MFCB_CIG_2_SGBD_a

TRUE/FALSE

1)

Tipul de data este folosit pentru descrierea unei multimi de obiecte care nu au aceeasi reprezentare. ANS: F

2)

Bazele de date orientate pe obiecte permit crearea de obiecte complexe, din componente simple, fiecare neavind atribute, dar propriul comportament. ANS: F

3)

Tehnicile de organizare a datelor in colectii de date sunt: clasa si baza de date. ANS: F

4) 5) 6)

Organizarea datelor in fisiere are ca avantaj redundanta scazuta a datelor. ANS: F Conceptele folosite in organizarea datelor sunt: entitate, clasa, atribut. ANS: F Descrierea structurii modelului de date presupune definirea operatoriilor si a regulilor de integritate care actioneaza asupra modelului. ANS: F

7)

Modelul de date relational prezinta urmatoarea anomalie de actualizare: la inserare nu se pot introduce noi realizari pentru o inregistrare subordonata daca nu sunt cunoscuti superiorii. ANS: F

8)

In cazul modelului relational, normalizarea conduce la obtinerea unei scheme conceptuale a modelului intr-o forma normalizata in care se vor elimina anomaliile de actualizare. ANS: T

9)

SGBD Microsoft Access are schema bazei de date constituita din colectiile de rapoarte si poate fi utilizata prin manipularea interogarilor. ANS: F

10)

SGBD Microsoft Access nu permite exportarea structurii de tabele, definitii de interogari, formulare, rapoarte si module. ANS: F

11)

SGBD Microsoft Access necesita un sistem de operare pe 32 de biti, precum Windows 2000 sau Windows NT. ANS: T

12)

La deschiderea fisierului care contine componentele bazei de date acestea sunt afisate in fereastra DataWindow. ANS: F

13)

In Access, optiunea Open din meniul rapid permite deschiderea spre modificare a obiectului selectat. ANS: F

14)

In Access, optiunea Design din meniul rapid permite ca obiectul selectat sa fie deschis in vederea efectuarii modificarilor necesare tipului de aplicatie dorit de utilizator. ANS: T

15)

In Access, campurile de tip memo constau numai din text si au maxim 256 de caractere, in acestea putand fi incluse si secventele de salt la inceput de rand/salt la rand nou. ANS: F

16) 17) 18)

In limbajul SQL, functia Date() permite introducerea orei si a datei curente. ANS: F In limbajul SQL, functia Now() permite introducerea orei si a datei curente. ANS: T O baza de date in Access este formata din urmatoarele obiecte: tabelul, interogarea, formularul, raportul, pagini Web, macro-ul si modulul. ANS: T

19)

Intr-o asociere de tipul unu - la - unu o inregistrare din tabelul A poate avea cel putin o inregistrare corespunzatoare in tabelul B si invers, unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel mult o inregistrare in tabelul A. ANS: F

20)

Intr-o asociere de tipul unu-la-multi unei inregistrari din tabelul A ii corespund mai multe inregistrari din tabelul B, iar unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel putin o inregistrare din tabelul A. ANS: F

21)

Intr-o asociere de tipul multi-la-multi unei inregistrari din tabelul A ii pot corespunde mai multe inregistrari din tabelul B, iar unei inregistrari din tabelul B ii pot corespunde, de asemenea, mai multe inregistrari din tabelul A. ANS: T

22)

Formularele din Access sunt utilizate numai pentru vizualizarea datelor din baza de date. ANS: F

23)

Informatii de structura din cadrul formularelor sunt acele informatii referitoare la date precum si la alcatuirea si vizualizarea formularului (marimea formularului, asezarea in formular a atributelor si controalelor, proprietatile controalelor etc.). ANS: F

24) 25)

Interogarile de selectie sunt: Delete Query, Append Query, Update Query. ANS: F Interogarile de actiune sunt: Delete Query, Append Query, Update Query, Make-Table Query. ANS: T

26)

Rapoartele din Microsoft Access permit accesul pentru modificarea si vizualizarea datelor din baza de date. ANS: F

27)

Informatiile de structura din cadrul rapoartelor reprezinta acele informatii de ordin functional stabilite la crearea raportului (controale, sectiuni, elemente de grafica decorativa etc.).

ANS: T

28)

Prin folosirea instructiunii DELETE se pot sterge inregistrarile din tabel, dar si tabelul. ANS: F

29)

Instructiunea ALTER TABLE poate fi utilizata pentru adaugarea sau stergerea unor campuri din baza de date. ANS: F

30)

Instructiunea DROP TABLE serveste pentru eliminarea inregistrarilor unui tabel dintr-o baza de date. ANS: F

31) 32) 33) 34)

O valoare NULL inseamna ca valoarea este zero. ANS: F Functia INITCAP modifica toate caracterele din litere mici in litere mari. ANS: F In SQL, un sir de 25 de caractere poate fi scris intr-un camp de 10 caractere. ANS: F Limbajul de definire a datelor asigura specificarea zonelor de lucru permanente si tranzitorii. ANS: F

35)

Limbajul de manipulare a datelor permite accesul la inregistrari prin adresa sau prin continutul acestora, reordonari ale campurilor de date, definirea si izolarea datelor confidentiale. ANS: F

36)

Limbajul de manipulare a datelor permite parcurgerea structurilor si a legaturilor existente, accesul la inregistrari prin adresa sau prin continutul acestora, actualizari ale inregistrarilor, reordonari ale campurilor de date, definirea tranzactiilor si a conditiilor de eroare. ANS: T

37)

Limbajul de descriere a stocarii datelor ofera posibilitati de asociere a fisierelor la programele de aplicatie, a dispozitivelor fizice, alocare de spatii de fisiere, specificarea zonelor de lucru permanente si tranzitorii, definirea si izolarea datelor confidentiale. ANS: F

38)

Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) se refera la definirea structurii datelor din baza de date astfel incat aceasta sa indeplineasca cerintele tuturor utilizatorilor, in conditii de redundanta minima si controlata a acesteia. ANS: T

39)

Nivelul fizic (nivelul inginerului de sistem) priveste modul de stocare si de structurare a datelor pe suportul fizic sau de memorare a datelor in fisiere. ANS: F

40)

Nivelul logic sau intern (nivelul programatorului de aplicatie) califica o structura de date ce are o realitate in planul semnificatiei sau utilizarii, dar nu si in implementarea fizica; califica forma in care fiecare utilizator vede structurarea datelor, in functie de aplicatia pe care o foloseste sau in functie de resursele de date pe care administratorul bazei de date i le pune la dispozitie. ANS: F

41)

In modelul relational regulile stabilesc modul de manipulare a datelor, structurile sunt obiecte definite ce contin date si care sunt accesibile utilizatorului, iar operatiile reprezinta actiuni prin care sunt manipulate datele sau obiectele schemei bazei de date. ANS: T

42)

Modelul relational este format din doua multimi de operatori pe relatii: algebra relationala si calculul relational. ANS: T

43) 44)

Algebra relationala permite derivarea procedurala a operatiilor. ANS: F Definirea proprietatilor structurale ale relatiilor se realizeaza prin tehnica normalizarii. ANS: T

45)

Obiectul reprezinta conceptual o unitate identificabila cu continut propriu, care se deosebeste de ceea ce o inconjoara. Fiecare obiect dispune de un identificator unic, denumit cheia primara a obiectului, OID (Object ID). ANS: F

46)

Doua obiecte cu OID diferiti nu sunt diferite daca sunt identice sub toate aspectele transparente utilizatorului. ANS: F

47)

Identitatea obiectelor. Orice obiect exista independent de valorile atributelor sale, ceea ce conduce la doua relatii posibile: - identitatea a doua obiecte, adica au aceeasi valoare - egalitatea a doua obiecte, adica sunt unul si acelasi obiect ANS: F

48)

Extensibilitatea schemei bazei de date include prelucrarea declaratiilor limbajului de baza de date, specificand crearea, mutarea sau identificarea definirilor de clasa. ANS: T

49)

Produsul Microsoft Access dispune de toate componentele unei baze de date stocate intr-un fisier cu extensia MBD. ANS: F

50)

Campurile text constau numai din text si au maxim 255 de caractere, in acestea putand fi incluse si secventele de salt la inceput de rand/salt la rand nou. ANS: F

51) 52)

Paginile (Pages) sunt obiecte Access care nu permit partajarea datelor. ANS: F Modulul (Module) nu reprezinta o alternativa a obiectului Macro pentru dezvoltarea de aplicatii in SGBD Microsoft Access deoarece nu poate fi atasat unui formular, raport sau control. ANS: F

53)

Pentru stabilirea unei relatii, ca regula generala se va lega un camp care reprezinta o cheie externa din tabelul-parinte, cu un camp care reprezinta cheie primara in tabelul-fiu.

ANS: F

54)

In SGBD Microsoft Access, obiectele sunt percepute prin ceea ce fac, comportamentul lor, devenind vizibil prin elementele de structura interna. ANS: F

55)

In SGBD Microsoft Access, fereastra Database contine urmatoarele tipuri de obiecte: tabelul,interogarea, formularul, raportul, paginile Web, macro-ul si modulul. ANS: T

56)

In SGBD Microsoft Access, obiectele, impreuna cu elementele de control care le sunt asociate, contin proprietati si declanseaza aparitia unor tipuri de evenimente. ANS: T

57)

Sistemul Access stocheaza intern datele calendaristice sub forma unor numere in virgula mobila pe 8 octeti, ora fiind reprezentata ca o fractiune dintr-o zi. ANS: T

58)

In Access, datele de tipul numar cu incrementare automata (AutoNumber) au proprietatea ca sunt incrementate automat si pot primi valori reale. ANS: F

59)

Obiectele Access sunt percepute prin ceea ce fac, comportamentul lor mascand elemente de structura interna. In momentul in care obiectul a fost creat, el poate fi utilizat si in alte aplicatii, compuse din obiecte care interactioneaza prin specificul comportamentului lor. In acest caz, nu mai exista un program care manipuleaza datele, ci obiecte care isi transmit reciproc date. Evenimentele care apar si schimbarile de stare pe care acestea le declanseaza determina o schimbare a metodologiei de concepere a sistemului. ANS: T

60)

In Access, pentru obtinerea unui duplicat al obiectului curent, acesta se copiaza pe hartie si apoi se recopiaza in memoria calculatorului. ANS: F

61)

In Access, butonul Open (deschide), sau alegerea optiunii Open din meniul rapid, are ca efect efectuarea modificarilor necesare tipului de aplicatie dorit de utilizator. ANS: F

62)

Obiectele gestionate cu Access, impreuna cu elementele de control care le sunt asociate, contin proprietati si declanseaza aparitia unor tipuri de evenimente. ANS: T

63)

In SGBD Access, relatiile se constituie prin precizarea unei legaturi intre un camp sau o combinatie de campuri ale unui tabel si campurile corespunzatoare din alt tabel. ANS: T

64)

Limbajul SQL (Structured Query Language limbaj structurat de interogare) este utilizat pentru manipularea si regasirea datelor din bazele de date relationale. ANS: T

65)

Produsul-program Microsoft Access reprezinta un sistem de gestiune a bazelor date relationale (SGBDR) care este inclus in compunerea pachetului birotica Microsoft Office si care lucreaza sub sistemul de operare Microsoft Windows. urmare, Microsoft Access nu foloseste toate facilitatile oferite de sistemul operare Microsoft Windows. ANS: F

de de Ca de

66)

Conceptele folosite pentru descrierea formala, uzuala si fizica a elementelor de baza ale organizarii datelor in baze de date relationale sunt prezentate in urmatorul tabel: Uzual Fizic Fisier tablou linie Inregistrare coloana Camp tip de Tip de data data Precizati valoarea de adevar a corespondentelor prezentate in tabel. ANS: T Formal Relatie Tuplu Atribut Domeniu

67)

Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la aparitia unor evenimente. Macro-urile pot fi atasate unui formular, raport sau control in scopul automatizarii unor operatii de rutina (deschidere sau inchidere de formulare, imprimarea unor rapoarte, filtrarea, verificarea sau validarea unor date, etc.). ANS: T

68)

Operatia de stergere a inregistrarilor dintr-un singur tabel nu poate determina aparitia unor probleme de integritate referentiala in cadrul altor tabele. ANS: F MULTIPLE CHOICE

1)

Organizarea datelor in fisiere prezinta avantaje si dezavantaje. Care dintre variantele urmatoare este un avantaj? 1 2 3 4 5 redundanta ridicata; localizare rapida prin indexare. actualizarea datelor; dependenta programelor fata de date; izolarea datelor;

ANS: 2

2)

In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni: A) B) C) D) E) F) Colectia de date Limbajul Visual Basic Descrierea datelor Relatiile dintre date Programare Tastatura calculatorului.

Specificati raspunsul corect: 1 2 3 4 5 B+E+F A+C+D A+B+C+D+E+F A+B+C D+E+F

ANS: 2

3)

In cazul bazelor de date orientate pe obiecte, un obiect inglobeaza urmatoarele elemente: A) Structura de date B) Sistemul de gestiune al bazei de date C) Specificarea operatiilor D) Implementarea operatiilor E) Tastatura aferenta PC F)Utilizatorul avizat al bazei de date. Specificati raspunsul corect:

1 2 3 4 5

B+E+F A+C+D A+B+C+D+E+F A+B+C D+E+F

ANS: 2

4)

In cadrul bazelor de date orientate pe obiecte, obiectul reprezinta: 1 2 3 4 5 o caracteristica a unei entitati; un program dedicat; un set de metode sau operatii; o unitate identificabila cu continut propriu, care se deosebeste de ceea ce o inconjoara; o interfata care permite utilizatorului sa solicite executarea unei actiuni.

ANS: 4

5)

Arhitectura bazei de date se refera la: 1 2 3 4 5 baza de date propriu zisa, analiza sistemului, proiectarea structurii bazei de date, incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat. baza de date propriu zisa, proiectarea structurii bazei de date, incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date. baza de date propriu zisa, set de proceduri manuale si automate, incarcarea datelor, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

ANS: 3

6)

Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita: 1 2 3 4 relatie relatie relatie relatie sau sau sau sau inregistrare. atribut. tabel. camp de date.

ANS: 3

7)

Nivelele de structurare a componentelor unei baze de date, in functie de clasa de utilizatori, sunt: 1 baza de date propriu-zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace

2 3 4 5

hard si personal implicat. nivelul logic, nivelul de analiza a sistemului si nivelul de proiectare a structurii bazei de date. nivelul logic, nivelul de analiza si nivelul fizic. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul de exploatare al bazei de date. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul fizic.

ANS: 5

8)

Structura arborescenta a unei colectii de date este caracterizata de existenta: 1 2 3 4 5 unei relatii de ordine intre elementele colectiei de date. unei relatii de ordine intre elementele sistemului ierarhic superior si elementele sistemului ierarhic inferior. unei structuri punctuale intre elementele colectiei de date. unei structuri retea intre elementele colectiei de date. unei structuri liniare intre elementele colectiei de date.

ANS: 1

9)

In sistemele de gestiune ale bazelor de date orientate pe obiecte, metoda reprezinta: 1 2 3 4 5 un program care un program care un program care Visual Basic. un program care un program care reprezinta structura unui obiect. reprezinta atribute. gestioneaza instructiunile limbajului de programare manipuleaza si modifica integritatea datelor. manipuleaza obiectul sau indica starea sa.

ANS: 5

10)

In teoria bazelor de date, un atribut nu poate fi: 1 2 3 4 5 Atribut compus sau bloc, constituit din cel putin doua atribute. Valoarea sa este reprezentata de valorile atributelor componente. Atribut calculat sau dedus. Valoarea sa nu este cunoscuta direct, ci calculata pe baza valorilor altor atribute. Atribut camp sau indus. Valoarea sa este dedusa inductiv din valorile alaturate campului respectiv. Atribut simplu, adica acel atribut care are valori atomice. Atribut repetitiv sau multivaloare, adica un atribut care la un moment dat are mai multe valori care apar sub forma unor liste de valori.

ANS: 3

11)

In teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structural sub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmatorilor pasi:

1 2 3 4 5

identificarea componentelor, identificarea asocierilor, stabilirea semnificatiei legaturii si identificarea nodurilor-eticheta (sub forma de romb). identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea atributelor si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor. identificarea componentelor, identificarea atributelor, identificarea erorilor de asociere si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor. identificarea asocierilor, identificarea atributelor, stabilirea atributelor de identificare a entitatilor si marcarea acestora pentru operatia de stergere. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea erorilor de asociere si stabilirea entitatilor pentru stergere.

ANS: 2

12)

In limbajul SQL, operatorii // si + sunt operatori: 1 2 3 4 5 de concatenare sir de caractere alfabetice; de comparatie; de exponentiere; de stabilire a prioritatii; logici

ANS: 1

13)

In limbajul SQL, operatorii * si % sunt operatori: 1 2 3 4 5 pentru multimi; de comparatie; aritmetici; de concatenare sir de caractere alfabetice; logici.

ANS: 3

14)

In limbajul SQL, operatorii NOT, AND si OR sunt operatori: 1 2 3 4 5 aritmetici; logici; pentru multimi; de concatenare sir de caractere alfabetice; de comparatie.

ANS: 2

15)

In limbajul SQL, operatorul != este un operator: 1 2 3 4 5 aritmetici; de comparatie; pentru multimi; de concatenare sir de caractere alfabetice; logici.

ANS: 2

16)

In limbajul SQL, functiile LPAD si RPAD sunt: 1 2 3 4 5 Functii Functii Functii Functii Functii pentru calculul totalurilor. pentru data calendaristica si ora. aritmetice. de conversie. caracter.

ANS: 5

17)

In limbajul SQL, functiile TO_CHAR si TO_NUMBER sunt: 1 2 3 4 5 Functii Functii Functii Functii Functii pentru calculul totalurilor. pentru data calendaristica si ora. aritmetice. caracter. de conversie.

ANS: 5

18)

SGBD Microsoft Access este un sistem: 1 2 3 4 5 de retea; mutual; relational; arborescent; ierarhic.

ANS: 3

19)

SGBD Microsoft Access stocheaza toate componentele unei baze de date intr-un singur fisier cu extensia: 1 2 3 4 5 mdb; xls; ppt; mbd; doc.

ANS: 1

20)

SGBD Microsoft Access afiseaza obiectele care formeaza baza de date in fereastra: 1 2 3 4 5 Select View; Windows; Forms; Database; Query.

ANS: 4

21)

In SGBD Microsoft Access, butonul Open are ca efect: 1 2 3 4 5 proiectarea structurii obiectului; desenarea obiectului; afisarea obiectului selectat pentru o utilizare normala; afisarea componentelor SGBD Microsoft Access; afisarea rapoartelor.

ANS: 3

22)

Proprietatea Caption caracteristica sistemului Access, stabileste: 1 2 3 4 5 cum se introduc datele in cadrul campului; afisarea titlurilor numelor de camp in modul de afisare Datasheet; dimensiunea maxima a datelor care pot fi stocate in tipul de camp respectiv; modul de afisare al datelor; modul de control al datelor.

ANS: 2

23)

Ce reprezinta un tabel in Access: 1 2 3 4 5 un un un un un obiect obiect obiect obiect obiect pentru obtinerea situatiilor de iesire; pentru modificare de date; pentru stocarea datelor; pentru creare de legaturi intre tabele; dedicat interogarilor

ANS: 3

24)

In Microsoft Access, cheia primara a unei baze de date reprezinta un atribut sau un grup de atribute ale caror valori satisfac mai multe proprietati. Una dintre dintre proprietatile urmatoare nu face parte dintre proprietatile cheii primare: 1 2 3 4 5 Unicitatea cheii primare; Valoarea unei chei primare nu trebuie sa fie NULL; Valoarea unei chei primare nu se modifica intr-o perioada scurta de timp; Valoarea unei chei primare poate fi duplicata; In cazul bazelor de date foarte mari, dimensiunea campului pe care este definita cheia primara trebuie sa fie cat mai mica.

ANS: 4

25)
In Microsoft Access, baza de date este formata din mai multe tipuri de obiecte. 1 2 tabelul, interogarea, formularul, raportul, paginile istorice, macro-ul; tabelul, interogarea, formularul, raportul, selectia, macro-ul, modulul;

3 4 5

tabelul, interogarea, formularul, raportul, paginile Web, macro-ul, modulul; tabelul, interogarea, formularul, raportul, informatia, macro-ul, modulul; tabelul, interogarea, formularul, raportul, grupul de date, macro-ul, modulul.

ANS: 3

26)

In Microsoft Access, un formular contine informatii de structura care sunt acele informatii referitoare la: 1 2 3 4 5 Instructiunile Visual Basic; Rapoarte ca obiecte Access; Datele care fac subiectul bazei de date; Alcatuirea si vizualizarea formularului; Table Wizard.

ANS: 4

27)

Proprietatea Field Size caracteristica sistemului Access, stabileste: 1 2 3 4 5 cum se introduc datele in cadrul campului; afisarea titlurilor numelor de camp; dimensiunea maxima a datelor care pot fi stocate in tipul de camp respectiv; modul de afisare al datelor; modul de control al datelor.

ANS: 3

28)

O interogare de actiune Delete este folosita pentru: 1 2 3 4 5 modificari globale pe un grup de inregistrari; a insera inregistrari din unul sau mai multe tabele; a crea un nou tabel; eliminarea unui grup de inregistrari din unul sau mai multe tabele; prelucrarea datelor din tabele.

ANS: 4

29)
Ce reprezinta un raport in Access: 1 2 3 4 5 un obiect pentru introducerea de date; un obiect pentru modificare de date; un obiect pentru interogare; un obiect pentru creare de legaturi intre tabele; un obiect prin intermediul caruia utilizatorul are posibilitatea de a prezenta date in format printabil.

ANS: 5

30)
In Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor: 1 2 3 4 5 de grup; asupra unei anumite date; de stergere; de actiune; de adaugare.

ANS: 1

31)

Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt: 1 2 3 4 5 evenimente care fac referire la date, evenimente de focalizare, evenimente asociate butoanelor de la tastatura si evenimente asociate mouse-ului evenimente care fac referire la date, evenimente de focalizare, evenimente asociate deranjamentelor din sistem si evenimente asociate cu alte evenimente. evenimente care fac referire la date, evenimente asociate cu alte evenimente, evenimente asociate butoanelor de la tastatura si evenimente asociate mouse-ului. evenimente care fac referire la date, evenimente de focalizare, evenimente asociate imprimantei si evenimente asociate mouse-ului. evenimente care fac referire la date, evenimente de focalizare, evenimente asociate tuturor dispozitivelor periferice de intrare/iesire.

ANS: 1

32)

O interogare in Access permite, intre altele: 1 2 3 4 5 vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o baza de date.

ANS: 4

33)

In Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face: 1 2 3 pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-un simbol. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine.

4 5

pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente.

ANS: 1

34)

In proiectarea bazelor de date relationale, domeniul reprezinta: 1 2 3 4 5 un obiect concret sau abstract al realitatii. multimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut intr-o anumita perioada de timp. gradul tabelului. numarul de inregistrari ale bazei de date. o serie de comenzi pe care Access-ul le executa automat la aparitia unui eveniment.

ANS: 2

35)

Formularele in Access au doua utilizari principale: A) extragerea datelor in baza de date cand formularul este asociat unui tabel. B) stocarea datelor si gestionarea evenimentelor. C) vizualizarea datelor din baza de date atunci cand formularul este asociat unei interogari. D) adaugarea controalelor si afisarea procedurilor de calcul. E) introducerea datelor in baza de date cand formularul este asociat unui tabel. 1 2 3 4 5 A+B+C C+E B+C+D A+B+C+D+E A+D

ANS: 2

36)

In Access, interogarile se clasifica in: 1 2 3 4 5 interogari de selectie si interogari dynaset. interogari de selectie si interogari de actiune. interogari de selectie si interogari de selectare a acelor inregistrari care satisfac criteriile impuse de utilizator. interogari de actiune si interogari de stergere. interogari de actiune si interogari de adaugare.

ANS: 2

37)

In Access, interogarile de actiune sunt: 1 2 interogari pentru stergere, interogari pentru adaugare, interogari pentru reactualizare si interogari de selectie. interogari pentru stergere, interogari pentru adaugare, interogari

3 4 5

pentru reactualizare si interogari pentru selectarea acelor inregistrari care satisfac criteriile impuse de utilizator. interogari pentru stergere, interogari pentru adaugare, interogari pentru reactualizare si interogari pentru sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata. interogari pentru stergere, interogari pentru adaugare, interogari pentru reactualizare si interogari al caror rezultat este crearea unui nou tabel in baza de date. interogari pentru stergere, interogari pentru adaugare, interogari pentru reactualizare si interogari dynaset.

ANS: 4

38)

In Access, rapoartele sunt alcatuite din doua tipuri de informatii: 1 2 3 4 5 Informatii de structura si informatii de ordin functional stabilite la crearea raportului. Informatii de structura si informatii despre controale, sectiuni, elemente de grafica decorativa Informatii de structura. Informatii de structura si informatii reprezentand datele propriu-zise. Informatii reprezentand datele propriu-zise.

ANS: 4

39)

In Access, fereastra pentru interogarile de selectie, Select Query, este alcatuita din doua sectiuni: 1 2 3 4 5 sectiunea pentru tabele. sectiunea pentru tabele si fereastra Show Tables cu o eticheta pentru selectarea interogarilor si a tabelelor. sectiunea pentru tabele si sectiunea sub forma de grila pentru specificarea campurilor de vizualizat si a unor conditii de selectare a inregistrarilor. sectiunea sub forma de grila pentru specificarea campurilor de vizualizat si a unor conditii de selectare a inregistrarilor. sectiunea sub forma de grila pentru specificarea campurilor de vizualizat si a unor conditii de selectare a inregistrarilor si fereastra Show Tables cu o eticheta pentru selectarea interogarilor si a tabelelor.

ANS: 3

40)

Lansarea in executie a sistemului Access duce la aparitia pe ecran a unei casete de dialog Microsoft Access cu posibilitatea de a selecta una din cele trei optiuni pentru care este si Blank Access Database. Optiunea Blank Access Database permite: 1 2 3 4 5 deschiderea unui fisier de baze de date deja creat; inchiderea tuturor fisierelor de baze de date; inchiderea proiectului; deschiderea unui fisier de baze de date gol; inchiderea fisierelor de baze de date si parasirea sistemului Access.

ANS: 4

41)

In Access, interogarile de selectie se utilizeaza: 1 2 3 4 5 Pentru regasirea datelor din subformulare; Pentru regasirea datelor din rapoarte; Pentru regasirea datelor din unul sau mai multe tabele, pentru gruparea datelor dupa anumite criterii, pentru efectuarea unor calcule; Pentru regasirea datelor din formulare; Pentru calculul datelor din tabele.

ANS: 3

42)
In Access, grupa de proprietati Format: 1 2 3 4 5 grupeaza proprietatile legate de datele asociate controlului respectiv (sursa datelor, reguli de validare a datelor etc.); grupeaza o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul carora le sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente; grupeaza proprietatile referitoare la infatisarea unui obiect (culoare, dimensiune, mod de vizualizare etc.); arata numarul coloanei din tabelul asociat controlului cu care este asociat; indica tipul sursei din care vor fi luate valorile din lista.

ANS: 3

43)
In sistemul Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta: 1 2 3 4 5 Adaugarea unui camp unui tabel; Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel ; Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date; tergerea unui camp dintr-un tabel; Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de date.

ANS: 5

44)

O interogare SQL este destinata: A) sa construiasca sau sa stearga o baza de date; B) sa insereze, sa modifice sau sa stearga linii sau campuri; C) sa caute in tabele o anumita informatie si sa returneze rezultatele intr-o anumita ordine; D) sa modifice securitatea informatiilor; E) sa realizeze o simpla interogare (intrebare). 1 2 A+B+C+D+E B+C+D+E

3 4 5

A+B+C+D A+B C+D

ANS: 1

45)

In limbajul SQL, din grupele de operatori utilizati fac parte: A) B) C) D) E) 1 2 3 4 5 Operatorii logici Operatorii pe calculator Operatorii aritmetici Operatorii de comparare Operatorii pentru multimi

A+B+C+D+E A+B+C A+C+D+E B+C+D+E A+B+D+E

ANS: 1

46)

In limbajul SQL, operatorii logici sunt: A) B) C) D) E) 1 2 3 4 5 AND OR TON NOT RO

A+B+C+D+E A+C B+D A+B+D B+C+E

ANS: 4

47)

In limbajul SQL, dintre functiile utilizate fac parte: a) b) c) d) e) f) 1 2 3 4 5 Functii Functii Functii Functii Functii Functii si ora aritmetice pentru calculul totalurilor caracter de conversie de saturare pentru data calendaristica

A+B+E B+D+E+F A+B+C+D+F A+B+C+D+E C+D+F

ANS: 3

48)

Microsoft Access este: 1 2 3 un program pentru calcul tabelar; un editor de texte; un sistem de gestiune a bazelor de date relationale.

ANS: 3

49)

In Access componentele bazei de date sunt stocate intr-un fisier cu extensia: 1 2 3 .MDX .MDC .MDB

ANS: 3

50)

La baza interogarilor din Acces se afla limbajul: 1 2 3 SQL (Structured Query Language); SQL (Secvential Query Language); SQL (Static Query Language).

ANS: 1

51)

Printre modalitatile de creare a tabelelor nu se regaseste urmatoarea optiune: 1 2 3 Import Datasheet Wizard; Datasheet view; Link Table.

ANS: 1

52)

In Access, zona de declarare a campurilor unei tabele prezinta urmatoarele optiuni: 1 2 3 Field Name, Data Type, Description; Field Name, Data Field, General; Field Name, Data Field, Look Up.

ANS: 1

53)

In Access, tipul Number include urmatoarele tipuri: 1 2 3 Byte, Integer, Long Integer, Single, Double, Variant; Byte, Integer, Long, Single, Double, ReplicationID; Byte, Integer, Long Integer, Single, Double, ReplicationID.

ANS: 3

54)

In Access, tipul valuta (Currency), din punct de vedere al reprezentarii interne este: 1 2 3 un numar in virgula mobila; un numar in virgula fixa; un numar reprezentat pe un octet.

ANS: 2

55)

Crearea unui formular se poate face in urmatoarele moduri: 1 2 3 Design View, Form Wizard, AutoForm, Chart Wizard, Pivot Form Wizard; Design View, Form Wizard, AutoForm, Layout Wizard, Pivot Form Wizard; Design View, Form Wizard, AutoForm, Chart Wizard, Pivot Table Wizard.

ANS: 3

56)

Crearea unei interogari se poate face in urmatoarele moduri: 1 2 3 Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Duplicates Query Wizard, Unmatched Query Wizard; Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Find Duplicates Query Wizard, Find Matched Query Wizard; Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Find Duplicates Query Wizard, Find Unmatched Query Wizard.

ANS: 3

57)

Crearea unui raport se poate face in urmatoarele moduri: 1 2 3 Design View, Simple Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Layout Wizard; Design View, Simple Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Label Wizard; Design View, Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Label Wizard.

ANS: 3

58)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL>SELECT COD, DEN FROM MATERIALE; 1 2 3 Selecteaza toate inregistrarile din tabela; Selecteaza numai campurile COD si DEN si toate inregistrarile; Selecteaza numai campurile COD si DEN fara inregistrari.

ANS: 2

59)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL>SELECT COD, DEN FROM MATERIALE WHERE DEN=Cherestea;

1 2 3

Selecteaza toate inregistrarile din tabela pentru materialele cu denumirea (DEN) Cherestea; Selecteaza numai campurile COD si DEN si toate inregistrarile; Selecteaza numai campurile COD si DEN pentru materialele Cherestea.

ANS: 3

60)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL>SELECT * FROM MATERIALE WHERE Mat LIKE B%; 1 2 3 Contine erori de sintaxa; Selecteaza numai anumite campuri din tabela; Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) incepe cu litera B.

ANS: 3

61)

Se considera tabela MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL>SELECT * FROM MATERIALE WHERE Mat LIKE _B%; 1 2 3 Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) are a doua litera B; Contine erori de sintaxa; Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) incepe cu litera B.

ANS: 1

62)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170; 1 2 3 Contine erori de sintaxa; Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140; Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140 si mai mic de 170.

ANS: 3

63)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u IN (140 ,170); 1 2 Selecteaza materialele pentru care pretul este cuprins intre 140 si 170; Selecteaza materialele pentru care pretul este 140 si 170;

Selecteaza materialele pentru care pretul este 140 sau 170.

ANS: 3

64)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT COUNT(*) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; 1 2 3 Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100; Calculeaza suma totala a materialelor pentru care pretul este mai mare de 100; Calculeaza numarul total al materialelor pentru care pretul este mai mare de 100.

ANS: 2

65)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT SUM(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; 1 2 3 Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100; Calculeaza suma cantitatilor aferente materialelor pentru care pretul este mai mare de 100; Calculeaza numarul total al materialelor pentru care pretul este mai mare de 100.

ANS: 2

66)

67. Se considera tabelul MATERIALE MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT MAX(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; 1 2 3

avand

urmatoarea

structura:

Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100; Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai mare de 100; Calculeaza numarul total al materialelor pentru care pretul este mai mare de 100.

ANS: 1

67)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; 1 Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100;

2 3

Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai mare de 100; Calculeaza media cantitatii aferente materialelor pentru care pretul este mai mare de 100.

ANS: 3

68)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE substr(DEN,1,1)='C'; 1 2 3 Contine erori de sintaxa; Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) are a doua litera C; Selecteaza materialele pentru care denumirea (DEN) incepe cu litera C.

ANS: 3

69)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT DEN, SUM (Pret_u) Total FROM MATERIALE GROUP BY DEN; 1 2 3 Contine erori de sintaxa; Calculeaza pretul total a materialelor grupate in functie de denumirea acestora; Calculeaza numarul total al materialelor grupate in functie de denumirea si de pretul acestora.

ANS: 2

70)

Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT DEN, SUM (Cant*Pret_u) Total FROM MATERIALE GROUP BY DEN HAVING SUM(Cant*Pret_u)>1000; 1 2 3 Contine erori de sintaxa; Calculeaza valoarea totala a materialelor grupate in functie de denumirea acestora si pentru care aceasta valoare este mai mare de 1000; Calculeaza numarul total al materialelor grupate in functie de denumirea acestora si pentru care aceasta valoare este mai mare de 1000.

ANS: 2

71)

Jonctiunile pe care le pune la dispozitie SQL-ul sunt:

1 2 3

Jonctiuni externe, jonctiuni stanga, jonctiuni dreapta, echi-jonctiuni, non-echi-jonctiuni, jonctiuni interne; Jonctiuni interne, jonctiuni stanga, jonctiuni dreapta, echi-jonctiuni, nonechi-jonctiuni, auto-jonctiunea; Jonctiuni externe, jonctiuni stanga, jonctiuni dreapta, echi-jonctiuni, non-echi-jonctiuni, auto-jonctiunea.

ANS: 2

72)

La bazele de date orientate obiect, un obiect inglobeaza urmatoarele elemente: A) Specificarea operatiilor B) Structura de date; C) Schema bazei de date; D) Implementarea operatiilor. 1 2 3 4 5 A+B+C A+B+D C+D A+C A+B+C

ANS: 2

73)

Produsul Microsoft Access permite lucrul cu urmatoarele limbaje: A) B) C) D) E) F) 1 2 3 4 5 QBE (Query by Examples) Paradox dBase SQL (Structured Query Language) VBA (Visual Basic for Applications) FoxPro A+D+E A+D+E+F B+C A+B+C+D+E+F A+B+C

ANS: 1

74)

Care este sintaxa generala a instructiunii SELECT din limbajul SQL? 1 SELECT [DISTINCT / ALL] { * | { [schema.] {tabel | vedere | instantaneu }.* | expresie} [AS] c_alias] [, {[schema.] {tabel | vedere | instantaneu}.* | expresie} [AS] c_alias] ]..} [WHERE conditie] [GROUP BY expresie [, expresie][HEAVING conditie] ] [{UNION | UNION ALL | INTERSECT | MINUS} SELECT comanda] [ORDER BY {expresie | pozitie } [ASC | DESC]

[, {expresie | pozitie} [ASC | DESC] ] ] SELECT [DISTINCT / ALL] { * | { [schema.] {tabel | vedere | instantaneu }.* | expresie} [AS] c_alias] [, {[schema.] {tabel | vedere | instantaneu}.* | expresie} [AS] c_alias] ]..} OF [schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [,[schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [WHERE conditie] [GROUP BY expresie [, expresie][HEAVING conditie] ] [{UNION | UNION ALL | INTERSECT | MINUS} SELECT comanda] [ORDER BY {expresie | pozitie } [ASC | DESC][, {expresie | pozitie} [ASC | DESC] ] ] SELECT [DISTINCT / ALL] { * | { [schema.] {tabel | vedere | instantaneu }.* | expresie} [AS] c_alias] [, {[schema.] {tabel | vedere | instantaneu}.* | expresie} [AS] c_alias] ]..} FROM [schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [,[schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [WHERE conditie] [GROUP BY expresie [, expresie][HEAVING conditie] ] [{UNION | UNION ALL | INTERSECT | MINUS} SELECT comanda] [ORDER BY {expresie | pozitie } [ASC | DESC] [, {expresie | pozitie} [ASC | DESC] ] ] SELECT ALL { * | { [schema.] {tabel | vedere | instantaneu }.* | expresie} [AS] c_alias] [, {[schema.] {tabel | vedere | instantaneu}.* | expresie} [AS] c_alias] ]..} FROM [schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [,[schema.] {tabel | vedere | instantaneu} [@ dblink] [t_alias] [WHERE conditie] [GROUP BY expresie [, expresie][HEAVING conditie] ] [{UNION | UNION ALL | INTERSECT | MINUS} SELECT comanda] [ORDER BY {expresie | pozitie } [ASC | DESC] [, {expresie | pozitie} [ASC | DESC] ] ]

ANS: 3

75)

Sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD sau DBMS (Data-Base Management System) reprezinta: 1 2 3 un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre baza de date si utilizator; un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre utilizator si calculator; un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre utilizator si date.

ANS: 1

76)

Un sistem baza de date este format, ca structura generala, din:

1 2 3

colectii de date, baza de date, SGBD, programe de aplicatie si utilitare, utilizatori; colectii de date, tabele, SGBD, programe de aplicatie si utilitare; tabele, baza de date, SGBD, programe de aplicatie si utilitare, utilizatori.

ANS: 1

77)

Functiile generale ale unui SGBD sunt: 1 2 3 descrierea datelor, partajarea datelor, utilizarea bazei de date, protectia bazei de date; descrierea datelor, manipularea datelor, utilizarea bazei de date, administrarea bazei de date; descrierea datelor, partajarea datelor, utilizarea bazei de date, administrarea bazei de date.

ANS: 2

78)

Se considera urmatoarele variabile: Stoc, CantI si CantE. Instructiunea urmatoare: Rem Stoc=CantE CantI 1 2 3 Calculeaza si afiseaza pe ecran stocul final; Nu afiseaza nimic; Calculeaza stocul final.

ANS: 2

79)

Se considera urmatoarele variabile: Stoc, CantI si CantE. Instructiunea urmatoare: Let Stoc=CantE CantI 1 2 3 Calculeaza si afiseaza pe ecran stocul final; Calculeaza stocul final; Nu afiseaza nimic deoarece este un comentariu.

ANS: 2

80)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT FROM COMENZI WHERE valoare >500; 1 2 3 Selecteaza comenzile pentru care valoarea este mai mare de 500; Selecteaza comenzile pentru care valoarea este mai mica de 500; Contine erori de sintaxa.

ANS: 3

81)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT nrcom, data FROM COMENZI WHERE valoare >1000; 1 2 3 Selecteaza comenzile pentru care valoarea este mai mare de 1000; Selecteaza numarul si data comenzilor pentru care valoarea este mai mare de 1000; Contine erori de sintaxa

ANS: 2

82)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT nrcom, data, * FROM COMENZI WHERE valoare >17500; 1 2 3 Selecteaza comenzile pentru care valoarea este mai mare de 17500; Selecteaza numarul si data comenzilor pentru care valoarea este mai mare de 17500; Contine erori de sintaxa.

ANS: 1

83)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE between 1500 and 1700; 1 2 3 Selecteaza comenzile pentru care valoarea este mai mare de 1500; Selecteaza numarul si data comenzilor pentru care valoarea este mai mica de 1700; Selecteaza comenzile pentru care valoarea este mai mare de 1500 si mai mica de 1700

ANS: 3

84)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE between 1500,1700; 1 2 3 Selecteaza comenzile pentru care valoarea este mai mare de 1500; Contine erori de sintaxa; Selecteaza numarul si data comenzilor pentru care valoarea este mai

mare de 1500 si mai mica de 1700. ANS: 2

85)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). Comanda: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE in (1500, 1700); 1 2 3 Selecteaza comenzile pentru care valoarea este 1500 sau 1700; Selecteaza comenzile pentru care valoarea este 1500 si 1700; Selecteaza numarul si data comenzilor pentru care valoarea este mai mare de 1500 si mai mica de 1700.

ANS: 1

86)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, DATA_LIVR). Comanda: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE months_between(data_livr, data_com)=2; 1 2 3 Selecteaza comenzile pentru care termenul de livrare este de 2 luni; Selecteaza comenzile pentru care data_livr este de 2 luni; Contine erori de sintaxa.

ANS: 1

87)

Cele trei nivele de organizare a datelor intr-o baza de date sunt: 1 2 3 logic, conceptual si fizic; intern, conceptual si fizic; conceptual, virtual si fizic.

ANS: 1

88)

Realizarea unei baze de date se obtine prin parcurgerea etapelor: 1 2 3 analiza sistem, proiectarea structurii bazei de date, popularea bazei de date cu date, exploatarea si intretinerea bazei de date. analiza sistem, proiectarea structurii bazei de date, popularea (incarcarea) bazei de date cu date, administrarea bazei de date. analiza datelor, proiectarea structurii bazei de date, popularea (incarcarea) bazei de date cu date, exploatarea si intretinerea bazei de date.

ANS: 1

89)

In evolutia istorica, bazele de date si sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) asociate au cunoscut trei generatii:

1 2 3

sistemele ierarhice si relationale, sistemele retea, sistemele in tehnologie avansata (orientate obiect, relationale orientate obiect, deductive, distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.) sistemele ierarhice si retea, sistemele relationale, sistemele in tehnologie avansata (orientate obiect, relationale orientate obiect, deductive, distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.). sistemele ierarhice si relationale, sistemele retea, sistemele in tehnologie avansata (orientate obiect, relationale, deductive, distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.).

ANS: 2

90)

Modelul relational este fundamentat pe: 1 2 3 reguli, tabele si operatii. reguli, tabele si operatiuni. reguli, structuri si operatii.

ANS: 3

91)

Tipurile de operatii acceptate de algebra relationala sunt: 1 2 3 operatii de baza, operatii derivate, operatii suplimentare; operatii de baza, operatii derivate, operatii externe; operatii interne, operatii derivate, operatii externe.

ANS: 1

92)

Sistemul de gestiune al bazelor de date orientate pe obiect (SGBD-OO sau OODBMS) are ca principale obiective: 1 2 3 modelarea superioara a datelor, capacitatea de deductie superioara, imbunatatirea interfetei cu utilizatorul, capacitatea de tratare dinamica; modelarea superioara a datelor, capacitatea de redundanta superioara, imbunatatirea interfetei cu utilizatorul, capacitatea de tratare dinamica; modelarea superioara a datelor, capacitatea de redundanta superioara, imbunatatirea interfetei cu utilizatorul, capacitatea de tratare prin deductie.

ANS: 1

93)

Pentru proiectarea unei baze de date orientata pe obiecte se pot utiliza doua tehnici: 1 2 3 top-up si bottom-down; top-down si bottom-up; top-down si bottom-down.

ANS: 2

94)

Sistemul de gestiune al bazelor de date orientate pe obiecte (SGBD-OO sau OODBMS) contine constructori de tip:

1 2 3

sir, secventa, inregistrare, functie, reuniune; sir, secventa, inregistrare, set, reuniune; sir, structura, functie, set, reuniune.

ANS: 2

95)

Arhitectura SGBD-OO cuprinde trei componente: 1 2 3 gestionarul de obiecte, server-ul de obiecte, stocul rezident de obiecte; gestionarul de obiecte, server-ul de date, stocul rezident de obiecte; gestionarul de obiecte, server-ul de realtii, stocul rezident de date.

ANS: 1

96)

Transmiterea de mesaje si prelucrarea cererii poate fi reprezentata astfel: 1 2 3 controlul obiectelor, legatura dinamica, crearea de noi obiecte sau instante de clasa, transmiterea cerintelor, transmiterea cererii; controlul sesiunii, legatura dinamica, crearea de noi obiecte sau instante de clasa, transmiterea cerintelor, transmiterea cererii; controlul obiectelor, legatura dinamica, crearea de noi obiecte sau instante de clasa, transmiterea datelor, transmiterea cererii.

ANS: 2

97)

Functiile de baza ale stocului de date-obiect se caracterizeaza ca fiind: 1 2 3 suport pentru rezistenta, suport pentru programe, facilitati de arhivare si asigurare de rezerve. suport pentru rezidenta, suport pentru obiecte mari, facilitati de arhivare si asigurare de rezerve. suport pentru rezidenta, suport pentru obiecte mari, facilitati de stocare si asigurare de rezerve.

ANS: 2

98)

Produsul Microsoft Access permite lucrul cu trei limbaje: 1 2 3 QBE (Query By Examples), SQL (Structured Query Language) si VBA (Visual Basic for Applications); QBE (Query By Examples), SQL (Select Query Language) si VBA (Visual Basic for Applications); QBE (Query By Examples), SQL (Structured Query Language) si VBA (Visual Basic for Access).

ANS: 1

99)

Intr-o baza de date, pentru validarea relatiei intre doua tabele: 1 2 cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi valoare cu a cheii primare. cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi dimensiune

cu a cheii primare. cheia externa trebuie sa fie de acelasi grad si sa aiba aceeasi dimensiune cu a cheii primare.

ANS: 2

100)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Comanda: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE * 1.1 WHERE COD_FIRMA =R10001; 1 2 3 Mareste cu 110 % valoarea comenzilor cu codul R10001; Selecteaza comenzile cu codul R10001 pentru care valoarea este marita cu 10 % ; Mareste cu 10 % valoarea comenzilor cu codul R10001 .

ANS: 3

101)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Comanda: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE * 0.1 WHERE COD_FIRMA =R10001; 1 2 3 Micsoreaza cu 10 % valoarea comenzilor cu codul R10001; Selecteaza comenzile cu codul R10001 pentru care valoarea este marita cu 10 % ; Mareste cu 10 % valoarea comenzilor cu codul R10001 .

ANS: 1

102)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura:

COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Comanda: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE * 1.5 WHERE COD_FIRMA =R10001 and VALOARE>2000; 1 2 3 Mareste cu 1,5 % valoarea comenzilor cu codul R10001 si valoarea >2000; Selecteaza comenzile cu codul R10001 pentru care valoarea este marita cu 10 % si valoarea >2000; Mareste cu 50 % valoarea comenzilor cu codul R10001 si valoarea >2000.

ANS: 3

103)

Comanda DROP TABLE COMENZI: 1 2 3 terge tabela COMENZI; terge inregistrarile din tabela COMENZI fara a sterge tabela; Modifica tabela COMENZI.

ANS: 1

104)

Comanda DELETE FROM COMENZI: 1 2 3 terge tabela COMENZI; terge inregistrarile din tabela COMENZI fara a sterge tabela; Modifica tabela COMENZI.

ANS: 2

105)

Comanda ALTER TABLE COMENZI: 1 2 3 Permite modificarea inregistrarilor din tabela COMENZI; Permite modificarea structurii tabelei COMENZI; Permite modificarea structurii tabelei COMENZI si a inregistrarilor sale.

ANS: 2

106)

Comanda UPDATE COMENZI: 1 2 3 Permite modificarea inregistrarilor din tabela COMENZI; Permite modificarea structurii tabelei COMENZI; Permite modificarea structurii tabelei COMENZI si a inregistrarilor sale.

ANS: 1 NUMERIC RESPONSE

1)

In cate grupe se impart operatorii utilizati in limbajul SQL? ANS: 6 sase sase

2)

Cate campuri contine tabelul urmator (MATERIALE) al unei baze de date relationale: Nr. inreg 1 2 3 4 5 6 7 ANS: 6 sase sase Cod 12345 12245 11145 21123 21124 31221 41124 Mat Cherestea Cherestea Cherestea Tabla Tabla Cot Con UM kg kg kg kg kg kg kg Cant 1000 1500 270 1221 125 1550 15500 Pret_u 150000 140000 180000 120000 140000 120000 130000

3)

In limbajul SQL, se foloseste operatorul Modulo(%). Care este rezultatul pentru 10%3? ANS: 1

4)

Se considera tabelul MAT: Nr. 1 2 3 Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 150000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT SUM (Pret_u) Total FROM MAT; ANS: 400000

5)

Se considera tabelul MAT: Nr. 1 2 3 Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT AVG (Pret_u) media FROM MAT; ANS: 140000

6)

Se considera tabelul MAT: Nr. 1 2 3 Cod 21123 31221 41124 Mat Tabla Cot Con UM kg kg kg Cant 1221 1550 15500 Pret_u 170000 120000 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT MIN (Pret_u) pu_min FROM MAT; ANS: 120000

7)

Cate obiecte sunt continute in fereastra DATABASE a SGBD Microsoft Access? ANS: 7 sapte sapte

8)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizati numarul de inregistrari rezultatate in urma executiei instructiunii:

SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE VALOARE in (1500, 3000); ANS: 2

9)

. Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizati numarul de inregistrari rezultatate in urma executiei instructiunii: SQL> SELECT * FROM COMENZI WHERE VALOARE BETWEEN 1500 AND 3000; ANS: 3

10)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizati numarul de inregistrari rezultatate in urma executiei instructiunii: SQL> SELECT COUNT(*) FROM COMENZI WHERE VALOARE >2500; ANS: 2

11)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500

104 105 106

R10003 R10002 R10001

15-04-2005 06-05-2005 15-05-2005

500 1500 4500

Precizati valoarea rezultata in urma executiei instructiunii: SQL> SELECT SUM(VALOARE) FROM COMENZI WHERE VALOARE >1500; ANS: 10250

12)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizati valoarea rezultata rezultatate in urma executiei instructiunii: SQL> SELECT SUM(VALOARE) FROM COMENZI WHERE COD_FIRMA IN (R10001, R10003); ANS: 12250

13)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizati valoarea rezultata in urma executiei instructiunii: SQL> SELECT SUM(VALOARE) FROM COMENZI WHERE COD_FIRMA LIKE R1000%; ANS: 15000

14)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ).

NRCOM 100 101 102 103 104 105 106

COD_FIRMA R10001 R10002 R10001 R10003 R10003 R10002 R10001

DATA_COM 23-02-2005 05-03-2005 20-03-2005 02-04-2005 15-04-2005 06-05-2005 15-05-2005

VALOARE 1500 1250 3250 2500 500 1500 4500

Precizati valoarea rezultata in urma executiei instructiunii: SQL> SELECT AVG(VALOARE) FROM COMENZI WHERE COD_FIRMA LIKE R10%; ANS: 2142,857

15)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizati valoarea rezultata in urma executiei instructiunii: SQL> SELECT COD_FIRMA, SUM(VALOARE) FROM COMENZI GROUP BY COD_FIRMA HAVING SUM(VALOARE)>3000; ANS: 9250

16)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizati numarul de inregistrari rezultatate in urma executiei instructiunii: SQL> SELECT COD_FIRMA, SUM(VALOARE) FROM COMENZI WHERE COD_FIRMA =R10002 GROUP BY COD_FIRMA

HAVING SUM(VALOARE)>3000; ANS: 0

17)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizati numarul de inregistrari modificate in urma executiei instructiunii: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE+1000 WHERE COD_FIRMA =R10002 ANS: 2

18)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizati numarul de inregistrari afectate in urma executiei instructiunii: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE * 0.5 WHERE COD_FIRMA =R10001 and VALOARE>2000; ANS: 2

19)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250

103 104 105 106

R10003 R10003 R10002 R10001

02-04-2005 15-04-2005 06-05-2005 15-05-2005

2500 500 1500 4500

Precizati numarul de inregistrari afectate in urma executiei instructiunii: SQL> UPDATE COMENZI SET VALOARE =VALOARE * 0.5 WHERE COD_FIRMA =R10001 or VALOARE>2000; ANS: 4

20)

Se considera tabela COMENZI avand urmatoarea structura: COMENZI (NRCOM, COD_FIRMA, DATA_COM, VALOARE ). NRCOM COD_FIRMA DATA_COM VALOARE 100 R10001 23-02-2005 1500 101 R10002 05-03-2005 1250 102 R10001 20-03-2005 3250 103 R10003 02-04-2005 2500 104 R10003 15-04-2005 500 105 R10002 06-05-2005 1500 106 R10001 15-05-2005 4500 Precizati numarul de inregistrari afectate in urma executiei instructiunii: SQL> DELETE FROM COMENZI WHERE COD_FIRMA =R10002 or VALOARE>2000; ANS: 5 COMPLETION

1)

Restrictiile pentru mentinerea corectitudii datelor poarta numele de ______________ ___ _______________. ANS: reguli de integritate

2)

Atributul se mai numeste ______________. ANS: camp cimp camp

3)

Atributele reprezinta ............. distincte ale entitatilor, insa ele se pot referi si la asocierile dintre entitati. ANS: proprietati

4) 5)

Pentru asigurarea corectitudinii ...................se folosesc reguli de integritate. ANS: datelor Tipul de camp OLE este destinat pastrarii datelor provenite de la alte programe care s-au inregistrat ca servere OLE in _____________________. ANS: Windows

6)

Fereastra New Query pune la dispozitia utilizatorului _______ moduri de realizare a unei interogari. ANS: cinci 5

7)

Construirea unei interogari in Access reprezinta un process simplu si rapid de asezare a tabelelor si a campurilor necesare pe o_____________. ANS: grila grila

8)

O interogare SQL nu este neaparat o intrebare pusa bazei de date, ci, cel mai adesea, o comanda pentru .......... unei anumite actiuni. ANS: executarea

9)

In limbajul SQL, diferenta intre echi-jonctiune si non-echi-jonctiune este aceea ca prima utilizeaza semnul ______________ in instructiunea WHERE, in timp ce non-echi-jonctiunea foloseste oricare alt semn de comparatie in afara de ______________. ANS: egal egal

10)

In limbajul SQL, o subinterogare este o interogare ale carei rezultate sunt transmise ca ______________ unei alte interogari. ANS: argumente

11)

Majoritatea informatiilor dintr-un raport sunt culese din ____________________. ANS: tabele formulare interogari

12)

Proprietatea de filtrare Filter permite _______ si ___________ filtrului.

ANS: salvarea refolosirea salvarea reutilizarea

13) 14) 15)

Duplicarea permite unei baze de date sa poata fi utilizata ____________ . ANS: multiutilizator Tabelele (Tables) sunt obiecte utilizate de Access pentru memorarea ......... ANS: datelor Proprietatea datelor sau a obiectelor care implica existenta lor mai indelungata fata de procesul care le-a creat se numeste___________. ANS: persistenta persistenta

16)

Mecanismul de realizare a definirii unei clase in care deriva variabilele de instanta si metodele din alta definire de clasa poarta numele de ________________. ANS: mostenire mostenire

17)

Mostenirea intre clase poate fi abordata sub doua aspecte:_____________ si ___________. ANS: structural comportamental comportamental structural

18)

Proprietatea unui obiect care il distinge de alte obiecte se numeste ________________. ANS: identitate

19)

Proprietatea unui obiect care defineste posibilitatea de a......... atributele proprii si modul in care se executa operatiile poarta numele de incapsulare. ANS: masca

20)

______________permite invocarea pentru obiectele de diferite tipuri operatiilor cu acelasi nume, dar semantica si implementare diferite. ANS: polimorfismul

21)

O baza de date poate sa fie exploatata, de regula, in regim de prelucrare pe ________ si in regim conversational. ANS: loturi batch

22)

____________ _____ _________________ este un fisier care memoreaza definitiile datelor si caracteristicile lor ca: folosirea, reprezentarea fizica, proprietatea, autorizarea si securitatea. ANS: dictionarul de date data dictionary

23)

La proiectarea unei baze de date, procesul de _____________ ajuta proiectantul bazei de date sa creeze o structura a bazei de date care poate economisi spatiul de memorare a datelor si poate conduce la cresterea eficientei prelucrarii datelor. ANS: normalizare

24)

_____________unei relatii reprezinta o multime minimala de atribute ale caror valori identifica in mod unic un tuplu intr-o relatie. ANS: cheia

25)

Un model de date orientat pe obiecte are la baza notiunea de __________ ______________ si defineste un obiect ca o colectie de proprietati care descriu entitatea. ANS: entitate conceptuala

26)

__________________unui obiect reprezinta un obiect individual. ANS: instanta instanta

27)

_________ ____ ____________________ asigura implementarea completa a modelului de date-obiecte pentru utilizatorul extern. ANS: gestionarul de obiecte

28)

_______ de ________asigura refacerea, insertia, stergerea si actualizarea obiectelor in stocul rezident de obiecte. ANS: serverul obiecte

29)

Gestiunea ______________este asigurata de server-ul de obiecte. ANS: tranzactiilor tranzactiilor

30)

Produsul Microsoft Access este compatibil cu tehnologia ___________care este specifica aplicatiilor de tipul client/server. ANS: ActiveX

31)

____________sunt obiecte Access ce asigura accesarea bazelor de date din Internet prin intermediul navigatoarelor (browser-elor) Web. ANS: paginile pages

32)

_____________reprezinta un obiect Access care defineste un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la aparitia unor evenimente. ANS: macroinstructiunea macro macroinstructiunea

33)

_______________sunt obiecte Access ce sunt create in limbajul Visual Basic pentru aplicatii, VBA (Visual Basic for Applications) destinate extinderii posibilitatilor functionale ale unei baze de date. ANS: modulele modules

34)

Obiectele gestionate cu SGBD Microsoft Access, impreuna cu elementele de control care le sunt asociate, contin __________si declanseaza aparitia unor tipuri de ______________. ANS: proprietati evenimente proprietati evenimente

35)

In Access, pentru a lega tabelele intre ele, pentru crearea de relatii, se utilizeaza fereastra relationship, fereastra care se poate activa fie din bara de meniuri standard, fie din meniul ...... ANS: Tools

36)

Cheia ___________este un atribut sau o multime de atribute care are aceleasi valori cu un atribut sau un grup de atribute apartinand tabelului-parinte, acest atribut sau grup de atribute jucand rolul de cheie ______________.in tabelul-parinte. ANS: externa primara externa primara

37)

Fiecare program utilitar isi executa secventa de instructiuni atunci cand are loc _________specific, cum ar fi: cand utilizatorul a terminat editarea controlului sau intra si iese dintr-un control, cand se actioneaza o tasta sau mouse-ul (cu simplu-clic sau dublu-clic) etc. ANS: evenimentul

38)

____________este standardul de realizare a conectivitatii bazelor de date extinse prin care SGBD-uri diferite pot gestiona aceeasi baza de date (Microsoft Access, SQL Server, Paradox, FoxPro, dBase etc.). ANS: ODBC