personalul care contribuie la circulatia m~rfurilor; 467. In privinta relatiei dintre distributie si strategia de marketing, pe parcursul
d) itinerarul parcurs de m~rfuri p~n~ la consumator, operatiunile prin care se realizeaz~ ciclului de viat al produsului, se poate face urm~toarea afirmatie:
transferul dreptului de proprietate, lantul proceselor operative la care sunt supuse a) strategia de distributie nu este influentat~ de obiectivele strategiei de marketing din
m~rfurile, aparatul tehnic implicat fn astfel de operatiuni. fiecare etap~ a ciclului de viat~ al produsului; , . .
b) in etapa de introducere pe piat~ a unui bun de consum, distributia este cea mai
462. In cadrul canalelor de distributie, urm~toarele fluxuri se desf~soar~, in marea important~ variabil~ a mixului de marketing; _ • •
majoritate a cazurilor, ~n ambele sensuri: c) fn etapa de crestere, distributia devine cea mai important~ component a mixului de
a) fluxul m~rfurilor, fluxul promotional, fluxul informational; marketing; . · l ·
b) fluxul informational, fluxul titlului de proprietate, fluxul m~rfurilor; d) sistemul de distributie utilizat de o firm~ nu se modific~ pe parcursu' I ciclului
l d le
c) fluxul promotional, fluxul negocierilor, fluxul finantrii si riscurilor; viat~ al produsului.
d) fluxul informational, fluxul finant~rii, fluxul riscurilor.
468. Rolul canalului de marketing const~ mn:
463. In privinta rolului mndeplinit, se poate afirma despre distributie c~: a) generarea doar a unor utilit~ti de posesie si loc;
a) este un. regulator spatio-temporal ~ntre productie si consum; b) crearea de valoare pentru consumator;
b) are doar un rol de a conecta centre aflate la distante apreciabile; c) obtinerea de profit pentru produc~tor; . . ... . . .
c) nu are capacitatea de a-l influenta pe produc~tor sau consumator; d) satisfacerea cererii prin furnizarea de bunuri si servicii, f~r a exercita o influent
d) rolul s~u se rezum~ la rolul intermediarilor implicati fin circulatia m~rfurilor. asupra acesteia.

464. Organizatia care a fost constituit~ in anul 1996, in Rom~nia, care are ca scop 469. Canalul de marketing se refer~ la:
promovarea formulelor si metodelor distributiei moderne, fn special ~n domeniul a) ~ntregul proces de productie, de la materia prim~ la produsul finit;
bunurilor de consum, fiind afiliat~ la asociatia international~ AIDA (cu sediul la b) ansamblul proceselor de productie si comercializare, de la materia prim~ la
Bruxelles), se numeste: produsul finit; .
a) Congresul National al Distributiei din Rom~nia; c) traseul pareurs de m~rfuri, ~ntre productor si consumator, fr~ ca acestea s~grie
b) Comitetul Rom~n al Distributiei; modificate prin anumite prelucr~ri;
c) Consiliul Distributiei Moderne din Romania; d) procesele fizice realizate de comercianti.
d) Asociatia National~ a Distribuitorilor. ·'·
470. Prin definitie, un canal de marketing include:
465. Care dintre urm~torii factori au determinat cresterea ponderii distributiei fn pretul a) numai produc~torul si consumatorul; .
final al produselor: (I) amplificarea gradului de complexitate a procesului de b) toate verigile care contribuie la distributia produsului;
comercializare a produselor; (2) tendinta de crestere a timpului total destinat c) numai intermediarii implicati fn distributia m~rfurilor;
achizition~rii produselor si serviciilor; (3) astept~rile clientilor privind alegerea dintr- d) toate verigile care contribuie la distributia produsului, inclusiv cufp~r~torul final.
un sortiment c~t mai complet; (4) permeabilitatea mare a distributiei la progresele
tehnico-stiintifice; (5) devansarea de c~tre distributie a ritmurilor ~nregistrate de
productie?
·+
471. Din categoria participantilor primari la procesul de distributiefac parte urm~torii:
a) doar produc~torii; c) productorii, angrosistii si detailistii;
a)2, 3, 5; b)1,3,4; e)3,4,5; d) 1,3,5. b) doar productorii si detailistii; d) angrosistii si detailistii.
·'·
68
i 69
l
 MARKETING - Teste grit~ Bazele marketingului
472. In r~ndul angrosistilor cu functii complete se inscriu:
479. Un canal scurt este un canal de marketing:
a)jobber-ul; . c) angrosistul de tip "cash & carry; a) direct; c) direct cu l~time mic;
b) distribuitorul din camion; d) nici una dintre variantele a) --c), .

•
473. In gama serviciilor functionale, oferite de furnizorii care au rolul de facilitare a
distributie sunt incluse urm~toarele:
b) indirect cu uun intermediar;
·;
d) indirect, indiferent de num~rul de intermediari.

480. Lungimea canalului de marketing dintre produc~tor $i cump~r~torul final se

a) transportul, depozitarea si sortarea; diminueaz~ prin:
b) preluarea comenzilor, transportul si asigur~rile; a) scderea distantei dintre produc~tor si cump~r~torul final;
b) renuntarea de ctre produc~tor la una dintre firmele similare care distribuie
c) depozitarea, serviciile de comunicare si de merchandising;
d) sortarea, serviciile financiare si transportul. produsul s~u; .
c) concentrarea distributiei mntr-o anumit~ zon~ geografic~;
d) renuntarea la un anumit nivel din canalul de marketing.
474. Furnizorii de servicii de sprijin, din cadrul canalelor de marketing sunt implicati
1n: ••
481. Comparativ cu situatia bunurilor de consum, canalele prin care sunt distribuite
a) v~nzarea efectiv a produselor;
b) cump~rare~ efectiv~ a produselor; bunurile de utilizare productiv~ au, de regul, o lungime:
ce) operatiunile logistice; a) mult mai mare; b) mai mare; c) mai mic~; d) identic~.
d) operatiuni de facilitare a ~ntregului proces de distributie. ·'-
482. L~timea canalului de marketing prin care este distribuit un anumit produs
t reprezint~:
475. Lista principalelor servicii de sprijin oferite fn cadrul canalelor de marketing a) num~rul de secvente ale itinerarului de distributie pe care il parcurg m~rfurile;
cuprinde:
b) num~rul unit~tilor prin care se asigur~ distribuirea unui produs ~n cadrul fiec~rei
a) serviciile financiare, de asigur~ri si promovare; faze a rutei distributiei;
b) preluarea si onorarea comenzilor, serviciile de comunicare; c) num~rul consumatorilor finali ai produsului oferit de firma produc~toare; •
c) serviciile de cercet~ri de marketing, consultant~ si asamblare: d) num~rul furnizorilor de materii prime, materiale si componente ai intreprinderii
d) serviciile de promovare, transport si depozitare. care fabric~ produsul finit.

476. Care dintre urm~toarele aspecte sunt considerate dimensiuni ale canalului de 483. Fat~ de canalele de distributie a bunurilor industriale, l~timea canalelor de
marketing: (1) flexibilitatea, (2) lungimea, (3) gradul de control exercitat de distributie a bunurilor de consum este, de regul~:
produc~tor, (4) limea, (5) ad~ncimea, (6) costul? a) mai mare; b) asem~n~toare; c) mai mic~; d) mult mai mic~.
a) 1, 2, 3; b)2,4, 5; c)3, 5,6; 0)2,3,5.
484. Ad~ncimea unui canal de marketing este dat~ de:
477. Lungimea canalului de marketing se refer~ la: a) m~sura apropierii de punctele efective de consum;
a) num~rul unit~tilor prin care se asigur~ distributia in cadrul fiec~rei secvente a b) intensitatea distributiei;
itinerarului m~rfurilor: ' c) num~rul distribuitorilor la care apeleaz~ ~ntreprinderea produc~toare;
b) apropierea de consumatorul final: d) num~rul tipurilor distincte de intermediari care distribuie produsele concurente
c) num~rul nivelurilor intermediare pe care le parcurg m~rfurile de la produc~tor la similare.
consumator;
d) distanta spatial~ care dintre produc~tor si consumator. 485. In cazul bunurilor de consum, exemple de canale de distributie cu cea mai mare
ad~ncime sunt cele specifice: (1) comertului prin corespondent~, (2) comertului
478. Un canal direct este un canal care are: electronic, (3) centrelor comerciale cu am~nuntul, (4) sistemului "cash and carry, (5)
a) un singur intermediar; c) doi intermediari: distributiei prin reprezentanti de v~nz~ri care se deplaseaz~ la domiciliul
b) nici un intermediar; d) un num~r mic de intermediari. cump~r~torilor potentiali.
)1,2,4; b)2,3,5; e)3,4,5; 0)1,2,5.
'
70
71
 MARKETING - Teste gril Bazele marketingului

486. Un circuit lung al m~rfurilor este int~lnit in cazul: (1) sortimentelor complexe, (2) marketing, () reducerea num~rului contactelor necesare, (4) cresterea costurilor, (5)
echipamentelor industriale de mare valoare, (3) produselor cu cerere sezonier~, rentabilizarea distributiei ~n cazul firmelor care dispun de o fort~ de v~nzare proprie,
(4)
serviciilor de consum. (6) avantajele specializrii.
a) 1, 2; b) 2, 3; c) 1, 3; d)3,4. a) 1,3,5; b)2,4, 5; 0)1,3,6; d) 4, 5, 6.
%

487. in cazul distributiei interationale, canalele far& intermediari sunt utilizate. 1 493. In categoria functiilor tranzactionale ~ndeplinite de intermediarii din canalele de
special, pentru urm~toarele m~rfuri: ·, 1n marketing se ~nscriu urm~toarele:
a) instalatii, utilaje, unele materii prime; c) servicii de consum; .] a) cump~rarea si v~nzarea; c) v~nzarea, finantarea, asigurarea;
b) produsele alimentare; d) servicii industriale. b) cump~rarea, v~nzarea, comunicarea; d) cump~rarea, v~nzarea, asumarea riscurilor.

488. In marketingul international, dob~ndirea accesului la canalele de 494. Care dintre um~toarele functii sunt considerate functii de facilitare, ce pot fi
distributie
inchise', de pe pietele externe, mn conditiile celui mai ~nalt grad de implicare a firmei fndeplinite de intermediari:
producatoare, pe termen lung, se poate realiza sub forma: a) extinderea creditului la client, comunicarea informatiilor de piaf~;
a) societ~tilor mixte; b) cump~rarea, transportul;
b) crerii unui sistem propriu de distributie; c) asumarea riscurilor de pierdere, comunicarea;
c) aranjamentelor contractuale cu distribuitori locali: d) sortarea si gestiunea stocurilor.
d) v~nz~rii sub marca unei firme de pe piata tint~.
495. Ca functii logistice indeplinite de intermediari pot fi enumerate: (1) transportul,
·'· "~nchise, de pe pietele externe, este
489. Obtinerea accesului la canalele de distributie
(2) gestiunea stocurilor, (3) finantarea, (4) asumarea riscurilor, (5) depozitarea, (6)
v~nzarea, (7) transformarea sortimentului industrial ~n sortiment comercial.
posibil~ prin aranjamente contractuale de distributie cu fire care opereaz~ pe piata
a) 1,3,4,7; b)1,2,5,7; e)2,3,4,6; d)3,4,6,7.
tint~, Aceste aranjamente presupun ca firmele de pe piata vizat~:
a) s aib forte de v~nzare capabile s~ mndeplineasc~ obiectivele de distributie ale
productorului extern; '
·'
496. Produsele unei firme produc~toare sunt distribuite prin 810 de detailisti. Dintre
b) s~ ofere produse concurente sau neconcurente: acestia, o treime cump~r~ produsele respective de la 10 angrosisti. Patru dintre
c) s~ nu se adreseze aceluiasi segment de piat~ care este vizat de produc~torul extern; angrosistii regionali se aprovizioneaz~ cu produsele ~n cauz~ de la doi dintre
d) s~ dispun~ sau nu de forte de v~nzare proprii. angrosistii nationali. Care este num~rul de firme cu care produc~torul a stabilit relatii
% directe?
490. In cazul in care distributia de produse pe o piat~ extern~, se realizeaz~ sub forma a) 826; b) 550; c) 848; d) 546.
v~nz~rii sub marca unei firme de pe piata tint~, este necesar~ ~ndeplinirea urm~toarei
cerinte de c~tre firma extern~: 497. Apelarea la intermediari este recomandat~ in cazul ~ntreprinderilor produc~toare
a) s~ fie numai o firm~ produc~toare; care:
b) s~ fie doar o firm~ distribuitoare: a) se confrunt~ cu o cerere sezonier~;
c) s~ aib~ o cot~ de piat semnificativ~; b) dispun de resursele necesare constituirii unei forte de v~nzare proprii;
d) s~ aib~ o imagine favorabil~ sau s~ nu fie deloc cunoscut~ pe piata vizat~. c) pot obtine economii de scar~ ~n domeniul distributiei;
••
491. Avantajul imaginii proprii este pierdut de firma productoare ce realizeaz~
d) sunt capabile s~ ~ndeplineasc~ exigentele clientilor, oferind servicii cu costuri mai
mari decat cele ale intermediarilor.
distributia pe o piat~ extern~ sub forma:
a) v~nz~rii sub o marc~ de pe piata vizat~; 498. Economia de scar ~n domeniu! distributiei const~ ~n:
b) unui sistem propriu de distributie; a) sc~derea costurilor de distributie pe unitatea de produs, pe seama diminu~rii
c) aranjamentelor contractuale cu distribuitorii: costurilor fixe, odat~ cu cresterea cantit~ii de produse distribuite;
d) v~nz~rii c~tre mai multe firme distribuitoare de pe piata extern~. b) cresterea costurilor variabile pe unitatea de produs, in conditiile diminu~rii debitului
4% distributiei;
c) reducerea costurilor totale de distributie pe unitatea de produs, prin diminuarea
492. Care dintre urmtoarele motive justific~ prezenta intermediarilor in canalele de costurilor variabile;
marketing: (1) functiile ~ndeplinite, (2) cresterea num~rului verigilor din canalul de d) cresterea volumului de m~rfuri distribuite cu aceleasi costuri totale de distributie.

72 73
 MARKETING - Teste grila Bazele marketingului

499. Nu poate fi utilizat drept criteriu de diferentiere tipologic a intermediarilor din 507. In cazul canalelor conventionale, principalul element de coeziune ~ntre
canalele de marketing: ?
participantii primari este:
a) natura si obiectul fluxurilor la care particip~;
a) pretul de tranzactie;
b) gradul de independent~; .
b) sistemul de tip oligopol;
e) num~rul intermediarilor din canalul de marketing:2 c) obiectivele comune;
d) locul ocupat in canalul de marketing.
d) satisfacerea necesit~tilor si astept~rilor consumatorului final.
500. Cel mai sc~zut grad de independent~ este int~lnit ~n cazul:
a) detailistilor; c) angrosistilor cu functii complete;
·'
508. Din seria factorilor care limiteaz~ viabilitatea canalelor conventionale, nu face
b) reprezentantelor produc~torului; d) concesionarilor. ' {[~t dtaea speeifiea mediului in care psi desfisoar activitatea operatorii;
b) particularit~tile negocierii pozitionale;
501. Printre intermediarii cu sediul ~n tara exportatoare care detin
posesia asupra c) oportunismu si rationalitatea limitat~;
m~rfii se ~nscriu urm~torii:
d) relatiile de cooperare dintre membrii canalului.
a) agentul de export al produc~torului; c) export jobber-ul;
b) broker-ul; d) broker-ul si export jobber-ul. ·'-
509. Nu sunt sisteme de marketing verticale, sistemele:
a) administrat; b) conventional; c) contractual; d) corporativ.
502. Casele de cump~rare pentru export reprezint~ pe: +
a) v~nz~tor; b) cump~r~tor; c) ele fnsele; d) exportator. 510. Sistemul de marketing de tip corporativ poate fi creat:
a) numai printr-o integrare ~n amonte; c) fie printr-o integrare in amonte, fie ~n aval;
503. Care dintre urm~torii intermediari cu sediul ~n tara exportatoare nu furnizeazz b) numai printr-o integrare ~n aval; d) printr-o integrare ~n amonte sau/si ~n aval.
informatii de piat~ produc~torului: (1) agentul de export al produc~torului, (2) broker-
ul, (3) export jobber-ul, (4) firmele specializate de tip "combination export manager" 511. Pentru un produc~tor de bunuri de consum, procesul de integrare ~n aval poate
care lucreaz~ mn numele clientului, (5) oficiul de cump~rare? ' " consta in:
)1,2,3; b)2,3,5; e)3,4,5; ) 2,4, 5. a) crearea unui sistem propriu de centre de distributie si unit~ti de v~nzare cu
am~nuntul;
504. Proprietatea asupra m~rfii este detinuti de urm~torii intermediari cu sediul in tare b) achizitionarea unei firme furnizoare;
exportatoare: · c) cump~rarea unei firme concurente;
a) export jobber-ul, casa cump~r~toare pentru export; d) ~nfiintarea unei unit~ti de productie a ambalajelor pentru produsele proprii.
b) oficiul de cump~rare, casa cump~r~toare pentru export;
c) agentul de export al produc~torului, broker-ul;
d) broker-ul, export jobber-ul.
·+
512. Care dintre urmiitoarele aspecte constituie avantaje ale constituirii unui sistem
corporatist prin integrare ~n aval: (1) cresterea volumului v~nz~rilor, (2) sporirea
relativ~ a costurilor, (3) cunoasterea mai bun~ a cerintelor pietei tint~, (4) diminuarea
505. Canalul de marketing mn cadrul c~ruia participantii primari (produc~torii, resurselor implicate in domeniul distributiei, (5) ~mbun~t~tirea imaginii n r~ndul
angrosistii si detailistii) fsi desf~soar~ activit~tile in mod independent si au un clientilor finali?
comportament autonom, este un canal; ) 1,3,5; b)2,3,4; e)1,3,4; d)3,4, 5.
a) contractual; b) conventional; c) coordonat; d) colateral.
I
513. Nu constituie un exemplu de integrare in amonte:
506, Membrii unui canal conventional sunt preocupati, in primul rand, de: a) preluarea de c~tre un angrosist a unei mici unit~ti de productie;
a) calitatea materiilor prime obtinute de la furnizori;
b) distributia produselor p~n~ la nivelul imediat um~tor din structura canalului:
c) ajungerea produselor p~n~ la utilizatorul final: "
I
,:
I
b) deschiderea unor unit~ti comerciale de c~tre un produc~tor;
c) deschiderea unui raion de tip brut~rie (productie de articole de panificatie) ~ntr-un
supermagazin;
d) optimizarea fntregului circuit al produselor. d) crearea de c~tre un lant de magazine a unei centrale de eump~rare, cu rolul de a
Ii realiza aprovizion~ri directe de la produc~tori.

74

I 75
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

b) sunt constituite din firme independente juridic; , _,

c) rolul
de lider al sistemului poate fi asumat doar de produc~tori; . , ,
514. Care dintre urm~toarele aspecte constituie avantaje ale sistemelor de distributie d�
de tip corporatist: (1) gradul fnalt de control asupra functiilor asumate de organizatia dobandirii calitatii de Iider al sistemului este influentat~ nesemnificativ de 1111agmea
initiatoare a integr~rii, (2) nivelul sc~zut al investitiilor necesare integr~rii, (3) absenta firmei si cota sa de piat~.
dificult~tilor legate de managementul operatiunilor din amonte si aval, care nu se
inscriu fn activitatea de baz~ a organizatiei, (4) economiile de scal~? 521. Sub aspectul gradului de dependent~ dintre participanti, aliantele verticale se
ituaz~ pe o pozitie intermediar~, mntre sistemele de marketing vertical:
a)l,4; b)2,3; c)l,3; d)2,4. srtue? ' • ,e ' itrat 1le;
contractuale si administrate; c) 2) conventionale $1 contracrua1,
a)
b) corporatiste si contractuale; d) conventionale si administrate.
515. Un sistem de marketing vertical contractual, alc~tuit dintr-un angrosist si mai
multi detailisti independenti este denumit:
a) sistem integrat; c) cooperativ~ a detailistilor; 522. Sistemul de marketing orizontal este: ·'·
b) lant voluntar; d) asociatie a detailistilor. a) echivalent cu procesul de integrare orizontal~; .. ~; ~...
b) un sistem ce presupune contributii de capital si experient~ in domeniul productiei $i
516. Scopul principal al constituirii unui lant voluntar este urm~torul: marketingului, din partea firmelor participante;
a) cresterea profiturilor angrosistului; c) descris de conceptul de marketing semiotic;
b) asigurarea unui grad ~nalt de independent a detailistilor; d) rezultatul unor fuziuni sau achizitii de firme.
c) sporirea competitivit~tii detailistilor prin cump~rarea de produse si servicii fn ·'e
conditii mai avantajoase dec~t le-ar putea obtine ~in mod individual; 523. Cresterea importantei Internetului fn domeniul distributiei este explicat de o
d) dob~ndirea de c~tre angrosist a pozitjei de lider. serie de factori printre care se num~r~:
a) securitatea pl~tilor; ., . : :..
517. Cooperativa detailistilor poate include: b) posibilit~tile de evaluare a calit~tii oric~rui produs de cump~r~torii potentiali;
a) un num~r limitat de angrosisti si mai multi detailisti; c) posibilitatea compar~rii facile a ofertelor concurente;
b) un prod~c~tor $i c~tiva detailisti;
c) un produc~tor, un angrosist si un grup de detailisti; ,
d) apelarea la strategiile marketingului de masa.
d) numai detailisti. 524. In anul 2001, potrivit estim~rilor Organizatiei Mondiale a Comertului, numarul
utilizatorilor de Internet va ajunge la aproximativ:
518. Despre cooperativele detailistilor se poate afirma c~:
a) au ca scop numai amplificarea capacit~tii de negociere a participantilor, in relatiile a) 300 de milioane de persoane; c) 500 de milioane de persoane;
b) 30 de milioane de persoane; d) S milioane de persoane.
cu fumizorii;
b) elaboreaz~ programe comune in domeniul promov~rii, amenaj~rii magazinelor, ••
preg~tirii personalului etc. 525. La mijlocul anilor '90, crearea unui site Web, de c~tre o ~intreprindere, avea ca
c) sunt caracterizate de concentrarea puterii la nivelul unui anumit detailist; scop prioritar: .
d) repartizarea profiturilor nu este influentat~ de volumul cumpr~rilor realizate de a) publicitatea, relatiile publice, comuncarea;
fiecare membru al cooperativei. b) ~ncasarea contravalorii m~rfurilor v~ndute online;
c) preluarea comenzilor de la clienti;
··'
519. In cadrul unui contract de franciz~ se stipuleaz~: d) oferirea de servicii postvanzare.
a) transmiterea, de c~tre francizat, francizorului a drepturilor de a desfsura anumite
activit~ti de productie sau distributie;
·+
526. Termenul "logistic~" a ~nceput s~ fie folosit tot mai frecvent mncep~nd din anii:
b) obiectul francizei, care ~l poate constitui utilizarea m~rcii, numelui comercial, a) '60; b) 70; e)'80; d) 90.
cunotintelor de specialitate si metodelor francizorului;
c) numai o plat efectuat de francizat ~nainte de ~nceperea contractului;
·'
527. In raport cu distributia fizic~, logistica este un concept: _
d) valabilitatea pe o perioad~ de timp nedeterminat. a) mai complex; b) mai ~ngust; e) mai specializat; d) identic.

520. Despre sistemele administrate se poate afirma c~:

•
a) se bazeaz~ pe rolul coercitiv al contractului;
77
76
 MARKETING - Teste grila Bazele marketinguhui
528. La ~nceputul ultimului deceniu al secolului anterior, logistica era considerat~:
a) un cost necesar;
536. Odat~ cu cresterea cantit~tii de m~rfuri reaprovizionate, se ~nregistreaz~ o
b) un important mijloc de obtinere a avantajului competitiv;
crestere a:
c) ultima frontier~ a economiilor de costuri:
a) costurilor de stocare propriu-zise; c) costurilor generate de ruptura de stoc;
d) continentul "fntunecat" al economiei.
b) costurilor de lansare a comenzilor; d) costurilor de transport.
•
529. Prestigioasa organizatie profesional~, Consiliu! Managementului Logistic, din 537. Conceptul de stocare se refer~ la:
SUA, a ~nlocuit conceptul de management al distributiei fizice cu cel de logistic. $
a) stationarea produselor pe o perioad~ determinat~, mntr-un anumit loc;
anul; 's' , 1
b) receptia produselor primite de la furnizori;
a) 1976; b) 1982; e) 1991; d) 2000. c) sortarea produselor ~n spatii special amenajate;

530.
••
Care dintre urm~toarele activit~ti sunt
d) constituirea loturilor de m~rfuri ce vor fi expediate clientilor.
componente majore ale logisticii: (1)
controlul activit~tilor de productie, (2) activit~tile de sustinere a productiei, (3) 538. In anii 90, mutatiile majore din domeniul tehnologiei informatiei au sporit
stabilirea pretului
•
produsului
•
final livrat consumatorilor, > (4) at :,
provuztonarea, (5) preocup~rile pentru cresterea vitezei si preciziei activit~tilor logistice si au deschis era
promovarea produsului, (6) distributia fizic~ ? competitiei bazate pe:
a)2, 4, 6; b) 1,3,5; e)3,4, 6; )1,5,6. a) resurse; b) experient~; c) timp; d) costuri.

531. Conceptul de logistic~ poate fi aplicat: 539. Considerarea costurilor generate de diferite activit~ti logistice, ~n interdependenta
a) numai de firmele produc~toare; lor, la nivelul sistemului logistic a condus la aparitia conceptului de cost logistic:
b) numai de angrosisti si detailisti; a) interfunctional; b) optim; c) integrat; d) total.
e) de produc~torii si intermediarii de bunuri de consum si industriale;
d) de produc~torii si intermediarii de bunuri de consum si industriale, precum · d 540. Decizia unei anumite organizatii, de cretere a num~rului de puncte de depozitare
firmele furnizoare de servicii. ' $ 1e a produselor are ca efect:
••
532. Care dintre urm~toarele criterii trebuie s~ fie ~ndeplinite in cazul unei relatii
a) cresterea costurilor de stocare; c) cresterea costurilor de transport;
b) sc~derea costurilor de lansare a comenzii; d) scderea nivelului de servire logistic~.
1nterorganizationale de parteneriat, pentru a obtine rezultatele scontate:
(1) excelenta
individual, (2) autoritatea unuia dintre parteneri, (3) coordonarea strategiilor de 541. Printre metodele cu ajutorul c~rora se poate identifica zona ~n care se situeaz~
pre;
() interdependenta, (5) absenta complementarittii mntre parteneri, (6) schimbul de optimul global, pot fi mentionate:
informatii? ' a) simularea, teoria grafurilor, tehnicile Forrester;
) 1, 4, 6; b)2,4,5; e)2,3,6; )3,4, 6; b) simularea, tehnicile Forrester, analiza numeric~;
·'
533. Progresele ~nregistrate pe plan-mondial fn domeniul tehnologiei informatiei fa
c) analiza numeric~, teoria firelor de asteptare, programarea matematic~;
d) programarea matematic~, teoria gestiunii stocurilor, tehnicile Forrester.
posibil~ cresterea eficientei operatiunilor logistice, ca rezultat al comunic; g;
accesului la informatii, ~n special prin intermediul: 542. In domeniul logistic, sub influenta conceptului de marketing, se ~nregistreaz~ o
a) ETI; b) EDI; c) EFI; d) EMI reorientare, de la conceptul de cost total la conceptul de:
a) cost optim; b) profit maxim; c) cost minim; d) profit global.
534. Cea mai important~ component~ a mixului Le.:.:
ogistic, sub aspectul costurilor
generate, este: 543. Serviciile principale pe care le furnizeaz~ un canal de marketing sunt
a) depozitarea; b) ambalarea; urm~toarele:
c) gestiunea stocurilor; d) transportul.
%, a) facilitatea spatial, m~rimea lotului, timpul de asteptare, varietatea produselor;
535. Printre metodele econometrice utilizate de logisticieni pentru optimizarea rutelo b) m~rimea lotului, timpul de onorare a comenzii, facilitatea spatial~, utilitatea de pref;
nu se ~nscriu: r, c) timpul de asteptare, diversitatea produselor, variabilitatea livr~rilor, facilitatea
a) programarea liniar~; c) programarea euristic~; spatial~;
b) programarea dinamic~; d) varietatea posibilit~tilor de alegere, furnizarea de informatii, oferirea de credit,
d) programarea cu numere fntregi.
variabilitatea livr~rilor.
78
79
 MARKETING - Teste gril Bazele marketingului

precedat~ de: ·'

544. In procesul de elaborare a strategiei de distributie, stabilirea obiectivelor este

a) stabilirea variantelor de strategii de distributie;

551. Distributia produselor printr-un num~r mic de intermediari este cunoscut sub
urm~toarea denumire;
a) distributie direct~; c) distributie selectiv~;
b) distributie exclusiv~; d) distributie proprie.
b) identificarea nivelului serviciilor de distributie solicitate de clienti;
c) determinarea costului fiec~rei variante strategice; " 552. Printre criteriile de natur~ calitativ~ utilizate pentru selectia intermediarilor, se
.
d) selectarea celei mai adecvate variante de strategie de distributie. inscriu urm~toarele:
a) capacitatea de a oferi servicii postv~nzare, de a coopera si de a promova produsul;
545. Obiectivele strategiei de
°
distributie a unei ~ntreprinderi se stabilesc in primul b) experienta anterioar, reputatia, cota de piat~;
rand, functie de: c) amplasamentul magazinelor, cifra de afaceri, gradul de acoperire a pietei tint~;
a) obiectivele de minimizare a costurilor ~ntreprinderii; d) m~rimea fortelor de v~nzare, imaginea ~n r~ndul consumatorilor finali, orientarea de
b) obiectivele de productie; marketing a firmei.
c) nivelul serviciilor de distributie solicitate de segmentul tint~;
d) nivelul tarifelor pentru serviciile logistice oferite de competitori. 553. Utilizarea de c~tre produc~tor a instrumentelor de motivare a .intermediarilor are
ca scop prioritar:
546. Cu c~t nivelul serviciilor solicitate de clienti este mai fnalt cu at~t: a) stimularea cooper~rii acestora;
b) cresterea profiturilor realizate de intermediari;
a) scade probabilitatea ca ~ntreprinderea s~ apeleze la canale directe;
c) integrarea vertical;
b) scad preturile pentru consumatorul/utilizatorul final;
d) constr~ngerea intermediarilor.
c) scade probabilitatea ca ~ntreprinderea s apeleze la canale indirecte;
d) creste dependenta clientului de furnizor.
554. Ca surs~ de putere ~n canalele de marketing, recompensele:
a) odat~ obtinute de intermediari sunt considerate "un drept c@~stigat";
547. Care dintre urm~toarele exemple reprezint~ criterii economice utilizate in etapa b) pot fi acordatenumai de produc~tori;
de evaluare si selectie a variantelor de strategii de distributie: (1) flexibilitatea, (2) c) includ livrarea rapid~, termenele de plat~ mai scurte, discounturile;
valoarea v~nz~rilor, (3) cantitatea de produse v~ndute, (4) capacitatea de adaptare la d) sunt folosite numai de marii detailisti.
schimb~rile mediului extern, (5) cota de piat~, (6) gradul de control pe termen lung,
(7) costul distributiei, (8) profitul unitar?
555. Legitimitatea reprezint~ o surs~ de putere, utilizat~ pentru motivarea
a) 2, 3, 5, 7, 8; b)1,4, 5,6, 8; e)3,4, 5,6,7; )2,3,5, 6, 8. intermediarilor si se bazeaz~ pe:
a) imaginea favorabil~ a productorului;
548. In functie de lungimea canalului de marketing, o variant~ de strategie de b) ~ncheierea unor contracte de distributie;
distributie este distributia: c) experienta intermediarilor;
a) extensiv; c) printr-un singur canal de marketing; d) cunostintele specializate ale produc~torului.
b) direct~; d) prin canal propriu.
··'
556. Sursa de putere care se epuizeaz~ treptat, ~n cazul in care productorul nu g~seste
549, Strategia de distributie care const~ in difuzarea produselor prin dou~ sau mai modalit~ti de a-$i mentine superioritatea fat de intermediari este urm~toarea:
multe canale de marketing este denumit marketing: a) legitimitatea; b) reputatia; c) constr~ngerea; d) cunostintele speciale.
a) direct; b) multicanal; c) total; d) global. •
557. Se recomand~ ca ordinea de preferint~, ~n privinta modalit~tilor de motivare a
550. Varianta strategic~ de distributie care presupune difuzarea larg~ a produselor intermediarilor, utilizate de produc~tori, s~ fie urmtoarea:
prin cele mai diverse tipuri de intermediari, se numete: a) referinte, recompense, constr~ngere, legitimitate, cunotinte speciale;
a) multimarketing; c) marketing simbiotic; b) referinte, cunostinte, legitimitate, recompense;
b) distributie selectiv~; d) distributie extensiv~. c) recompense, legitimitate, constr~ngere, cunostinte speciale;
d) legitimitate, referinte, cunostinte speciale, recompense.
·+ ·'·

80 8
 MARKETING - Teste grila Bazele marketingului

558. Strategia de tip "pull" presupune: 566. Printre suporturile utilizate in publicitatea exterioar~, nu se includ:
a) actiuni de promovare a v~nz~rilor directionate spre membrii canalului; a) afisele; b) panourile publicitare; c) ~nsemnele luminoase; d) agendele.
b) acordarea de bonificatii $i rabaturi pentru intermediari;
c) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali; 567. Ca suport publicitar, fn functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul se
d) programe promotionale directionate deopotriv~ spre clientii finali si spre prezint~ ~n trei variante. Care din urm~toarele variante nu exist~ ~n realitate ?
intermediari. a) catalog de prospectare; c) catalog de lucru;
b) catalog de reamintire; d) catalog de prestigiu.
559. Care dintre urm~toarele aspecte reprezint~ exemple de decizii pe care le ••
568. dentificati componenta care face parte din categoria actiunilor de promovare a
presupune operationalizarea strategiei de distributie: (I) evaluarea membrilor
canalului, (2) stabilirea obiectivelor strategiei de distributie, (3) selectarea v~nz~rilor:
intermediarilor, (4) identificarea cerintelor clientilor finali, referitoare la nivelul de a) sponsorizarea; c) merchandisingul;
b) participarea la expozitii; d) publicitatea.
servire, (5) determinarea tipurilor de canale de distributie la care poate s~ recurg~
firm~, (6) motivarea intermediarilor ?
569. Promovarea v~nz~rilor, grup~ distinct~ de activit~ti promotionale, se realizeaz~
a) I, 3, 6; b)2,3,5; c) 3, 4, 6; d) 4, 5, 6.
printr-o gam~ larg~ de tehnici de promovare. Una dintre urm~toarele grup~ri e
format~ integral din astfel de tehnici:
560. Care din urm~toarele m~rci nu este o marc~ patronimic~ ?
a) publicitatea, reducerea preturilor, v~nz~rile grupate;
a) Clujana; b) Ford; c) Honda; d) Guban.
b) v~nz~rile grupate, concursurile publicitare, publicitatea la locul v~nz~rii;
c) merchandisingul, cadourile promotionale, relatiile publice;
561. Sistemul de comunicatie prin care intreprinderea pune ~n circulatie o idee sau o d) manifest~rile expozitionale, reducerea preturilor, v~nz~rile grupate.
informatie nu cuprinde unul din urm~toarele elemente:
a) o surs de informatii; c) un canal de difuzare a mesajului; 570. Merchandisingul se refer~ la:
b) un mesaj; d) o cercetare a audientei mesajului. a) aplicatii ale marketingului direct;
b) o form~ special~ de publicitate;
562. In functie de obiect, publicitatea poate fi: c) o form~ special~ a relatiilor publice;
a) publicitate de produs, publicitate de marc~, publicitate institutional~; d) prezentarea in cele mai bune conditii (materiale $i psihologice) a produselor si serviciilor
b) publicitate de produs, publicitate de pret, publieitate de distributie; oferite pietei.
c) publicitate local~, publicitate regional~, publicitate national~.
d) publicitate puternic~, publicitate atr~g~toare, publicitate; credibil~. 571. Care din urm~toarele probleme nu poate fi rezolvat~ prin utilizarea tehnicilor de
merchandising?
563. Printre formele particulare ale publicit~tii de produs nu se num~r~: a) organizarea de congrese, conferinte, seminarii, colocvii sau simpozioane;
a) publicitatea de conditionare; c) publicitatea subliminal~; b) identificarea modalit~ti optime de amplasare a produselor ~n spatiul de v~nzare;
b) publicitatea comparativ~; d) publicitatea de reamintire. c) optimizarea efectelor utiliz~rii factorului vizual fn v~nzare;
d) sprijinirea produselor ~ntre ele in procesul de v~nzare.
564. Faptul c~ Bancpost difuzeaz~ un spot publicitar ~n care ureaz~ clientilor s~i "La ••
572. O marc~ trebuie s~ fie mnzestrat~ cu multiple calit~ti, care s~-i confere si fort~
multi ani!" cu ocazia Cr~ciunului reprezint~ un exemplu de:
a) publicitate de informare; c) publicitate comparativ~; promotional~. Precizati grupul care contine trei calit~ti corect formulate:
b) publicitate de marc~; d) publicitate institutional~. a) putere de evocare, perceptibilitate, vulnerabilitate;
b) distinctie, exhaustivitate, notorietate;
565. Una dintre urm~toarele componente nu se include fn r~ndul mediilor majore de c) putere de evocare, perceptibilitate, notorietate;
d) capacitate de memorizare, dihotomie, putere de evocare.
transmitere a mesajelor publicitare:
a) cinematograful;
b) televiziunea;
c) anuntul publicitar;
d) presa.
•
573. Un exemplu de marc~ ~ncadrat~ fn tipul celor care disting si descriu produsul
este:
a) Ford; b) Sankt Petersburg; c) Palmolive; d) Teora.

82 83
 MARKETING - Teste grila Bazele marketingului

574. Dreptul de a exploata o marc~, prin cedarea ei de c~tre o intreprindere alteia, ~n 580. Un mesaj promotional care accentueaz~ faptul c~, prin utilizarea unei anumite
conditii precis determinate, poart~ numele de: m~rci de becuri, se obtine o economie de energie electric~ de 20%, intr~ in categoria:
a) leasing; c) locatie de gestiune; a) apelurilor rationale; c) apelurilor morale;
b) franciz~; d) comandit~ simpl~. b) apelurilor emotionale; d) apelurilor onirice.

575. Care din urm~toarele criterii este utilizat pentru evaluarea rezultatelor 581. In cadrul canalelor de comunicare personale, vecinii, prietenii, membri ai familiei
fortelor de v~nzare? si alte persoane care dialogheaz~ cu cump~r~torii vizati se includ ~n categoria:
a) nivelul sponsoriz~rilor acordate; a) canale mediatoare; c) canale sociale;
b) num~rul de aparitii la televiziune; b) canale expert; d) canale publicitare.
c) frecventa contactelor realizate;
d) capacitatea de memorizare a m~rcii comercializate. 582. Tehnicile promotionale:
a) acoper~ problematica politicii promotionale;
576. Evaluarea rezultatelor activit~tii fortelor de v~nzare poate fi realizat~ pe baza unei b) se refer~ la strategiile promotionale;
serii de criterii. Care dintre alternativele de r~spuns urm~toare este format integral din c) cuprind modalit~tile si instrumentele practice de realizare a activit~tii promotionale;
astfel de criterii? d) semnific~ un ansamblu de strategii si tactici promotionale,
a) relatiile cu clientela, frecventa contactelor realizate, num~rul produselor defecte;
b) serviciile si asistenta de specialitate asigurate, frecventa contactelor realizate, relatiile cu
•
583. Suportul publicitar este constituit din:
clientela; a) mass media prin care se difuzeaz~ un mesaj publicitar;
c) num~rul produselor defecte, capacitatea de prospectare a agentilor v~nz~tori, relatiile cu b) resursele financiare alocate activit~tii publicitare;
clientela; c) vehiculul concret de difuzare a mesajului publicitar, mn cadrul unui mediu de
d) m~rimea fortelor de v~nzare, capacitatea de prospectare a agentilor v~nz~tori, comunicare ~n mas~;
frecventa contactelor realizate. d) sustinerea mesajului publicitar de c~tre intreprinz~torii implicati ~n procesul
distributiei.
577. Printre criteriile de diferentiere a strategiilor promotionale se num~r~:
a) rolul activit~tilor promotionale, pozitia fat~ de structurile pietei, logistica 584. Care dintre urm~toarele variabile promotionale sunt, prin natura si rolul lor, in
m~rfurilor; principal de ordin calitativ:
b) rolul activit~tilor promotionale, pozitia fat de structurile pietei, modul de a) publicitatea, promovarea v~nz~rilor, manifest~rile promotionale;
desf~surare ~n timp; b) fortele de v~nzare, promovarea v~nz~rilor, relatiile publice;
c) pozitia fat de structurile pietei, modul de desf~surare mn timp, tehnicile de c) publicitatea, relatiile publice, manifest~rile promotionale;
promovare aplicate; d) relatiile publice, marketingul direct, promovarea v~nz~rilor.
d) natura submixului promotional, tehnicile de promovare aplicate, logistica
m~rfurilor.
•
585. In leg~tur~ cu promovarea personal~, nu este real~ afirmatia potrivit c~reia:
a) apare ca fiind cea mai precis~ ~n comparatie cu alte mijloace promotionale;
578. Acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii s~ b) este cel mai costisitor ingredient al mixului promotional;
~ncerce sau s~ achizitioneze un anumit produs sau serviciu, reprezint~: c) permite concentrarea eforturilor c~tre cei mai promit~tori cump~r~tori potentiali;
a) publicitate; c) publicitate direct~; d) este sinonim~ cu promovarea direct~.
b) promovarea v~nz~rilor; d) relatii publice.
586. Care dintre urm~toarele afirmatii nu este fntru totul exact in leg~tur~ cu fortele
··'
579. Editarea unei reviste de c~tre o firm~ reprezint~ un instrument comunicational de v~nzare?
care se inscrie in categoria: a) sunt, in principal, reprezentanti ai produc~torilor;
a) publicitate; c) publicitate direct~; b) ~isi desf~soar~ de multe ori activitatea ~n afara sediului firmei de care apartin;
b) promovarea v~nz~rilor; d) relatii publice. c) semnific~ un grup de reprezentanti ai ~ntreprinderii investiti cu multe competente ~n
relatiile cu cump~r~torii;

84 85
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

d) joac~ un rol mai important pentru promovarea bunurilor de utilizare productiv~ d) personalul asistent-supraveghetor din sala de v~nzare.
dec~t pentru bunurile de consum.
594. Publicitatea factual~:
587. Organizarea unei manifest~ri aniversare a unei firme se ~nscrie ~n sfera: a) vizeaz~ exploatarea unor tr~s~turi si resorturi emotionale ale individului;
a) publicit~tii; c) manifest~rilor promotionale; b) are ca obiectiv stimularea cererii pun~nd accent pe conditiile de prezentare ale
b) relatiilor publice; d) merchandisingului.
produsului;
c) pune accent pe reliefarea caracteristicilor evidente ale produsului;
588, Principalele "tinte" vizate prin actiunile de promovare a v~nz~rilor sunt:
d) urm~reste ~nt~rirea efectului unor actiuni de publicitate anterioar~.
a) furnizorii, distribuitorii, consumatorii, prescriptorii;
b) furnizorii, cump~r~torii, prescriptorii, consumatorii;
595. Cadourile promotionale sunt forme de:
c) consumatorii, distribuitorii, fortele de v~nzare, prescriptorii;
d) distribuitorii, prescriptorii, fortele de v~nzare, furnizorii. a) relatii publice; c) manifest~ri promotionale;
b) publicitate la locul v~nz~rii; d) promovarea v~nz~rilor.
589. Participarea la manifest~ri expozitionale interne sau internationale constituie fn
sensul eel mai amplu: 596. Tehnicile de comercializare cu rol promotional care urm~resc prezentarea ~n cele
a) o form de comunicare specific~ relatiilor publice; mai bune conditii ale produsului reprezint~:
b) o modalitate de publicitate; a) publicitate la locul v~nz~rii; c) merchandising;
c) ocale de promovare a v~nz~rilor; b) publicitate de conditionare; d) publicitate de informare.
d) unul dintre mijloacele complexe de desf~surare direct~ a activit~tii promotionale a
111treprinderilor contemporane. 597. Mesajul publicitar care pune fn evident~ performantele produsului si pretul
acestuia este un mesaj:
590. Din cadrul tehnicilor de evaluare a eficientei eforturilor promotionale, dup~ a) de contemplare; c) functional;
efectuarea unei campanii publicitare, fac parte: b) de relatie; d) de evidentiere a m~rcii.
a) testele de recunoastere;
b) teste ale film~rii misc~rii ochiului; 598. Publicitatea care pune accent pe reliefarea caracteristicilor evidente ale
c) indicele Nielsen de expunere la televiziune a mesajelor publicitare; produsului este publicitatea:
d) indicele Biroului de cercetare a pietei Simons. a) de marc~; c) de informare;
b) de natur~ factual~; d) de natur~ emotional~.
591. Publicitatea de produs/serviciu, de marc si institutional~ are drept criteriu de
delimitare: 599. Reducerile de preturi sunt forme de:
a) tipul mesajului difuzat; c) obiectul publicit~tii; a) publicitate; c) promovarea v~nz~rilor;
b) efectul intentionat; d) influenta exercitat~ asupra cererii. b) publicitate la locul v~nz~rii; d) manifestare promotional~.
·'+
592. Cele mai importante considerente pentru care presa cotidian~ este preferat~ altor 600. Mesajul publicitar care prezint~ consumatorului m~rturii si scene din viata
med ii majore de transmitere a mesajelor publicitare le constituie: cotidian~ prin care s~ justifice alegerea unui produs sau serviciu este un mesaj:
a) selectivitatea, durabilitatea, policromia; a) de contemplare; c) de relatie;
b) durabilitatea, policromia, audienta teritorial~ larg~; b) de implicatie social~; d) functional.
c) flexibilitatea, costul sc~zut al spatiului, audienta teritorial~ larg~;
d) costul relativ sc~zut al spatiului, selectivitatea, durabilitatea. 601. Una din urm~toarele modalit~ti nu face parte din r~ndul celor de stabilire a

593.
•
Av~nd un important rol ~n procesul communicational al intreprinderii
bugetelor promotionale:
a) fixarea bugetului promotional prin stabilirea unui procent din cifra de afaceri;
contemporane, "v~nz~torul mut" se refer~ la: b) stabilirea bugetului promotional dup~ principiul "tot ce intreprinderea si poate
a) vitrina magazinului; permite";
b) ambalajul de prezentare a m~rfurilor; c) fixarea bugetului pe baza num~rului nonconsumatorilor absoluti ai unui produs;
c) actiunile de promovare la locul v~nz~rii; d) stabilirea bugetului bazat~ pe analiza obiectivelor specifice acestei activit~ti.

86 87
 MARKETING - Teste gril~ Bazele marketingului

602. Una dintre componentele de mai jos nu apartine formelor particulare ale 611. Evidentierea calit~tilor si caracteristicilor unei m~rci a ~ntreprinderii este realizat~
publicit~tii de produs: prin intermediul:
a) publicitatea institutional~; c) publicitatea de conditionare; a) publicit~tii institutionale; c) publicittii de conditionare;
b) publicitatea de informare; d) publicitatea de reamintire. b) publicit~tii de marc~; d) publicit~tii factuale.

603. Una din componentele sistemului de comunicatie al mntreprinderii o reprezint~: 612. Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a unor elemente de ordin
a) publicitatea; o) marca; psihologic asociate produsului este specific~:
b) sursa de informatii; d) obiectivele politicii de comunicatie. a) publicit~tii de conditionare; c) publicit~tii emotionale;
b) publicit~tii factuale; d) publicit~tii directe.
604. Variabila cantitativ~ cu actiune pe termen scurt $i care genereaz~ avantaje
economice si materiale imediate este: 613. Una dintre cele mai importante tr~s~turi ale m~rcii este:
a) publicitatea; c) relatiile publice; a) personalitatea acesteia; c) internationalitatea acesteia;
b) promovarea v~nz~rilor; d) marca. b) caracterul s~u emotional; d) forta sa relational~.

·'·
605. Stimularea cererii de consum pentru produsele si serviciile ~ntreprinderii este 614. Rolul promov~rii v~nz~rilor in faza de lansare a ciclului de viat~ a produsului
realizat~ prin intermediul: este:
a) publicit~tii institutionale; c) publicit~tii de conditionare; a) sustinerea v~nz~rilor; c) informarea consumatorilor;
b) publicit~tii de produs; d) publicit~tii de marc~. b) crearea unei imagini favorabile a produsului; d) diferentierea produsului.

606. Accentuarea, ~n cadrul mesajului promotional transmis, a performantelor tehnice

•
615. Ansamblul activittilor promotionale realizate sub forma unor programe sau
campanii speeifice corespunde:
ale produsului este specific~:
a) comunicatiei directe; c) comunicatiei indirecte;
a) publicit~tii de conditionare; c) publicit~tii factuale; b) comunicatiei formale; d) comunicatiei institutionale.
b) publicit~tii emotionale; d) publicit~tii directe.
616. Tehnicile cu actiune si efecte pe termen lung, preponderent in plan psihologic,
607. Rolul promov~rii fn faza de maturitate a ciclului de viat~ a produsului este: sunt specifice:
a) c~stigarea fidelit~tii consumatorilor; c) informarea consumatorilor; a) utiliz~rii mrcilor; c) publicit~tii;
b) crearea unei imagini favorabile produsului; d) sustinerea vanz~rilor. b) relatiilor publice; d) manifest~rilor promotionale.

608. Comunicatia care se desf~soar~ prin intermediul personalului intreprinderii, a 617. Determinarea form~rii unei atitudini favorabile, de atasament fat~ de
produselor sau a retelei de distributie poart~ denumirea de: intreprindere si oferta sa de produse si servicii este realizat~ prin intermediul:
a) comunicatie formal~; c) comunicatie direct~; a) publicit~tii de produs; c) publicit~ii de marc~;
b) comunicatie informal~; d) comunicatie indirect~. b) publicit~tii institutionale; d) publicit~tii factuale.

609. Canalul de difuzare a mesajului reprezint~: 618. Unul din obiectivele specifice publicit~tii de produs fl constituie:
a) elementul esential al actiunilor de promovare a v~nz~rilor; a) sustinerea unui nou pret al produsului;
b) o component~ a sistemului comunicational al ~ntreprinderii; b) facilitarea penetr~rii unei piete noi;
c) una dintre coordonatele politicii de comunicatie a mntreprinderii; c) asigurarea suportului pentru lansarea pe piat a unui nou produs;
d) un element specific activit~tii fortelor de v~nzare ale ~ntreprinderii. d) generarea unor efecte imediate, de natur~ cantitativ~.
·;
610. Variabila calitativ~ pe termen lung si care genereaz~ efecte preponderent in plan 619. Variabila mixt~ gener~nd deopotriv ·' · efecte calitative si cantitative, utilizabile
psihologic este: eficient pe perioade limitate de timp cu repercusiuni pe termen' mediu sau lung este:
a) marca; c) relatiile publice; a) publicitatea; c) relatiile publice;
b) publicitatea; d) fortele de v~nzare. b) manifest~rile promotionale; d) marketingul direct.

88 89
 MARKETING - Teste grild
Bazele marketingului
.
• unor indicatii, prevederi, prescriptii, informatii etc. din cadrul activit~tii proprii, poart~
620. In scopul p~str~rii interesului consumatorilor pentru un produs, serviciu, marc denumirea de:
sau firm~ este utilizat~:
a) relatii ierarhice; c) relatii functionale;
a) publicitatea comparativ~; c) publicitatea de conditionare;
b) publicitatea de reamintire; d) publicitatea de informare. b) relatii de stat major; d) relatii de control.

628. Compartimentul de marketing al unei ~ntreprinderi se afl~ ~n relatii functionale

621. Evidentierea performantelor tehnice fnregistrate de c~tre fntreprindere este un
obiectiv de comunicatie specific: cu:
a) conducerea ~ntreprinderii; c) celelalte compartimente ale ~ntreprinderii;
a) sponsoriz~rii; c) comunicatiei institutionale; b) proprii salariati; d) clientii ~ntreprinderii.
..•.
b) particip~rii la manifest~ri promotionale; d) publicit~tii emotionale.
•
629. Situatia ~n care relatiile dintr ecompartimentul de marketing si celelalte sectoare
622. Rolul promov~rii v~nz~rilor in faza de declin a ciclului de viat~ a produsului este: ale ~ntreprinderii se caracterizeaz~ prin ne~ncredere reciproc~ si slab~ capacitate de
a) crearea unei imagini favorabile a produsului; c) fidelizarea consumatorilor; colaborare poart~ numele de:
b) redresarea v~nz~rilor; .d) diferentierea produsului.
... a) antagonism latent;
b) antagonism reciproc;
c) antagonism militant;
d) antagonism intolerant.
623. Cea mai eficient~ component~ a activit~tii promotionale ~n cazul promov~rii unui
produs industrial este: 630. Compartimentul de marketing poate fi organizat dup~ criterii cum sunt:
a) publicitatea; c) promovarea v~nz~rilor; a) criteriul functiilor, criteriul eficientei, criteriul arborescent;
b) fortele de v~nzare; d) manifest~rile promotionale. b) criteriul eficientei, criteriul costurilor, criteriul produselor;
c) criteriul functiilor, criteriul geografic, criteriul produselor;
·-
624. In cazul unei ~ntreprinderi cu o slab~ diversitate a produselor, zonelor geografice
si clientilor, cel mai recomandat criteriu de organizare a compartimentului de
· d) criteriul costurilor, criteriul geografic, criteriul eficientei.

marketing este:
a) criteriul functiilor; c) criteriul produselor;
b) criteriul geografie; d) criteriul pietelor.
$+
625. "lntreprinderea de marketing" reprezint~:
a) o ~ntreprindere specializat~ in cercet~ri de marketing, publicitate si acordarea de
consultant~ ~n domeniul marketingului;
b) o intreprindere fn care toate structurile organizatorice actioneaz~ n viziunea de
marketing;
c) o ~ntreprindere a c~rei conducere a ~mbr~tisat optica marketingului;
d) o ~ntreprindere care efectueaz~ acte de v~nzare-cump~rare.
626. Una din urm~toarele grupe este alc~tuit~ numai din relatii specifice
compartimentului de marketing cu celelalte structuri organizatorice ale ~ntreprinderii si
cu conducerea acesteia:
a) relatii ierarhice, relatii functionale, relatii de v~nzare-cump~rare;
b) relatii de ~nchiriere, relatii de stat major, relatii de cooperare;
c) relatii functionale, relatii de control, relatii de concurent~:
d) relatii de stat major, relatii functionale, relatii ierarhice.
627. Relatiile compartimentului de marketing, fie cu celelalte compartimente
functionale, fie cu conducerea intreprinderii, care se concretizeaz~ ~n transmiterea
631. Organizarea compartimentului de marketing av~nd la baz~ criteriul functiilor:
a) constituirea in cadrul compartimentului de marketing a unor sectoare de activitate
ale c~ror atributii sunt delimitate dup~ specificul activit~tilor de marketing;
b) desf~surarea unor aetivit~ti de marketing specifice activit~tilor comerciale;
c) dispersarea activit~tilor de marketing in cadrul compartimentelor traditionale din
structura organizatoric~ a mntreprinderii;
d) subordonarea activit~tilor de marketing cerintelor si exigentelor caracteristice
principalelor piete de desfacere.
632. Organizarea compartimentului de marketing dup~ criteriul geografic are ~n
vedere:
a) similitudinile existente fntre diferitele zone geografice ~n privinta activittilor
comerciale;
b) diferentierile ~nsemnate pe care le pot prezenta zonele (regiunile) geografice ~n care
actioneaz~ ~ntreprinderea;
c) conceperea si desf~surarea unei politici de marketing unitare, indiferent de zona
geografic~ ~n care actioneaz~ ~ntreprinderea;
d) concentrarea activit~tilor de marketing mntr-o singur~ zon~ geografic~.
633. Organizarea compartimentului de marketing dup~ criteriile produselor se
realizeaz~:
a) pornind de la diferitele caracteristici ale pietelor de desfacere;

90
91
 Bazele marketingului
MARKETING - Teste gril~

b) in functie de particularit~tile tehnicilor de v~nzare specifice fiec~rui produs

( categorie de prod use);
c) prin constituirea in cadrul compartimentului a unor sectoare specializate in
conceperea si desf~surarea tuturor activittilor de marketing specifice fiec~rui produs
(categorie de produse) din nomenclatorul;
d) av~nd fn vedere multimea segmentelor de consumatori c~rora se adreseaz~ produsul
(categoria de produse).
634. Structurarea compartimentului de marketing ~n functie de criteriul pietelor sau
categoriilor de clienti se justific~ fn cazurile ~n care:
a) intreprinderile dispun de un nomenclator restr~ns de produse;
b) in compartimentul de marketing exist~ functia de responsabil;
c) competenta decizional~ a responsabilului de produs este relativ limitat~;
d) exist~ diferentieri fn cadrul pietei de nivelul diferitelor categorii (segmente) de
consumatori care fac necesare tehnici de v~nzare, proceduri de fixare a preturilor sau
modalit~ti de organizare teritorial~ diferite.
635. Organizarea compartimentului de marketing sub form~ matricial~ vizeaz~:
a) obtinerea unei sinergii ridicate a structurilor functionale cu cele bazate pe existenta
responsabililor de produs si zone geografice pentru asigurarea coerentei actjunilor
practice la diferite niveluri de autoritate;
b) optimizarea dimensiunilor compartimentului de marketing si a ~ncadr~rii cu
personal de specialitate;
c) ~ncadrarea compartimentului cu specialisti ~n cercet~ri de marketing;
d) stabilitatea si dinamismu! activit~tilor de marketing desf~surate fn cadrul
fntreprinderii.
639. Specialistii apreciaz~ c~ decizia reprezint~:
a) unul sau maimulte obiective care trebuie realizate;
b) hot~r~rea de a realiza o cercetare de marketing;
c) un ansamblu de metode si tehnici moderne de investigare;
d) cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.
640. O situatie decizional~ se creeaz~ numai atunci c~nd exist~ :
t. a) unul sau mai multe obiective;
b) dou~ sau mai multe posibilit~ti pentru atingerea obiectivelor;
c) o stare de incertitudine;
d) toate cele de mai sus.
641. Dup~ natura obiectivelor ur~rite, deciziile de marketing pot fi:;
a) decizii repetitive si decizii nerepetitive;
b) decizii complexe si decizii specializate;
c) decizii strategice si decizii tactico-operationale;
d) decizii individuale si decizii colective.
642. Dup~ componenta marketingului mix la care se refer~ deciziile de marketing pot
fi:
a) decizii repetitive si decizii nerepetitive;
b) decizii complexe si decizii specializate;
c) decizii strategice si decizii tactico-operationale;
d) decizii individuale si decizii colective.

636. O structur~ de marketing creat~ ad-hoc se justific~ in situatiile ~n care: 643. In functie de metodologia de elaborare si adoptare a lor, deciziile de marketing
a) eficienta activit~tii compartimentului de marketing se dovedeste nesatisf~c~toare; pot f:
b) ~n absenta unui compartiment de marketing, este necesar~ studierea si preg~tirea a) decizii repetitive si decizii nerepetitive;
lans~rii unei noi activit~ti (unui nou produs), elaborarea de strategii, programe de b) decizii complexe si decizii specializate;
actiune, bugete de marketing etc. ~n vederea valorific~rii unor oportunit~ti pe care le c) decizi strategice si decizii tactico-operationale;
ofer piata; d) decizii individuale si decizii colective.
c) puterea de decizie a compartimentului de marketing este limitat~; ••
644. Deciziile tactico-operationale au caracter de:
d) atributiile compartimentului de marketing nu sunt precis delimitate.
a) decizii cadru; c) decizii care vizeaz~ un orizont mai ~ndep~rtat;
637. Transmiterea de c~tre compartimentul de marketing a unor indicatii, informatii b) decizii derivate; d) decizii care vizeaz~ obiective fundamentale.
din cadrul obiectului propriu de activitate c~tre alte compartimente ale intreprinderii
reprezint~ o relatie: 645. Deciziile strategice au caracter de:
a) de stat-major; b) ierarhic~; c) de cooperare; d) functional~. a) decizii cadru;
b) decizii care vizeaz~ un orizont mai redus;
638. Herbert Simon, laureat al premiului Nobel in economie, ar~ta c~ luarea deciziilor c) decizii derivate;
si conducerea: d) decizii care vizeaz~ obiective de marketing subordonate obiectivelor fundamentale.
a) sunt p~rti distincte ale aceleasi entit~ti; c) pot fi considerate unul si acelasi lucru; ••
b) nu pot fi considerate unul si acelasi lucru; d) se bazeaz~ pe principii diferite.

92 93
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

646. Pornind de la ~mp~rtirea, devenit~ clasic~, a formelor de incertitudine ~n patru 655. Atunci c~nd decidentul se g~seste in " ignorant total~ in ceea ce priveste"
categorii, universurile(~mprejur~rile) ~n care se plaseaz~ luarea deciziilor pot fi: st~rile naturii, decizia poate fi stabilit pe baza:
a) sigure, aleatoare, nedeterminate, nealeatoare; a) teoriei firelor de asteptare; c) teoriei comportamentului consumatorului;
b) sigure, aleatoare, nedeterminate, antagoniste; b) teorieijocurilor strategice; d) teoriei lui Samuelson.
c) nesigure, aleatoare, nedeterminate, antagoniste;

-
d) nesigure, aleatoare, determinate, antagoniste. 656. Criteriul maximin de luare a deciziei a fost introdus pentru prima dat de :
a) L.J. Savage; b) Thomas Bayes; c) Abraham Wald; d) Laplace.
647. Cand incertitudinea este generat~ de faptul c~ efectele actiunilor avute ~n vedere
depind de evenimente asupra c~rora nu se dispune de nici o informatie, universurile fn 657. Criteriul maximin de luare a deciziei mai este cunoscut $i sub denumirea de
care se plaseaz~ luarea deciziilor de marketing sunt: criteriul:

....
a) sigure; b) aleatoare; c) nedeterminate; d) antagoniste . a) optimistului; b) pesimistului; c) regretului; d) rationalit~ii.

648. Enumerarea variantelor de actiune posibile- etap~ a procesului decizional de 658. Criteriul minimax de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de :
marketing, detine ~n cadrul modelului DECIDE locul: a) Thomas Bayes; b) Abraham Wald; c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
a)1; b)2; 0)5; d)6.
659. Criteriul minimax de luare a deciziei mai este cunoscut si sub denumirea de
649. Dezvoltarea $i implementarea variantei adoptate - etap~ a procesului decizional criteriul:
de marketing, detine ~n cadrul modelulu; DECIDE locul: a) regretului; b) rationalit~tii; c) pesimistului; d) optimistului.
a)I; b)2; 0)3; d)4.
... 660. Criteriul rationalit~tii de luare a deciziei a fost formulat pentru prima dat~ de:
650. Modelul procesului decizional de marketing " DECIDE are: a) Abraham Wald; b) Laplace; c) Hurwiez; d) L.J. Savage.
a) 4etape; b) 5 etape; c) 6 etape; d) 7etape.
661. Criteriul lui Laplace este cunoscut si sub numele de criteriul:
651. A. Kaufman apreciaz~ ~ntr-o lucrare a sa c~ cercetarea operational~ este: a) regretului; b) optimistului; c) pesimistului; d) rationalit~tii.
a) suma unor operatii matematice; c) cercetarea deciziilor tactico-operationale;
b) preg~tirea stiintific~ a deciziilor; d) investigarea deciziilor strategice. 662. Criteriul care presupune utilizarea unui coeficient de optimism K poart~
denumirea de criteriul lui:
652. Teoria deciziilor reprezint~ o component~ a: a) L.J. Savage; b) Abraham Wald; c) Hurwiez; d) Laplace.
a) deciziilor aleatoare; c) cercet~rii operationale;
b) comportamentului consumatorului; d) modelul DECIDE. 663. Din categoria relatiilor de autoritate, existente ~ntre diferite structuri
organizatorice dintr-o \'ntreprindere, nu fac parte:
653. Intre metodele de fundamentare a deciziei optime sau " corecte de marketing a) relatiile ierarhice; c) relatiile functionale;
care se limiteaz la utilizarea posibilit~tilor obiective, determinate prin procedeul b) relatiile de control; d) relatiile de stat major.
clasic sau prin procedeul empiric se ~nscriu:
a) lanturile Markov; c) metode de simulare; 664. Care dintre urm~toarele categorii nu se reg~seste la nivelul structurii, mn plan
b) metodele bazate pe teoria firelor de asteptare; d) toate cele de mar sus. vertical, a sistemului informational de marketing:
••
654. In r~ndul metodelor de fundamentare a decizilor care se bazeaz~ pe posibilit~ti
a) sursele de informatii;
b) sistemul de gestiune $i prelucrare a datelor;
c) utilizatorii;
d) fluxurile informationale.
at~t obiective, cat si subiective se ~nscriu:
a) metode bazate pe teoria firelor de asteptare; c) metode de analiz~ bayesian~; 665. Conducerea unei ~ntreprinderi trebuie s~ decid~ dac va continua s~-si mentin~
b) modele de simulare; d) toate cele de mai sus. gama de produse (strategia Al) sau dac~ ~si va diversifica gama de produse (strategia
A2), in conditiile in care potentialul pietei va fi sc~zut (starea S1) sau ridicat (starea
S2). Folosind criteriul minimax, s~ se estimeze care vor fi valorile corespunz~toare

94 95
 MARKETING - Teste gril~
Bazele marketingului
matricii "regretelor" (A1-S1, A1-S2, A2-S1, A2- S2), cunosc~nd faptul c~ v~nz~rile
671. Nu este considerat~ drept caracteristic~ ce st~ la baza identific~rii unit~tilor
asteptate ~n urma aplic~rii celor dou~ strategii, in cadrul fiec~rei st~ri a naturii, se strategice de activitate:
prezint~ astfel: a) tipul de planificare; c) concurenta;
- miliarde lei- b) managementul; d) imaginea organizatiei.
St~ri ale naturii Sj SI S2
Potential sc~zut al pietei Potential ridicat al pietei 672. 0 unitate strategic~ de activitate se caracterizeaz~ prin:
Alternative strategice Ai a) planificarea comun~ cu cea a ~ntregii organizatii;
Al Mentincrea gamei de produse 70 130 b) absenta unui manager propriu;
A2 Diversificarea gamei de produse 60 110 c) obiective de profit proprii;
d) lipsa unor concurenti proprii.
a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.
673. Confruntarea cu concurentii are loc, de obicei, la nivelul:
666. Intre fluxurile informationale ce compun structura orizontal~ a sistemului a) unit~tii strategice de activitate; c) organizational superior de planificare strategic~;
informational de marketing nu se reg~seste: b) ansamblului organizatiei; d) functional.
a) sistemul rapoartelor interne;
b) sistemul informatiilor obtinute de la personalul ~ntreprinderii; 674. La nivelul unit~ti strategice de activitate, nu se stabilesc:
c) sistemul organizational; a) produsele si serviciile care vor fi dezvoltate;
d) sistemul cercet~rilor de marketing. b) segmentele tint~;
c) modalit~tile de satisfacere a nevoilor clientilor;
667. Viziunea si misiunea organizatiei sunt formulate de urm~torul nivel de planificare d) modul de desf~surarea a activittii fntregii organizatii.
strategic~:
a) nivelul unit~tii strategice de activitate; c) nivelul de ansamblu; 675. Viabilitatea unei unit~ti strategice de activitate depinde de capacitatea
b) nivelul functional; d) nivelul organizational superior. managementului de a identifica:
a) avantajul competitiv al unit~tii strategice de afaceri;
668. Care dintre urm~toarele aspecte decizionale strategice sunt abordate la nivelul b) concurentii;
organizational superior: (1) formularea obiectivelor organizatiei, (2) coordonatele c) preturile concurentilor;
campaniei de promovare a v~nz~rilor, (3) structura portofoliului de activit~ti, (4) d) cele mai adecvate obiective de profit.
modalit~tile de dezvoltare, (5) structura preturilor, (6) selectia firmelor de servicii
logistice, (7) modul de alocare pe destinatii a resurselor financiare? 676. Managementul fiec~rei unit~ti strategice de afaceri este responsabil de:
a) 1, 2, 4, 6; b) 1,3, 4,7; ce) 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6. a) functia de productie;
b) functia de productie, functia de marketing si functia financiar~;
669. Planificarea strategic la nivelul organizational superior are urm~toarea c) functia de personal;
caracteristic~: d) totalitatea sau majoritatea functiilor de baz.
a) se refer~ la un orizont de timp scurt;
b) reflect~ interesele si nevoile clientilor;
I 677. Un plan de produs, elaborat la nivelul functiei de marketing, trebuie s~ concorde,
c) urm~reste valorificarea competentei distinctive a ~ntreprinderii; din punctul de vedere al obiectivelor si strategiilor propuse, in primul rand, cu:
d) vizeaz~ doar obiective financiare. a) planul referitor la forta de v~nzare a organizatiei;
b) planul strategic de marketing al firmei;
c) planul strategic de productie;
670. Printre obiectivele stabilite la nivelul organizational superior, in cadrul d) planul resurselor umane.
planific~rii strategice nu se include:
a) cifra de afaceri; c) imaginea ~ntreprinderii;
678. Managerii de la nivelul functional de planificare strategic~ se concentreaz~:
b) pretul; d) responsabilitatea social~.
a) numai asupra eficacit~tii activit~tii; e) numai asupra eficientei activit~tii;
··' b) numai asupra costurilor activit~tii; d) asupra eficientei si eficacit~tii activittii.

96
97
 MARKETING -Teste grild Bazele marketingului

c) cuantificabil~, specific~, realizabil, motivant~;

679. Planificarea strategic~ nu presupune ~ntotdeauna:
a) existenta a trei niveluri distincte (nivelul organizational superior, nivelul unit~ti
strategice de activitate si nivelul functional);
b) core I area celor trei niveluri de planificare;
c) directionarea prin planul elaborat la nivelul organizational superior a planurilor de
la celelalte dou~ niveluri;
d) stabilirea misiunii organizatiei la nivelul organizational superior.
% b) cresterea costurilor planific~rii strategice;
680. Este necesar ca misiunea organizatiei:
a) s~ se limiteze la maximizarea profiturilor;
b) s~ reflecte valorile de baz~ ale organizatiei;
c) s~ reflecte obiectivele de reducere a costurilor;
d) s~ fie concordant~ cu functiile ~ntreprinderii.
681. In esent~, misiunea firmei este: ·'·
a) planul de marketing;
b) planul de produs;
c) o declaratie concis~ referitoare la scopul existentei organizatiei;
d) planul de afaceri.
682. Formularea misiunii de c~tre o anumit~ organizatie este necesar~ pentru a fi
utilizat~:
a) de furnizori;
b) ~n interiorul organizatiei respective;
c) de clientii finali;
d) n cadrul intreprinderilor furnizoare de servicii logistice.
683. Misiunea organizatiei nu specific~:
••
a) scopul si motivele existentei organizatiei;
b) pozitia pe care firma doreste s~ o dob~ndeasc~;
c) tacticile de marketing ce vor fi utilizate;
d) valorile de baz~ ale organizatiei.
684. Dintre componentele misiunii firmei nu face parte:
a) piata tint;
b) filozofia organizatiei;
c) conceptia firmei despre ea ins~si;
d) imaginea public real (efectiv~) a organizatiei, in r~ndul clientilor potentiali.
, investitiilor, (6) notorietatea unui anumit produs al gamei?
685. Misiunea organizatiei trebuie s~ fie:
a) specific~, realizabil, motivant~, focalizat~ mai degrab~ asupra pietelor dec~t a
prod use I or;
b) focalizat~ mai degrab~ asupra pietelor dec~t a produselor, motivant~, cuantificabil~;
d) motivant~, referitoare atitudinea fat~ de grupurile din exteriorul si interiorul
organizatiei, specific~, m~surabil~.
686. In majoritatea cazurilor, formularea de c~tre o organizatie a unei misiuni proprii
are ca efect:
a) orientarea activit~tii ~ntregii organizatii si posibilitatea obtinerii de performante
superioare;
c) modificarea structurii organizatorice;
d) limitarea punctelor forte ale organizatiei.
687. Un obiectiv de planificare strategicii trebuie s aib~ urm~toarele caracteristici:
a) acceptabilitate, flexibilitate, claritate, fezabilitate;
b) acceptabilitate, flexibilitate, claritate, eficient~;
e) flexibilitate, claritate, eficient~, profitabilitate;
d) claritate, eficient, profitabilitate, msurabilitate.
688. Flexibilitatea unui obiectiv de planificare strategic~ se refer~ la:
a) capacitatea obiectivului de a r~spunde cerintelor principalelor grupuri de interese
din interiorul organizatiei;
b) exprimarea sa deopotriv~ cantitativ~ si calitativ~;
c) concordanta cu restul obiectivelor organizatiei;
d) ajustarea ~n functie de modific~rile neasteptate din mediul intern si extern.
689. Compatibilitatea unui obiectiv de planificare strategic~ este reflectat~ de:
a) concordanta cu celelalte obiective ale organizatiei;
b) ~ntelegerea de c~tre managerii de la toate nivelurile organizatiei;
c) facilitarea unor m~suri de ameliorare a performantelor;
d) m~sura in care r~spunde cerintelor clientilor.
690. Obiectivele corespunz~toare nivelului organizational superior se exprim, de
obicei, ~n termeni:
a) sociali; b) financiari; c) sociali si financiari; d) ecologici.
691. Care dintre urm~torii indicatori sunt utilizati, ~n marea majoritate a cazurilor,
pentru exprimarea obiectivelor corespunz~toare nivelului organizational superior: (1)
valoarea si volumul v~nz~rilor, (2) pretul minim acceptabil, (3) indicele de crestere a
profitului, (4) imaginea produselor la nivelul segmentului tint~, (5) eficienta net~ a
a) 1,3, 5; b)2,3, 5; c)3,4,5; d)4, 5, 6.
692. Exemple de obiective nefinanciare generale ale ~ntreprinderii sunt urm~toarele:
a) dezvoltarea abilit~tilor salariatilor, crearea de oportunit~ti in privinta carierei,

98 99
 MARKETING - Teste grild
Bazele marketingului
responsabilitatea social fat~ de clienti; . .
b) dezvoltarea abilit~tilor salariatilor, cresterea profitului, progresul tehnologie; c) gradul de acoperire este ~ntotdeauna identic cu cota de piat;
c) dob~ndirea unei pozitii de lider in domeniul tehnologic, responsabilitatea fat~ de d) gradul de acoperire si cota de piat se afl~ fntr-o relatie de interconditionare.
societate ~n ansamblul ei, sc~derea costurilor;
d) desf~surarea unor actiuni caritabile, cresterea v~nz~rilor, contributia la bun~starea 699. Care dintre urm~toarele exemple pot fi considerate functii ale planului de
comunit~tii. marketing: (I) stabilirea misiunii firmei, (2) identificarea surselor de avantaj
competitiv al fntreprinderii pe pietele pe care opereaz~, (3) directionarea activit~tilor
693. Definirea obiectivelor unei unit~ti strategice de activitate are loc ~nainte de corespunztoare tuturor functiilor organizatiei, (4) alocarea resurselor pentru diferitele
stabi!irea: activit~ti de marketing, (5) formularea obiectivelor generale ale ~ntreprinderii, (6)
a) obiectivelor generale ale organizatiei; coordonarea eforturilor tuturor departamentelor organizatiei pentru Tndeplinirea
b) misiunii organizatiei; obiectivelor de marketing, (7) evaluarea rezultatelor activit~tii de marketing?
c) strategiei de marketing; a) 1, 4, 5, 7; b)2,4,6,7; e)3,4,5,7; d) 4,5, 6, 7.
d) structurii portofoliului de unit~ti strategice de activitate.
•
694. Comparativ cu obiectivele generale ale organizatiei, obiectivele unit~ti strategice
700. Care dintre urm~toarele afirmatii este adev~rat~?
a) planul de afaceri este o parte integrant~ a planului strategic al intreprinderii;
b) planul de afaceri este o component~ a planului de marketing;
de activitate:
a) au un grad mai sc~zut de specificitate si acoperire; c) se recomand~ ca planul de marketing s nu fie influentat de planurile
. corespunz~toare celorlalte functii ale ~ntreprinderii;
b) sunt mult mai specifice si se limiteaz~ la o parte a activit~tilor organizatiei;
d) planul de marketing nu stabileste modul de alocare a resurselor financiare si umane.
c) se refer~ la intreaga organizatiei; +enc
%
d) vizeaz~ un orizont de timp scurt.
701. Datorit~ valori sale operationale, planul de marketing anual este denumit uneori:
a) plan integrat; b) plan strategic; c) plan tactic; d) plan functional.
695. In cazul in care se elaboreaz un plan de marketing pentru un anumit produs, este
necesar, in primul rand, s~ se delimiteze ~n mod clar:
a) aportul produsului la ~ndeplinirea obiectivelor de ansamblu ale firmei;
·-'
702. Planul de marketing care este elaborat pentru perioade de timp de 3-4 ani este
denumit:
b) strategiile pentru restul produselor; a) politic~ de marketing; c) strategie de marketing;
c) modalit~tile de control al ~ndeplinirii programelor de marketing; b) plan de afaceri; d) plan strategic.
d) responsabilit~tile personalului firmei.
· ·+
696. Poate fi considerat un obiectiv de marketing:
703. Planul de marketing pe termen lung este elaborat fn functie de:
a) obiectivele planurilor de marketing anuale;
a) cresterea cotei de piat~ de la 76% la 103%; b) misiunea organizatiei, obiectivele generale, resursele necesare si evolutia estimat a
b) mentinerea cotei de piat~; factorilor cheie ai mediului extern;
c) sporirea cotei relative de piat de la - 0,5 la 0,5; c) misiunea organizatiei si obiectivele planurilor de marketing anuale;
d) cresterea cotei de piat de la 0,3 la 1,2. d) programele de marketing elaborate de organizatie.
·'+
697. Care dintre exemplele urm~toare nu reprezint~ un obiectiv specific al functiei de 704. Rezumatul planului de marketing reprezint~:
marketing, ce poate fi inscris in planul de marketing al firmei: a) descrierea succint~ a continutului planului;
c) lista obiectivelor de marketing;
a) ~mbun~t~tirea imaginii firmei; c) distributia extensiv~ a produselor firmei; b) precizarea sintetic~ a misiunii firmei; d) cuprinsul planului.
b) notorietatea spontan~ de 60%; d) un grad de acoperire a pietei de 80%.
•
698. In privinta relatiei dintre gradul de acoperire a pietei si cota de piaf~, se poate
705. Se recomand~ ca rezumatul planului de marketing s~ aib~:
a) min. 5 pagini; c) max. un paragraf;
afirma c~: b) max. 2-3 pagini; d) o dimensiune c~t mai mare.
a) gradul de acoperire este ~ntotdeauna mai mare dec~t cota de piat~;
b) gradul de acoperire este ~ntotdeauna mai mic dec~t cota de piat~;

100
10
 MARKETING - Taste gril~ Bazele marketingului

706. Care este ordinea adecvat~ a urrniitoarelor componente ale planului de marketing:
(1) ipotezele, (2) analiza SWOT, (3) obiectivele planului de marketing, (4) analiza 713. Etapa procesului planific~rii de marketing, care const~ in specificarea, culegerea,
mediului? m~surarea, analiza si interpretarea datelor si informatiilor referitoare la mediul intern
a) 1, 2, 3, 4; b) 4, 2, 1, 3; c)2,3,1, 4;
d) 3, 4, 1, 2. si extern al ~ntreprinderii, cu scopul de a identifica punctele forte si sl~biciunile
intreprinderii, oportunit~tile si riscurile mediului extern este denumit~:
707. Analiza SWOT se refer~: a) audit de marketing; c) formularea obiectivelor de marketing;
a) numai la punctele forte ale organizatiei; b) analiza SWOT; d) cercetare cantitativ~ de marketing.
b) numai la punctele forte si sl~biciunile organizatiei;
c) numai la mediul extern;
·'·
114. Inteles ca un proces de revizie, auditul de marketing se desf~soar~:
d) situatia ~ntreprinderii si raporturile acesteia cu micro si macromediul extern. a) numai fn etapa de ~nceput a procesului de planificare;
b) doar la finalul procesului de planificare;
708. Analiza SWOT este: c) numai fn situatiile fn care activit~tile de marketing se dovedesc neprofitabile;
a) sinteza auditului de marketing; d) ori de c~te ori este necesar~ evaluarea pozitiei ~intreprinderii.
b) instrumentul de control al politicii de marketing ce va fi stabilit~ prin planul de
marketing; '+
715. In cazul auditului de marketing, perioada de timp la care se refer~ analiza
c) sinteza rezumatului planului; tendintelor de mediu care influenteaz~ activitatea ~ntreprinderii:
d) etapa care urmeaz~ definirii obiectivelor planului de marketing. a) se limiteaz~ la perioada anterioar~ de planificare;
·'-
709. Se recomand~ ca ipotezele planului de marketing:
b) urm~reste doar perioada curent~;
c) se focalizeaz~ asupra unei perioade viitoare;
a) s~ fie in num~r mie si s~ se refere la aspectele critice ale mediului; d) ofer o perspectiv~ complet, care include orizonturi de timp anterioare, prezente si
b) s~ vizeze toate aspectele mediului, nu doar factorii cheie care influenteaz~ succesul
.•..
viitoare.
firmei;
c) s~ fie c~t mai numeroase;
d) s~ fie considerate la elaborarea strategiilor, nu si a obiectivelor de marketing. 716. Care dintre urm~toarele afirmatii referitoare la auditul de marketing sunt corecte?
a) evalueaz~ fn mod neutru, necritic situatia actual~ de marketing a ~ntreprinderii;
710. Stabiliti ordinea urm~toarelor componente, ~n functie de succesiunea lor ~ntr-un b) estimeaz~ probabilitatea de manifestare a factorilor de mediu;
c) nu consider~ natura impactului factorilor de mediu intern;
plan de marketing: (I) obiectivele, (2) bugetul, (3) programul de marketing, (4)
strategiile de marketing, (5) sistemul de control. d) se desf~soar~ ~ntotdeauna dup~ stabilirea obiectivelor de marketing.
a) 4, 1, 3, 2, 5; b) 5, 2, I, 3, 4; c) 1, 4, 3, 2, 5; d) 3, 4, 1, 2,
5. •
717. Evaluarea resurselor interne ale organizatiei ~in raport cu mediul extern si
711. Care dintre urm~toarele aspecte sunt stabilite de un program de marketing: (1) efectuarea unei analize separate pentru fiecare functie major~ a ~ntreprinderii se
numeste:
persoanele implicate, (2) strategia firmei, (3) scadentele, (4) strategia de marketing, (5)
succesiunea aetivit~tilor desf~surate, (6) obiectivele de marketing, (7) costurile a) audit de marketing; c) audit de productie;
b) audit de management; d) audit functional.
aferente?
a) I, 2, 4, 7; b) 4, 3, I, 2 c) 2, 3, 5, 6 d)1, 3, 5, 7.
718. Care dintre urm~toarele aspecte sunt urm~rite mn cadrul auditului extern de
712. In stabilirea bugetului planului de marketing, aplicarea tehnicii "baz~ zero° marketing:
presupune: a) mediul economic, oferta pietei, preturile si conditiile de plat~;
a) justificarea fiec~rui element de cheltuieli si corelarea cu obiectivele generale ale b) mediul economic, mediul socio-cultural, mediul tehnologic;
fntreprinderii; c) profitabilitatea ramurii, mediul tehnologic, cererea pietei;
b) considerarea modului de alocare a resurselor ~n perioada anterioar~; d) mediul politico-legislativ, mediul economic, concurenta.
c) instituirea de restrictii fin privinta resurselor financiare alocate activit~tilor de
marketing;
d) referirea la o perioad de baz~.
·-
719. [n privinta particularit~tilor pietei, ~n cadrul auditului extern de marketing sunt
studiate aspecte cum sunt:

102 103
 MARKETING - Teste gril~ Bazele marketingului

a) elasticitatea cererii mn raport cu pretul, capacitatea efectiv a pietei, sistemele de fimei, (6) gradul inalt de conlucrare dintre specialistii ~ntreprinderii si consultanti, (7)
distributie fizic~ a produselor ce apartin diferitilor furnizori; dificultatea ~ntelegerii de consultant a particularit~tilor firmei?
.... a)2, 4,5,7 b)1,3,5,7; 0)3,2,1,6;
b) fidelitatea fat~ de marc~, distributia teritorial~ a populatiei, investitiile de capital; ) 4,5,6, 7.
c) evolutia produsului national brut, dinamica pietei, tipurile de discounturi utilizate in
725. In esent~, auditul de marketing const ~n:
relatiile cu intermediarii; . .... . .. a) identificarea datelor necesare;
d) protectia mediului ~nconjur~tor, caracteristicile intangibile ale produselor existente
b) culegerea datelor;
pe piat~, viteza transferului tehnologic.
•
720, Printre aspectele referitoare la concurent~, urm~rite ~n cadrul auditului extern se
c) specificarea, culegerea, analiza si interpretarea datelor;
d) culegerea si analiza datelor.
inscriu urm~toarele: •
a) barierele de intrare pe piat~, reglement~rile privind concurenta, strategiile de 726. Auditul de marketing se focalizeaz~ asupra:
marketing; a) tuturor factorilor care influenteaz~ mediul intern al organizatiei;
~, , ; ~
b) fuziunile si achizitile de intreprinderi, politica national~ ]% de le incurajare a b) tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern, precum si a impactului lor
investitiilor, comportamentul de cump~rare al pietei tint~; . asupra situatiei firmei;
c) cota de piat a fiec~rui concurent, costul materiilor prime si energiei, structura c) tuturor factorilor care influenteaz~ mediul extern al organizatiei;
populatiei pe medii; .., . . .. d) tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern.
d) barierele de intrare pe piaf~, strategiile de marketing, fuziunile si achizitiile de
intreprinderi. 727. Care dintre urm~toarele exemple pot fi considerate oportunit~ti, in cadrul analizei
SWOT efectuate de o anumit~ firm~: (1) lansarea de c~tre firm~ a unui nou produs; (2)
721. Exemple de variabile operationale analizate fn cadrul auditului intern sunt crearea unui compartiment de marketing; (3) efectuarea unei reduceri de pref pentru
urm~toarele: ... serviciile oferite de firma ~n cauz~; (4) ritmul ascendent de evolutie a pietei; (5)
a) cota relativ~ de piat, volumul v~nz~rilor, structura v~nz~rilor pe tipuri de clienti; retragerea unui competitor de pe piata tint~; (6) modificarea favorabil~ a
b) strategiile de marketing, cota de piat, tipul de structur~ organizatoric; _ reglement~rilor referitoare la sectorul de activitatea fn care este prezent~ firia
c) existenta mecanismelor de control, valoarea v~nz~rilor, disponibilitatea respectiv~?
informatiilor de marketing necesare; _, . a)1,2,3; b)2,3,4; e)3,4,5; 0)4,5, 6.
d) experienta de marketing a organizatiei, comunicarea ~ntre departamente, valoarea
v~nz~rilor.
728. Care dintre urm~toarele exemple pot f considerate puncte forte ale firmei, in
722. Firmele de succes realizeaz~ un audit de marketing: cadrul analizei SWOT: ( 1) cererea mare pentru prod use le firmei, (2) o strategie de
marketing coerent~ si eficient~, (3) cota mare de piat~, (4) ritmul inalt de crestere
a) s~pt~m~nal; b) zilnic;

marketing se mnscriu urm~toarele:

-
c) lunar;

~.. ., .....,
d) anual.

723. Printre avantajele apel~rii la consultanti externi, pentru realizarea auditului de

••

a) obiectivitatea analizei, efectuarea auditului ~n conditiile absentei unei experiente

economic~, (5) intensitatea sc~zut~ a concurentei, (6) imaginea favorabil~ a produselor
firmei?
a) 2, 3, 6; b)1,3,4;
....
e)3,4,5; d)4,5,6.

proprii ~n domeniu;
b) costul mic, obiectivitatea analizei; . cadrul analizei SWOT efectuate de o anumit firm~: (1) restr~ngerea drastic~ a piejei;
.
c) completarea experientei proprii cu cea a unor consultanti recunoscuti, dependenta
calit~ti auditului de experienta consultantului extern;
d) gradul de cooperare ~ntre personalul ~ntreprinderii si consultanti.
'-
724. Dezavantajele apel~ii la consultanti externi, cu ocazia realiz~rii auditului de
marketing se refer~ la: (1) costul auditului, (2) subiectivitatea analizei, (3) disiparea
ulterioar~ a informatiilor ~n mediul extern, (4) posibilitatea efectu~rii auditului de orice
ntreprindere, (S) timpul necesar consultantului pentru a se familiariza cu activitatea
729. Care dintre urm~toarele exemple pot fi considerate pericole (amenint~ri), in
(2) lipsa specialistilor de marketing in cadrul firmei, (3) politica de marketing agresiv~
a concurentilor, (4) sc~derea cifrei de afaceri a firmei, (5) criza economic~, (6)
costurile mari inregistrate de firm~?
a) 1,3, 5; b)2,3,4; e)3,4,5; d)2,5,6.
730, Pentru a stabili m~sura ~n care anumite puncte forte reprezint~ competente de
baz~ ale organizatiei, in raport cu concurentii, este necesar~ analizarea lor din
perspectiva urm~toarelor criterii;
a) proprietate, durabilitate, transferabilitate, imitabilitate;

104 105
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

b) proprietate, valoare, productivitate, flexibilitate; a) nu conduce la cresterea costurilor;

c) valoare, flexibilitate, transferabilitate, imitabilitate; b) valoarea ad~ugat~ este apreciat~ de utilizator;
d) durabilitate, transferabilitate, imitabilitate, cost. c) pretul produsului nu creste;
••
731. Stabiliti care este ordinea corespunz~toare a urm~toarelor etape ale realiz~rii
d) se utilizeaz~ acelasi sistem de distributie.

matricei oportunit~tilor: (1) localizarea n cadrul matricei a fiec~rei oportunit~ti 739. Care dintre urm~toarele afirmatii referitoare la strategia competitiv de tip hibrid
identificate, (2) m~surarea probabilit~tii de manifestare a fiec~rei ocazii favorabile, (3) sunt adev~rate?
identificarea oportunit~tilor, (4) codificarea oportunit~tilor, (5) m~surarea impactului a) este utilizat~ de firmele care obtin importante economii de scar~;
ocaziei favorabile. b) este preferat~ de firmele care doresc s~ penetreze pe piete unde concurentii nu detin
a)l,2,3,4,5; b)2,l,3,5,4; c)3,4,2,5,J; d)5,3,2,4,l. pozitii semnificative;
c) genereaz~ costuri mari;
732. Matricea produs-piat a fost elaboratl pentru prima dat~ de: d) presupune oferirea unei valori ad~ugate mici, pentru client.
a) Philip Kotler; b) Igor Ansoff; c) Peter Drucker; d) Jan Stapel.
..
%,

733. In cadrul matricei produs-piat~, strategia de mentinere pe pietele actuale, cu

produsele actuale este cunoscut~ sub denumirea de strategie de:
a) rezistent~; b) evolutie constant~; c) consolidare; d) diminuare a pierderilor.
·'+
740. Diagrama propus~ de Henry Gantt pentru programarea productiei pune accentul
pe:
a) fabricarea unei anumite cantit~ti de produse; c) timp;
b) responsabilit~tile personalului de productie; d) valoarea produselor.

734, Consolidarea pozitiei ~n raport cu concurentii impune cresterea cotei de piat a 741. [ntr-o diagram~ Gantt, jalonul reprezint:
mntreprinderii, ~ntr-un ritm similar cu cel de evolutie a pietei, ~n cazul ~n care piata se a) obtinerea unei aprob~ri intermediare sau mndeplinirea unui anumit obiectiv;
afl~ in faza de: b) momentul de incepere a programului;
a) ~nceput; b) crestere; c) maturitate; d) declin. c) durata programului;
d) nivelul ierarhic vizat de o anumit activitate.
735. Dezvoltarea activit~tii firmei in domenii concurente sau direct complementare cu
domeniul ~n care opereaz~ ~n prezent este denumit~: 742. Printre avantajele oferite de utilizarea diagramei Gantt se inseriu urm~toarele: (1)
a) strategie de penetrare; c) strategie de consolidare; usurinta tras~rii, (2) frecventa actualiz~rii, (3) prezentarea clar~ a succesiunii
b) integrare ~n aval; d) integrare orizontal~. activit~tilor, (4) posibilitatea aplicrii cu usurint~ in cazul unui num~r mare de
activit~ti, (5) vizualizarea rapid~ a stadiului de ~ndeplinire a programului, (6)
736. Care dintre urm~toarele exemple reprezint~ strategii de diversificare a activit~tii prezentarea relatiilor dintre activit~ti.
firmei fn domenii conexe: (1) integrarea in amonte, (2) retragerea, (3) penetrarea a) 1,3, 5; b)2,4,6; ce)1,4,5; d)3,4,6.
pietei, (4) dezvoltarea pietei, (5) integrarea ~n aval?
a)1,4; b)2,5; e)1,5; d)3,5. 743. Metoda PERT a fost conceput~ n anul:
a) 1904; b) 1935; e) 1958; d) 1976.
737. [n viziunea lui Michael Porter, ~ntreprinderea poate selecta una dintre urm~toarele
variante de strategii generice: 744. Metoda PERT a inceput s~ fie utilizat~ fn:
a) strategia celui mai sc~zut cost total, strategia de diferentiere, strategia_ de a) Franta; b) Germania; c) Japonia; d) SUA.
concentrare;
b) strategia de dezvoltare, strategia eficientei, strategia de concentrare; 745. Care dintre urm~toarele afirmati referitoare la metoda PERT sunt adev~rate:
c) strategia competitivit~tii, strategia celui mai mic cost total, strategia de concentrare; a) stabileste modalit~ti de alocare a resurselor care s~ permit~ ~ndeplinirea eficace a
d) strategia eficientei, strategia de concentrare, strategia de tintire. obiectivelor programului;
b) se poate aplica numai ~n cazul proiectelor de complexitate sc~zut~;
738. Diferentierea prin oferirea unor servicii complexe sau a unor produse cu un nivel c) este focalizat~ asupra activit~tilor necritice;
tehnic ridicat este un avantaj competitiv numai ~n m~sura ~n care: d) permite ~n mic~ m~sur~ ~ntelegerea relatiilor dintre activit~ti.

106 107
 MARKETING - Teste grild
746. Stabiliti ordinea corect~ a etapelor de aplicare a metodei PERT: (I) determinarea
relatiilor dintre activitti, (2) trasarea retelei PERT, (3) estimarea timpului necesar
pentru fiecare activitate, (4) stabilirea listei activit~tilor si evenimentelor, (5) stabilirea
drurnului critic.
a) 4, 1,3, 2, 5; b) 1,2, 3, 4, 5; c)2,3, 1,4,5; 0) 4,3,2,1, 5.
747, fn cazul aplic~rii metodei PERT, drumul critic reprezint~:
a) succesiunea de activit~ti care constituie cel mai scurt traseu, intre momentul
fnceperii programului si cel al finaliz~rii sale, av~nd durata minim~ posibil~;
b) succesiunea de activit~ti care constituie cel mai lung traseu, mntre momentul
~nceperii programului si cel al finaliz~rii sale, av~nd durata maxim~ posibil~;
c) succesiunea de activit~ti care constituie cel mai lung traseu, mntre momentul
~nceperii programului si cel al finaliz~rii sale, av~nd o durat~ medie;
d) succesiunea de activit~ti care constituie cel mai lung traseu, mntre momentul
inceperii programului si cel al finaliz~rii sale, av~nd durata minim~ posibil~.
·+
748. In cadrul metodei PERT, termenul "critic" este utilizat pentru a sublinia faptul c~:
a) este vorba de activit~ti cu profitabilitate sc~zut~; . fi terminat intr-un interval de timp (exprimat in zile) de:
b) orice fnt~rziere ~n desf~surarea unei activit~ti de pe drumul cel mai lung prin retea,
va conduce la m~rirea duratei de realizare a programului;
c) o anumit~ activitate nu dispune de resursele umane necesare;
d) este probabil~ o sporire a duratei unei anumite activit~ti.
.
·-
749. Ca regul~ general~, cel mai cur~nd termen de ~ncepere a unei activit~ti din
reteaua PERT este: . - . ..
a) valoarea maxim~ din seria valorilor ce indic~ cel mai cur~nd termen de finalizare,
corespunz~toare tuturor activit~tilor care preced acea activitate;
b) termenul cel mai probabil; . . . . .. ~
c) valoarea minim din seria valorilor ce indic~ cel mai cur~nd termen de finalizare,
corespunz~toare tuturor activit~tilor care preced acea activitate;
d) valoarea minim~ din seria valorilor ce indic~ cel mai indep~rtat termen de
finalizare, corespunz~toare activit~tilor importante, care preced acea activitate.
•
750. Dac~ se consider~ TI (cel mai t~rziu termen de ~ncepere a unei activit~ti), CI (cel
mai apropiat termen de incepere a unei activit~ti), TF (cel mai t~rziu termen de
finalizare), CF (cel mai cur~nd termen de finalizare), rezerva de timp, ~n cazul metodei
PERT, se stabileste astfel:
a) TI + CI; b) TI-CI; c)TF + CF; ) TI--CF.
751. In cazul retelei PERT, se consider~ c~:
a) toate activit~tile trebuie s~ aib rezerve de timp;
b) rezervele de timp exist~ doar in cazul activit~tilor desf~surate la ~nceputul
programului;
108
-IL ..
Bazele marketingului
c) activit~tile critice nu au rezerve de timp;
d) activit~tile necritice nu au rezerve de timp.
752. Durata total a programului de activit~ti, stabilit cu ajutorul PERT reprezint~:
a) suma duratelor estimate ale activit~tilor critice si necritice;
b) suma duratelor estimate ale activit~tilor critice;
c) suma duratelor estimate ale activit~tilor necritice;
d) suma rezervelor de timp.
753. Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate dintr-o retea PERT se
calculeaz~ pe baza urm~toarelor estim~ri de timp:
a) estimarea probabilistic~; estimarea medie;
b) estimarea optimist~, estimarea medie, estimarea pesimist~;
c) estimarea aleatoare, estimarea celei mai probabile durate;
d) estimarea optimist~, cea mai probabil~ durat~; estimarea pesimist~.
754. In cazul in care dispersia corespunz~toare intregului drum critic este de 3 zile, iar
durata probabil~ a programului este de 30 de zile, se poate considera ca programul va
a) [21, 37]; b) [27, 33]; e)[24,36]; d) [21, 39].
755. Consider~and a; (estimarea optimist~), m; (durata cea mai probabil~), si b
estimarea pesimist, durata probabil~ a unei activit~ti se calculeaz~ astfel:
a) (a + b, --m»)/3; c) (a, + 4m, + b,)/6;
b) (a + m, + b,)/3; d) (a,+ 2m; + b,)/4.
756. Stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing, fin cadrul unei firme care are in
organigrama sa unmanager de marketing, trebuie s~ constituie responsabilitatea:
a) exclusiv~ a managerului de marketing;
b) exclusiv~ a specialistilor care au relatii directe cu clientii firmei;
c) comun~ a managerului de marketing si a managerilor de la nivelul superior;
d) comun~ a tuturor managerilor aflati la nivelul superior (in raport cu managerul de
marketing).
757, jn cazul ~n care structura organizatoric~ a firmei include un departament distinct
de planificare de marketing, acesta este implicat:
a) doar ~n elaborarea strategiei de marketing;
b) numai in stabilirea obiectivelor planific~rii de marketing;
c) elaborarea planului si urm~rirea mndeplinirii obiectivelor stabilite;
d) desf~surarea activit~tilor zilnice pe care le presupune fndeplinirea obiectivelor
stabilite.
109
 MARKETING - Teste grild Bazele marketingului

758. Pentru a finaliza un program de activit~ti fn 55 de zile, cu o probabilitate de 95%, 765. Un produc~tor de alimente de uz curent, care se extinde ~n domeniul productiei
in conditiile fn care durata programului este de 50 de zile, abaterea standard de ambalaje pentru produsele respective, aplic o strategie de:
corespunz~toare de 3,96 zile, iar valoarea g~sit~ cu ajutorul distributiei probabilit~tii a) integrare in amonte; c) diferentiere;
normale standard este de 1,64, valoarea calculat~ a duratei probabile a programului b) integrare ~n aval; d) integrare orizontal~.
este de:
a) o zi; b) 49 zile; c) 50 zile; d) 55 zile. 766. Programul de marketing const~ in stabilirea:
·'- a) obiectivelor planului de marketing; c) bugetului de marketing;
759. Se consider~ c~, ~n cazul metodei PERT: b) strategiilor de marketing; d) succesiunii actiunilor tactice ale firmei.
a) duratele activit~tilor sunt variabile aleatoare;
b) toate activit~tile au rezerve de timp; ·'·
767. Nu este real~ afirmatia potrivit c~reia structura concret~ a submixului de produs
c) durata probabil a unei activit~ti nu are ~n vedere estimarea duratei maxime si este dat~ de:
minime a acesteia; a) dimensiunile si structura gamei de produse sortimentale;
d) graful este constituit 'in exclusivitate din arce. b) atributele corporale si acorporale ale produsului;
e) sistemele de distributie pentru care s-a optat;

determin~ ca medie:
·-
760. Durata. probabil~ a unei activit~ti, in conditiile aplic~rii metodei PERT, se d) comunicatiile referitoare la produs.

a) aritmetic~ simpl~; c) aritmetic~ ponderat~; n

768. Locul central cadrul mix-ului de marketing revine, ~n general:
b) armonic~; d) geometric~ ponderat~. a) produsului; b) pretului; c) distributiei; d) promov~rii.

761. Modelul de retea specific metodei CPM a fost utilizat, prima dat~, pentru:
•
769. Cerinta de baz a realismului mix-ului de marketing o constituie:
a) distributia m~rfurilor; c) constructia unor uzine chimice; a) judicioasa corelare a elementelor din componenta sa;
b) programarea lans~rii pe piat~ a produselor; d) elaborarea strategiei de marketing. b) includerea permanent~ a tuturor elementelor ce-i sunt specifice;
c) valorificarea tuturor oportunit~tilor pietei;
762. Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate, presupune parcurgerea d) satisfacerea deplin~ a cerintelor cump~r~torilor-tint~.
prealabil~ a urm~toarelor etape, ~n cazul metodei PERT:
a) stabilirea listei activit~tilor si evenimentelor, determinarea relatiilor dintre activit~ti;
•
770. "Avantajul diferentiat nu semnific~ preocuparea fntreprinderii:
b) stabilirea listei activit~tilor si evenimentelor, trasarea retelei PERT; a) de a oferi un marketing mix superior fat~ de concurent~;
c) trasarea retelei PERT, stabilirea drumului critic; b) de distingere de c~tre cump~r~torii vizati, a ofertei proprii;
d) stabilirea celui mai apropiat termen de ~ncepere si finalizare a fiec~rei activit~ti. c) de a oferi un produs pe care cump~r~torii-tint~ s~-l perceap ca fiind superior celui
oferit de concurent~; '
763. Lungimea drumului critic este: d) de a detine o cot~ de piat superioar fat~ de concurent~.
a) suma duratei maxime a activittilor critice $i necritice;
b) eel mai scurt interval de timp ~n care programul poate fi realizat;
771. Care dintre componentele •
mix-ului de marketing au impact asupra
consumatorilor?
c) lungimea arcelor grafului;
a) produsul si pretul; c) distributia si promovarea;
d) eel mai lung interval de timp in care programul poate fi realizat;
b) produsul si promovarea; d) toate.
764. Dispersia variabilei timp, pentru fiecare activitate critic~ a retelei PERT, se ••
772. in cadrul tendintei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui mix de
determin~ pe baza indicatorilor a (durata minim~ a activit~tii) $i b (durata maxim a
marketing standardizat, oportunit~ti mai reduse de standardizare le are:
activit~tii), cu ajutorul formulei:
d) (a + b)/36. a) pretul; b) produsul; c) comunicarea promotional~; d) distributia.
a) (b -a)/36; b) (a-b/I8; c)(b-a)/2;
•

110
Ill
 MARKETING - Teste grild
Bazele marketingului
773. Dintre componentele mix-ului de marketing, utilizate de fntreprinz~tori in
eforturile de fidelizare a cump~r~torilor, se apeleaz~ cel mai adesea, pentru oferirea 780. Avantajul competitiv urm~rit reprezint~ un element de referint~ pentru:
unor beneficii imediate, la: a) dezvoltarea mix-ului de marketing; c) definirea politicii de produs;
b) formularea strategiei de marketing; d)implementarea tacticii de marketing.
a) produs; b) pret; c) distributie; d) promovare.
...
·-
774. In cazul unui mix de marketing orientat intr-o perspectiv~ specific~ marketingului
relational, serviciile postvanzare constituie un instrument specific politicii de:
781. In
viziunea lui Philip Kotler, conceptul care caracterizeaz cel mai bine cererea
de servicii de s~n~tate, respectiv strategia de marketing pe care trebuie s~ o urmeze
a) comunicare promotional~; b) pref; c) produs; d) distributie. organizatia in aceast~ situatie sunt:
a) cerere pozitiv~, strategie de remarketing;
775. Pr~jitura marketingului semnific~:
·'
a) serviciile suplimentare, asociate produsului, oferite de ~ntreprindere;
b) ofertele "speciale din cadrul mix-ului promotional;
b) cerere negativ~, strategie de demarketing;
c) cerere neutr~, strategie de demistificare;
d) cerere negativ~, strategie de conversiune.
c) mixajul ingredientelor constitutive ale mix-ului de marketing;
d) preturile promotionale. 782. In viziunea lui Philip Kotler, conceptul care caracterizeaz~ cel mai bine cererea
pentru droguri, respectiv strategia de marketing pe care trebuie s~ o urmeze
776. Distributia nu apare a fi o variabil~ endogen~, pe deplin manevrabil~ de c~tre organizatia antidrog ~n aceast situatie sunt:
fntreprindere, fn cazul: a) cerere pozitiv~, strategie de remarketing;
a) posibilit~tii exercit~rii unui control total asupra acesteia; b) cerere nedoritii, strategie de demarketing;
b) existentei unui aparat specializat propriu, al ~ntreprinderii ofertante; c) cerere indezirabil~, strategie de antimarketing;
c) alegerii dintre mai multe variante de distributie ce i se ofer~ ~n cadrul pietei; d) cerere negativ~, strategie de conversiune.
d) influent~rii ei de diversi factori externi.

777. Compararea mix-ului de marketing cu o "pr~jitur~ a marketingului" apartine lui: marketingului, este acordat de:
··'
783. Premiul anual P. D. Converse, pentru contributii deosebite aduse stiintei

a) Ph. Kotler; b) Leader si Kyritsis; c) Hill si O'Sullivan; d) McCarthy. a) Asociatia Mondial~ de Marketing; c) Academia European~ de Marketing;

778. ·+
fin unele domenii mai recente de aplicare a marketingului orientat spre servicii -
cum este sportul $i cultura - s-a simtit nevoia ad~ug~rii unui ingredient suplimentar, 784. ADETEM reprezint~:
·;
b) Academia Stiintei Marketingului din SUA; d) Asociatia American~ de Marketing.

al~turi de cei patru P, respectiv:
a) marketingul intern; b) relatiile publice; c) ambianta; d) standardizarea.
•
779, [n cadrul mix-ului de marketing specific binecunoscutei firme nord-americane
McDonald's, cu retele de restaurante fast-food, submixul de produs are drept elemente
definitorii:
a) standardizarea ofertei, calitate ridicat~ si consecvent~, viteza de servire, programul
prelungit de functionare;
b) standardizarea ofertei, calitate ridicat~ si consecvent~, posibilitatea utiliz~rii
cardurilor de c~tre clienti, servicii suplimentare;
c) adaptarea la cerintele diferitelor segmente de piat~, calitatea ridicat~ si consecvent~,
practicarea unor preturi judicioase, servicii suplimentare post-v~nzare;
d) permanentizarea ofertelor promotionale, practicarea unor preturi standardizate,
oferirea unor bonusuri de fidelitate.
a) o revist~ francez de marketing; c) un institut european de cercet~ri de marketing;
b) o asociatie belgian~ de marketing; d) o asociatie francez~ de marketing.
•
785. Confederatia European~ de Marketing reuneste ~n prezent:
a) 24 de asociatii nationale, din I9 tri europene;
b) 30 de asociatii nationale, din 50 de t~ri europene;
c) 20 de asociatii nationale, din 45 de t~ri europene;
d) 25 de asociatii nationale, din 42 de t~ri europene.
786. AIDA constitrie: •
a) o asociatie international mn domeniul distributiei;
b) o publicatie ~n domeniul comunic~rii internationale:
c) o asociatie european~ ~n sfera comunic~rii promotionale;
d) o organizatie european~ de promovare a relatiilor publice.
%°
787. Care dintre afirmatiile de mai jos nn este real~ ~in leg~tur~ cu faptul c~ Asociatia
Mondial~ de Marketing a fost creat~:
a) 7n 1993;

112
113
 MARKETING - Teste grili Bazele marketingului

b) la Chicago;
c) cu participarea reprezentantilor din peste 20 de t~ri; 796. Dintre afirmatiile de maijos nu este real~ cea potrivit c~reia marketingul:
d) prin reunirea AMA, APMF, EMC, FELAM. a) a ap~rut, mai ~nt~i, pe planul practicii; c) are ca loc de origine SUA;
•
788. [ntre organizatiile non-profit care sustin (sponsorizeaz~) organizarea Congresului
b) a fost promovat mai ~nt~i ~n l~rgime;
$
d) a ajuns in SUA la faza adolescentei.

Mondial de Marketing se evidentiaz~: . 797. [n evolutia marketingului, era productiei - sau orientarea ctre productie - a avut
a) Academia de Marketing, din Marea Britanie; loe in SUA:
b) Academia Stiintei Marketingului, din SUA; a) p~n~ in 1930; c) ~ntre 1950-1970;
c) Federatia International de Marketing; b) ~in prima jum~tate a secolului XX; d) ~n a doua jum~tate a secolului XX.
d) Asociatia International a Publicit~tii
·+
798. Nu este real afirmatia potrivit c~reia marketingul comercial:
789. Certificatul profesional de specialist fn marketing -- Professional Certified a) reprezint~ una dintre ariile constitutive ale marketingului organizatiilor non-profit;
Marketer -- este atribuit de: b) 'este asociat de necesitatea organizatiilor non-profit de a desf~sura adesea si
a)AMA; c) Asociatia Mondial~ de Marketing; activit~ti economice pentru a-si crea unele surse de venituri;
b) Academia European~ de Marketing; d) Confederatia European~ de Marketing. c) se situeaz~ fn cadru! domeniului economic;
d) este specific doar unor mntreprinderi din sfera distributiei.
·+
790. in prezent, sunt editate reviste de marketing european ~n: ·e
799. Care dintre afirmatiile de mai jos exprim~ cel mai deplin esenta "produsului"
a) Franta si Germania; c) Suedia si SUA;
b) Germania si Marea Britanie; d) Marea Britanie si SUA. marketingului electoral?
a) este concretizat, de obicei, ~ntr-un program sau un candidat;
·'
791. Activitatea asociatiilor nationale de marketing s-a concentrat in directia:
a) organiz~rii unor manifest~ri stiintifice de profil;
b) urmeaz~ a fi "vandut" publicului aleg~tor;
c) este oferit "consumatorului de politic~;
b) edit~rii unor periodice ~n domeniu; d) toate afirmatiile anterioare.
c) difuz~rii pe mai multe planuri a conceptelor si tehnicilor de marketing;
d) realizrii tuturor actiunilor de mai sus. 800. Care din explicatiile de mai jos referitoare la faptul c~ definitia initial dat de
c~tre AMA marketingului a fost considerat~ ulterior ca insuficient~, nu este real~?
792. Publicatiile Euromonitor sunt editate fn: a) i se atribuiau doar roluri exercitate dup~ ~ncheierea productiei;
a) Elvetia; b) Marea Britanie; c) Belgia; d) Suedia. b) punctul s~u de pornire nu-l reprezentau clientii sau consumatorii;
♦:♦
c) s-a axat doar pe bunuri, nu si pe servicii;
793. Revista Advertising Age este o publicatie: d) omitea obiectivul propriu al ~ntreprinz~torilor, ~n cadrul acestui demers.
a) editat~ de Asociatia International~ a Publicit~ii;
b) ce apare fn Marea Britanie; •
c) cu caracter comercial din SUA;
d) o asociatie a Publicit~tii din Europa.

794. Societatea European~ pentru cercet~ri de opinie si de marketing - ESOMAR, are

in prezent c~teva mii de membri, din:
a) 25 de tri; b) 45 de t~ri; o) 50 de tri; d) 100 de t~ri.
,
795. FELAM reprezint~:
a) o revist~ a asociatiei franceze de marketing;
b) un congres anual al Federatiei Europene de Marketing;
c) Federatia Asociatiilor de Marketing din America Latin~;
d) Forumul asociatiilor de marketing Europa-America Latin~.

114 115
 R~SPUNSURI CORECTE

1. BAZELE MARKETINGULUI

1 a 39 C 77 d 111 a 149 C 187 C

2 b 40 d 78 C 112 C 150 C 188 d
3 d 41 C 79 d 113 C 151 d 189 a
4 a 42 b 80 d 114 b 152 d 190 a
5 C 43 d 81 C 115 C 153 C 191 b
6 C 44 d 82 d 116 C 154 a 192 a
7 a 45 d 83 d 117 C 155 b 193 d
8 a 46 d 84 a 118 C 156 C 194 d
9 d 47 C 85 d 119 a 157 b 195 d
10 d 48 a 86 a 120 a 158 d 196 C
11 b 49 C 87 b 121 a 159 d 197 C
12 d 50 a 88 C 122 b 160 d 198 C
13 C 51 C 89 b 123 b 161 C 199 C
14 C 52 C 90 C 124 b 162 d 200 b
15 b 53 a 91 a 125 C 163 C 201 C
16 d 54 a 92 b 126 b 164 a 202 d
17 b 55 b 93 C 127 b 165 a 203 C
18 b 56 C 94 a 128 b 166 d 204 a
19 C 57 a 95 d 129 C 167 C 205 d
20 C 58 b 96 b 130 b 168 a 206 a
21 d 59 b 97 d 131 d 169 a 207 C
22 d 60 C 98 C 132 b 170 d 208 C
23 d 61 C 99 b 133 d 171 b 209 d
24 a 62 d 100 C 134 a 172 b 210 C
25 C 63 b 101 a 135 C 173 b 211 b
26 b 64 b 102 b 136 C 174 a 212 C
27 C 65 C 103 C 137 C 175 a 213 C
28 C 66 C 104 b 138 a 176 b 214 b
'
29 C 67 a 105 a 139 C 177 d 215 b
30 C 68 C 106 a 140 a 178 b 216 C
31 a 69 d 107 d 141 b 179 d 217 b
32 d 70 C 108 C 142 a 180 C 218 C
33 d 71 a 109 a 143 d 181 b 219 b
34 d 72 C 110 b 144 b 182 a 220 C
35 d 73 b 111 a 145 d 183 b 221 b
36 C 74 C 112 C 146 a 184 d 222 C
37 d 75 b 113 C 147 C 185 C 223 C
38 b 76 b 114 b 148 a 186 d 224 b

491
 225 C 267 d 309 d 351 a 393 b 435 C
226 C 268 C 310 C 352 C 394 a 436 d
227 C 269 C 311 a 353 b 395 d 437 C
228 a 270 C 312 b 354 d 396 d 438 C
229 a 271 a 313 b 355 C 397 b 439 a
230 a 272 C 314 C 356 C 398 C 440 b
231 b 273 d 315 d 357 b 399 a 441 b
232 d 274 C 316 C 358 d 400 C 442 d
233 d 275 b 317 b 359 b 401 a 443 d
234 d 276 C 318 a 360 a 402 a 444 C
235 d 277 b 319 C 361 d 403 C 445 C
236 C 278 b 320 b 362 a 404 b 446 b
237 C 279 b 321 C 363 C 405 a 447 a
238 C 280 a 322 a 364 b 406 d 448 b
239 d 281 C 323 d 365 b 407 b 449 C
240 b 282 b 324 b 366 a 408 a 450 d
241 d 283 C 325 C 367 a 409 C 451 C
242 d 284 C 326 a 368 b 410 d 452 a
243 d 285 C 327 b 369 C 411 C 453 b
244 b 286 C 328 C 370 d 412 a 454 C
245 b 287 C 329 d 371 b 413 d 455 b
246 b 288 d 330 b 372 C 414 C 456 b
247 C 289 b 331 a 373 C 415 C 457 a
248 a 290 d 332 a 374 C 416 a 458 C
249 C 291 C 333 b 375 C 417 C 459 b
250 C 292 C 334 b 376 d 418 b 460 C I
251 a 293 b 335 a 377 a 419 a 461 d ;
I

252 b 294 C 336 b 378 b 420 a 462 d

253 C 295 C 337 b 379 C 421 a 463 a I
254 d 296 C 338 a 380 d 422 C 464 b
255 d 297 d 339 b 381 b 423 C 465 d
256 C 298 b 340 a 382 a 424 C 466 b
257 b 299 d 341 a 383 d 425 C 467 C
258 a 300 C 342 d 384 d 426 C 468 b
259 d 301 d 343 b 385 b 427 C 469 C
260 C 302 C 344 a 386 C 428 d 470 d
261 b 303 b 345 d 387 C 429 a 471 C
262 C 304 a 346 C 388 b 430 d 472 d
263 d 305 b 347 a 389 a 431 d 473 a
264 C 306 b 348 b 390 C 432 b 474 d
265 b 307 C 349 b 391 a 433 C 475 a
266 d 308 C 350 b 392 d 434 a 476 b

492
 477 C 519 b 561 d 603 b 645 a 687 a
478 b 520 b 562 a 604 b 646 b 688 d
479 b 521 a 563 C 605 b 647 C 689 a
480 d 522 b 564 d 606 C 648 b 690 b
481 C 523 C 565 C 607 d 649 d 691 a
482 b 524 a 566 d 608 b 650 C 692 a
483 a 525 a 567 b 609 b 651 b 693 C
484 a 526 C 568 C 610 b 652 C 694 b
485 d 527 a 569 b 611 b 653 d 695 a
486 C 528 b 570 d 612 C 654 C 696 b
487 a 529 C 571 a 613 a 655 b 697 C
488 b 530 d 572 C 614 C 656 C 698 d
489 a 531 a 573 C 615 b 657 b 699 b
490 c. 532 b 574 b 616 C 658 d 700 a
491 a 533 b 575 C 617 b 659 a 701 C
492 a 534 d 576 b 618 a 660 b 702 d
493 d 535 C 577 b 619 b 661 d 703 b
494 a 536 a 578 b 620 b 662 C 704 a
495 b 537 a 579 d 621 C 663 C 705 b
496 d 538 C 580 a 622 b 664 b 706 b
497 a 539 d 581 C 623 b 665 d 707 d
498 a 540 a 582 C 624 a 666 C 708 a
499 C 541 b 583 C 625 b 667 d 709 a
500 b 542 d 584 C 626 d 668 b 710 C
501 a 543 a 585 d 627 c. 669 C 711 d
502 C 544 b 586 C 628 c. 670 b 712 a
503 b 545 C 587 b 629 C 671 d 713 a
504 a 546 a 588 C 630 C 672 C 714 d
505 b 547 a 589 d 631 a 673 a 715 d
506 b 548 b 590 a 632 b 674 d 716 b
507 a 549 b 591 C 633 C 675 a 717 b
508 d 550 d 592 C 634 d 676 d 718 b
509 b 551 C 593 b 635 a 677 b 719 a
510 d 552 a 594 C 636 b 678 d 720 d
511 a 553 a 595 d 637 d 679 a 721 a
512 a 554 a 596 C 638 C 680 b 722 d
513 b 555 b 597 C 639 d 681 C 723 a
514 a 556 d 598 b 640 d 682 b 724 b
515 b 557 b 599 C 641 C 68.3 C 725 C
516 C 558 C 600 C 642 b 684 d 726 b
517 d 559 a 601 C 643 a 685 a 727 d
518 b 560 a 602 a 644 b 686 a 728 a

493
 729 a 741 a 753 d 765 d 777 b 789 a
730 a 742 a 754 d 766 d 778 b 790 d
731 C 743 C 755 '
C 767 C 779 a 791 d
732 b 744 d 756 C 768 a 780 b 792 b
733 C 745 a 757 C 769 a 781 d 793 C
734 b 746 a 758 b 770 d 782 C 794 d
735 d 747 d 759 a 771 d 783 d 795 C
736 C 748 b 760 C 772 a 784 d 796 d
737 a 749 a 761 C 773 b 785 a 797 a
738 b 750 b 762 a 774 C 786 a 798 d
739 a 751 C 763 b 775 C 787 a 799 d
740 C 752 b 764 a 776 d 788 b 800 C

494