TEMA 2_CAPITOLUL 2_DIRNEA_MARGARETA_328_A_OLT_EDUCATIE

Capitolul II Comparație între serviciile de educatie din judetul ales (Cluj) si

alt judet din aceeași regiune de dezvoltare din Romania, atat pentru indicatorul
de cerere, cat si pentru indicatorul de oferta. Se va raporta indicatorul de
cerere (studentii) la populatia judetului si indicatorul de oferta (facultatile) la
suprafata judetului pentru comparatie pentru ultimul an al seriei de date 2019.

Comparatie pentru indicatorul de cerere SCL103H –

Populatia scolara
X
Niveluri de Forme de Macroregiuni, Ani
educatie proprietat regiuni de
e dezvoltare si judete
Anul 2019
UM:
Numar
persoane Populatia Studenti/Populatia
Numar judetelor judetului
persoane
Studenti Total Dolj 17359 625.656 0,0277
inscrisi in
invatamantu
l universitar
de licenta
- - Olt 509 415.530 0,0012

Comparatie pentru indicatorul de oferta

 Analiza SWOT pentru Jud. Olt si Jud. Dolj din punct de vedere al serviciilor
educationale

OLT DOLJ

S S
 Diversificarea formelor de invatamant
si pregatire in domeniul serviciilor
sociale.
 Interes crescut pentru educatia
deschisa si invatamantul la distanta.
 Inițiativa locala in domeniul modernizării
infrastructurii educaționale, in domeniul
conservării tradițiilor si obiceiurilor locale
și a spațiilor culturale.
 Posibilități de accesare a unor acțiuni si
programe ale organizațiilor naționale sau
internaționale in favoarea minorităților.

 Centru universitar de prestigiu.

W W
 Slaba educatie antreprenoriala.  Cămine dotate insuficient sau
necorespunzător.
 Infrastructura de educatie insuficienta
si neadaptata standardelor moderne in  Instituții de învățământ primar si
materie. gimnazial care nu răspund
standardelor UE, o parte din clădirile
 Saracia are efecte asupra posibilitatilor școlilor necesitând lucrări de
de acces la educatie si a conditiilor de reabilitare şi modernizare.
sanatate.

O O
 Dezvoltarea sectorului serviciilor va  Valorificarea tradițiilor si obiceiurilor din
crea noi locuri de munca. zona prin accesarea de programe cu
finanțare europeana.

T T
 Cresterea migratiei.
 Cresterea decalajului educational intre
mediul urban si cel rural.
 Accesarea de finanțări nerambursabile
pentru reabilitarea instituțiilor publice
locale: scoli, dispensare comunale,
cămine culturale, activități de tip after-
school dar și înființarea de centre de zi
pentru categoriilor defavorizate.
 Posibilitatea preluării şi adaptării
modelelor de bună practică din tarile UE
cu privire la activitățile didactice.
 Desfășurarea unor campanii de informare
şi conștientizare a populației privind
modul de viață sănătos.
 Posibilitatea accesării unor fonduri
pentru reabilitarea de lăcașuri de cult si
redarea acestora circuitului turistic.
 Accentuarea problemelor de personal,
cauzate de pensionarea cadrelor
didactice şi lipsa de interes a profesorilor
tineri de a activa în domeniu.
 Fonduri insuficiente pentru asigurarea
cofinanțării proiectelor cu finanțare
europeana.