Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA ROMÂNO - AMERICANĂ

BUCUREŞTI
MASTERAT AFACERI INTERNATIONALE

RELAŢIILE DIPLOMATICE BILATERALE INTRE


ROMANIA SI OLANDA

CHIVA DANIEL
GRUPA 1

BUCUREŞTI
-2010-
1.Pozitia geografica a Olandei

Olanda reprezinta partea europeana a Regatului Tarilor de Jos si este asezata in vestul
acestora, fiind marginita la vest si nord de Marea Nordului, la est de Germania iar la sud de
Belgia. Tara are o suprafata de 41.526 km² (pământ: 33.881 km² , apă: 7.645 km² ) impartita in
12 provincii care la randul lor sunt impartite in 458 de municipalitati terestre (ian. 2006) si 27 de
districte maritime (ian. 2005).
Din punct de vedere climateric, tara se afla sub influenta climatului maritim avand veri
racoroase si ierni blande.
Resursa naturala principala a Olandei este reprezentata de gazul natural, in nordul tarii
(langa Slochteren) aflandu-se unul din cele mai mari depozite de gaz natural cu o importanta
economica in crestere si aducand pana in 2006, 156 miliarde de euro. La sfarsitul lui 2007, 17
miliarde de euro din venitul national au fost adusi de exploatarea resurselor naturale (petrol,
nisip, pietris, argila si gaz natural-80% din totalul venitului).
Infrastructura existenta: Reteaua de drumuri rutiere a Olandei insumeaza un total
135.470 drumuri publice. Reteaua de autostrazi a acestei tari este de 125.575 km fiind una din
cele mi dense din Europa. Caile de transport naval numara 6.215 km cumuland canale, rauri,
transport pe lacuri, canale portuare, etc. Transportul feroviar olandez se desfasoara pe cai ferate
care masoara o lungime totala de 2.801 km (2007).
Olanda are un numar total de 21 aeroporturi civile, 7 baze aeriene militare si 6
heliporturi. Cel mai important aeroport al tarii este Amsterdam Shiphold Airport urmat ca
marime de aeroportul din Rotterdam, Aeroportul Groningen Eelde si Aeroportul Eindhoven.
Conform datelor statistice ale anului 2006, 2,6 milioane calatori au trecut prin aeroporturile
statului olandez. Olanda are 6 porturi, rpintre care se afla si cel mai mare port din Europa
Rotterdam. Ramuri militare ale statului sunt: Armata Regala Olandeza, Marina Regala
Olandeza, Forta Aeriana Regala a Olandei si Politia Militara Regala aOlandei. Sistemul
financiar-bancar olandez numara 89 de institutii de credit la inceputul anului 2008 si un numar
de 8.325 ATM-uri. Bursa de valori poarta numele de Euronext Amsterdam.
P.I.B. al Olandei intregistrat in 2006 a fost de 495 miliarde euro, cu o crestere
exprimata in 2007 de 4,2 % (Q3, 2007). Structurarea P.I.B pe domenii: agricultura (2%),
industrie (19%), servicii (79%) (2002).
Forta de munca a Olandei este de 7,3 milioane locuitori (2007), rata somajului: 4,5%
din forta de munca (2007). Rata inflatiei inregistrata in 2006 era de 1,3%. Doua treimi din P.I.B.
al Olandei provine din activitatile comerciale, principalele piete de export ale Olandei sunt:
Germania - 25.1%, Belgia - 12.2% ,Marea Britanie si Franta – ambele 9.4% din exporturi fiind
directionate catre aceste state. Principalii furnizori de materii prime provin din Germania, Belgia
China si Statele Unite. Sunt recunoscuti la nivel mondial pentru exportul de flori, de aici si
denumirea de “tara lalelelor”. De asemenea, Olanda exporta si produse lactate si preparate din
carne.

2.Pozitia geografica a Romaniei


Stat situat in SE Europei Centrale, in nordul peninsulei Balcanice, pe Dunarea Inferioara,
cu iesire la Marea Neagra.Romania se intinde intre 43° 37´ 07´´ si 48° 15´ 06´´ latitudine
nordica si 20° 15´ 44´´ si 29° 41´ 24´´ longitudine estica. Paralela 45° (la jumatatea distantei
dintre Ecuator si Polul Nord) traverseaza Romania la 70 km nord de capitala tarii si meridianul
25° longitudine estica (la jumatatea distantei intre Coasta Oceanului Atlantic si Muntii Urali) se
intinde la 90 km vest de Bucuresti.
Suprafata Romaniei este de 238391 kmp (91843 mile patrate). Romania se invecineaza la
nord si la est cu Republica Ucraina si, respectiv, cu Republica Moldova, la vest cu Ungaria, la
sud-vest cu Serbia, la sud cu Bulgaria si la sud-est cu Marea Neagra. Doua treimi din frontiera
este parcursa de rauri (Dunarea, Prutul, Tisa) si litoral (Marea Neagra), iar o treime este trasata
pe pamant.
Raportat la suprafaţa relativ mică a României, relieful se caracterizează printr-o mare
diversitate şi complexitate. Din întreaga suprafaţă a României, 28% este ocupată de munţi (peste
800 m altitudine), 42% de dealuri şi podişuri(200-800 m altitudine) şi 30% de câmpii (sub 200
m altitudine).

3.Evolutia relatiilor diplomatice intre Romania si Olanda dupa 1990

Imediat dupa evenimentele din 1989, Romania a inceput o promovat o politica


deschisa,incercand sa stabileasca relatii cu cat mai multe state,deoarece,dupa cum bine se
stie,in timpul regimului Ceausescu,Romania avea o arie relativ restransa de contacte,iar
Olanda era un obiectiv clar pentru autoritatile romane si un punct de pornire in reinnodarea
relatiilor cu statele europene.Aceste contacte au fost politice,culturale,economice,etc.Un
astfel de exemplu este evenimentul de la 11 octombrie 1990,cand,la Haga,se semneaza
programul pentru aplicarea acordului cultural intre guvernul Romaniei si Guvernul Regatul
Olandei pe anii 1990-1993.Vizitele oficiale au fost numeroase,intre Romania si Olanda
existand numeroase vizite,la nivel de:
-sefi de state
in Romania:2001
in Olanda:1998
-prim-ministrii
in Romania:1994,2000,2003,2004
in Olanda:1996,1997,2001,2004,2006
-ministrii ai afacerilor externe
in Romania:1994,1999,2004,2005,2006
in Olanda:1993,1996,2003,2004,2005
-pe linie parlamentara
in Romania:1993,1997,2006
in Olanda:1994,1997,2002,20041

Politica externa se refera la scopurile urmarite de statele nationale si la instrumentele de


natura politica,diplomatica,economica si militara care le organizeaza pentru a realiza aceste
obiective.Pentru atingerea acestora exista doua modalitati.Prima dintre ele este cea prin care
statele sunt active,dinamice,dispun de creativitate si imaginatie pe scena internationala.
Cea de-a doua este cea prin care unele state sunt in repaus,reactionand doar atunci cand
primesc anumite impulsuri de pe scena internationala2.Actiunile diplomatice sunt actiunile
favorite ale politicienilor,prin intermediul carora incearca sa apropie statele,sa dea nastere unor
aliante,unor uniuni.Sensul traditional al diplomatiei se refera la practicile si metodele formale pe
care statele le utilizeaza in relatiile lor externe,incluzand aici si schimbul de

1
Ministerul Afacerilor Externe,Politica externa,Relatii bilaterale,accesat in decembrie 2007 la adresa
http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5680
2
Vasile Puscas,”Relatii internationale si transnationale”
ambasadori,transmiterea de mesaje intre reprezentantii oficiali sau participarea la negocieri
directe.
Comunicarea diplomatica este cea mai extinsa la nivel de guverne pentru schimburi de
opinii,sau demonstrarea unor activitati ce vor fi puse in practica.Astfel au loc conferinte
bilaterale sau multilaterale pentru crearea contextului de negociere sau pentru prospectarea
sanselor unor anumite actiuni3.
Stabilirea relatiilor diplomatice pot fi definite prin recunoasterea in mod reciproc a
personalitatii juridice internationale.Relatiile existente sau cele care se pot pune in
practica,comerciale,culturale,economice pot fi stabilite si pot exista sub orice forma,insa relatiile
diplomatice sunt considerate ca existand numai printr-o manifestare expresa de vointa in acest
sens si in mod concret prin infiintarea unei misiuni diplomatice,entitate cu drepturi si
obligatii,de imunitati si privilegii4.
Relatiile diplomatice sunt cadrul propice pentru desfasurarea raporturilor de cooperare
intre state,ele sunt relativ superioare calitativ fata de maturitatea si ccomplexitatea raporturilor
interstatale5.Cea mai importanta misiune diplomatica ca rang si cea mai des intalnita este
ambasada,organul de reprezentare diplomatica prin excelenta in epoca contemporana6
In randurile ce vor urma,vom continua enumerarea diferitelor vizite ce au avut loc intre
diplomatii romani si olandezi,prezentand si subiectele vizitelor lor.
In aprilie 1991 si martie 1992,secretarii romani de stat,Neagu,respectiv Melescanu,au
vizitat Olanda,iar tara noastra a primit vizita ministrului May-Weggen in octombrie 1992,a
secretarului de stat Van Rooy in noimebrie 1992 si a ministrului Ten Beek in ianuarie
1993.Vizita intreprinsa de ministrul Ten Beek a fost cea dintai vizita oficiala in Romania a unui
ministru al apararii dintr-un stat NATO.Un an mai tarziu,in luna iunie, fregata olandeza”Hr Ms
Bloya Teslong” a vizitat Constanta.
La data de 29 octombrie 1992 se semneaza Programul romano-olandez de colaborare
culturala si stiintifica,punandu-se astfel bazele unei cooperari in diverse sectoare.Intre 7 si 8
iunie are loc vizita oficiala in Olanda a ministrului de stat,ministrul Afacerilor Externe,Theodor
Melescanu,la invitatia ministrului olandez al Afacerilor Externe,Pieter Hendrik

3
Ibidem
4
Toma Georgescu,”Uzuante diplomatice si protocol in relatiile internationale”,Editura Sylvi,2002
5
Vlad Constantin,”Relatiile internationale politico-diplomatice contemporane”
6
Catrincic Petre,”Actele consulare effectuate de misiunile diplomatice si oficiile consulare romanesti
in strainatate”
Kooijmans.Ministrul roman este primit de primul-ministru olandez si are convorbiri cu
omologul sau,cu presedintele Camerei Deputatilor,cu ministrii Apararii si Comertului
Exterior,deputati.
Cu aceasta ocazie,se semneaza o declaratie comuna,care evedintiaza principiile
fundamentale ale colaborarii in domeniul public,economic si social-cultural.Tot acum,are loc si
deschiderea oficiala a primului consulat onorific al Romaniei in Olanda,condus de Huib
Everdijsk,senator in Parlamentul Olandei,membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului
Europei si important om de afaceri. 7O alta vizita deosebit de importanta in cadrul relatiilor
bilaterale romano-olandeze a fost cea din 19-20 aprilie 1994,cand in Romania soseste prim-
ministrul Olandei,Ruud Lubbers,insotit de ministrul olandez de Externe,Pieter Hendrik
Kooijmans.Au loc convorbiri oficiale ale oaspetilor olandezi cu presedintele Romaniei,Ion
Iliescu,cu prim-ministrul Nicolae Vacaroiu si cu ministrul Afacerilor Externe,Theodor
Melescanu8.
Se semneaza cu aceasta ocazie Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a
investitiilor intre Romania si Olanda,precum si Acordul de colaborare reciproca bilaterala intre
Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Camera de Comert si Industrie din Amsterdam9.La
Bucuresti,pe data de 6 iunie 1995,Theodor Melescanu,ministrul de Externe si ambasadorii
Belgiei si Olandei la Bucuresti au semnat Acordul de desfintare a vizelor diplomatice intre
Romania si tarile Benelux precum si Acordul de readmisie a persoanelor ramase ilegal pe
teritoriul unuia dintre statele semnatare10.
Intre 8 si 11 august 1995,la Bucuresti,are loc vizita ministrului Apararii al
Olandei,J.J.C.Veerhoeve,la invitatia omologului sau roman,Gheorghe Tinca11.In 7-8 mai
1996,primul ministru al Romaniei,Nicolae Vacaroiu intreprinde o vizita oficiala in Olanda,la
Haga,la invitatia primului ministru olandez,Wim Kok.Demnistarul roman este primit de regina
Beatrix si are convorbiri cu presedintii Camerelor Parlamentului olandez.Abordand problema
minoritatilor nationale din Europa Centrala,Nicolae Vacaroiu declara:”Mi-as dori ca minoritatea
romana din Ungaria sa aiba jumatate din drepturile minoritatii maghiare din Romania”12.
7
Daniela Bleoanca,Catalin Calafeteanu, “Istoria politicii externe romanesti in date”, Editura
Enciclopedica,Bucuresti,2003
8
Adevarul,nr 1238,miercuri 20 aprilie 1994
9
Daniela Bleoanca,Catalin Calafeteanu,op.cit
10
Ibidem
11
Ibidem
12
Ibidem
Convorbirile dintre premierul roman si cel olandez au fost deosebit de active si
cuprinzatoare,fiind incepute imediat dupa sosirea la Haga a deminitarului roman.Cu acest
prilej,premierul olandez Wim Kok a afirmat ca „vizita domnului Nicolae Vacaroiu este expresia
aprecierii de care se bucura in Olanda procesele de reforma din Romania,manifestandu-si
interesul in mod deosebit pentru modul in care se deruleaza privatizarea in tara noastra”13.
Domnia sa a aratat ca primirea Romaniei in Uniunea Europeana se bucura de
sprijinul Regatului Tarilor de Jos si a dorit sa accentueze ideea ca in cadrul U.E. statele se
bucura de sanse egale dar si de un tratament,tot egal.Prim-ministrul olandez a mai afirmat ca
Uniunea Europeana este deschisa tuturor statelor democratice,fapt intarit si de pregatirea
Olandei pentru presedintia C.E,care milita pentru largirea U.E.(„Trebuie sa cream o baza
obiectiva,cu tratament egal,pentru a construi impreuna o Uniune Europeana cat mai
democratica”14).
Premierul Nicolae Vacaroiu a mentionat ca,dupa evenimentele din 1989,Romania a
grabit pasii spre a ajunge la o economie de piata viabila si functionala,spre realizarea si
materializarea unor transformari politice si economice radicale in tara noastra.Domnia sa a mai
tinut sa precizeze faptul ca in ultimii 3 ani,Romania a reusit sa iasa din criza,sa se
redreseze,afirmand,in acea perioada,ca in tara noastrra functioneaza toate mecanismele
economiei de piata.
Din punctul de vedere al privatizarii,principalul obstacol al procesului de reforma a
fost derularea sa concomitenta pe mai multe fronturi,in industrie,agricultura,alte
domenii,costurile acestor procese fiind ridicate ducand astfel la impunerea unor masuri
nepopulare.Tintele principale ale Romaniei erau integrarea in structurile europene si
euroatlantice,obiective care necesita continuarea reformelor.
Premierul roman a participat si la Seminarul financiar international,desfasurat la
Amsterdam pe data de 7 mai,unde a schitat situatia financiara a Romaniei,care,la fel ca celelalte
economii in tranzitie,urmareste sa patrunda pe pietele europene si mondiale cu ce are mai
bun.Tot aici,Nicolae Vacaroiu a sustinut faptul ca s-a accelerat ritmul implementarii reformelor
in economie,relansarea si consolidarea cresterii economice in acelasi timp cu restructurarea
intregii economii nationale,dar si mentinerea costurilor sociale ale tranzitiei la uun nivel
acceptabil si rational.
13
http://www.kappa.ro/guv96/augvt-81.html
14
Ibidem
Expunerea sa a inceput cu evidentierea progresului continuu si semnificativ in
domeniul economic,dar si ini alte sectoare ale vietii sociale,cum ar fi invatamantul,cercetarea
stiintifica,cultura,asistenta sanitara,justitie,etc.
O mare atentie se indrepta politicii de stabilizare macroeconomica,cum ar fi
liberalizarea preturilor,interventia statului fiind minimalizata,eliminarea subventiilor de la
bugetul statului pentru bunurile si serviciile din consumul populatiei,aplicarea unor masuri de
politica fiscala pentru simplificarea si sporirea transparentei sistemului de impozite si pentru
stimulareaalocarii resurselor potrivit cerintelor relansarii cresterii economice,introducerea taxei
pe valoarea adaugata,promovarea unei politici a veniturilor salariale corelate cu rezultatele
economice ale intreprinderilor,programe pentru mentinerea in limite controlabile a masei
monetare,cu scopul de a reabilita pe plan intern moneda nationala,organizarea si
operationalizarea unei piete valutare liberalizate.
Tot pentru atingerea aceluiasi obiectiv s-au luat masuri pentru incurajarea
economisirii,cu ajutorul unor dobanzi corelate cu rata inflatiei,s-a liberalizat comertul exterior
si s-a actionat pentru stimularea investitiilor de capital strain.Nu s-a omis faptul ca,tranformarile
din domeniul politic si economic au avut efecte negative asupra agentilor economici dar si
asupra nivelului de trai,mai ales in primii 3 ani dupa revolutie.Astfel,s-a creat si aplicat un
program de protectie sociala care sa incerce o atenuare si amortizare a impactului produs de
fenomenele specifice unei perioade de tranzitie,cum ar fi inflatia,polarizarea veniturilor fara
motivatie economica,somajul15.
Aceasta realitate a avut nevoie pe plan institutional si juridic de adoptarea a unor
seturi de reglementari ce aveau ca tinta directionarea economiei romanesti spre o economie de
piata,ce avea ca model economiile din tarile occidentale,dar si spre un anumit ritm echilibrat de
implementare,care sa tina seama de costul social al reformei si asigurarea suportului pentru
concretizarea dimensiunii sociale a modelului de dezvoltare propus.Tot in aceasta perioada s-a
demarat o multitudine de actiuni si masuri la nivel macroeconomiccare au vizat reforma
intreprinderilor,avandu-se in vedere in mod deosebit transformarea strcturilor de proprietate pe
calea privatizarii societatilor comerciale cu capital de stat,in acealasi timp cu dezvoltarea
sectorului intreprinderilor mici si mijlocii particulare;promovarea si protejarea concurentei
loiale;reorganizarea regiilor autonome si desprinderea din acestea a unor societati care pot fi

15
Ibidem
organizate in societati comerciale cu perspectiva de a fi privatizate;trecerea la ajustarea si
restructurarea productiei industriale,la asanarea sectoarelor din industrie de capacitati de
productie ineficiente;asigurarea unei largi autonomii economice a intreprinderilor,concomitent
cu ridicarea managementului16.
Pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat si a intari mecanismele economice de
piata,un grad ridicat de atentie a fost acordat si sectorului financiar-bancar,care era esential in
realizarea celor propuse mai sus.In acest mod,legislatia adoptata in acei ani a favorizat
infiintarea de banci cu capital privat si punerea bazelor unui sistem bancar modern,impartit pe
doua niveluri.
Aceasta vizita intreprinsa de prim-ministrul roman Nicolae Vacaroiu in Olanda a
avut menirea de a atrage investitorii straini in cadrul economiei romanesti,si cu aceasta ocazie a
incercat sa faca o detaliata prezentare a programului propus de guvernul in exercitiu din acea
perioada precum si metodele prin care sperau sa ajunga la rezultatele propuse.Directia
primordiala a executivului era accelerarea procesului de privtizare,iar prin actiunile intreprinse
ponderea sectorului privat iin economie a sporit(45% din PIB;4/5 din productia de cereale boabe
este realizata de sectorul privat;69% din vanzarile de marfuri cu amanuntul;cca 40% din
comertul exterior).17
Principiul pe baza caruia se privatizau aceste societati comerciale consta in transferul
gratuit catre cetateni a unor actiuni corespunzatoare unei proportii de pana la 60% din capitalul
social al acestora,cat si in vanzarea actiunilor in proportie de 40-51% contra numerar catre
persoane fizice si juridice romane sau straine.
Punerea in practica a acestui program se desfasoara simultan cu utilizarea pentru
restul societatilor comerciale,a celorlalte metode de privatizare prevazute de legislatie:vanzarea
de actiuni prin negociere directa,oferte de vanzare de actiuni catre public,vanzare de actiuni pe
baza de licitatie,etc.Centrele de promovare a investitiilor straine si a privatizarii prin aport de
capital strain erau deja o realitate in SUA,Germania si Grecia,iar in ziua in care se desfasura
vizita demnitarului roman s-a inaugurat un astfel de centru si la amsterdam,intitulat World
Trade Center Amsterdam

16
Ibidem
17
Ibidem
18
.O alta ramura prioritara in cadrul reformei economice era intensificarea procesului
de restructurare a economiei,luandu-se masuri pentru a acorda sprijin si consultanta agentilor
economici care se afla intr-o situatie finainciara dificila,punandu-se bazele regimului special de
supraveghere economico-finainciara.Prin programele de restructurare si redresare elaborate de
aceste regi autonome si societati comerciale se doreste a se asigura desfasurarea unor activitati
economice profitabile.
De fapt,aceasta politica dusa de guvernul roman a fost pentru a reusi sa atraga
investitorii straini,care la inceput ocoleau economia romaneasca tocmai din cauza problemelor
ce existau in acest sector.
Vizitele bilaterale continua pe mai multe segmente,cel al apararii fiind si el unul
important.Astfel,ministrul Apararii Nationale,Victor Babiuc,efectueeaza o vizita in Olanda,intre
14-15 mai 1997,invitat fiind de omologul sau olandez,Joris Voorhoeve19.Cinci zile mai
tarziu,19-20 mai 1997,prim-ministrul olandez,Willem Kok adreseaza o invitatie premierului
roman Victor Ciorbea,acesta din urma efectuand o vizita in Olanda.
Demnitarul roman este primit de presedintii celor doua camere ale Parlamentului
olandez si are discutii oficiale cu omologul sau20.La data de 28 mai a aceluiasi an,la
Haga,presedintele Romaniei,Emil Constatinescu,ia parte la ceremoniile organizate cu ocazia
celei de-a 50-a aniversari a „planului Marshall”,ocazie cu care presedintele roman este primit de
regina Beatrix a Olandei21.
Vizita din 14-15 mai este intoarsa,de aceasta data Jaris Voorhoeve,ministrul Apararii
din Olanda,care intre 24 si 25 noiembrie se afla intr-o vizita oficiala in Romania,unde este
primit de presedintele Emil Constantinescu si Adrian Severin,ministrul de stat,ministrul
Afacerilor Externe si are loc convorbiri cu omologul sau,Victor Babiuc22.In anul urmator,Emil
Constantinescu intreprinde o vizita oficiala in Olanda,unde are convorbiri cu regina Beatrix si
prim-ministrul Willem Kok.Cu acesta ocazie presedintele roman viziteaza Curtea Internationala
de Justitie,se intalnestii cu membrii Parlamentului olandez ,cu oameni de afaceri din Amsterdam
si Rotterdam precum si cu reprezentanti ai Camerei de Comert si Industrie.Emil Constantinescu
a fost insotit de numerosi ministrii si secretari de stat,printre care se numarau Daniel

18
Ibidem
19
Daniela Bleoanca,Catalin Calafeteanu, op. cit
20
Ibidem
21
Ibidem
22
Ibidem
Daianu,ministrul finantelor,Mircea Ciumara,ministrul Industriei si Comertului,Alexandru
Herlea,ministrul Integrarii Europene,Sorin Pantis,ministrul Telecomunicatiilor,Ion
Caramitru,ministrul Culturii,Constantin Dudu Ionescu,ministrul Apararii,Sorin
Dimitriu,presedintele Fondului Proprietatii de Stat si oameni de afaceri23
.Cu aceasta ocazie,se parafeaza un acord ce privea evitarea dublei impuneri si este
semnat un memorandum de intelegere privind cooperarea economica intre cele doua tari.Emil
Constantinescu a fost primul presedinte roman primit in Olanda la cel mai inalt nivel dupa
Revolutia din 1989,si,totodata,primul sef de stat roman care a vizitat oficial Olanda dupa vizita
de stat a lui Nicolae Ceausescu din 197324.
Presedintele Constantinescu a vernisat la Muzeul Cobra din Amstelveen o expozitie
de arta figurativa romanesca.Mai apoi,in acelasi an,secretarul de stat Ybema,de la Ministerul
Economiei,a vizitat Romania,fiind insotit de o misiune comerciala.In 23-24 septembrie,la
Bucuresti,soseste o delegatie alcatuita din reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe si ai
Ministerului Apararii din Olanda,condusa de C.C.Sanders,director pentru NATO si probleme de
securitate in Ministerul Afacerilor Externe.
Aceasta delegatie este primita de secretarul de stat in Ministerul Afacerilor
Externe,Elena Zamfirescu si secretarul de stat in Ministerul Apararii Nationale,Constantin Dudu
Ionescu.Pe lista acestui program erau incluse si discutii la Presedintie si la Guvern cu consilierii
acreditati in domeniul problemelor de securitate si aparare.
In martie 1999,Romania primeste vizita ministrului olandez al transporturilor
Netelenbos.Vizita la care a luat parte si o misiune alcatuita din oameni de afaceri,s-a concentrat
indeosebi asupra portului Constanta.
Pe 13 iulie 1999 la Bucuresti soseste Josias van Aastren,ministrul de Externe al
Olandei.Acesta poarta discutii cu Andrei Plesu,ministrul de Externe al Romaniei.Pe lista
apareau probleme cum ar fi evolutia relatiilor bilaterale,probleme regionale,modul de aplicare al
Pactului de Stabilitate in Europa de SE,dar si rolul pe care il joaca Romania in regiune.Ministrul
van Aastren precizeaza faptul ca tara sa sprijina Romania sa inceapa negocierile de aderare la
UE la finele acelui an.Aceasta vizita a fost privita ca fiind una de importanta maxima si una de
cotitura in istoria Romaniei de dupa `90,deoarece este momentul cand se afirma cu certitudine
sprijinul ce se va acorda tarii noastre pentru integrarea in oraganismele europene.
23
Ibidem
24
K.van Ijken, op. cit. p. 186
La inceput,se anunta ca fiind o vizita obisnuita,ca si a altor emisari occidentali,si
anume o mangaiere pe crestet si o bataie pe umar25,insa mesajul a fost contrar celor crezute
initial.Astfel,ministrul olandez a spus:”Interesul guvernului de la Haga si al oamenilor de afaceri
olandezi este ca Romania sa fie invitata cu ocazia summit-ului UE de la Helsinki,din
decembrie,sa inceapa negocierile de aderare”
.De aici reiese faptul ca,Romania incepea sa-si recapete identitatea europeana,sa
creasca in ochii occidentalilor.Acest mesaj,destul de clar,nu a mai fost urmat de conditii care sa
umbreasca continutul ca si in cazul germanului Joschka Fischer.In presa,a aparut o frumoasa
fraza,care tindea sa evidentieze importanta acestei vizite dar si speranta data de mesajul
demnitarului olandez,prin care,visul Romaniei de a fi integrata in UE,putea sa ajuga o
realitate,prin sprijinul acordat de oficialitatile olandeze:”
Intr-un peisaj diplomatic mai degraba cenusiu,unde emisarii occidentali vin la
Bucuresti doar pentru a bifa e etapa,ministrul olandez de Externe a fost o pata de culoare si o
raza de speranta”26In sens invers,in toamna aceluiasi an,ministrii romani ai integrarii si justitiei
au efectuat vizite in Olanda.Fiecare an trecut aducea cu sine o colaborare mult mai buna si
eficienta intre Romania si Olanda,iar vizitele demnitarilor intr-o tara si intr-alta continuau.
In aprilie 2000,secretarul de stat Ybema si o delegatie comerciala au vizitat din nou
Romania,unde,in aceeasi luna,s-a aflat in vizita si ministrul apararii De Grave.Pe intrega
intindere a anilor `90,relatiile dintre Romania si Olanda s-au extins si asupra altor domenii,cum
ar fi cel economic,financiar,politic,cultural,al apararii.Un punct de referinta il reprezinta vizita
oficiala in Romania a premierului Kok si a secretarului de stat Benschop de la Ministerul
Afacerilor Externe(26-27 iunie 2000).
Atunci,in capul listei era situata mai ales adancirea relatiilor bilaterale si sustinerea
procesului de reforma in Romania in vederea aderarii la UE.Oficialii olandezi au purtat discutii
cu presedintele Emil Constantinescu,cu premierul Isarescu,precum si cu presedintii celor doua
camere ale Parlamentului roman.In cadrul unei sedinte comune extraordinare a Parlamentului
roman,premierul olandez Kok a tinut sa precizeze sprijinul pe care Olanda il ofera Romaniei iin
vederea integrarii in structurile euroatlantice.Spre sfarsitul vizitei,s-au inspectat cateva obiective
din cadrul unui proiect pentru copiii strazii romani,sustinut din mijloacele oferite de programul
olandez MATRA(transformare Sociala),unui poriect agrar asistat de Olanda,a unui proiect de
25
Bogdan Chirieac,”In plina campanie de batai pe umar”,in ziarul Adevarul,nr 2832,joi 15 iulie 1999
26
Ibidem,
regularizare hidrotehnica,precum si o fabrica de lapte construita din fonduri oferite de
Programul Olandez de Colaborare cu Europa de Est (PSO)27.
Intre 23 si 24 octombrie 2000,ministrul olandez al justitiei,Korthals,l-a vizitat pe
omologul sau roman Stoica.Deasemenea,s-a facut o vizita exploratorie la Organizatia Regionala
pentru Combaterea Criminalitatii Transfrontaliere Organizate,asa-numitul SECI Center.

4.Relatiile economice

Telul principal al politicienilor romani este de a duce Romania in randurile Uniunii


Europene,aveniment care va a avea un impact major asupra economiei tarii noastre,deoarece
integrarea europeana presupune si dezvoltare economica.Una din prioritatile absolute ale
Uniunii Europene,mai bine spus al statelor membre,este de a sprijini reformele economice duse
in tarile Europei Centrale si de Est aflate in tranzitie,in vederea obtinerii succesului procesului
de democratizare a tarii noastre dar si a stabilitatii intregii Europe28
In ultimii ani se desfasoara diferite misiuni comerciale si investitionale cu o oarecare
regularitate,conduse fie de ministri,fie de oficiali,dar in marea majoritate particulare,au crescut
interesul investitorilor olandezi pentru ceea ce poate oferi piata romaneasca.
In clasamentele romanesti,in decursul a mai multor ani,Olanda este privita ca fiind
statul cu cele mai mari investitii in Romania.In aceasta privinta s-a dus o acerba lupta intre
Olanda si Austria pentru rvendicarea acestei prime pozitii.Armele cu care aceste doua state se
dueleaza sunt statisticile,iar singurul invingator din aceasta inclestare este Romania.
.La randul lor,olandezii nu s-au lasat mai prejos,afirmand prin Lotte
Schippers,secretar II,seful departamentului Economic din cadrul Ambasadei Olandei la
Bucuresti ca:”Olanda reprezinta cel mai important investitor strain.Dupa ce OMV a preluat
Petrom,Austria a devenit cel de-al doilea mare investitor din Romania”29.
Aruncand o prima privire peste aceste declaratii,schimbul de replici ar putea sa-l
bulverseze pe cel care ar vrea sa stie cine detine suprematia pana la urma in topul investitiilor
straine din Romania.Analizand cele doua replici,am ajunge la concluzia ca ambele parti au
dreptate.Valoarea totala a capitalului investit de Austria pe piata romaneasca s-a ridicat la trei
27
K.van IJken ,op. cit.,p. 185
28
Teodor Melescanu,”Renasterea diplomatiei romanesti 1994-1996”,Editura Dacia,Cluj
Napoca,2002,pp. 57-59
29
Ibidem, p. 1
miliarde de euro ca urmare a tranzactiei de 1,5 miliarde de euro prin care Petrom a fost
cumparat de grupul OMV.Dar,aruncand o privire si peste clasamentul intocmit de Oficiul
National al Comertului(ONRC),cel care departajeaza statele strict dupa valoarea capitalului
social subscris in valuta la societatile inmatriculate in Romania,Austria se pozitioneaza pe
treapta a doua,cu 1,28 miliarde de euro,urmand Olanda,care are un capital cifrat la 1,63 miliarde
de euro.
Pe de alta parte,ONRC inregistreaza ca tara de rezidenta a investitorilor locul de
unde au provenit banii.In acest mod,in statisticile acestui organism,in dreptul companiei ruse
LukOil figureaza Olanda.Acelasi lucru se intampla si in cazul comapniei Rompetrol,care
figureaza tot ca investitie olandeza,la fel ca si Carpatcement Holding,companie detinuta de
grupul german HeidelbergCement.Explicatia care se poate da pentru acest fenomen este ca o
parte dintre multinationalele prezente la noi au preferat sa intre in Romania prin societati
inregistrate in Olanda,din motive ce tin de regimul fiscal bland din tara lalelelor.
Cel mai cert lucru este faptul ca din aceasta disputa,invingatoare este
Romania,deoarece investitiile olandeze si austriece dau semnele unei competitii de durata,lucru
intarit si de declaratia lui Walter Friedl:”Romania este pentru Austria una dintre cele mai
interesante tari”30.Aceasta afirmatie vine desigur pe baza rezultatelor economice incurajatoare
dar si pe faptul ca Romania este deja o tara membra a UE,fapt care ofera noi perspective
economice.Reprezentantul Ambasadei Austriei mai afirma ca:”Este de asteptat ca rata de
crestere economica sa depaseasca sase procente in urmatorii ani.Investitorii austrieci
monitorizau chiar si institutii financiare,cum ar fi CEC sau BCR,domeniul
constructiilor,industria alimentara,industria lemnului si protectia mediului.
Olandezii au adus in tara nostra aproximativ 2 021 de firme,investitiile ridicandu-se la
1,63 miliarde euro capital subscris.In anul 2004,valoarea importurilor din Olanda atinsesera
cifra de 500 de milioane de euro.Domeniile care au trezit un vast interes pentru investitii au fost
cele imobiliare,sectorul metalurgic,comertul cu bijuterii sau export-importul a diferitor bunuri.
Cadrul pe care se bazeaza relatiile economice dintre Romania si Olanda este reglementat
de urmatoarele acorduri si conventii:
*Acordul european,semnat la 1 februarie 1993,constituie cadrul de derulare a relatiilor
economice dintre Romania si statele membre UE.

30
Ibidem, p. 2
*Conventia dintre Romania si Regatul Tarilor de Jos pentru evitarea dublei impuneri si
prevenirea evaziunii fiscale in materie de impozit pe venit si avere.
*Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor intre Guvernul
Romaniei si Guvernul Regatului de Jos.
*Acordul de navigatie pe caile navigabile interioare.
*Acordul privind transporturile rutiere internationale de marfuri.
*Acordul privind transporturile civile.
*Acord pe termen lung de colaborare economica,industriala si tehnica.
Se poate constata cu usurinta faptul ca schimburile comerciale romano-olandeze au
evoluat in sensul pozitiv,lucru relevat si din tabelul urmator:31
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Total 399,59 590,77 563,90 613,00 787,00 868,00 968,00 1092,00 1173,00

Export 223,96 313,07 330,00 328,60 429,00 456,00 555,00 603,00 598,00

Import 175,63 277,70 233,90 284,40 358,00 412,00 413,00 489,00 575,00

Sold 48,33 35,37 97,90 44,20 71,00 44,00 142,00 114,00 23,00

*Milioane de euro

Marfurile tranzactionate sunt expuse in tabelul urmator:32


Structura Marfuri Pondere(%)

Exporturi Vehicule,aeronave,vase si echipamente auxiliare de transport23,8


Materiale textile si articole din aceste materiale 16,9
Mobila 13,42
Masini,aparate,echipamente electrice 12,74
Incaltaminte 9,4
Metale comune si articole din metale comune 7,0
31
Ambasada Romaniei, Relatii economice romano-olandeze,accesat la 12.12.2007 la adresa
http://haga.mae.ro/index.php?lang=ro&id=11945
32
Ibidem, p. 2
Materiale plastice si articole din materiale plastice 4,0
Produse ale industriei chimice si conexe 1,9

Importuri Masini,aparate,echipamente electrice 17,7


Produse ale industriei chimice si conexe 15,8
Vehicule si echipamente de transport 15,2
Materiale plastice si articole din materiale plastice 7,2
Metale comune si articole metalice 6,8
Materiale textile si articole din aceste materiale 6,6
Animale si produse ale regnului animal 5,9
Produse alimentare 5,3
Produse vegetale 4,6

La finele anului 2004,Olanda s-a situat gratie acestor schimburi comerciale si a masivelor
investitii pe primul loc in topul investitorilor straini in Romania,cu uun capital total investit de
1564 mill.Euro,si pe locul 7 intre principalii parteneri de export ai Romaniei.Principalele banci
care sunt implicate in aceste activitati comerciale si financiare olandeze cu filiale in Romania
sunt ING Bank,ABN Amro Holding N.V.Chiar daca in decursul acestor ani,cooperarea
economica dintre Romania si Olanda s-a dezvoltat vizibil,exista in continuare sectoare ce
prezinta un potential crescut de cooperare,de exemplu:33
*Subcontractare industriala
*Energie
*Protectia mediului
*Software
*Agricultura
*Turism
*Infrastructura
Volumul schimbrilor bilaterale a inregistrat o evolutie pozitiva fata de anii trecuti,insa
pana la definitivarea evolutiei pietei se vor mai inregistra fluctuatii.
Relatiile economice dintre Romania si Olanda sunt infloritoare,Exceptand rolul
detinut de Olanda prin intermediul grupului sau de vot ca reprezentant al Romaniei la FMI si
33
Ibidem, p. 2
Banca Mondiala,Olanda este statul cu cea mai mare implicare financiara in economia tarii
noastre.Punand cap la cap toate datele din intervalul 1990-2003,Olanda chiar se dovedeste a fi
cel mai important investitor,cu 18% din totalul investitiilor,insemnand mai mult de 1,8 miliarde
de dolari.
Comertul bilateral deocamdata se situeaza la cote scazute,dar in ultimii ani se
observa o oarecare crestere.Astfel,in anul 1999,valoarea exporturilor olandeze in
Romania,conform statisticilor olandeze,a atins suma de 288 milioane de euro,ca mai apoi,in
2002 sa ajunga la pragul de 539 de milioane de euro.Printre cele mai semnificative produse de
export olandeze s-au numarat bunurile de capital,produsele manufacturiere,alimentele si
produsele chimice,lucru dovedit si de tabelele de mai sus.
In 1999,Olanda a importat produse din Romania in valoare de 274 milioane de
euro,iar tot in 2002,s-a atins cifra de 348 de milioane de euro.Cele mai intalnite produse in
aceasta tranzactie au fost bunurile de larg consum,tesaturile,produsele
textile,incaltamintea,produsele manufacturiere,masinile si mijloacele de transport.Cu toate
acestea,cele mai mari investitii provin din randurile unor mari corporatii olandeze,care isi
desfasoara si in prezent activitatea in Romania,cum ar fi ABN Amro,ING Bank,Damen
Shipyards,Philips,Unilever si multe altele.In randurile ce vor urma,vom trece in revista cateva
date importante despre fiecare companie,care a avut un impact pozitiv si semnificativ asupra
economiei romanesti.

BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Afacerilor Externe,Politica externa,Relatii bilaterale,accesat in


decembrie 2007 la adresa http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5680
2. Ambasada Romaniei, Relatii economice romano-olandeze,accesat la
12.12.2007 la adresa http://haga.mae.ro/index.php?lang=ro&id=11945
3. Vasile Puscas,”Relatii internationale si transnationale”
4. Toma Georgescu,”Uzuante diplomatice si protocol in relatiile
internationale”,Editura Sylvi,2002
5. Vlad Constantin,”Relatiile internationale politico-diplomatice
contemporane”
6. Catrincic Petre,”Actele consulare effectuate de misiunile diplomatice si
oficiile consulare romanesti in strainatate”
7. http://www.kappa.ro/guv96/augvt-81.html
8. Bogdan Chirieac,”In plina campanie de batai pe umar”,in ziarul Adevarul,nr
2832,joi 15 iulie 1999
9. Teodor Melescanu,”Renasterea diplomatiei romanesti 1994-1996”,Editura
Dacia,Cluj Napoca,2002,pp. 57-59