Comertul exterior si

politica comerciala a
Olandei

Student: IVANOV Vera

Grupa:ECTS
Anul: II
Cuprins:
 1.Prezentare generală
1.1.DATE GENERALE
Olanda, o ţară surprinzătoare, cu un un peisaj tipic şi nenumărate atracţii a
fost de-a lungul timpului subiectul multor picturi şi alte opere de artă.
• Denumire oficială: Regatul Ţărilor de Jos (neerlandeză: het Koninkrijk der
Nederlanden) care include teritoriul european al Olandei precum şi teritoriile
Aruba şi Antilele Olandeze din Caraibe. Forma scurtă: Olanda.
• Climă: temperat-oceanică, temperatură medie - în iulie: 17°C; în ianuarie:
4,5°C.
• Populaţia: 17.000.075 locuitori (estimare 2017, locul 65 în lume).
• Limba oficială: neerlandeza, frizona (doar în provincia Frizia, din nordul ţării).
În teritoriile din Caraibe limba vorbită cea mai răspândită este papiamentu, un
dialect creol derivat din limbile iberice. În Aruba, pe lângă neerlandeză şi
papiamentu, au statut oficial engleza şi spaniola.
• Religie: 30% romano-catolici, 20% reformaţi, calvinişti, alţi protestanţi, 6%
musulmani, 2% alte religii şi 40% fără apartenenţă religioasă.
• Ziua naţională: 27 aprilie – Ziua Regelui , semnifică data naşterii Regelui
Willem – Alexander.
• Moneda: Euro (din 1999)
• Drapelul: trei benzi orizontale – roşu, alb, albastru – introdus în 1572 (cel mai
vechi steag tricolor încă folosit) şi adoptat oficial ca steag naţional în 1937.
• Şeful statului: Regele Willem-Alexander, din 30 aprilie 2013.
1.2.Pozitia geografica
Olanda reprezinta o monarhie
constituțională, stat membru fondator al
Beneluxului și al Uniunii Europene, situat
în nord-vestul Europei, în vecinătatea Mării
Nordului, Belgiei și Germaniei. Țările de
Jos împreună cu câteva colonii de peste
mări formează Regatul Țărilor de Jos.
Capitala şi principalele oraşe: Amsterdam
(capitala), Haga (sediul administraţiei
centrale, al misiunilor diplomatice şi a
numeroase organizaţii internaţionale),
Rotterdam, Utrecht, Eindhoven,
Maastricht.
Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 41,543
km² (locul 134 în lume). Olanda este
compusă din 12 provincii.
 Istoria Olandei
• Deseori se fac confuzii legate de Olanda. Foarte mulţi numesc Olanda
„Netherlands”, dar nu este acelaşi lucru. Olanda este doar o mică parte din
Netherlands, cum ar fi Dakota, Carolina şi Virginia.
• Există două Olande: „Olanda de Nord” (capitala este Haarlem) şi „Olanda de
Sud” (capitala este Haga). Olanda a fost aproape dintotdeauna un stat
independent.
• Motivele principale ale războiului din cadrul Netherlands-ului au fost
diferenţele de religie, disputele privind taxele şi faptul că unele oraşe au dorit să
devină independente. În cele din urmă partea sudică a Netherlands-ului s-a
predat, fiind astfel ocupată de forţe străine până în 1830. Această zonă este
numită în prezent Belgia.
• Partea de nord a lupta şi a câştigat, formând în prezent Regatul ţărilor de Jos
(Olanda, Drente, Groningen, Friesland, Gelderland, Zeenland şi Utrecht). În
concluzie, Olanda şi-a obţinut independenţa cu mult timp înainte, iar numirea
Ţărilor de Jos „Olanda”, e cum ar fi să numim Marea Britanie „Scoţia” sau „Wales”.
Regatul ţărilor de Jos a fost format în 1815. În 1830 Belgia s-a separat şi a format
un regat. Deşi Regatul ţărilor de Jos a rămas neutru în Primul Război Mondial, a
suferit o brutală invazie germană în cel de-al II lea Război Mondial.
• Provinciile Unite Olandeze şi-au proclamat independenţa faţă de Regatul Spaniei în 1579,
devenind, în secolul următor, o putere maritimă şi comercială. Regatul Ţărilor de Jos s-a
proclamat în 1815.
• După cel de-al doilea război mondial, Olanda a devenit o ţară industrializată, cu o agricultură
performantă, economia fiind puternic orientată către export şi investiţii. În 1948 a format,
împreună cu Belgia şi Luxemburg, Uniunea Vamală Benelux. Membru fondator al
Comunităţii Economice Europene – UE (1957) şi al NATO (1949).
• Din 1999, a adoptat moneda euro (intrată efectiv în circulaţie la 1 ianuarie 2002). In
octombrie 2010, Antilele Olandeze s-au dizolvat şi cele mai mici 3 insule - Bonaire, Sint
Eustaius şi Saba - au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai
mari ale Sint Maarten şi Curacao s-au alăturat Olandei şi Arubei ca ţări constituente,
formând Regatul Olandei.
 Economia Olandei
Economia olandeză se bazează în mare măsura pe comerţul exterior şi se remarcă prin
relaţiile industriale stabile, şomaj şi inflaţie moderate, balanţă comercială excedentara şi
rolul de important hub european de transport. Poziţia geografică avantajoasă, dublată de
un sistem fiscal stimulativ, plasează Olanda între primele 10 destinaţii preferate pentru
investitori. În acelaşi timp, firmele olandeze sunt prezente în majoritatea ţărilor lumii,
asigurând constant Olandei poziţii de top în clasamentul investitorilor străini atât în
economiile dezvoltate, cât şi în cele emergente. Cel mai dezvoltat sector al economiei
olandeze este cel al serviciilor Sectorul serviciilor furnizează aproximativ trei sferturi din
Produsul Intern Brut, din care serviciile comerciale reprezintă cu puţin sub jumătate din
PIB.
În domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vânzărilor cu
ridicata Sectorul serviciilor generează aproximativ trei sferturi din PIB şi cu amănuntul
(peste 13% din valoarea adăugată brută), urmat de cel al serviciilor din domeniul
tranzacţiilor imobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi şi comunicaţii (7%) şi
cel al serviciilor financiar-bancare(6,5%). Odată cu creşterea gradului de integrare a
pieţelor financiare, sectorul olandez de profil a reacţionat prompt şi dinamic şi şi-a
diversificat oferta de servicii, băncile olandeze fiind o prezenţă activă pe piaţa
internaţională. Totodată, în Olanda funcţionează 60 de filiale şi sucursale ale unor bănci
europene, asiatice şi americane. Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam
2.1.Date statistice macroeconomice
Evoluţia anuală 2015 2016 2017 2018
Produs Intern 2,3 2,2 3,3 2,5
Brut(P.I.B) %
PIB valori absolute 750.32 770.85 733.16 n.a.
(mld. euro)
Investitii, private non- 11,2 3,1 6,3 4,7
imobiliare
Indicele preturilor de 2,0 1,6 1,9 2,37
consum (Consum privat)

Puterea de cumparare 1,0 2,7 0,3 0,5

Rata somajului (%) 6,9 6,0 4,87 4,3
Productia 1,98 2,0 2,3 3,1 (Martie)
Productivitatea muncii 1,5 0,4 1,5 0,9
Deficit bugetar -2,1 0,4 0,6 0,9
Datorii guvernamentale 64,6 61,8 57,2 53,8
brute (% din PIB)

Taxe si contributii la 37,3 38,7 38,8 38,9

asigurarile sociale (%
din PIB)
2.2.Cel mai dezvoltat sector al economiei
olandeze
• Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al
serviciilor( aprox. trei sferturi din PIB)
• Cea mai mare concentrare economică se înregistrează în
partea de vest a Olandei, cunoscută sub numele de Randstat,
unde îşi au sediul şi îşi desfăşoară activitatea peste 45% din
numărul total de companii. Partea de sud a ţării, de asemenea
bine dezvoltată, fiind o zona industrială orientată în principal
spre export şi cu o pondere de circa 25% în economia
naţională.
• Olanda se află pe primul loc în lume la exportul de flori tăiate,
locul 2 la exportul de brânzeturi şi locul 2 la produse agricole
în general.
• Olanda asigură până la 20% din gazele naturale necesare UE.
 3.Comertul exterior al Olandei
In anul 2011, exporturile au totalizat 405,1 miliarde euro, cu 9% mai
mult decat in anul 2010. Olanda a fost pe locul 2, avand cele mai mari
exporturi din Europa, după Germania, si a fost al cincilea mare
exportator la nivel global.
In 2017, exporturile olandeze de marfuri au crescut in termeni
nominali cu cca. 12% fata de 2016 acestea reprezentand cca. 80% din
PIB. Importurile au însumat cca. 510 Mld. Euro în 2017, înregistrând o
creştere de cca. 12% comparativ cu 2016. Olanda era în anul 2017 pe
locul 4 în ceea ce priveşte valoarea importurilor.
In 2017 Olanda a fost al doilea exportator European dupa RFG si
cel de-al 7-lea (in scadere cu 2 locuri) exportator mondial cu cca. 580
Mld. Euro (cca. 3,7% din exportul mondial) si un excedent comercial de
aproape 70 Mld.Euro si cel mai mare exportator de produse agricole
după SUA.
Principalele produse la export sunt maşini şi echipamente,
combustibili minerali, alimente, îmbrăcăminte şi articole din
îmbrăcăminte şi produse farmaceutice, 60% dintre acestea fiind destinate
pietei unice europene.
 3.1.Volumul valoric al comerţului
exterior şi soldul balanţei comerciale
Schimburi 2015 2016 2017
comerciale
Import 461,797 456,289 508,372.
(mld.euro)
Export 514,309 516,248 577,130
(mld.euro)
Balanta 52,512 59,959 68,758
(mld.euro)

 Pozitia dominanta a Olandei in comertul exterior se datoreaza în

principal exporturilor de tranzit către alte ţări europene. În acest sens,
Olanda este cu adevarat poarta - „Gateway” - spre Europa pentru
marfuri din state terte.
 Jumatate din exporturile olandeze sunt exporturi de tranzit. Prin
Rotterdam, cel mai important port european, este tranzitat un volum de
marfă de două ori mai mare decât în portul concurent alaturat Anvers,
activităţile portuare contribuind anual cu aproximativ 10% la formarea
PIB. Principalele mărfuri tranzitate sunt maşini şi echipamentele,
produse chimice, carburanţi şi produsele alimentare.
 3.2. Principalele ţări partenere în
comerţul exterior (la export şi import)

In anul 2016, pentru Olanda

La import, principalii parteneri
cei mai importanţi parteneri
în 2016 au fost:
la export au fost:
 Germania(18,23%)
 Germania (22,32%)
 Belgia (10,47%)
 Belgia (10.31%)
 China (9%)
 Marea Britanie (8,99%)
 SUA (8,25%)
 Franţa (8,11%)
 Marea Britanie (5,35%).
 SUA (4,32%).
 4.Regimuri vamale in Olanda
Regimul comerțului exterior olandez este dat de apartenența Olandei la
Uniunea Europeană şi la Organizația Mondială a Comerțului. Taxele de
import fac parte din normele politicii comerciale comune si cuprind:
 taxe vamale
 taxe cu efect similar, inclusiv taxe anti-dumping
 taxe determinate de politica agricola comună
Acestea sunt colectate de autorităţile vamale ale statelor membre şi
virate Uniunii Europene, cu excepţia unui procent convenit cu aceasta. De
asemenea, în momentul importului se mai plătesc taxa pe valoarea adăugată
şi, acolo unde este cazul, accize şi taxe de mediu.
Taxele vamale se calculează la valoarea bunurilor în vamă, respectiv
valoarea tranzacţiei de import. În Olanda este acceptată schema „primei
vânzări la export", care poate determina economii la plata taxelor vamale.
Pentru anumite situaţii, sunt prevăzute exceptări de la plata taxelor vamale:
 stocare într-un antrepozit vamal
 prelucrare activă
 prelucrare pasivă
 5.Relatiile economice romano-
olandeze
• Schimburile comerciale se derulează, în principal, în baza „Tratatului
de Aderare a României (şi Bulgariei) la Uniunea Europeană” şi sunt
caracterizate, în ultimii ani, de creştere constanta.
• Schimburile comerciale bilaterale au avut o dinamică pozitivă
constantă în ultimii ani, plasând Olanda între primii 10 parteneri
comerciali ai României Volumul total al schimburilor bilaterale a
depăşit pentru prima oară pragul de 1 miliard de euro în anul 2004 şi s-
a menţinut în aceleaşi coordonate de succes şi în anii următori.
• În anul 2017, Olanda şi-a consolidat poziţia în clasamentul partenerilor
comerciali ai României atât la export (2,57%), cât şi la import (4,02%).
Faţă de anul anterior, exportul a înregistrat valoarea de 1.610 milioane
Euro (în creștere cu 10.75%), iar importul a crescut cu 9,79%,
înregistrând 3.036 milioane Euro.
• Olanda este al 7-lea partener comercial al RO în 2017, cu 3,36% din
totalul comerţului exterior al României.
 Bibliografie

- http://www.mae.ro/node/1726
- https://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-worl
d-factbook-in-limba-romana/1789-olanda-harta-geografie-pop
ulatie-guvernare-economie-telecomunicatii-transporturi-sistem
-aparare-nationala.html

- http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Indru
mar-afaceri-Olanda-august-2018.pdf