Universitatea "Dunărea de Jos" Galați

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Galați

Coordonator: Studenti:
Conf. Dr. Manea Ludmila Luchian Daniel

Nițu Ştefan Robert

Specializare: MK, Anul I
Anul 2023
 INTRODUCERE.

Începând cu 1 ianuarie 2020, Olanda şi-a schimbat numele folosit

oficial şi de atunci poarta titulatura oficială de „Ţările de Jos”
(Netherlands).

Olanda este un stat fondator al Comunitatii Economice Europene

prin tratatul de la Roma, 25 martie 1957.

Incepand cu 1 ianuarie 1958 este stat membru CEE.

Stat membru al zonei euro de la 1 ianuarie 1999.

Stat membru al spațiului Schengen de la 26 martie 1995.

CAPOITOLUL 1. DESCRIEREA ECONOMICO-GEOGRAFICĂ
1.1 Localizarea geografică.
Olanda este un stat situat în nord-vestul Europei, se învecinează
în partea de sud cu Belgia , iar în partea de est cu Germania. Capitala
statului este Amsterdam.
 1.2 Populatia.

Olanda avea la 1 Ianuarie 2022 un numar de 17590672 locuitori( conform

eurostat).
Densitate a populației de aproximativ 423 de locuitori pe km2.
Din totalul populației aproximativ 49,86% sunt bărbați și 50,14% sunt
femei.
Din punct de vedere al religiei Olanda este una din țările cele mai laice din
Europa de Vest, doar 39% fiind afiliați religios și mai puțîn de 20% vizitează biserica
regulat. În prezent, romano- catolicismul este religia cea mai răspândită din Olanda.
Olanda are două limbi oficiale: neerlandeză pe întreg teritoriul și frizona
de vest în Friesland. Aproximativ 99% din populația Olandei cunoaște limba
neerlandeză.Există o tendință de învățare a limbilor străine în Olanda: între 90% și
93% din populație este capabilă să poarte o conversație în engleză 71% în
germană 29% în franceză și 5% în spaniolă.
Olanda are un bilanț natural pozitiv de 1.0, la promila . Natalitatea are o
valoare de 9.8 la promilă, mortalitatea are o valoare de 8.8 la promilă; mortalitatea
infantilă este la valoarea de 3,8 la promilă, bilanțul migratoriu are o valoare de 1.9 la
promila, iar speranța de viață la naștere 82,3 ani.
Populație Olandei este una îmbătrânită, populația cu vârstă intre 0 ani-14
ani reprezintă 17.4 % din totalul populației, populația cu vârstă intre 15 ani-64 ani
reprezintă 67,7 % din totalul populației, iar populația cu vârstă de peste 65 ani
reprezintă 14.9 % din totalul populației.
 1.3 Mărimea.
Olanda este amplasată pe câmpia Europei de Nord și acoperă o
suprafață de 41.526 km², din care 33.881 km² pământ și 7645 km² apă.
(locul 134 în lume în lume ca suprafață si locul 67 in lume ca numar de
locuitori)
1.4 Relieful.
Olanda are un relief de joasă altitudine, zonele de coastă fiind
afectate de inundații. Predomină zona joasă de câmpie și cea mai mare
parte a teritoriului nu depășește câțiva m înălțime ( de aici provine și noua
denumire Ţările de Jos care se refera la relieful de joasa altitudine). Cel
mai jos punct: Nieuwekerk aan den IJssel, -6,71 m, altitudinea maxima a
tarii este Vaalserberg(321m) din masivul Limburg Vaalseberg, 321 m.
Multe orașe importante printe care și capitala Amsterdam se află pe
coastă fiind în pericol datorită încălzirii globale. Însă datorită unui proiect
bine pus la punct de consolidare a liniei de coastă, pericolul inundațiilor a
scăzut mult.
1.5 Resurse.
Olanda are o gamă largă de resurse naturale care includ, printre
altele, peisajele frumoase ale țării, terenurile arabile, peștii și gazele
naturale. Olanda (inclusiv sectorul olandez al Mării Nordului) deţine mai
mult de jumătate din resursele de gaze naturale ale UE
 1.6. Orase reprezentative.
Cele mai cunoscute orase din Olanda sunt: Capitala Amsterdam ,
numită de unii „Veneția nordului” din cauza centrului istoric străbătut de
numeroase canale și pentru că se află pe multe insulițe (aproximativ 200).
Printre alte lucruri (de exemplu, muzeele sale) Amsterdamul este renumit
și pentru atracțiile „speciale”, cum ar fi cartierul cu lumini roșii (De
Wallen) sau cafenelele sale. Printre celelalte orașe, cele mai interesante
din punct de vedere turistic sunt probabil Haga (sediul guvernului și
reședința regală), Delft , Rotterdam , Utrecht , Haarlem și Nijmegen .
Printre orașele mai mici, Volendam și Marken sunt demne de menționat.
 1.7. Forma de guvernare.

Olanda este guvernata de o monarhie constituțională

reprezentată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic,
regina numește membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele
alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliție (această etapă
poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.
Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua
camere (Tweede Kamer) sunt aleși prin vot direct o dată la patru ani.
Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanță mai mică.
Reprezentanții acesteia sunt aleși indirect de către parlamentele
provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la
patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten
Generaal).
CAPOITOLUL 1. DESCRIEREA ECONOMICO-GEOGRAFICĂ
2.1 Evoluția P.I.B.
Olanda a avut următoarea evoluție a PIB-ului în perioada 2017-2021
conform băncii mondiale:
În anul 2017 - 833.9 miliarde USD (784.26 miliarde EURO)
În anul 2018 - 914 miliarde USD (859.59 miliarde EURO)
În anul 2019 - 910,2 miliarde USD (856.01 miliarde EURO)
În anul 2020 - 909,8 miliarde USD (855.64 miliarde EURO)
În anul 2021 - 1,013 trilioane USD (952.69 miliarde EURO)

2.2 Evoluția P.I.B pe cap de locuitor.

Olanda a avut o evoluție pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor în
perioada 2017-2021 conform băncii mondiale:
În anul 2017 - 48675 USD (45,777.25 EURO)
În anul 2018 - 53044 USD (49,886.16 EURO)
În anul 2019 - 52476 USD (49,351.97EURO)
În anul 2020 - 52162 USD (49,056.66 EURO)
În anul 2021 - 57767 USD (54,327.98 EURO)
2.3 Contribuția sectoarelor de activitate la formarea PIB-ului.
 2.4 Populația ocupată per total și pe sectoare de activitate
Conform datelor furnizate de Biroul Statistica Olandei (CBS)
În 2021, populația activă din Olanda a fost de aproximativ 9,3 milioane de
persoane, reprezentând aproximativ 68,1% din populația totală a țării. Rata de ocupare a
fost de aproximativ 95 %. Structura ocupării forței de muncă în Olanda pe sectoare de
activitate a fost următoarea: Sectorul serviciilor: 82,8%; Sectorul industrial: 15,3%;
Sectorul agricol: 1,9%
În 2020, populația activă din Olanda a fost de aproximativ 9,3 milioane de
persoane, reprezentând aproximativ 68% din populația totală a țării. Rata de ocupare a
fost de aproximativ 94%. Structura ocupării forței de muncă în Olanda pe sectoare de
activitate a fost următoarea: Sectorul serviciilor: 82,3%; Sectorul industrial: 15,7%;
Sectorul agricol: 2.0%
În 2019, populația activă din Olanda a fost de aproximativ 9,2 milioane de
persoane, reprezentând aproximativ 67,9% din populația totală a țării. Rata de ocupare a
fost de aproximativ 93%. Structura ocupării forței de muncă în Olanda pe sectoare de
activitate a fost următoarea: Sectorul serviciilor: 81,9%; Sectorul industrial: 16%; Sectorul
agricol: 2.1%
În 2018, populația activă din Olanda a fost de aproximativ 9,0 milioane de
persoane, reprezentând aproximativ 67,9% din populația totală a țării. Rata de ocupare a
fost de aproximativ 91%. Structura ocupării forței de muncă în Olanda pe sectoare de
activitate a fost următoarea: Sectorul serviciilor: 81,2%; Sectorul industrial: 16,2%;
Sectorul agricol: 2,2%
În 2017, populația activă din Olanda a fost de aproximativ 8,7 milioane de
persoane, reprezentând aproximativ 67,7 % din populația totală a țării. Rata de ocupare a
fost de aproximativ 89 %. Structura ocupării forței de muncă în Olanda pe sectoare de
activitate a fost următoarea: Sectorul serviciilor: 81,4%; Sectorul industrial: 16,3%;
Sectorul agricol: 2,3%
 2.5 Principalele ramuri de activitate in sectorul serviciilor.
Conform datelor publicate de Biroul Central de Statistică al Olandei (CBS), în
anul 2021, principalele ramuri de activitate din sectorul serviciilor care au contribuit la
formarea PIB-ului Olandei au fost:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, precum și
sectorul de cazare și alimentație publică, care au contribuit cu aproximativ 25% la PIB.
Această ramură a înregistrat o creștere de 4,2% în 2021 față de anul precedent.
Sectorul financiar și de asigurări, care a contribuit cu aproximativ 20% la PIB și a
înregistrat o creștere de 1,8% în 2021.
Sectorul de informații și comunicații, care a contribuit cu aproximativ 6,8% la PIB și a
înregistrat o creștere de 4,1% în 2021.
Sectorul de imobiliare, care a contribuit cu aproximativ 6,6% la PIB și a înregistrat o
creștere de 6,3% în 2021.
In anul 2020, principalele ramuri de activitate din sectorul serviciilor care au
contribuit la formarea PIB-ului Olandei au fost:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, precum și sectorul de
cazare și alimentație publică, care au contribuit cu aproximativ 25% la PIB. Această
ramură a înregistrat o scădere semnificativă de 5,3% în 2020 față de anul precedent, din
cauza pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor impuse.
Sectorul financiar și de asigurări, care a contribuit cu aproximativ 19% la PIB și a
înregistrat o creștere de 0,8% în 2020.
Sectorul de imobiliare, care a contribuit cu aproximativ 7% la PIB și a înregistrat o
creștere de 4,4% în 2020.
Sectorul de informații și comunicații, care a contribuit cu aproximativ 6,1% la PIB și a
înregistrat o creștere de 3,7% în 2020.
 In anul 2019, principalele ramuri de activitate din sectorul serviciilor care au
contribuit la formarea PIB-ului Olandei au fost:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, precum și sectorul de
cazare și alimentație publică, care au contribuit cu aproximativ 24,2% la PIB. Această
ramură a înregistrat o creștere de 1,4% în 2019 față de anul precedent.
Sectorul financiar și de asigurări, care a contribuit cu aproximativ 19,7% la PIB și a
înregistrat o creștere de 3,5% în 2019.
Sectorul de imobiliare, care a contribuit cu aproximativ 7,5% la PIB și a înregistrat o
creștere de 6,4% în 2019.
Sectorul de informații și comunicații, care a contribuit cu aproximativ 6,3% la PIB și a
înregistrat o creștere de 3,7% în 2019.
In anul 2018, principalele ramuri de activitate din sectorul serviciilor care au
contribuit la formarea PIB-ului Olandei au fost:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, precum și sectorul de
cazare și alimentație publică, care au contribuit cu aproximativ 23,5% la PIB. Această
ramură a înregistrat o creștere de 2,6% în 2018 față de anul precedent.
Sectorul financiar și de asigurări, care a contribuit cu aproximativ 19,5% la PIB și a
înregistrat o creștere de 2,6% în 2018.
Sectorul de imobiliare, care a contribuit cu aproximativ 7,3% la PIB și a înregistrat o
creștere de 6,7% în 2018.
Sectorul de informații și comunicații, care a contribuit cu aproximativ 6,4% la PIB și a
înregistrat o creștere de 5,6% în 2018.
 In anul 2017, principalele ramuri de activitate din sectorul serviciilor care au
contribuit la formarea PIB-ului Olandei au fost:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, precum și sectorul de
cazare și alimentație publică, care au contribuit cu aproximativ 23,4% la PIB. Această
ramură a înregistrat o creștere de 2,5% în 2017 față de anul precedent.
Sectorul financiar și de asigurări, care a contribuit cu aproximativ 19,1% la PIB și a
înregistrat o creștere de 3,1% în 2017.
Sectorul de imobiliare, care a contribuit cu aproximativ 7,1% la PIB și a înregistrat o creștere
de 6,5% în 2017.
Sectorul de informații și comunicații, care a contribuit cu aproximativ 6,3% la PIB și a
înregistrat o creștere de 5,1% în 2017.
Contribuția sectoarelor de activitate si ramurilor din sectorul se
servicii la formarea PIB-ului anul 2021.
 2.6 Rata abandonului școlar.

Sistemul de învățământ din Olanda este structurat în cicluri, fiecare având

propriile sale caracteristici și obiective educaționale.
Ciclul primar, numit "basisschool", este obligatoriu și durează 8 ani. Începe la
vârsta de 4-5 ani și se termină la 12 ani. În această perioadă, elevii învață o
varietate de subiecte, inclusiv matematică, limba olandeză, engleză, istorie,
geografie, biologie, chimie și educație fizică.
După ciclul primar, elevii pot alege să meargă la o școală secundară, care
este împărțită în trei cicluri:
"vmbo" (vocational education) - o școală profesională, care oferă o
educație mai practică și se concentrează pe abilitățile practice și tehnice;
"havo" (higher general continued education) - o școală care oferă o
educație mai generală și se concentrează pe abilitățile cognitive și de comunicare;
"vwo" (pre-university education) - o școală care oferă o educație mai
academică și pregătește elevii pentru studii universitare.
În general, ciclurile secundare durează 4-6 ani în funcție de nivelul de
educație ales. În ciclul secundar, elevii își aleg de obicei un set de subiecte pe care
să le studieze, precum matematică, limbi străine, științe sociale sau științe naturale.
După ce completează ciclul secundar, elevii pot alege să meargă la o universitate.
 Schema sistemului de invatamant in Tarile de Jos.

Potrivit datelor publicate de Statistic Netherlands (CBS), rata abandonului

școlar în Olanda în anul 2020 a fost de 1,0%, în anul 2019 a fost de 1,0%, în anul
2018 a fost de 1,6%, în anul 2017 a fost de 1,8%, în anul 2016 a fost de 1,9%.
 2.7 Procentul din PIB alocat educatiei.

Potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

(OCDE), procentul din PIB alocat pentru educație de către Olanda în perioada 2017-
2021 a fost următorul:
Anul 2017: Procent din PIB alocat pentru educație: 5,1%, suma alocată
pentru educație: 41,4 miliarde EUR
Anul 2018: Procent din PIB alocat pentru educație: 4,9%, suma alocată
pentru educație: 42,2 miliarde EUR
Anul 2019: Procent din PIB alocat pentru educație: 4,8%. Suma alocată
pentru educație: 43,1 miliarde EUR.
Anul 2020: Procent din PIB alocat pentru educație: 5,0%. Suma alocată
pentru educație: 43,5 miliarde EUR.
Anul 2021: Procent din PIB alocat pentru educație: 5,0% (estimat). suma
alocată pentru educație: 45,5 miliarde EUR (estimat)
Aceste date arată că Olanda alocă în mod constant un procent semnificativ
din PIB pentru educație și că suma alocată pentru educație a crescut în ultimii ani,
ajungând la aproximativ 45 miliarde EUR în 2021.
 2.8 Valoarea IDU, indicele dezvoltării umane.

În anul 2021, Indicele de Dezvoltare Umană (IDU) al Olandei a fost de 0,941, potrivit
raportului UNDP din 2021. Acesta reflectă un nivel foarte ridicat de dezvoltare umană, bazat
pe o combinație de realizări în sănătate, educație și venituri. Olanda are un sistem de sănătate
foarte bine dezvoltat, un sistem educațional puternic și o economie prosperă. De asemenea,
Olanda are un indice Gini (măsură a inegalității veniturilor) relativ scăzut în comparație cu alte
țări, ceea ce sugerează că există o distribuție mai egală a veniturilor în țară.
 2.9 Gradul de absorbție a fondurilor europene.

Potrivit datelor Comisiei Europene, gradul de absorbție a fondurilor

europene în Olanda și sumele aferente au fost următoarele în perioada
2016-2020:
Anul 2020: Gradul de absorbție aproximativ: 53%.
Anul 2019: Gradul de absorbție aproximativ: 59%.
Anul 2018: Gradul de absorbție aproximativ: 56%
Anul 2017: Gradul de absorbție aproximativ: 69%.
Anul 2016: Gradul de absorbție aproximativ: 70%.
Aceste date indică faptul că Olanda a reușit să absorbă sume semnificative
de fonduri europene.
 CONCLUZII

Economia olandeză este una foarte puternică și diversificată, cu un

sector de servicii stabil, un sector agricol inovator și un sector de producție
puternic. În plus, Olanda a investit semnificativ în energie regenerabilă, ceea
ce va fi benefic pentru economie și pentru mediu pe termen lung. Are rezerve
importante de gaze naturale. Are un PIB ridicat, un indice de dezvoltare
umană foarte ridicat în plus investește sume importante în educație, iar rată
abandonului școlar este foarte mică, 1%.