Alg 7

Manual de algebră
pentru clasa a 7-a
Victor Raischi
Chişinău, 2007
Capitolul 1 Recapitulare şi completări Glosar
¶ Numere raţionale
l Mulţimea numerelor naturale cuprinse între 2 şi 7 se reprezintă: – sintetic (prin enumerarea elementelor)
{3, 4, 5, 6}; – analitic (precizînd o proprietate a tuturor elementelor ei) { x Î N | 2 < x < 7} (mulţimea nu-
l6
Învăţăm
merelor naturale x cu proprietatea 2 < x < 7); – grafic printr-o diagramă Euler-Venn l l
5
3 l
4
l Mulţimea {2, 4, 7, 10} este finită (are un număr finit de elemente, 4). Mulţimea numerelor naturale {0,
5, 10, 15, ...} este infinită (nu are un număr finit de elemente). Cardinalul unui mulţimi finite este numărul
elementelor mulţimii. Card {2, 4, 7, 10} = 4.
l Mulţimea numerelor naturale este N = {0, 1, 2, 3, ......}; mulţimea numerelor naturale nenule este
N* = {1, 2, 3, ......}. Reprezentarea pe axă a mulţimii numerelor naturale (N)
0 1 2 3
l Reuniunea mulţimilor A = {2, 5, 7, 11} şi B = {3, 5, 7, 12} este A È B = { x | x Î A sau x Î B} = {2, 3,
5, 7, 11, 12} (numerele x aparţin „cel puţin“ uneia dintre mulţimi şi se citeşte „A reunit cu B“).
l Intersecţia mulţimilor A = {2, 5, 7, 11} şi B = {3, 5, 7, 12} este A Ç B = { x | x Î A şi x Î B} = {5, 7}
(mulţimea elementelor comune celor două mulţimi şi se citeşte „A intersectat cu B“).
l Diferenţa mulţimilor A = {2, 5, 7, 11} şi B = {3, 5, 7, 12} este A – B = { x | x Î A şi x Ï B} = {2, 11}
(mulţimea elementelor mulţimii A ce nu aparţin şi mulţimii B; se citeşte „A minus B“).
l l 12 AÈB l l12
l l 12
11 ll
11 ll 11 l l
75 l l 75 l
75 l
l
2 3 2 3 l
3
2
B A AÇB B
A A A–B B
l Mulţimea numerelor întregi este Z = {..., –3, –2, –1, 0, 1, 2, 3, ......}; mulţimea numerelor întregi nenule
este Z* = {..., –3, –2, –1, 1, 2, 3, ......}.
l Reprezentarea pe axă a mulţimii numerelor întregi (Z)
–3 –2 –1 0 1 2 3
l
m (se citeşte „em pe en“) este fracţia cu numărătorul m Î N şi numitorul n Î Z*. Fracţia m se numeşte
n n
ireductibilă, dacă numerele m şi n sînt prime între ele, (m, n) = 1 (c.m.m.d.c. al numerelor m şi n).
Celelalte fracţii se numesc reductibile.
a c
l Fracţii echivalente. = (aici „=“ se citeşte „echivalent cu“) dacă ad = bc.
b d
l Număr raţional. Toate fracţiile echivalente cu o fracţie dată definesc un număr raţional şi numai unul.
De exemplu, { | n
2n } 1 1
n Î Z* este mulţimea fracţiilor echivalente cu şi defineşte numărul raţional . Orice
2 2
număr raţional poate fi scris sub formă de fracţie într-o infinitate de variante.
l Numere zecimale. Exemple: 3,5; 7,88 (număr finit de zecimale); 26,(41) (perioadă simplă); –0,2(13)
(perioadă mixtă); 14,0246.... (după virgulă se scriu, la rînd, toate numerele naturale pare). Fiecare număr
1
raţional se scrie într-o singură variantă ca număr zecimal. De exemplu, = 1 : 2 = 0,5.
2
1 41 213 – 2
l Convertirea numerelor zecimale în fracţii. Exemple: 3,5 = 3 ; 26,(41) = 26 ; –0,2(13) = –
211 2 99 990
=– ; 14,0246.... nu se poate converti într-o fracţie.
990
l Mulţimea numerelor raţionale este Q = {x | x este un număr ce poate fi scris sub formă de fracţie}.
Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări

ALGEBRA
Exerciţii Caiet algebra
1. Reprezentaţi sintetic mulţimea numerelor naturale: b) A = {–7, –5, 1, 6} şi B = {–9, –5, –1, 10};
a) cuprinse între 2 şi 9; c) A = {–10, –2, 4, 12} şi B = {–12, –3, 3, 11};
b) cuprinse între 7 şi 13; d) A = {–8, –5, 4, 9} şi B = {–9, –6, 3, 8}.
c) cuprinse între 13 şi 17; 9. Reprezentaţi pe axă:
d) cuprinse între 25 şi 31. a) numerele 2, 5, 7;
2. Reprezentaţi analitic mulţimea numerelor întregi: b) numerele –3, –2, 1, 2;
a) cuprinse între –2 şi 4; c) numerele –11, –9, –5;
b) cuprinse între –7 şi –2; d) numerele –3, –2, –1, 0, 1.
c) cuprinse între –11 şi 12; e) numerele întregi cuprinse între –4 şi 4.
d) cuprinse între –15 şi 7. 10. Aflaţi fracţia ireductibilă echivalentă cu:
3. Reprezentaţi printr-o diagramă Euler-Venn mulţi- 225 405 256 324 196
mea numerelor întregi: a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
996 603 640 628 329
a) cuprinse între –11 şi –1; 11. Reprezentaţi analitic mulţimea fracţiilor:
b) cuprinse între –3 şi 6; 1 1
c) cuprinse între –17 şi –9; a) echivalente cu – ; b) echivalente cu – ;
3 5
d) cuprinse între –1 şi 8. 2 3
4. Recunoaşte de ce tip (finită sau infinită) este mulţi- c) echivalente cu – ; d) echivalente cu – .
7 2
mea numerelor: 12. Reprezentaţi analitic mulţimea fracţiilor care defi-
a) naturale cuprinse între 5 şi 23; nesc numărul raţional:
b) naturale mai mici sau egale cu 27; 2 5 7 9 6
a) – ; b) ; c) – ; d) ; e) – .
c) naturale mai mici sau egale cu 1 0001 000; 9 3 2 5 5
d) întregi mai mici decît –101 111 111; 13. Convertiţi în fracţie numărul:
e) naturale mai mari decît 11 000 000; a) –7,3; b) –23,7; c) 11,8; d) –2,15; e) –9,35.
f) raţionale cuprinse între 0 şi 1. 14. Selectaţi din mulţimea {–2,3939; –3,(19); 8,783;
5. Aflaţi card A, dacă A: 7,8(54); 19,(321); 34,8(74)} numerele zecimale:
a) este mulţimea numerelor naturale cuprinse între a) cu număr finit de zecimale;
12 şi 271; b) cu perioadă simplă; c) cu perioadă mixtă.
b) este mulţimea numerelor întregi cuprinse între 15. Convertiţi în fracţie numărul:
–13 şi 13; a) –1,(31); b) –7,(14); c) –1,(112); d) –3,(213).
c) este mulţimea numerelor întregi cuprinse între 16. Convertiţi în fracţie numărul:
–18 şi 18; a) –2,4(12); b) –3,5(23); c) 4,3(67); d) –7,8(25).
d) este mulţimea numerelor întregi cuprinse între 17. Recunoaşteţi numărul zecimal ce nu poate fi con-
–25 şi 25. vertit în fracţie:
6. Aflaţi A È B, dacă: a) –12,353535...; b) –6,767676;
a) A = {–2, –1, 0, 8} şi B = {–2, 3, 5, 7, 8}; c) 4,36912... (zecimalele sînt termenii şirului in-
b) A = {–7, –3, 1, 6} şi B = {–9, –3, –1, 10}; finit 3, 6, 9, 12, ...); d) –7,3814814814...
c) A = {–10, –2, 4, 12} şi B = {–17, –2, 3, 18}; 18. Recunoaşteţi şi completaţi tabelul după model:
d) A = {–9, –3, 2, 5} şi B = {–9, –6, 4, 9}.
Numărul N Z Q
7. Aflaţi A Ç B, dacă:
a) A = {–2, 2, 3, 8} şi B = {–5, 2, 3, 7, 8}; 3,7 Nu Nu Da
b) A = {–11, –3, 1, 6} şi B = {–9, –3, 1, 11}; 1,3(12)
c) A = {–6, –2, 4, 12} şi B = {–7, –2, 3, 12}; –67
d) A = {–9, –6, 8, 5} şi B = {–9, –6, 4, 9}. 7,8910...
8. Aflaţi A – B, dacă: –45,113113...
a) A = {–2, –1, 6, 8} şi B = {–2, 3, 5, 6, 8}; 2,13414141...

· Numere reale (1) Glosar
Q
l Desenaţi pe hîrtie o reţea de patru pătrate cu A C A C A C
laturile de 1 cm (v. 1)). Împăturiţi colţurile bucăţii
de hîrtie ca în 2). Despăturiţi hîrtia, trasaţi cu altă M P
culoare urmele de pe hîrtie. Coloraţi interiorul lui
MNPQ (v. 3)). B D B D B D
Din viaţă
a) Verificaţi că ABCD este pătrat. b) Verificaţi că N

MNPQ este pătrat. c) Aflaţi aria lui ABCD, dacă 1) 2) 3)
aria unui pătrat al reţelei este 1. d) Ce fracţie din aria lui ABCD este aria lui MNPQ?
e) Aflaţi aria lui MNPQ.
Rezolvare. a) ABCD este pătrat deoarece are unghiurile drepte şi laturile de aceeaşi lungime. b) MNPQ este
pătrat deoarece are unghiurile drepte şi laturile de aceeaşi lungime. c) Aria pătratului ABCD este 4.
1
d) Aria pătratului MNPQ este de 4 ori jumătate din aria unui pătrat al reţelei = 4· = 2.
2
l Există numere iraţionale. Numerele naturale 1 şi 4 sînt pătrate perfecte deoarece există un pătrat cu
Învăţăm
laturile de 1, care are aria egală cu 1 şi un pătrat cu laturile de lungime 2, care are aria egală cu 4. Se scrie:
12 = 1 şi 22 = 4. Între 1 şi 4 nu există niciun număr natural pătrat perfect. Din exerciţiul rezolvat am constatat
că există pătrate cu aria 2. Laturile lui au lungimea exprimată printr-un număr x situat între 1 şi 2, al cărui
–
pătrat este 2. Acest număr se numeşte rădăcina pătrată a lui 2 sau radical din 2 şi se scrie √ 2 .
–
l Numărul √ 2 nu este raţional.
–
Demonstraţia prin reducere la absurd. Presupunem că √ 2 este număr raţional, adică poate fi scris ca fracţie
ireductibilă, m , (m, n) = 1, (1). Atunci m2 = 2, de unde m2 = 2n2, (2). (2) implică m = 2k, k Î N, (3). Din (2)
2
n n
şi (3) rezultă 4k2 = 2n2, de unde se deduce că 2k2 = n2, (4). (4) implică n = 2p, p Î N, (5). (3) şi (5) implică
–
(m, n) ≠ 1, ceea ce contrazice (1). Prin urmare, presupunerea că √ 2 este număr raţional este falsă, aşadar,
–
numărul √ 2 nu este număr raţional.
l Mulţimea numerelor reale. Mulţimea numerelor reale R = { x | x este număr raţional sau iraţional}.
Mulţimea numerelor reale nenule este R*. Relaţii între mulţimea numerelor naturale, mulţimea numerelor
întregi, mulţimea numerelor raţionale şi mulţimea numerelor reale: N Ì Z Ì Q Ì R.
–
l Rădăcina pătrată a unui număr raţional nenegativ. Numărul nenegativ √a („radical din a“) cu propri-
–
etatea (√a )2 = a, a ≥ 0, este rădăcina pătrată a numărului nenegativ a.
l Reprezentarea pe axă a numerelor reale. Se reprezintă numerele întregi, numerele raţionale, numerele
–
iraţionale. E suficient să se reprezinte numărul raţional –1,5 şi numărul iraţional √ 2 .
1 2
–1 , –1 ,
2 4
3 4
– 1 , –1 , ...
6 8
–1,5
–
–3 –2 –1 0 1 √2 2 3
l Modulul unui număr real. Modulul numărului real x este | x | = max { –x, x} =
{ –x, dacă x < 0
0, dacă x = 0
x, dacă x > 0
–
l Proprietăţi ale modulului. 1) | x | ≥ 0, x Î R; 2) | x | > 0, x Î R*; 3) | x |2 = x2, x Î R; 4) √x2 = | x |, x Î R;
| | |a|
5) a = , a Î R; b Î R*; 6) | x | < a, x Î R, a > 0, dacă şi numai dacă { x Î R | –a < x < a}.
b |b|

1. Completaţi propoziţiile:
–
a) Numărul .............. √n („radical din ...“) cu proprie-
–
d) – | 117 | = ......; e) | –3,(27) | = .....
tatea (√n )2 = ..., ... ≥ 0, este rădăcina ...................... a 6. Completaţi tabelul conform modelului:
numărului .......................
– x –2 –0,7 –8 1,2 –1,3 –1,5
b) √p se citeşte „radical din ...“.
c) Mulţimea numerelor raţionale ... = { x | x este x 2
1,69
...................................................................}. –
d) Mulţimea numerelor reale ... = { x | x este număr √x2 1,3
....................... sau .......................}. |x| 1,3
e) N ..... Z ..... Q ..... R. –
7. Model. Numerele întregi x pentru care √x + 7 are
2. „Max“ înseamnă: sens se află din condiţia x + 7 ³ 0, de unde x ³ –7.
a) cel mai mare dintre; –
√x + 7 are sens pentru x Î {–7, –6, –5, –4, ...}.
b) cel mai mic dintre;
Aflaţi numerele întregi x, pentru care are sens:
c) oricare dintre; – – – –
d) niciuna dintre variantele anterioare nu este a) √x + 4 ; b) √x + 6 ; c) √x + 3 ; d) √x – 5 .
corectă. 8. Completaţi tabelul conform modelului:
a –4 5 8 –16 –29 41
a) Modulul numărului a se notează .........
b) Modulul lui a este ...... = max {....., .....}. b –15 –28 –61 15 –39 –47
c) Modulul lui b este ........ =

{ –..., dacă ... < 0
0, dacă .... = 0
..., dacă ... > 0
| |
a
b
|a|
4. Completaţi propoziţiile: |b|
a) | x | ≥ ....., x Î R;
–
b) | x | > ......, x Î ......; 9. Model. Numerele întregi x pentru care √x – 9 nu
c) | x |2 = ......, x Î R; are sens se află din condiţia x – 9 < 0, de unde x < 9.
– –
d) √x2 = ......., x Î R; √x – 9 nu are sens pentru x Î {..., 5, 6, 7, 8}.
| |
e) a = ......., a Î .....; b Î .....;
b
Aflaţi numerele întregi x, pentru care nu are sens:
– – –
a) √x + 1 ; b) √x – 8 ; c) √x + 2 ; d) √x – 3 .
–
f) | x | < a, x Î R, a > 0, dacă şi numai dacă 10. Completaţi:

–2 –
{ x Î R | .....................}. –1,3) = ........; b) √(–6,8)2 = ........;
a) √(– –
5. Completaţi: –4,7)2 = ........; d) √(–7,6)2 = ........;
c) √(– –
a) | 15 | = .....; b) | –29 | = .....; c) | –8,4 | = .....; e) √(–2,5)2 = ........; f) √(–9,5)2 = ........
– k Î N, (3). Din (2) şi (3) rezultă ...k2 = ...n2, de unde
11. Completaţi demonstraţia că √ 3 nu este număr
raţional: se deduce că ....k2 = n2, (4). (4) implică n = ....p, p Î
Presupunem că .... este număr raţional, adică poate fi N, (5). (3) şi (5) implică: (m, n) ≠ 1, ceea ce contra-
zice (1). Prin urmare, presupunerea că .... este număr
scris ca fracţie ireductibilă, m , (m, n) = 1, (1). Atunci
n raţional este falsă, aşadar, numărul ..... nu este număr
m2 = ..., de unde m2 = ...n2, (2). (2) implică m = ...k, raţional.
n2 A Q C
12. Desenaţi pe o hîrtie o reţea de 9 pătrate. Împăturiţi MNPQ este pătrat. c) Aflaţi aria
colţurile bucăţii de hîrtie ca în 2). Despăturiţi hîrtia, lui ABCD, dacă aria unui pătrat M
trasaţi cu altă culoare urmele de pe hîrtie. Coloraţi in- al reţelei este 1. P
teriorul lui MNPQ (v. desenul)). d) Aflaţi aria lui MNPQ şi lun-
a) Verificaţi că ABCD este pătrat. b) Verificaţi că gimea laturilor lui. B D
N

Glosar
¸ Numere reale (2)
l Numere zecimale raţionale. Exemple de numere zecimale raţionale: 9; –23; 37,8; –15,(2); 3,5(74).
l Numere zecimale iraţionale. Exemple de numere zecimale iraţionale: 2,101001000... (după virgulă se
Învăţăm
scriu, la rînd, toate puterile lui 10 diferite de 0); –9,010010001... (după virgulă se succed 0 şi 1 după o regulă
ce se observă cu uşurinţă).
– – –
√
64
√
8 625 25
l Rădăcina pătrată a unui număr raţional. √16 = 4; √0,64 = = = 0,8; √6,25 = = =
100 10 100 10
2,5.
l Rădăcina pătrată a unui număr iraţional. Rădăcinile pătrate ale numerelor naturale, ce nu sînt pătrate
– – – –
perfecte: √ 2 , √ 3 , √ 5 , √11 .
l Extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional nenegativ
– – – – – –
√841 √8 41 2 √8 41 2 √8 41 2 √8 41 2 √8 41 2
Se separă grupe 22 < 8 < 32
4 4 4 4 4 49·9 = 441
de două cifre de la 4 4 41 4 41 4 41
dreapta spre stînga! 22 = 4; 8 – 4 = 4
Se coboară 41 Se dublează 2 Se scrie 9 lîngă 4

lîngă 4! 2·2 = 4 (48·8 < 441)
– – –
–
√8 41 2 √8 41 2 √8 41 29 √841 = 29
4 49·9 = 441 4 49·9 = 441 4 49·9 = 441 841 = 292
4 41 4 41 4 41
4 41 4 41 4 41
= == = ==
Se scrie 441 sub 4 41 441 – 441 = 0 Se trece 9 lîngă 2 şi se obţine
rezultatul 29!
– – –
√1156 √11 56 34 √1156 = 34
9 64·4 = 256
2 56 1 156 = 342
2 56
= ==
Se împarte în grupe de cîte 2 cifre; 32 < 11 < 42; 32 = 9; se trece 3 la rezultat; 11 – 9 = 2; se
coboară 56 lîngă 2 şi se obţinte 256; se dublează 3 (de la rezultat), 2·3 = 6 (sub 3); se scrie 4
lîngă 6 (63·3 = 169 < 256 – 63!); 256 – 256 = 0; se trece 4 lîngă 3 şi se obţine rezultatul 34!
– – –
√123,21 √1 23,21 11,1 √123,21 = 11,1
1 21·1 = 21
221·1=221 123,21 = 11,1
2
= 23
21
221
221
===
Se împarte în grupe de cîte 2 cifre: de la virgulă spre stînga şi spre dreapta; 12 = 1; se trece 1 la rezultat; 1 – 1 = 0; se coboară 23;
se dublează 1 (de la rezultat), 2·1 = 2 (sub 1 de la rezultat!); se scrie 1 lîngă 2 (22·2 = 44 > 23!); 23 – 21 = 2; se trece 1 lîngă 1; se
coboară grupa de cifre după virgulă, 21; se trece virgulă la rezultat, după a două cifră 1; se dublează 11 (de la rezultat), 2·11 = 22
(sub 21·1 = 21!); se scrie 1 lîngă 22, (222·2 = 444 > 221!); 221·1 = 221; 221 – 221 = 0; se trece 1 lîngă „11,“ şi se obţine rezultatul
11,1!

1. Selectaţi numerele raţionale din mulţimea: x 1,2 1,3 1,4 1,5 1,7 1,8 1,9
{–19,(174); 27,046; –73,6912.... (după virgulă sînt
x2
scrise toate numerele naturale divizibile cu 3, mai
mari decît 3); 23,781(0354)}. 6. Selectaţi numerele raţionale din mulţimea:
– – – – – – –
2. Completaţi tabelul: {–√25 , √31 , –√81 , √36 , –√49 , –√59 , –√64 }.
7. Selectaţi
– numerele
– – iraţionale
– –din mulţimea:
– –
x 5 6 7 8 9 10 11
{–√16 , √24 , –√72 , √44 , –√37 , –√50 , –√ 9 }.
x2
8. Selectaţi
– numerele
– raţionale
– – din mulţimea:
– –
3. Completaţi tabelul: {–√1,96 , √2,06 , –√256, √25,6 , –√2,89 , –√3,61 ,
– – – – –
x 12 13 14 15 17 18 19 20 –√22,5 , √3,24 , √1,44 , –√1,69 , –√14,4 }.
x2 9. Calculaţi:
– – – –
4. Completaţi tabelul: a) √625
– ; b) √–729; c) √1 024; d) √1 331;
– –
x 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,1 e) √1 225; f) √2 025; g) √2 209; h) √3 136.
x
10. Calculaţi:
2
– – –
a) √53,29; b) √42,25; c) √68,89;
5. Completaţi tabelul: – – –
d) √72,25; f) √60,84; g) √90,25.
11. Fie numerele: 11, 111, 1 111, 11 111, 111 111, ..., lalte numere.
1 111 111, 11 111 111, 111 111 111. 12. Fie şirul: 35, 335, 3 335, 33 335 etc. Calculaţi pă-
Calculaţi pătratele primelor două numere, după care, tratele primilor doi termeni, apoi, stabiliţi regula după
descoperiţi o regulă prin care se află pătratele celor- care se poate afla pătratul oricărui termen al şirului.
E VA L U A R E Caiet algebra
I II
1. Fie A = {–7, –5, 8} şi B = {–5, –3, 8, 9}. Aflaţi: 1. Fie A = {–8, –6, 2} şi B = {–8, –3, 2, 5}. Aflaţi:
1
a) A È B; b) A Ç B. a) A È B; b) A Ç B.
2. Completaţi: 2. Completaţi:
1
a) | –235,6 | = ..........; b) | –9,3(19) | = .......... a) | –178,4 | = ..........; b) | –3,2(15) | = ..........
– – 1 – –
a) √(–67)2 = ........; b) √(–7,2)2 = ........ a) √(–32)2 = ........; b) √(–5,8)2 = ........
– – 1 – –
a) √81 = ...; b) √196 = .... a) √64 = ...; b) √225 = ....
– –
5. Calculaţi √1 369 . 1 5. Calculaţi √1 296 .
– –
6. Calculaţi √125,44. 1 6. Calculaţi √129,96.
7. Enumeraţi numerele iraţionale ce sînt elemente 7. Enumeraţi numerele iraţionale ce sînt elemente
– – – – 1 – – – –
ale mulţimii {√4 , √7 , √49 , √73 }. ale mulţimii {√5 , √9 , √15 , √64 }.
8. Enumeraţi numerele raţionale ce sînt elemente 8. Enumeraţi numerele raţionale ce sînt elemente
ale mulţimii {9,62; –78,4(5238); –9,891011.... (după ale mulţimii {8,56; –35,3(2678); –5,6789.... (după
virgulă sînt scrise toate numerele naturale mai mari 1 virgulă sînt scrise toate numerele naturale mai mari
– –
decît 8); 23,894(7); –√225 }. decît 5); 15,367(2); –√256 }.
9. Fie numărul –8,265(3674). Aflaţi cifra ce se află 9. Fie numărul –3,783(1537). Aflaţi cifra ce se află
2
pe locul 2006 după virgulă. pe locul 2006 după virgulă.

Capitolul 2 Numere reale Glosar
¶ Extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional nenegativ
l Extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional nenegativ
– – – –
√5,0000 √5,0000 2 √5,0000 2 √5,0000 2,
[
[
[
[
[
[
[
[
Se separă grupe 4 4 4 4
Învăţăm
de două cifre
de la dreapta
1 100 100
spre stînga şi
de la stînga spre
dreapta de la
virgulă!
– – –
√5,0000 2, √5,0000 2,2 √5,0000 2,2
[
[
[
[
[
[
4 42·2 = 84 4 42·2 = 84 4 42·2 = 84

100 100 100
84 84
16 1600
– –
√5,0000 2,2 √5,0000 2,23
[
[
[
[
5 = 2,232 + 0,0271
–
4 42·2 = 84 4 42·2 = 84 √5 cu două zecimale exacte este
–
100 443·3 = 1329 100 443·3 = 1329 2,23 sau 2,23 < √5 < 2,24.
84 84 2,23 este aproximaţia prin lipsă
–
1600 1600 cu 0,01 a numărului √5 , iar 2,24
1329 1329 este aproximaţia prin adaos cu
–
271 271 0,01 a numărului √5 .
Numere iraţionale
– –
l √5 = 2,236067977499789696409173668731... √5 poate fi scris ca număr zecimal neperiodic cu un
–
număr infinit de zecimale. √5 nu poate fi scris sub formă de fracţie, deci este număr iraţional.
l Numărul p (se citeşte „pi“) = 3.141592653589793238462643383279... (raportul dintre lungimea unui
cerc şi lungimea diametrelor lui). p poate fi scris ca număr zecimal neperiodic cu un număr infinit de zeci-
male. p nu poate fi scris sub formă de fracţie, deci este număr iraţional.
· Mulţimea numerelor reale

l Numere reale
Mulţimea numerelor reale R, este reuniunea mulţimii numerelor raţionale (Q) cu mulţimea numerelor
Învăţăm
iraţionale (R \ Q). Pentru a selecta numerele raţionale dintr-o mulţime de numere reale se ţine cont că un
număr raţional se poate scrie:
1) ca număr zecimal: a) cu un număr finit de zecimale; b) periodic simplu de exemplu, –5,(861); c) peri-
odic mixt de exemplu, 7,9(37);
2) ca rădăcină pătrată a pătratului unui număr raţional.
l Partea întreagă şi partea neîntreagă a unui număr real
Extensie
Partea întreagă a numărului real x este [x] = n, dacă n £ x < n + 1.

Partea neîntreagă a numărului real x este {x} = x – [x].
Pentru orice număr real x, 0 £ {x} < 1.
10 Cap. 2. Numere reale

1. Extrageţi rădăcina pătrată din: a) 9,3589; b) 2,1975; c) 16,2847;

a) 12,25; b) 11,56; c) 12,96; d) 13,69; d) 8,4593; e) 8,4358; f) 19,3476.
e) 14,44; f) 15,21; g) 10,89; h) 9,61. 11. Aproximaţi prin lipsă cu 0,01 numărul:
2. Extrageţi rădăcina pătrată din: – – – – –
a) √13 ; b) √14 ; c) √15 ; d) √17 ; e) √19 .
a) 10,24; b) 46,24; c) 47,61; d) 43,56; e) 42,25;
12. Aproximaţi prin adaos cu 0,01 numărul:
f) 40,96; g) 39,69; h) 38,44; i) 37,21. – – – – –
3. Extrageţi rădăcina pătrată din: a) √20 ; b) √21 ; c) √22 ; d) √23 ; e) √24 .
a) 11,2225; b) 11,1556; c) 11,2896; d) 11,3569; 13. Scrieţi ca număr zecimal periodic:
e) 11,4244; f) 11,4921; g) 11,0889; h) 10,9561. a) –11,341341341...; b) –56,285128512851...;
4. Extrageţi rădăcina pătrată din: c) 11,673673673...; d) –26,1858585...;
a) 11,0224; b) 44,6224; c) 44,7561; e) –97,891891891...; e) 45,3434343434...
d) 44,3556; e) 44,2225; f) 44,0896. 14. Scrieţi ca număr zecimal periodic:
5. Extrageţi rădăcina pătrată din: a) –85,24373737...; b) –35,2357357357...;
a) 43,9569; b) 43,8244; c) 43,6921; c) 73,12787878...; d) 48,56123232323...;
d) 1 112,2225; e) 1111,5556; f) 1 112,8896. e) 93,541464646...; f) 82,301373737...
6. Extrageţi rădăcina pătrată din: 15. Recunoaşteţi numerele zecimale neperiodice:
a) 1 113,5569; b) 1 114,2244; c) 1 114,8921; a) –37,2376; b) –15,161616...;
d) 1 110,8889; e) 1 109,5561; f) 1 110,2224. c) –17,2481632...; d) –58,783178317831...;
7. Extrageţi rădăcina pătrată din: e) 9,327379053...; f) 7,3484692283495342...
a) 4 446,2224; b) 4 447,5561; c) 4 443,5556; 16. Recunoaşteţi pătratele unor numere raţionale:
d) 4 442,2225; e) 4 440,8896; f) 4 439,5569; a) 123,4321; b) 356,1213;
g) 4 438,2244; h) 4436,8921. c) 111 122,2225; d) 345 102,1342;
8. Extrageţi cu două zecimale exacte rădăcina pătrată e) 981 981,3208; f) 4 444,8889.
din: 17. Recunoaşteţi numerele raţionale:
a) 6,0000; b) 7,0000; c) 8,0000; – – –
a) –√7,29 ; b) –√7,36 ; c) √8,41 ;
d) 10,0000; e) 11,0000; f) 12,0000. – – –
d) –√6,25 ; e) –√9,64 ; f) –√4,41 .
9. Aproximaţi prin lipsă cu 0,01:
a) 4,2426; b) 5,1961; c) 6,0827; 18. Recunoaşteţi numerele iraţionale:
– – – –
d) 6,4837; e) 8,4852; f) 9,3273. a) –√10 ; b) –√16 ; c) –√81 ; d) –√88 ;
– – – –
10. Aproximaţi prin adaos cu 0,01: e) –√64 ; f) –√39 ; g) –√49 ; h) –√90 .
19. Calculaţi: 112, 1112. Fără să calculaţi, completaţi: 33,33342 = ...........................;
1 111,112 = ...........................; 3 333,33342 = .........................
1 111,11112 = .........................
22. Calculaţi: 672, 6672. Fără să calculaţi, completaţi:
20. Calculaţi: 352, 3352. Fără să calculaţi, completaţi:
33,352 = ...........................; 333,352 = ......................... 666,66672 = ..............................;
21. Calculaţi: 342, 3342. Fără să calculaţi, completaţi: 66 666,66672 = ...........................
23. Aflaţi care este zecimala de ordinul 2 006 a numă- 27. Stabiliţi în ce tip de număr zecimal poate fi con-
rului 321,(7462). vertit numărul
1 1
24. Aflaţi care este zecimala de ordinul 2 007 a numă- + + 1 , unde n este număr întreg.
n –1 n n+1
rului –891,16347(8792674).
28. Stabiliţi dacă există n întreg pentru care
25. Descoperiţi regula şi scrieţi încă doi termeni ai
şirului: 3, 13, 1 123, ... 1 1 1
+ + ... +
26. Decideţi dacă numărul zecimal 71 711,27... este 2 4 2n
sau nu este periodic. este un număr întreg.
Cap. 2. Numere reale 11

¸ Adunarea numerelor reale Glosar
Exerciţiu rezolvat
l Adunarea numerelor zecimale

1) Ce fel de număr este 14,10100100010000.... + 15,89899899989999...?
Rezolvare. Numerele ce se adună sînt iraţionale, iar suma lor este 29,99... = 29,(9) = 30.
Răspuns. Suma celor două numere iraţionale este numărul raţional 30.
– –
2) Aproximaţi cu 0,01 numărul
– √13 + √15 .
–
Rezolvare. 3,605 < √13 < 3,606
– şi –3,872 < √15 < 3,873 implică – –
3,605 + 3,872
– <– √13 + √15 <–3,606–+ 3,873, de unde 7,477 < √13 + √15 < 7,479.
Răspuns. 7,47 < √13 + √15 < 7,48. √13 + √15 cu 0,01 în adaos este 7,48, iar cu 0,01 în lipsă este 7,47.
Suma a două numere reale este un număr real.
Proprietăţile adunării numerelor reale:
Învăţăm
1) asociativitatea, (a + b) + c = a + (b + c);
2) 0 nu are efect la adunare, a + 0 = a;
3) comutativitatea, a + b = b + a.
l Opusul unui număr real

–
1) Ce numere au modulul egal cu: a) 3,6; b) 4,(24); c) √27 ?
Rezolvare. Numerele ce au modulul egal cu a (> 0) sînt a şi –a.
– –
Exerciţiu rezolvat
Răspuns. a) 3,6 şi –3,6; b) 4,(24) şi –4,(24); c) √27 şi –√27 .

– –
2) Care este opusul numărului: a) 1,7; b) –3,7(12); c) –√19 ; d) √35 ?
Rezolvare. Numerele nenule cu acelaşi modul sînt numere opuse.
Răspuns. a) Opusul numărului 1,7 este –1,7; b) opusul numărului –3,7(12) este 3,7(12); c) opusul
– – – –
numărului –√19 este √19 ; d) opusul numărului √35 este –√35 .
3) Fie axa numerelor. Care este simetricul faţă de punctul ce corespunde numărului 0, al punctului ce cores-
– –
punde numărului: a) –9,(16); b) –62,4(51); c) √39 ; d) –√62 ?
Rezolvare. Numerele nenule cu acelaşi modul sînt reprezentate prin puncte simetrice.
Răspuns. Simetricul punctului ce corespunde pe axa numerelor numărului: a) –9,(16) este punctul ce co-
–
respunde numărului 9,(16); b) –62,4(51) este punctul ce corespunde numărului 62,4(51); c) √39 este punctul
– – –
ce corespunde numărului –√39 ; d) –√62 este punctul ce corespunde numărului √62 .
Opusul numărului real x este numărul real –x.

Învăţăm
Proprietăţi: 1) suma numerelor opuse este 0, x + (–x) = –x + x = 0; 2) numerele opuse au acelaşi modul;
3) numerelor reale opuse le corespund pe axa numerelor reale puncte simetrice faţă de originea axei ce
corespunde numărului 0.
l Scăderea numerelor reale – – Exerciţiu rezolvat
1) Calculaţi cu o aproximaţie de 0,01 diferenţa √11 – √7 .
– –
Rezolvare. 3,316 < √11 < 3,617 şi 2,645 < √7 < 2,646 implică
– – – –
3,316 – 2,646
– <–√11 – √7 <– 3,317 –– 2,645, de unde 0,670 < √11 – √7 < 0,672.
Răspuns. 0,670 < √11 – √7 < 0,672. √11 – √7 cu 0,01 în adaos este 0,68, iar cu 0,01 în lipsă este 0,67.
2) Calculaţi 16 – 2,98998999899998...
Rezolvare. Scăzătorul este un număr iraţional. Se află numărul care adunat cu 2,98998999899998... dă 16.
Se constată că acest număr este 13,01001000100001... Răspuns. 13,01001000100001...
Învăţăm
l Scăderea a două numere este suma dintre primul număr şi opusul numărului al doilea:
a – b = a + (–b) = –b + a.
l Fie numerele reale a şi b. a < b dacă şi numai dacă a – b < 0.

Caiet algebra
Exerciţii
1. Scrieţi mai simplu: 11. Scrieţi opusul numărului:
a) –1,(9); b) –1,3(9); c) –1,7(9); – –
a) –√37 ; b) 15,17; c) –7√56 ; d) 5,8(26).
d) –5,4(9); e) –8,56(9); f) –5,42(9). 12. Scrieţi numărul al cărui simetric faţă de 0 este:
2. Calculaţi: – –
a) –√87 ; b) 9,23(4); c) 18,(294); d) –9√26 .
a) –13,(8) – 7,(1); b) –12,(7) – 8,(2);
c) –24,(4) – 6,(5); d) –75,(3) – 7,(6). 13. Aproximaţi prin lipsă cu 0,1:
– – – – – –
3. Calculaţi: a) √7 – √3 ; b) √6 – √2 ; c) √8 – √5 ;
– – – – – –
a) –3,12(8) – 4,87(1); b) –2,24(7) – 8,75(2); d) √11 – √12 ; e) √10 – √13 ; f) √14 – √26 .
c) –9,23(6) – 5,76(3); d) –7,17(4) – 9,82(5). 14. Aproximaţi prin adaos cu 0,1:
4. Calculaţi: – – – – – –
a) –2,9970185(9) – 11,0029814; a) √12 – √15 ; b) √17 – √35 ; c) √41 – √82 ;
– – – – – –
b) –24,83540270(9) – 46,16459729; d) √21 – √42 ; e) √23 – √57 ; f) √19 – √72 .
c) –52,27407239(9) – 75,7259276; 15. Aproximaţi prin lipsă cu 0,01:
d) –71,349042156(9) – 48,651957843. – – – – – –
a) √18 – √91 ; b) √27 – √95 ; c) √73 – √46 ;
5. Aproximaţi prin lipsă cu 0,1: – – – – – –
– – – – – – d) √24 – √54 ; e) √85 – √28 ; f) √66 – √29 .
a) √7 + √3 ; b) √6 + √2 ; c) √8 + √5 ; 16. Aproximaţi prin adaos cu 0,01:
– – – – – – – – – – – –
d) √11 + √12 ; e) √10 + √13 ; f) √14 + √26 . a) √99 – √22 ; b) √32 – √98 ; c) √34 – √75 ;
6. Aproximaţi prin adaos cu 0,1: – – – – – –
– – – – – – d) √76 – √81 ; e) √86 – √31 ; f) √79 – √37 .
a) √12 + √15 ; b) √17 + √35 ; c) √41 + √82 ; 17. Comparaţi numerele:
– – – – – – – –
d) √21 + √42 ; e) √23 + √57 ; f) √19 + √72 . a) √37 şi 5,3; b) –√95 şi –9,2;
7. Aproximaţi prin lipsă cu 0,01: – –
– – – – – – c) √73 şi 8,4; d) –√66 şi –8,3;
a) √18 + √91 ; b) √27 + √95 ; c) √73 + √46 ; – –
– – – – – – e) √94 şi 9,2; f) –√59 şi –7,4.
d) √24 + √54 ; e) √85 + √28 ; f) √66 + √29 .
18. Comparaţi numerele:
8. Aproximaţi prin adaos cu 0,01: – –
– – – – – – a) √76 şi 8,24; b) –√37 şi –6,12;
a) √99 + √22 ; b) √32 + √98 ; c) √34 + √75 ; – –
– – – – – – c) √83 şi 9,11; d) –√55 şi –7,15;
d) √76 + √83 ; e) √86 + √31 ; f) √79 + √37 . – –
9. Enumeraţi numerele care au modulul egal cu: e) √98 şi 9,27; f) –√78 şi –8,16.
a) 15,8; b) 56,(3); c) 49,5(17); 19. Comparaţi numerele:
– – – –
d) 39,110100... (puterile naturale ale lui 10). a) √66 + √29 şi 13,7; b) √32 + √98 şi 15,2;
– – – –
10. Enumeraţi numerele care au modulul egal cu: c) √27 + √95 şi 14,18; d) √73 + √46 şi 16,11;
– – – – – – – – –
a) √29 ; b) √77 ; c) √94 ; d) √58 ; e) √78 . e) √79 + √37 şi 14,23; f) √85 + √28 şi 14,27.
– – – – – –
20. Comparaţi numerele: √87 + √97 şi √13 + √129. decît numărul √123 + √29 .
– – – – – –
21. Comparaţi numerele: √89 – √12 şi √112 – √19 . 24. Încadraţi numărul √274 + √198 între două numere
22. Enumeraţi numerele
– –
întregi cu modulul mai mic întregi consecutive.
– –
decît numărul √159 – √67 . 25. Încadraţi numărul √431 – √103 între două numere
23. Enumeraţi numerele întregi cu modulul mai mic întregi consecutive.
26. Calculaţi: 29. Stabiliţi o legătură între perioada numărului 1 : a,

–12,20200200020000... – 15,79799799979999... şi a, dacă a este unul dintre numerele: 3, 7, 11, 13,
27. Calculaţi: 25 – 16,49499499949999... 17, 19.
28. Calculaţi suma tuturor numerelor naturale mai 30. Fără să extrageţi rădăcina pătrată, aflaţi numărul
– –
mici decît √578 + √532. natural al cărui pătrat este 1 600 002 400,0009.

¹ Înmulţirea numerelor reale Glosar
Exerciţiu rezolvat
1) Calculaţi:
a) 0,2 · 7,30330333033330...; b) –0,02 · 8,202002000200002...; c) –0,003 · (–5,0202202220...).
Rezolvare. Se aplică regulile de calcul cu numere zecimale.
Răspuns. a) 1,460660666066660...; b) –0,16404004000400004...; c) 0,0150606606660...
– –
2) Aproximaţi cu 0,1 produsul –√3 · √11 .
Rezolvare. Se calculează rădăcinile pătrate cu două zecimale exacte şi se obţine:
– – – –
1,73 < √3 < 1,74, 3,31 < √11 < 3,32, de unde 5,72 < √3 · √11 < 5,78.
– –
Răspuns. –5,8 < –√3 · √11 < –5,7.
Semn a Semn b Semn ab

Produsul a două numere reale este un număr real.
Învăţăm
+ – –
Proprietăţile înmulţirii numerelor reale: – + –
1) asociativitatea, (ab)c = a(bc); 2) 1 nu are efect la înmulţire, a · 1 = a; – – +
3) comutativitatea, ab = ba. + + +
l Inversul unui număr real

–
1) Cu ce număr trebuie înlocuit x din relaţia: a) 3,1x = 1; b) – 2 x = 1; c) √57 x = 1?
Exerciţiu rezolvat
7
Rezolvare. Numerele reale x ce verifică propoziţia ax = 1(a > 0) sînt de forma 1 .
10 a
7 1
Răspuns. a) ; b) – ; c) – .
31 2 √57
2) Înmulţiţi numărul –9,606006000... cu 1 , dacă a = 3.
a
Rezolvare. Rezultatul se poate scrie sub formă de raport. În acest caz raportul – 9,606006000... se poate
simplifica cu 3. 3
Răspuns. –3,202002000...
Inversul numărului real nenul a este numărul 1 . Împărţirea a două numere reale este înmulţirea
a
Învăţăm
deîmpărţitului cu inversul împărţitorului.

Proprietăţile înmulţirii numerelor reale:
4) pentru orice număr real nenul a există inversul lui 1 , a · 1 = 1.
a a
l Distributivitatea înmulţirii faţă de adunare
Exerciţiu rezolvat
1) Comparaţi 2 · 3,101001000... + 2 · 7,030330333... cu 2(3,101001000... + 2 · 7,030330333...).
Rezolvare. 2 · 3,101001000... + 2 · 7,030330333... = 6,202002000... + 14,060660666.... = 20,26266...
– şi
2(3,101001000... + 2 · 7,030330333...) = 2 · 10,131331333... = 20,26266... A √19 D
Răspuns. Numerele sînt egale.
2) Scrie în două variante perimetrul dreptunghiului ABCD. – –
– – – – √11 √11
Rezolvare. Perimetrul dreptunghiului este 2√11 + 2√19 sau 2(√11 + 2√19 ).
– – – – B – C
Răspuns. 2√11 + 2√19 sau 2(√11 + 2√19 ). √19
Distributivitatea înmulţirii faţă de adunare

Învăţăm
Proprietăţile înmulţirii numerelor reale:

5) Înmulţierea numerelor reale este distributivă faţă de adunare şi scădere,
a(b + c) = ab + bc, a(b – c) = ab – bc.

1. Calculaţi: – 6
a) 0,3 · 16,01011011101111...; d) √93 ; e) – ; f) – 3 .
√7 6
b) 0,4 · 19,02022022202222...; 10. Scrieţi ca înmulţire:– –
c) 0,2 · 12,03033033303333...; – –
a) 2,5 : 1,7; b) √12 : √3 ; c) √ 35 : √7 ;
d) 0,9 · 25,04044044404444... – – – – – –
d) √ : √ ; e) √ : √ ;
15 3 75 5 f) √54 : √6 .
2. Calculaţi: – – –
11. Aplicînd
– –
proprietatea √b : √a = √b : a, executaţi:
– – – –
a) –0,7 · 25,1011011101111...; a) √52 : √3 ; b) √57 : √3 ; c) √66 : √6 ;
b) –0,4 · 15,10100100001...; – – – – – –
d) √93 : √3 ; e) √85 : √5 ; f) √65 : √5 .
c) –0,2 · 76,10100100001...; 12. Calculaţi aplicînd distributivitatea înmulţirii faţă
d) –0,8 · 28,10100100001... de adunare:
3. Calculaţi: a) 2(2,3 + 7,5); b) 8(6,2 + 4,5); c) 4(9,5 + 2,3);
a) –0,9 · (–28,1001000100001...); d) 5(2,4 + 9,3); e) 4(12,5 + 3,6); f) 6(2,5 + 3,4).
b) –0,4 · (–75,2002000200002...); 13. Aplicînd distributivitatea înmulţirii faţă de adu-
c) –0,3 · (–35,3003000300003...); nare, executaţi:
d) –0,7 · (–54,1001000100001...). – – – –
a) 2(√7 + √3 ); b) 4(√5– + √6– );
4. Aproximaţi prin lipsă cu 0,1: – –
– – – – – – c) 8(√–2 + √3 );
– d) 7(√8–+ √5 );–
a) –√3 · √2 ; b) –√2 · √5 ; c) –√7 · √5 ; e) 7(√11 + √12 ); f) 11(√14 + √26 ).
– – – – – –
d) –√6 · √5 ; e) –√2 · √13 ; f) –√7 · √13 . 14. Aplicînd distributivitatea înmulţirii faţă de adu-
5. Aproximaţi prin adaos cu 0,1: nare, executaţi:
– – – – – – – – – –
a) –√7 · √3 ; b) –√6 · √2 ; c) –√8 · √5 ; a) 1,5(√12 + √15 ); b) 6,2(√17 + √35 );
– – – – – – – – – –
d) –√11 · √12 ; e) –√10 · √7 ; f) –√3 · √26 . c) 9,2(√41 + √83 ); d) 8,4(√23 + √57 );
– – – –
6. Aproximaţi prin lipsă cu 0,1: e) 2,4(√19 + √72 ); f) 3,5(√18 + √91 ).
– – – – 15. Aplicînd distributivitatea înmulţirii faţă de scă-
a) –√12 · (–√15 ); b) –√17 · (–√5 );
– – – – dere, executaţi:
c) –√41 · (–√7 ); d) –√21 · (–√5 );
– – – – a) 2(7,5 – 2,6); b) 8(8,5 – 2,9); c) 4(9,5 – 4,7);
e) –√23 · (–√6 ); f) –√19 · (–√5 ). d) 5(8,6 – 3,8); e) 4(24,5 – 7,3); f) 6(6,5 – 2,4).
7. Aproximaţi prin adaos cu 0,1: 16. Aplicînd distributivitatea înmulţirii faţă de scă-
– – – –
a) –√18 · (–√91 ); b) –√27 · (–√95 ); dere, executaţi:
– – – – – – – –
c) –√73 · (–√46 ); d) –√24 · (–√54 ); a) 15(√–18 – √91 );
– b) 67(√– 24 – √54 );
–
– – – –
e) –√85 · (–√28 ); f) –√66 · (–√29 ). c) 23(√–27 – √95 );
– d) 93(√– 85 – √28 );
–
8. Aflaţi inversul numărului: e) 85(√73 – √46 ); f) 62(√66 – √29 ).
5 – – – 17. Aplicînd distributivitatea înmulţirii faţă de scă-
a) –37,25; b) – ; c) –√54 ; d) √67 + √94 .
√7 dere, executaţi:
9. Aflaţi numărul care dă rezultatul 1 înmulţit cu: – – – –
a) 1,3(√99 – √22 ); b) 2,5(√32 – √98 );
a) 24,9; b) –73,(2); c) –56,2(48); – – – –
c) 6,8(√34 – √75 ); d) 3,1(√76 – √81 ).
– – – – – – – –
18. Aproximaţi prin lipsă cu 0,01 numărul √86 · √92 . a) 5√56 + 2√28 · (–√2 ); b) 4√68 – 2√34 · √2 .
– –
19. Aproximaţi prin adaos cu 0,01 numărul √76 · √58 . 22. Aduceţi
–
la forma cea mai simplă:
– – –
20. Aplicînd distributivitatea înmulţirii faţă de adu- 7(√46 + √37 ) + 5(√46 – √37 ).
nare şi scădere, executaţi: 23. Ordonaţi crescător numerele:
– – – – – – – – – – – –
a) √7 (√12 + √15 ); b) √6 (√52 – √35 ). √ · √17 , √14 · √93 , √11 · √98 .
85
21. Aduceţi la forma cea mai simplă:
24. Enumeraţi numerele întregi cu modulul mai mic 25. Încadraţi între două numere întregi consecutive
– – – –
decît √7 · √69 . numărul √37 · (–√76 ).

º Operaţii cu radicali Glosar
– – –
1) Executaţi: 11√6 + 7√6 + 2,1√6 . –
Rezolvare. 11 + 7 + 2,1 = 20,1. Răspuns. 20,1√6 .
– – – –
Exerciţiu rezolvat
2) Executaţi: –5√7 + 23√11 + 13√7 – 19–√11 . – – –

Rezolvare. Se grupează radicalii –5√7 + 13√7 + 23√11 – 19√11 . –5 + 13 = 8 şi 23 – 19 = 4.
– –
Răspuns. 8√7 + 4√11 .
– – – –
3) Scrieţi cît mai simplu: a) –√6 · √13 ; b) 2√13 ; c) √35
– .
√7
– – – – – – –
Rezolvare. a) √6 · √13 = x (x > 0) implică 6 · 13 = 78, de unde x = √78 . b) 2√13 = √4 · √13 = √52 .
– –
35
c) 35
√ – = = √5 .
√7 7
– – –
Răspuns. a) –√78 ; b) √52 ; c) √5 .
–
l Radicalii de forma a√b se numesc radicali asemenea. Reducerea radicalilor asemenea constă în în-
locuirea tuturor radicalilor asemenea cu un singur radical al cărui coeficient este egal cu suma algebrică a
–
coeficienţilor tuturor radicalilor asemenea (a√b are coeficientul a).
– – –
Învăţăm
l Produsul radicalilor. Dacă a şi b sînt numere pozitive, atunci √a · √b = √ab .

–
√a a.
l Raportul radicalilor. Dacă a şi b sînt numere pozitive, atunci – =
√b b
{
–
– –√a2b , dacă a < 0
l Introducerea factorilor sub radicali. a√b =
–
√a2b, dacă a > 0
– – –
1) Scrieţi sub forma a√b numărul: a) √84 ; b) √125.
– – – – – – – – –
Rezolvare. a) √84 = √4 · 21 = √4 · √21 = 2√21 . b) √125 = √25 · √5 = 5√5 .
– –
Răspuns. a) 2√21 . b) 5√5 .
– –
2) Aflaţi numerele reale x pentru care este adevărată egalitatea √15(x – 18)2 = (18 – x)√15 .
Exerciţiu rezolvat
Rezolvare. Se ţine cont că rădăcina pătrată a unui număr nenegativ este un număr nenegativ.
18 – x ³ 0 sau x £ 18. Răspuns. Numerele reale mai mici sau egale cu 18.
5 3
3) Aflaţi raportul cu numitorul un număr raţional, care este egal cu: a) – ; b) – .
√7 √8
– – – –
Rezolvare. a) Raportul se amplifică cu √7 şi se obţine 5– = 5√7 . a) Raportul se amplifică cu √2 sau √8
√7 7
–
3
(a doua variantă mai cere şi alte operaţii) şi se obţine – = 3√2 .
– – √8 4
Răspuns. a) 5√7 ; b) 3 √2 .
7 4
– –
l Scoaterea factorilor de sub radicali. √a2b = | a |√b .
Învăţăm
–
a a√b
l Raţionalizarea numitorilor unui raport. – = .
√b b

1. Reduceţi radicalii asemenea: 10. Scrieţi mai simplu:
– – – – – – – –
a) 5√11 + 12√11 ; b) 13√13 + 26√13 ; √ 154 √ 299
a) – ; b) – ; c) – ; d) – .
√ 322 √ 408
– – – –
c) 13√17 + 45√17 ; d) 35√41 + 47√41 . √11 √13 √14 √17
2. Reduceţi radicalii asemenea: 11. Introduceţi factori sub radical:
– – – – – – – –
a) 26√11 – 18√11 ; b) 56√13 – 38√13 ; a) 3√7 ; b) 4√5 ; c) 8√2 ; d) 7√8 ;
– – – – – – – –
c) 72√17 – 38√17 ; d) 86√41 – 58√41 . e) 2√11 ; f) 3√14 ; g) 3√15 ; h) 5√17 .
3. Reduceţi radicalii asemenea: 12. Introduceţi factori sub radical:
– – – – – – –
a) 15√31 – 26√31 ; b) 36√55 – 58√55 ; a) d√12 , d > 0; b) c√17 , c > 0; c) b√41 , b > 0;
– – – – – – –
c) 32√23 – 93√23 ; d) 74√35 – 106√35 . d) n√23 , n > 0; e) p√19 , p > 0; f) q√18 , q > 0.
4. Reduceţi radicalii asemenea: 13. Introduceţi
– factori sub radical:
–
– – – –
a) 11√26 + 17√37 + 9√26 + 23√37 ; a) d√–18 , d < 0; b) c√–
24 , c < 0;
– – – –
b) 28√21 + 32√52 + 14√21 + 19√52 ; c) b√– , b < 0;
27 d) x√–
85 , x < 0;
– – – –
c) 62√63 + 73√34 + 29√63 + 66√34 ; e) p√73 , p < 0; f) y√29 , y < 0.
– – – –
d) 38√55 + 54√78 + 74√55 + 71√78 . 14. Scoateţi
–
factorii
– de sub
–radical:– –
5. Reduceţi radicalii asemenea: a) √–8 ; b) √12– ; c) √ –; d) √– ; e) √– ;
18 24 27
– – – –
a) 27√17 + 32√31 – 15√17 – 48√31 ; f) √28 ; g) √32 ; h) √45 ; i) √48 ; j) √52 .
– – – –
b) 54√26 + 32√62 – 46√26 – 19√62 ; 15. Scoateţi factorii de sub radical:
– – – – – – – – –
c) 39√73 + 58√47 – 64√73 – 36√47 ; a) √56 ; b) √60 ; c) √68 ; d) √72 ; e) √76 ;
– – – – – – – – –
d) 69√55 + 43√78 – 36√55 – 25√78 . f) √80 ; g) √75 ; h) √84 ; i) √88 ; j) √92 .
6. Scrieţi mai simplu: 16. Scoateţi factorii de
– – – – – – – –sub radical: – –
a) √12 · √3 ; b) √13 · √7 ; c) √61 · √5 ; a) 2√–98 ; b) 2√–124; c) 3√125; d) 2√150;
– –
– – – – – – e) 3√160; f) 5√180; g) 6√200; h) 3√240.
d) √29 · √2 ; e) √31 · √6 ; f) √37 · √7 .
7. Scrieţi mai simplu: 17. Scoateţi factorii de sub radical:
– – – –
– – – – – – a) √33 · 2; b) √55 · 3; c) √73 · 5; d) √29 · 3.
a) √12 · √22 ; b) √13 · √18 ; c) √61 · √23 ;
– – – – – – 18. Raţionalizaţi numitorul fiecărui raport:
d) √29 · √35 ; e) √31 · √42 ; f) √37 · √51 . 4 6 5 2
a) – ; b) – ; c) – ; d) – .
8. Scrieţi mai simplu: √2 √5 √3 √6
– – – – –
19. Raţionalizaţi numitorul fiecărui raport:
a) √35 95 75 69
– ; b) √ – ; c) √ – ; d) √ – ; e) √ – .
42
√5 √5 √3 √3 √6 7 5 4 5
a) – ; b) – ; c) – ; d) – ;
9. Scrieţi mai simplu: √32 √24 √27 √28
– – – –
√ 126 √ 147 √ 135 √234 2 5 7 3
a) – ; b) – ; c) – ; d) – . e) – ; f) – ; g) – ; h) – .
√3 √7 √5 √6 √45 √48 √72 √98
20. Aduceţi la forma cea mai simplă: – –
propoziţia: √5(x – 3)2 = (3 – x)√5 ?
– – – – – –
√63 + √50 – √108 – √182 – √147 + √112 . 23. Aflaţi termenul necunoscut al proporţiei:
21. Pentru ce valori ale numerelor reale x este adevărată –
– –2 x 3√12
propoziţia: (x + 1)√3 = √3(x + 1) ? – = – .
2√7 √84 –
22. Pentru ce valori ale numerelor reale x este adevărată 24. Scoateţi factorii de sub radical: √–8x3y6z16 .
25. Aduceţi la forma cea mai simplă: 26. Aduceţi la forma cea mai simplă:
– – – – – – – √1 + 2 + 3 + ... + 239 + 238 + ... + 3 + 2 + 1.
√7 – 1 + √11 – √7 + √15 – √11 + √19 – √15 .
– – – – 27. Aduceţi la forma cea mai simplă:
√7 √77 √165 √285
√1 + 3 + 5 + ... + 574 + 575 + 576.

Glosar
» Ridicarea la putere a numerelor reale. Ordinea operaţiilor
– – – – – – – – – – – –
1) Scrieţi cît mai simplu: a) √3 · √3 · √3 · √3 · √3 ; b) (–√5 )(–√5 )(–√5 )(–√5 )(–√5 )(–√5 )(–√5 ).
– – – – – – – – – –
Rezolvare. a) √3 · √3 · √3 · √3 · √3 = (√3 )5 = (√3 )4(√3 ) = 32√3 = 9√3 .
– – – – – – – – – – – –
(–√5 )(–√5 )(–√5 )(–√5 )(–√5 )(–√5 )(–√5 ) = (–√5 )7 = – (√5 )6(√5 ) = –53√5 = –125√5 .
– –
Răspuns. a) 9√3 ; b) –125√5 .
– – – – –
2) Scrieţi cît mai simplu: a) (√11 )7(√11 )9; b) (–√21 )13 : (–√21 )6; c) [(–√23 )7]3.
Rezolvare. Se procedează ca la operaţiile similare cu puterile numerelor întregi.
Exerciţiu rezolvat
– – – – – – –
a) (√11 )7(√11 )9 = (√11 )16 = 118. b) (–√21 )13 : (–√21 )6 = (–√21 )7 = –213 √21 .
– – –
c) [(–√23 )7]3 = –(√23 )21 = –2310√23 .
– –
Răspuns. a) 118; b) –213 √21 ; c) –2310√23 .
– –
( |)
3) Scrieţi cît mai simplu: a) (–a√6 )7; b) (–b6 √2 )9; c) 3– .
5
√2
–7 –7 – – – – –
Rezolvare. a) (–a√6 ) = –a (√6 ) = –216a √6 . b) (–b6√2 )9 = –b54(√2 )9 = –24b54√2 = –16b54√2 .
7 7
( |)
c) 3– = 3– = 243
– – 243
5 5
– . Răspuns. a) –216a7√6 ; b) –16b54√2 ; c) – .
√2 √2 √32
5
√32
– – 3 –
4) Aduceţi la forma cea mai simplă: 24 + 3√17 – 6(√17 ) : (2√17 ).
Rezolvare. Se execută în ordine: 1) ridicarea la putere; 2) împărţirea; 3) celelalte operaţii.
– – – – – – – –
24 + 3√17 – 6(√17 )3 : (2√17 ) = 24 + 3√17 – 6 · 17√17 : (2√17 ) = 24 + 3√17 – 51 = –27 + 3√17 .
–
Răspuns. –27 + 3√17 .
Puterea unui număr real. 14243

a · a · a ·...· a = an (se citeşte „ a la puterea en“).
n ori
((
n
an
Proprietăţi. 1) an · am = an + m. 2) an : am = an – m. 3) (an)m = anm. 4) (ab)n = an bn. 5) a = n .
b b
{
Învăţăm
–1, dacă n este număr impar

6) (–1)n =
1, dacă n este număr par.
Ordinea efectuării operaţiilor. Ordinea efectuării operaţiilor într-un exerciţiu fără paranteze în care se
execută adunări, scăderi, înmulţiri, împărţiri, ridicări la putere şi extragerea rădăcinii pătrate:
1) se execută ridicarea la putere şi extragerea rădăcinii pătrate; 2) înmulţirile şi împărţirile;
3) adunările şi scăderile.

1. Scrieţi ca putere: 5. Scrieţi cît mai simplu:
– – – – – – – – – – –
a) √5 · √5 · √5 ; b) √7 · √7 · √7 · √7 · √7 ; a) [(√55 )42]5; b) [(–√19 )33]7; c) [(–√26 )61]8.
– – – – – – – – –
c) √11 · √11 · √11 · √11 ; d) √6 · √6 · √6 · √6 · √6 . 6. Scrieţi cît mai simplu:
– – – – – –
2. Scrieţi cît mai simplu: a) (–√13 )(–√13 )(–√13 ); a) (x√3 )5; b) (–a3 √39 )6; c) (–b6 √66 )3.
– – – – – –
b) (–√23 )(–√23 )(–√23 )(–√23 )(–√23 )(–√23 ); 7. Scrieţi cît mai simplu:
– – – – – – –
c) (–√73 )(–√73 )(–√73 )(–√73 )(–√73 )(–√73 )(–√73 ).
– 8 – 15
3. Scrieţi cît mai simplu: a) (√21 ) (√21 ) ;
a) ( |)
–
√5
( |) ( |)
4 4; b) 3 6; c) 5 5; d) 6 7.
–
√6
–
–
√7
–
–
√8
–
( |)
– – – –
b) (–√35 )17(–√35 )26; c) (–√43 )23(–√43 )37. 8. Executaţi: a) 28 + 5√37 – 8(√37 )5 : (2√37 )2;
– – – – –
4. Scrieţi cît mai simplu: a) (√46 )35 : (√46 )22; b) 72 + 6√62 – 36(√62 )3 : (2√62 )2;
– – – – – – –
b) (–√51 )73 : (–√51 )54; c) (–√33 )84 : (–√33 )63. c) 67 + 2√23 – 16(√23 )5 : (2√23 )3.

Caiet algebra
Exerciţii recapitulative
1. Aproximaţi prin lipsă cu 0,01 numărul: – – – –
a) 34√27 + 42√51 – 23√27 – 57√51 ;
– – – – – – – – –
a) √21 ; b) √22 ; c) √23 ; d) √24 ; e) √26 . b) 71√34 + 63√78 – 59√34 – 86√78 ;
– – – –
2. Aproximaţi prin adaos cu 0,01 numărul: c) 55√82 + 64√41 – 78√82 – 25√41 .
– – – – – 7. Scoateţi factorii de sub radical:
a) √29 ; b) √30 ; c) √31 ; d) √32 ; e) √33 . – – – –
3. Recunoaşteţi numerele raţionale: a) √480; b) √360; c) √540; d) √880.
– – – 8. Scrieţi mai simplu:
a) –√1,69 ; b) –√1,97 ; c) √2,25 ; – – – –
– – – √246 √336 √664 √896
d) –√1,44 ; e) –√2,56 ; f) –√3,25 . a) – ; b) – ; c) – ; d) – .
4. Aproximaţi prin adaos cu 0,01: √6 √18 √24 √28
– – – – – – 9. Raţionalizaţi numitorul fiecărui raport:
a) √90 + √19 ; b) √38 + √82 ; c) √47 + √65 ; 2 3 5 7
– – – – – – a) – ; b) – ; c) – ; d) – .
d) √71 + √85 ; e) √61 + √40 ; f) √50 + √67 . √75 √84 √56 √76
5. Aproximaţi prin lipsă cu 0,1: 10. Introduceţi factori sub radical:
– – – – – – – –
a) –√13 · (–√26 ); b) –√19 · (–√52 ); a) 3√23 ; b) 4√31 ; c) 2√33 ; d) 5√41 .
– – – – – – –
c) –√46 · (–√57 ); d) –√92 · (–√86 ). 11. Executaţi: a) 85 + 9√26 – 14(√26 )9 : (√26 )6;
– – –
6. Reduceţi radicalii asemenea: b) 79 + 24√35 – 3(√35 )12 : (√35 )11.
12. Reduceţi termenii asemenea: 14. Aflaţi termenul necunoscut al proporţiei:
– – – – – – –
√45 – √147 + √1 089 – √405 + √432 – √3 025 . x 8√6
–= – .
13. Pentru ce valori–ale numerelor
–2
reale x este adevărată 5√7 √84 –
propoziţia: (2 – x)√6 = √6(x – 2) ? 15. Scoateţi factorii de sub radical: √–9x8y5z14 .
I II
– –
1. Aproximaţi prin adaos cu 0,01 numărul √37 . 1 1. Aproximaţi prin adaos cu 0,01 numărul √43 .
2. Aproximaţi prin adaos cu 0,01 numărul: 2. Aproximaţi prin adaos cu 0,01 numărul:
– – 1 – –
√93 + √21 . √94 + √26 .
– – – –
3. Aproximaţi prin lipsă cu 0,1: –√15 · (–√46 ); 1 3. Aproximaţi prin lipsă cu 0,1: –√17 · (–√43 );
4. Reduceţi radicalii asemenea: 4. Reduceţi radicalii asemenea:
– – – – 1 – – – –
34√37 + 74√54 – 75√37 – 67√54 . 47√44 + 52√58 – 83√44 – 79√58 .
– –
5. Scoateţi factorii de sub radical: √375. 1 5. Scoateţi factorii de sub radical: √525.
– –
6. Scrieţi mai simplu: √ – .
396 √696
1 6. Scrieţi mai simplu: – .
√54 –
√48 –
7. a) Introduceţi factori sub radical: 5√34 . 7. a) Introduceţi factori sub radical: 4√37 .
4 1 8
b) Raţionalizaţi numitorul raportului: – . b) Raţionalizaţi numitorul raportului: – .
√150 √150
8. Aflaţi termenul necunoscut al proporţiei: 8. Aflaţi termenul necunoscut al proporţiei:
– –
x 5√6 1
x 5 √6
– = –. – = –.
6√48 √240 6√48 √240
9. a) Pentru ce valori ale numerelor reale x este 9. a) Pentru ce valori ale numerelor reale x este
– – – –
adevărată propoziţia: (3 – x)√2 = √2(x – 3)2 ? 2
adevărată propoziţia: (4 – x)√7 = √7(x – 4)2 ?
– –
b) Scoateţi factorii de sub radical: √–7x4y26z7 . b) Scoateţi factorii de sub radical: √–3x7y30z8 .

Capitolul 3 Calcul algebric Glosar
¶ Expresii algebrice
1) Într-un magazin alimentar se găsesc franzele la mai multe preţuri şi pachete de
Din viaţă
unt la preturi diferite. Scrieţi expresia algebrică după care calculatorul stabileşte costul cumpărăturii
formate dintr-un număr de franzele şi un număr de pachete de unt.
Rezolvare. Se completează tabelul
Articolul Cantitatea Preţul (lei) Total (lei)
Franzele a x ax
Unt b y by
Total ax + by
Răspuns. ax + by, unde literele au semnificaţiile specificate în tabel.
2) Petre cumpără 3 franzele cu preţul de 2,2 lei şi 2 pachete de unt cu preţul de 8,75 lei. Înlocuind în expresia
stabilită la exerciţiul anterior, aflaţi cît a plătit Petre?
Rezolvare. Se fac înlocuirile: a = 3, x = 2,2, b = 2, y = 8,75. Se obţine 3 · 2,2 + 2 · 8,75 = 24,1.
Răspuns. Petre a plătit 24,1 lei.
l Expresie algebrică. În activităţile practice (cumpărături, construcţii etc.) se execută calcule matematice
în care numerele au semnificaţii exacte. Păstrînd numai semnificaţiile numerelor, numerele se pot înlocui cu
litere. Se obţine astfel o expresie algebrică. Literele care apar într-o expresie algebrică se numesc variabile.
Învăţăm
Cu ajutorul aceleiaşi expresii algebrice se pot afla în practică rezultate diferite. De exemplu, cu ajutorul ex-
presiei ax se poate afla: costul a 3 franzele cu preţul de 2,5 lei; costul a 5 franzele cu preţul de 3 lei; costul a
7 litri de lapte cu preţul de 5,5 lei; cantitatea de ciment din 35 de saci conţinînd fiecare 50 kg ciment etc.
l Valoarea unei expresii algebrice. Înlocuind într-o expresie algebrică variabilele cu litere, se obţine valoa-
rea numerică a expresiei.
· Termeni asemenea. Reducerea termenilor asemenea

– – – –
1) Fie expresia 5√11 – 3√13 – 17√11 + 11√13 . Construiţi o expresie algebrică înlocuind radicalii asemenea
cu aceeaşi variabilă.
– –
Rezolvare. Se fac înlocuirile (sau substituţiile) a = √11 şi b = √13 şi se obţine 5a – 3b – 17a + 11b.
Exerciţii rezolvate
Răspuns. 5a – 3b – 17a + 11b.

2) Aduceţi la forma cea mai simplă:
a) 8a – 9b – 32a + 17b; b) 13ab – 2,7bc – 14,5ab + 21,3bc; c) 25a2b – 85ab2 – 37a2b + 19ab2.
Rezolvare. Se procedează ca la reducerea radicalilor asemenea.
a) 8a – 9b – 32a + 17b = 8a – 32a + 17b – 9b = –24a + 8b.
b) 13ab – 2,7bc – 14,5ab + 21,3bc = 13ab – 14,5ab + 21,3bc – 2,7bc =
(13 – 14,5)ab + (21,3 – 2,7)bc = –1,5ab + 18,6bc.
c) 25a2b – 85ab2 – 37a2b + 19ab2 = 25a2b – 37a2b + 19ab2 – 85ab2 = (25 – 37)a2b + (19 – 85)ab2 =
–12a2b – 66ab2.
Răspuns. a) –24a + 8b; b) –1,5ab + 18,6bc; c) –12a2b – 66ab2.
Expresiile algebrice 3a şi 5a sînt formate din variabila a înmulţită cu 3 sau 5. Partea lor literală este a, iar
numerele 3 sau 5 sînt coeficienţii expresiilor.
Expresiile algebrice 9ab şi –1,2ab au partea literală ab, produsul variabilelor a şi b, iar coeficienţii lor sînt
Învăţăm
9 şi respectiv –1,2.
Partea literală a unei expresii raţionale este formată din produse de variabile la puteri cu exponenţi numere
naturale. Termenii unei expresii algebrice care au aceeaşi parte literală se numesc termeni asemenea.
Reducerea termenilor asemenea constă în înlocuirea lor cu unul singur, asemenea cu fiecare, avînd coefi-
cientul egal cu suma coeficienţilor termenilor asemenea.
20 Cap. 3. Calcul algebric

1. Fie expresiile: ax; m + n; m – n; b2; 4c. Alegeţi d) 5y4 + 25y4 – 66y4 + 82y4 – 74y4 + 77 – 26.
expresia care permite calcularea: 9. Reduceţi termenii asemenea:
a) perimetrului unui pătrat; a) 15a3 + 45a2 – 28a3 + 68a2 – 76;
b) cu cît s-a micşorat masa unui sac cu zahăr după b) 9,5x9 – 3,8b7 – 7,4x9 + 11,6b7 – 91;
ce s-au vîndut 5 kg; c) 73a3x + 22ax3 – 43a3x + 95ax3 – 7,34;
c) aria unui dreptunghi; d) 7,4b3x4 – 5,8b4x3 – 9,3b3x4 – 13,2b4x3 + 15,4.
d) sumei a două numere. 10. Reduceţi termenii asemenea:
2. Calculaţi suma numerelor a şi b, dacă: a) 46a – 54c + 85b – 42a + 77b – 29c;
a) a = 12,4 şi b = –4,7; b) 7mx3 – 28mx2 + 26mx – 84mx2 + 51mx3 – 6mx;
b) a = –9,5 şi b = 78,1; c) 25b3 + 81n3 – 76b3 + 37t3 – 29n3 – 104t3;
c) a = –67,5 şi b = –106,4; d) 2,4y4 – 9,5z3 – 3,2c3 + 9,5y4 + 5,3z3 – 13,1c3.
d) a = 105,6 şi b = –307,3. 11. Reduceţi termenii asemenea:
3. Calculaţi aria unui pătrat cu laturile de lungime: a) 108a – 105b + 94a – 52b + 64a – 17b;
a) 37 cm; b) 45 cm; c) 48 cm; d) 59 cm. b) –74b2 – 67b – 48b – 92b2 + 24b – 38b2;
4. Scrieţi expresia algebrică ce se obţine înlocuind c) –54m3 + 17n2 – 69m3 + 72n2 – 92m3 – 84n2;
radicalii –cu litere–în: – – d) 2,4a4 – 9,5b3 – 3,2a4 + 9,5b3 + 5,3a4 – 13,1b3.
a) 2√14– – 9√15 +–2,5√14 ––9,1√15 ;– 12. Reduceţi termenii asemenea:
b) –11√– 23 + 24√26 + 2,8√23 – 16√26 ;
– – – a) (25a – 37b + 82c) + (91a – 54b + 86c);
c) 8,7√17
– + 53√ – – 75√ – – 0,6√ – ;
31 17 31 b) (33m – 93n – 56d) + (29m – 31n – 46d);
d) 7,4√15 – 5,2√19 + 29√15 – 38√19 . c) (–89x – 93y + 73z) + (28x + 64y – 28z);
5. Identificaţi coeficientul şi partea literală a expre- d) (99c – 303d – 204) + (–64c – 107d – 194).
siei: 13. Reduceţi termenii asemenea:
a) 2,5a; b) –5,8ax3; c) –3,7m3x7; d) –5,24xy5z9. a) (91a – 85b + 28c) – (26a – 68b + 107c);
6. Fie expresiile: 89,3; 0,5a3b; –y6z; –2,93; ab3c8. b) (56m – 27n – 83d) – (84m – 82n – 240d);
Identificaţi expresia sau expresiile: c) (–28x – 36y + 103z) – (51x + 77y – 307z);
a) fără parte literală; d) (37c – 55d – 48) – (–78c – 61d – 267).
b) al cărui coeficient este egal cu 1; 14. Reduceţi termenii asemenea:
c) al cărui coeficient este egal cu –1; a) (55a – 24b) + (36a + 85b) + (–29a – 43b);
d) cu parte literală. b) (–36x + 73y) + (42x – 92y) + (53x – 31y);
7. Fie expresiile: –2a2b; 5ab; 2,3ab2; –5,1ab; 3,7ab2; c) (–36m + 73n) + (42m – 92n) + (53m – 31n);
–12,4a2b; 4,8ab. Enumeraţi expresiile algebrice cu d) (2,5x3 – 9,6) + (–7,2x3 + 8,4) + (6,2x3 – 2,6).
aceeaşi parte literală. 15. Reduceţi termenii asemenea:
8. Reduceţi termenii asemenea: a) (1,4a – 5,2b) – (6,3a + 3,5b) + (–9,2a – 6,9b);
a) 5a + 15a – 45a + 37a – 59a + 27 – 49; b) (–2,6x + 3,8y) + (7,6x – 6,3y) – (3,5x – 4,2y);
b) 2,1x + 3,7x – 8,2x + 22x – 8,2c + 9,5 – 7,3; c) (–5,9m + 4,4n) – (8,4m – 2,9n) + (26m – 6,3n);
c) 16ax + 9ax – 55ax + 83ax – 94ax + 8,4 – 6,2; d) (9,3x3 – 2,3) + (–2,6x3 + 6,4) – (2,7x3 – 5,2).
16. O familie cumpără într-o lună: un număr de fran- chete de unt cu acelaşi preţ. Scrieţi expresia algebrică
zele cu acelaşi preţ; o cantitate de cartofi de un anumit ce permite aflarea sumei de bani necesare.
preţ; o anumită cantitate de carne cu acelaşi preţ; un 17. Scrieţi cît mai simplu expresia
număr de litri de lapte cu acelaşi preţ; un număr de pa- (1 + 2 + ... + 100)xx3x5x7...x33.
18. Scrieţi cît mai simplu 19. Aflaţi: d numărul tuturor divizorilor naturali ai
(5 + 10 + 15 + ... + 1 000)xm, numărului 2 586; m cel mai mare număr natural cu
unde m este suma tuturor cifrelor numerelor naturale suma cifrelor 15; n cel mai mare număr natural cu
1, 2, 3, 4, ..., 1 000. suma cifrelor 20. Scrieţi expresia dxmyn.
Cap. 3. Calcul algebric 21

¸ Înmulţirea expresiilor algebrice Glosar
5a
1) Dreptunghiul ABCD are lungimea 5a şi lăţimea 2b. Calculaţi aria dreptunghiului. A D
Rezolvare. Aria dreptunghiului ABCD este 5a · 2b = 10ab. 2b 2b
Răspuns. 10ab.
A 3a F 2c D 2) Dreptunghiul ABCD se descompune în dreptun- B C
5a
ghiurile ABEF şi FECD. Cu ajutorul ariilor celor
3b 3b 3b
trei dreptunghiuri scrieţi altfel 3b(3a + 2c).
B Rezolvare. Aria dreptunghiului ABCD este suma ariilor dreptunghiuri-
3a E 2c C
lor ABEF şi FECD, de unde 3b(3a + 2c) = 3b · 3a + 3b · 2c = 9ab + 6bc.
Răspuns. 9ab + 6bc.

3) Executaţi: a) 5ab(7a + 5b + 3c); b) 8ac(9a – 2b + 6d).
Rezolvare. a) 5ab(7a + 5b + 3c) = 5ab · 7a + 5ab · 5b + 5ab · 3c = 35a2b + 25ab2 + 15abc.
b) 8ac(9a – 2b + 6d) = 8ac · 9a – 8ac · 2b + 8ac · 6d = 72a2c – 16abc + 48acd.
Răspuns. a) 35a2b + 25ab2 + 15abc; b) 72a2c – 16abc + 48acd.
– – – – – –
4) Executaţi: a) 2√5 (√2 + 3√5 ); b) 4√3 (√7 – 2√6 ).
– – – – – – – –
Rezolvare. a) 2√5 (√2 + 3√5 ) = 2√5 · √2 + 2√5 · 3√5 = 2√10 + 30.
– – – – – – – – – – –
b) 4√3 (√7 – 2√6 ) = 4√3 · √7 – 4√3 · 2√6 = 4√21 – 8√18 = 4√21 – 24√3 .
– – –
Răspuns. a) 2√10 + 30; b) 4√21 – 24√3 .
– – – – – – – –
5) Executaţi: a) 3√2 (2√5 + 5√7 + 8√6 ); b) 6√7 (5√14 – 2√21 + 3√35 ).
– – – – – – – – – – – – –
Rezolvare. a) 3√2 (2√5 + 5√7 + 8√6 ) = 3√2 · 2√5 + 3√2 · 5√7 + 3√2 · 8√6 = 6√10 + 15√14 + 48√3 .
– – – – – – – – – – – – –
b) 6√7 (5√14 – –2√21 + 3√35 ) = 6√7 · 5√14 – 6√7 · 2√21 + 6√7 · 3√35 = 210√2 – 84√3 + 126√5 .
– – – – –
Răspuns. a) 6√ + 15√14 + 48√3 ; b) 210√2 – 84√3 + 126√5 .
10
Înmulţirea expresiilor algebrice se execută aplicînd:

1) asociativitatea înmulţirii; 2) comutativitatea înmulţirii; 3) definiţia puterii cu exponent număr natural;
4) distributivitatea înmulţirii faţă de adunare şi scădere:
Învăţăm
a(b + c) = ab + ac, a(b – c) = ab – ac, a(b + c + d) = ab + ac + ad;
5) (–1)n = { –1, dacă n este număr impar
1, dacă n este număr par.

– –
1) Executaţi: a) 4abc : (–5ac); b) –15a3b5c8 : (30a3b2); c) –18√38 : (–72√2 ).
– – –
Rezolvare. a) 4abc : (–5ac) = –0,8b. b) –15a3b5c8 : (30a3b2) = –0,5b3c8. c) –18√35 : (–72√2 ) = 0,4√19 .
–
Răspuns. a) –0,8b; b) –0,5b3c8; c) 0,4√19 .

– – –
2) Executaţi: a) (12a7b8c6 – 8a4b6c9) : (–8a4b6c6); b) (24√35 – 16√21 ) : (–8√7 ).
Rezolvare. (12a7b8c6 – 8a4b6c9) : (–8a4b6c6) = 12a7b8c6 : (–8a4b6c6) – 8a4b6c9 : (–8a4b6c6) = –1,5a3b2 + c3.
– – – – – – – – –
b) (24√35 – 16√21 ) : (–8√7 ) = 24√35 : (–8√7 ) – 16√21 : (–8√7 ) = –3√5 + 2√3 .
– –
Răspuns. a) –1,5a3b2; b) –3√5 + 2√3 .
– – – –
3) Executaţi: a) (24a7b9c6 – 15a5b10c8 – 18a4b11c10) : (–3a4b9c6); b) (18√15 – 12√10 – 10√65 ) : (–2√5 ).
Rezolvare. a) (24a7b9c6 – 15a5b10c8 – 18a4b11c10) : (–3a4b9c6) = 24a7b9c6 : (–3a4b9c6) – 15a5b10c8 : (–3a4b9c6)
– 18a4b11c10 : (–3a4b9c6) = –8a3 + 5abc2 + 6b2c4.
– – – – – – – – – – –
b) (18√15 – 12√10 – 10√65 ) : (–2√5 ) = 18√15 : (–2√5 ) – 12√10 : (–2√5 ) – 10√65 ) : (–2√5 ) = –9√3 +
– –
6√2 + 5√13 .
– – –
Învăţăm
Răspuns. a) –8a3 + 5abc2 + 6b2c4; b) –9√3 + 6√2 + 5√13 .
Înmulţirea expresiilor algebrice se execută aplicînd: 1) împărţirea puterilor; 2) (ab + ac) : a = b + c.

1. Scrieţi aria fiecărui dreptunghi ilustrat: c) 6x(9y + 18z + 11t); d) 15y(2m + 3n + 9p);
A 6a D E 8x H e) 5n(9x + 23y + 14z); f) 8q(12b + 5c + 11d).
a) 3b 3b b) 2y 2y 7. Efectuaţi:
a) 9m(4a – 3b + 5c); b) 16x(5m – 9n – 15m);
B 6a C F 8x G c) 8x(19y + 7z – 12t); d) 14y(8m – 7n + 25p);
I 9m L M 7d Q e) 7n(27x – 9y + 31z); f) 17y(11m – 9n – 8p).
c) 5c 5c d) 4e 4e 8. Efectuaţi:
a) 7mn(5m2 + 9n2); b) 13ab(3a3 + 4b5);
J 9m K N 7d P
c) 12x y (7x + 3y ); d) 45s3t4(3s5 – 7t7);
2 5 3 8
2. Dreptunghiul ABCD se descompune în dreptun- e) 8c2d5(14c4 – 9d8); f) 29p5q8(6p8 – 5q6).
ghiurile ABEF şi FECD. Scrieţi aria dreptunghiului
9. Completaţi propoziţia (ab + ac) : a = ..................
ABCD în două variante.
A 3a F 4c D 10. Efectuaţi:
a) 2b 2b 2b
a) 25a5b8c15 : (–5a3c7); b) 32m6n4p9 : (–8m5p5);
c) 72x5y9z7 : (–8x5z4); d) 56r8s5t12 : (–7r7s3).
B 3a E 4c C
11. Efectuaţi:
A 5d F 6n D a) (12a9b6 – 18a6b5) : (–6a5b5);
b) 3m 3m 3m b) (35m8n9 – 15m5n7) : (–5m4n7);
B c) (76x12y15 – 36x9y13) : (–4x9y11);
5d E 6n C
d) (81c21d19 – 24c16d17) : (–3c18d14);
A 2p F 5r D e) (75p35q26 – 25p28q29) : (–5p26q26).
c) 4q 4q 4q 12. Efectuaţi:
– – – – – –
B C a) 3√3 (√5 + 2√3 ); b) 8√7 (√3 – 5√7 );
2p E 5r – – – – – –
c) 5√2 (√7 + 6√5 ); d) 11√5 (√7 – 9√6 ).
A 7s F 9x D 13. Efectuaţi:
– – –
d) 5t a) (35√42 – 45√21 – ) : (–5√7 – );
5t 5t
–
B 7s 9x C b) (51√17 – 34√ ) : (–17√17 );
51
E – – –
3. Completaţi propoziţiile: c) (28√62 – 56√93 ) : (–4√31 );
– – –
a) a(b + c) = ..................; b) a(b – c) = ................; d) (84√19 – 21√57 ) : (–7√19 ).
c) a(b + c + d) = ...................... 14. Efectuaţi:
{
–1, dacă ............................... a) (–a9b6)5; b) (–x8y11)9; c) (–p9q16)6;
d) (–1)m = d) (–r s ) ;
15 13 7
e) (–u v ) ;
21 18 5
f) (–m24n31)7.
1, dacă ............................... 15. Efectuaţi:
4. Efectuaţi: a) (–a12b26)3 : (a24b59); b) (–x14y26)5 : (x65y123);
a) 2m(4x + 3y); b) 12x(9y + 4z); c) 5n(7a + 8b); c) (–p19q29)8 : (–p96q200); d) (–r34s19)9 : (r300s173);
d) 9b(3m + 7n); e) 15p(3d + 5e); f) 9q(2r + 11s). e) (–u28v41)7 : (u160v281); f) (–m56n42)4 : (–m210n98).
5. Efectuaţi: 16. Efectuaţi:
a) 8m(9x – 7y); b) 14x(5y – 8z); c) 7n(4a – 12b); a) 5a9b5 – 28a45b29 : (4a36b24);
d) 3b(8m – 5n); e) 25p(6d – 9e); f) 8q(21r – 7s). b) –12 x5y13 + (–64x74y95) : (–8x69y82);
6. Efectuaţi: c) –85p58q76 + (–225p89q105) : (–3p31q29);
a) 7m(2a + 9b + 5c); b) 9x(3m + 5n + 7m); d) –69r54s81 + (–324r75s138) : (4r21s57).
17. Efectuaţi: –36 x21y73 + 17(–x7y9)12 : (–x9y5)7. 19. Aduceţi la forma cea mai simplă:
18. Efectuaţi: – – – – – 26 –
5(3√147 – 2√375) – (5√3 + 2√15 – 3√13 ) : (√75 +
–26ax4 + 21bx2 + 5(3ax4 – 4bx2 + c)13 : [(3ax4 – 4bx2 – –5 2
+ c) 2]6. √60 – √117 ) .

Glosar
¹ Formule de calcul prescurtat
1) Dreptunghiul ABCD se descompune în dreptunghiurile AEMH, EBFM, A a H b
D
FCGM, DHMG. Dimensiunile dreptunghiurilor sînt indicate în desen. Cu
ajutorul ariilor celor cinci dreptunghiuri dezvoltaţi produsul (a + b)(c + d). c c c
Rezolvare. Aria dreptunghiului ABCD este egală cu suma ariilor drept-
a M b
unghiurilor AEMH, EBFM, FCGM, DHMG: E G

(a + b)(c + d) = ac + ad + bd + bc = ac + ad + bc + bd. d d d
Răspuns. (a + b)(c + d) = ac + ad + bc + bd.
B a F b C
2) Dezvoltaţi: a) (2a + 5b)(4c + 3d); b) (3a – 7b)(5c + 6d);
– – – – – – – –
c) (2√2 + 3√5 )(3√6 + 4√5 ); d) (5√3 – 4√5 )(7√2 + 5√7 ).
Rezolvare. a) (2a + 5b)(4c + 3d) = 2a(4c + 3d) + 5b(4c + 3d) = 8ac + 6ad + 20bc + 15bd.
b) (3a – 7b)(5c + 6d) = 3a(5c + 6d) – 7b(5c + 6d) = 15ac + 18ad – 35bc – 42bd.
– – – – – – – – – – – – –
c) (2√2 + 3√5 )(3√6 + 4√5 ) = 2√2 (3√6 + 4√5 ) + 3√5 (3√6 + 4√5 ) = 12√3 + 8√10 + 9√30 + 60.
– – – – – – – – – – – – – –
d) (5√3 – 4√5 )(7√2 + 5√7 ) = 5√3 (7√2 + 5√7 ) – 4√5 (7√2 + 5√7 ) = 35√6 + 25√21 – 28√10 – 20√35 .
– – –
Răspuns. a) 8ac + 6ad + 20bc + 15bd; b) 15ac + 18ad – 35bc – 42bd; c) 12√3 + 8√10 + 9√30 + 60;
– – – –
d) 35√6 + 25√21 – 28√10 – 20√35 .
Învăţăm
1. (a + b)(c + d) = ac + ad + bc + bd.
1) Dezvoltaţi (a + b)2 cu ajutorul situaţiei ilustrate în desen: pătratul ABCD are A a H b D

laturile de lungime a + b; pătratul AEMH are laturile de lungime a; pătratul
FCGM are laturile de lungimi b; dreptunghiurile EBFM şi MGDH au dimensi-

unile a şi b. a a a
Rezolvare. Aria pătratului ABCD = aria pătratului AEMH + aria dreptun-
ghiului EBFM + aria dreptunghiului MGDH + aria pătratului FCGM. Înlo- a M b
E G
cuind se obţine (a + b)2 = a2 + ab + ab + b2 = a2 + 2ab + b2.
b b b
Răspuns. (a + b) = a + 2ab + b .
2 2 2
2) Dezvoltaţi (a – b)2 aplicînd formula descoperită mai sus sau prin înmulţire. B a F b
C
Rezolvare. (a – b)2 = a2 – 2ab + b2 sau
(a – b)2 = (a – b)(a – b) = a(a – b) – b(a – b) = a2 – ab – ba + b2 = a2 – 2ab + b2.
Răspuns. (a – b)2 = a2 – 2ab + b2.
2. (a + b)2 = a2 + 2ab + b2; (a – b)2 = a2 – 2ab + b2. Pătratul sumei sau diferenţei.
Dezvoltaţi (a + b)(a – b) cu ajutorul situaţiei ilustrate în desen: dreptunghiul A a J D Exerciţiu rezolvat

b
ABCD are dimensiunile a + b şi a – b; pătratul AEGJ are laturile de lungime a;
pătratul FGHI are laturile de lungime b; dreptunghiurile BEFI şi CDJH au di-
a–b
a–b
a–b
mensiunile b şi a – b.
Rezolvare. Deoarece ariile dreptunghiurilor BEFI şi CDJH sînt egale,
aria dreptunghiului ABCD = aria pătratului AEGJ – aria pătratului FGHI. a H b C
B
Înlocuind se obţine (a + b)(a – b) = a2 – b2. b I b
Răspuns. (a + b)(a – b) = a2 – b2. E a–b F b G
Învăţăm
3. (a + b)(a – b) = a2 – b2. Produsul sumei cu diferenţa este egal cu diferenţa pătratelor.

– – – –
1. Examinaţi desenul şi scrieţi aria dreptunghiului d) (9√6 + 8√5 )(4√6 + 3√7 );
– – – –
ABCD în două variante. e) (8√5 + 5√3 )(7√3 + 9√2 ).
A 2a H 5b D A 3x H 8y D 9. Dezvoltaţi:
– –
3c 3c 3c 2z 2z 2z – –
5b 8y a) (2√11
– + 5√5–)(3√ – – 2√5–);
11
4d 4d 4d 5t 5t 5t b) (4√–
13 + 7√2 )(5√13 – 6√2 );
–
– –
E 2a M 5b G E 3x M 8y G c) (6√ –+ 5√7 )(9√15 –
15 – 4√7 );
– –
a) b) √17 + 3√–5 )(12–
d) (10– √17 – 5–√5 );
A 5m H 6n D A 5e H 6q D e) (9√19 + 8√6 )(11√19 – 7√6 ).
4s 4s 4s 3r 3r 3r 10. Dezvoltaţi:
– –
6n 6q – –
a) (9√11 – 11√5 )(8√11 – 3√5 );
7u 7u 7u 8v 8v 8v – – – –
E G E G b) (11√13 – 5√2 )(10√13 – 9√2 );
5m M 6n 5e M 6q – – – –
c) (13√15 – 2√7 )(4√15 – 3√7 );
2. Completaţi propoziţia: (a + b)(c + d) = .................. – – – –
d) (8√17–– 5√5–)(7√ –– 9√5 );
17
3. Completaţi: –
e) (12√19 – 5√6 )(10√19 – 9√6 ).
a) (9a + 4b)(2a + 3b) = 9a(2a + 3b) + 4b(..........) = 11. Cu ajutorul desenului dezvoltaţi:
................................................. = ...a2 + ...ab + b2; a) (3a + 2b)2; b) (4a + 3b)2;
b) (3p + 5q)(4p + 7q) = 3p(4p + 7q) + 5q(..........) = 3a H 2b D 4a H 3b D
................................................. = ...p2 + ...pq + q2; A A
c) (8x + 5y)(4x + 3y) = 8x(4x + 3y) + 5y(..........) =
................................................... = ...x2 + ...xy + y2; 3a 3a 3a 4a 4a 4a
d) (9m + 7n)(8m + 11n) = 9m(8m + 11n) + 7n(........)
= ................................................................... = 3a M 2b G 4a M 3b G
E E
...m + ...mn + n .
2 2 2b 2b 2b 3b 3b 3b
4. Dezvoltaţi: B 3a F 2b C B 4a F 3b C
a) (2a + 5b)(3a + 4b); b) (8p + 3q)(9p + 2q); c) (5a + 3b) ; 2
d) (7a + 2b) . 2
c) (7x + 6y)(4x + 5y); d) (6m + 13n)(2m + 7n). 5a H 3b D 7a H 2b D

A A
5. Dezvoltaţi:
a) (3a – 9b)(4a + 5b) = 3a(4a + 5b) – 9b(..........) =
5a 5a 5a 7a 7a 7a
................................................. = ...a2 – ...ab – b2;
b) (6p – 7q)(5p + 8q) = 6p(5p + 8q) – 7q(..........) =
5a M 3b G 7a M 2b G
................................................. = ...p2 + ...pq – q2; E E
c) (9x + 2y)(3x – 7y) = 9x(3x – 7y) + 2y(..........) = 3b 3b 3b 2b 2b 2b
................................................. = ...x + ...xy – y ;
2 2 B 5a F 3b C B 7a F 2b C
d) (8m + 9n)(7m – 6n) = 8m(7m – 6n) + 9n(.........) = 12. Completaţi:
............................................... = ...m2 + ...mn – n2. a) (x + y)2 = (x + y)(x + y) = x(........) + y(.........) =
6. Dezvoltaţi: .......................... = .......................;
a) (7a – 6b)(2a + 3b); b) (8p – 3q)(2p + 7q); b) (2x + y)2 = (2x + y)(2x + y) = 2x(........) + y(.........)
c) (5x + 2y)(9x – 7y); d) (3m + 8n)(9m – 4n). = .......................... = .........................;
7. Dezvoltaţi: c) (3x + 5y)2 = (3x + 5y)(3x + 5y) = 3x(.............) +
a) (2a – 9b)(3a – 5b); b) (5p – 6q)(4p – 9q); 5y(.............) = .......................... = .........................;
c) (3x – 5y)(4x – 7y); d) (9m – 5n)(3m – 8n). d) (4x + 7y)2 = (4x + 7y)(4x + 7y) = 4x(.............) +
8. Dezvoltaţi: 7y(.........) = .......................... = .........................
– – – –
a) (3√2 + 4√5 )(2√6 + 5√5 ); 13. Completaţi formulele:
– – – –
b) (2√3 + 5√5 )(4√5 + 7√7 ); a) (a + b)2 = ...........................................;
– – – –
c) (5√7 + 2√2 )(8√2 + 3√5 ); b) (a – b)2 = .............................................

14. Aplicînd formula pătratului sumei, completaţi: .......................... = .......................;
a) (3x + y)2 = (...)2 + 2(...)(...) + (...)2 = .................; c) (4a + 7x)(4a – 7x) = 4a(........) + 7x(.........) =
b) (5x + 2y)2 = (...)2 + 2(...)(...) + (...)2 = ...............; .......................... = .......................;
c) (6x + 7y)2 = (...)2 + 2(...)(...) + (...)2 = ...............; d) (5a + 7x)(5a – 7x) = 5a(........) + 7x(.........) =
d) (8x + 3y)2 = (...)2 + 2(...)(...) + (...)2 = ...............; .......................... = .......................;
e) (5x + 7y)2 = (...)2 + 2(...)(...) + (...)2 = ............... e) (8a + 3x)(8a – 3x) = 8a(........) + 3x(.........) =
15. Aplicînd formula pătratului sumei, dezvoltaţi: .......................... = .......................
a) (2m + 7n)2; b) (9m + 5n)2; c) (7m + 3n)2; 27. Aria dreptunghiului ABCD = aria pătratului AEGJ
d) (9m + 8n)2; e) (6m + 5n)2; f) (8m + 3n)2. – aria pătratului FGHI. Dezvoltaţi:
16. Aplicînd formula pătratului sumei, dezvoltaţi: a) (3a + b)(3a – b); b) (4a + b)(4a – b);
– – – 3a J 4a J
a) (√3 + 2)2; b) (√7 + 5)2; c) (√5 + 6)2; A D A D
– – – b b
d) (√11 + 8)2; e) (√13 + 2)2; f) (√15 + 7)2.
3a – b
4a – b
3a – b
3a – b
4a – b
4a – b
17. Aplicînd formula pătratului sumei, dezvoltaţi:
– – – – – –
a) (√3 + √7 )2; b) (√2 + √3 )2; c) (√5 + √2 )2;
– –2 – –2 – – 3a 4a
d) (√11 + √2 ) ; e) (√13 + √5 ) ; f) (√17 + √2 )2. B Hb C B Hb C
18. Aplicînd formula pătratului sumei, dezvoltaţi: b I b b b I b b
– – – – E 3a – b F G E 4a – b F G
a) (3√2 + 2√5 )2; b) (2√6 + 3√7 )2;
– –2 – – c) (5a + b)(5a – b); d) (6a + b)(6a – b).
c) (2√7 + 5√2 ) ; d) (3√6 + 4√5 )2;
– – – – 5a J 6a J
e) (2√10 + 3√3 )2; f) (3√17 + 2√2 )2. A D A
b b D
19. Aplicînd formula pătratului sumei, calculaţi:
5a – b
6a – b
5a – b
5a – b
6a – b
6a – b
a) 1012; b) 1 0022; c) 2 0032;
d) 3 0042; e) 5 0062; f) 6 0022.
5a Hb C Hb C 6a
20. Aplicînd formula pătratului diferenţei, completaţi: B B
a) (3x – 2y)2 = (...)2 – 2(...)(...) + (...)2 = ................; b I b b I b b
b
E 5a – b F G E 6a – b F G
b) (9x – 2y)2 = (...)2 – 2(...)(...) + (...)2 = ...............;
c) (7x – 6y)2 = (...)2 – 2(...)(...) + (...)2 = ...............; 28. Completaţi formula: (a + b)(a – b) = ............
d) (8x – 5y)2 = (...)2 – 2(...)(...) + (...)2 = ...............; 29. Aplicînd formula produsului sumei cu diferenţa,
e) (8x – 7y)2 = (...)2 – 2(...)(...) + (...)2 = ............... completaţi:
21. Aplicînd formula pătratului diferenţei, dezvoltaţi: a) (5x + 2)(5x – 2) = (...)2 – (...)2;
a) (9m – 7n)2; b) (6m – 5n)2; c) (7m – 6n)2; b) (6x + 5)(6x – 5) = (...)2 – (...)2;
d) (9m – 4n)2; e) (8m – 3n)2; f) (8m – 9n)2. c) (7x + 3)(7x – 3) = (...)2 – (...)2;
22. Aplicînd formula pătratului diferenţei, dezvoltaţi: d) (8x + 3)(8x – 3) = (...)2 – (...)2.
– – – 30. Aplicînd formula produsului sumei cu diferenţa,
a) (√3 – 5)2; b) (√7 – 3)2; c) (√5 – 4)2;
– – – efectuaţi:
d) (√11 – 2)2; e) (√13 – 5)2; f) (√15 – 2)2.
23. Aplicînd formula pătratului diferenţei, dezvoltaţi: a) (5x + 6y)(5x – 6y); b) (9x + 7y)(9x – 7y);
– – – – – – c) (7x + 4y)(7x – 4y); d) (8x + 5y)(8x – 5y).
a) (√5 – √7 )2; b) (√6 – √3 )2; c) (√7 – √6 )2;
– –2 – –2 – – 31. Aplicînd formula produsului sumei cu diferenţa,
d) (√11 – √6 ) ; e) (√14 – √3 ) ; f) (√17 – √7 )2.
24. Aplicînd formula pătratului diferenţei, dezvoltaţi: efectuaţi:
– – – – – – – –
a) (2√3 – 3√5 )2; b) (5√6 – 2√7 )2; a) (2√3 + 1)(2√3 – 1); b) (3√5 + 2)(3√5 – 2);
– –2 – – – – – –
c) (2√7 – 5√3 ) ; d) (7√6 – 2√5 )2; c) (4√6 + 5)(4√6 – 5); d) (7√5 + 8)(7√5 – 8).
– –2 – – 32. Aplicînd formula produsului sumei cu diferenţa,
e) (3√10 – 2√3 ) ; f) (3√15 – 2√2 )2.
25. Aplicînd formula pătratului diferenţei, calculaţi: efectuaţi:
– – – –
a) (2√6 + 3√3 )(2√6 – 3√3 );
a) 9992; b) 9 9982; c) 9 9972; d) 9 9962. – – – –
b) (4√7 + 2√5 )(4√7 – 2√5 );
26. Completaţi: – – – –
c) (6√6 + 5√2 )(6√6 – 5√2 );
a) (a + x)(a – x) = a(........) + x(.........) = – – – –
d) (2√15 + 5√3 )(2√15 – 5√3 );
.......................... = .......................; – – – –
e) (3√11 + 7√2 )(3√11 – 7√2 ).
b) (2a + 3x)(2a – 3x) = 2a(........) + 3x(.........) =

– – – –
33. Aplicînd formula pătratului sumei, dezvoltaţi: d) (√r + 7√s )((√r – 7√s );
– – – – – – – – – –
a) (√x + √y )2; b) (√a + √b )2; c) (√p + √q )2; e) (6√u + √v )(6√u – √v ).
– – – – – –
d) (√r + √s )2; e) (√u + √v )2; f) (√z + √t )2. 39. Aduceţi la forma cea mai simplă:
34. Aplicînd formula pătratului sumei, dezvoltaţi: – – – –
a) (5√x + 2√y )(5√x – 2√y );
– – – –2 – – – – – –
a) (√x – √y ) ; b) (√a – √b ) ; c) (√p – √q ) ;
2 2
b) (7√a + 3√b )(6√a – 3√b );
– – – – – – – – – –
d) (√r – √s )2; e) (√u – √v )2; f) (√z – √t )2. c) (5√p + 6√q )(5√p – 6√q );
– – – –
35. Aplicînd formula pătratului sumei, dezvoltaţi: d) (8√r + 9√s )(8√r – 8√s );
– – – – – – – – – –
a) (√x + 3√y )2; b) (5√a + √b )2; c) (√p + 7√q )2; e) (10√u + 11√v )(10√u – 11√v );
– – – – – – – – – –
d) (√r + 4√s )2; e) (6√u + √v )2; f) (√z + 8√t )2. f) (5√z + 12√t )(5√z – 12√t ).
36. Aplicînd formula pătratului sumei, dezvoltaţi: 40. Aduceţi la forma cea mai simplă:
– – – –2
a) (2√x – 3√y ) ;
2
b) (5√a – 2√b ) ; a) (2a + 3b)2 + (2a + 3b)(2a – 3b);
– – – –
c) (3√p – 7√q )2; d) (3√r – 4√s )2; b) (5x + 2y)2 + (5x + 2y)(5x – 2y);
– – – –2
e) (6√u – 5√v ) ;
2
f) (7√z – 3√t ) . c) (6m + 5n)2 + (6m + 5n)(6m – 5n);
37. Aduceţi la forma cea mai simplă: d) (7p + 2q)2 + (7p + 2q)(7p – 2q);
– – – – e) (8r + 3s)2 + (8r + 3s)(8r – 3s);
a) (√x + √y )(√x – √y );
– – – – f) (11c + 9d)2 + (11c + 9d)(11c – 9d).
b) (√a + √b )(√a – √b );
– – – – 41. Aduceţi la forma cea mai simplă:
c) (√p + √q )((√p – √q );
– – – –
d) (√r + √s )((√r – √s ); a) (5a + 4b)2 – (5a + 4b)(5a – 4b);
– – – –
e) (√u + √v )(√u – √v ). b) (8x + 5y)2 – (8x + 5y)(8x – 5y);
38. Aduceţi la forma cea mai simplă: c) (6m + 7n)2 – (6m + 7n)(6m – 7n);
– – – – d) (9p + 5q)2 – (9p + 5q)(9p – 5q);
a) (2√x + √y )(2√x – √y );
– – – – e) (10r + 3s)2 – (10r + 3s)(10r – 3s);
b) (√a + 3√b )(√a – 3√b );
– – – – f) (12c + 7d)2 + (12c + 7d)(11c – 7d).
c) (5√p + √q )((5√p – √q );
42. Aduceţi la forma cea mai simplă: 47. Dezvoltaţi (a + b + c)2 cu ajutorul ariilor pătratelor
(16a + 81b )(4a + 9b )(2a + 3b)(2a – 3b).
4 4 2 2
şi dreptunghiurilor în care se descompune pătratul
43. Aduceţi la forma cea mai simplă: ABCD în desen:
(25a + 64b ) – (25a + 64b )(5a + 8b)(5a – 8b).
2 2 2 2 2 a L b K c D
A
– – – – a a a a
(x8 + y8)(x4 + y4)(x2 + y2)(x + y)(√x + √y )(√x – √y ).
45. Aduceţi la forma cea mai simplă:– – – E a b c J
[(16x + 81y )(4x–+ 9y )(2x + 3y)(√2x + √3y )(√2x
4 4 2 2 Q P
b b b b
– √3y )]2 – (16x4 – 81y4)2. a M N c
F b
I
46. Aduceţi la forma cea mai simplă: c c c c
– – – –
√10 + 2√21 · √10 – 2√21 . B a C
G b H c
48. Aduceţi la forma cea mai simplă: 51. Dezvoltaţi (a + b + c)2 prin înmulţire.
– – – – 52. Scrieţi pătratul numărului natural de ordinul doi,
(x + y)(√x – 7 + √y – 7 )(√x – 7 – √y – 7 ).
49. Aduceţi la forma cea mai simplă: cu cifra zecilor x şi cifra unităţilor y.
(x – y)(x2 + xy + y2). 53. Aflaţi cifra zecilor pătratului unui număr de două
Fără să calculaţi scrieţi rezultatul înmulţirii: cifre cu ultima cifră 7.
(x – y)(x3 + x2y + xy2 + y3). 54. Comparaţi numerele a2 + b2 şi 2ab.
–
50. Aduceţi la forma cea mai simplă: 55. Comparaţi numerele 5a2 + 3b2 şi 2√15 ab.
(x + y)(x2 – xy + y2). 56. Numerele x şi y nu sînt mai mici decît 0. Comparaţi
–
Fără să calculaţi scrieţi rezultatul înmulţirii: x + y cu 2√xy .
(x + y)(x3 – x2y + xy2 – y3). 57. Comparaţi numerele a2 + b2 + c2 şi ab + bc + ac.

º Descompunerea în factori
1) Aplicînd ab + ac = a(b + c) sau ab – ac = a(b – c), scrieţi ca produs de expresii algebrice:
– – – –
a) 7a2b + 14ab2; b) 8a3b3 – 6ab2; c) 9√15 + 24√6 ; d) 28√21 – 18√35 .
Rezolvare. a) 7a2b + 14ab2 = 7ab(a + 2b). b) 8a3b3 – 6ab2 = 2ab2(4a2b – 3).
– – – – – – – – – –
c) 9√15 + 24√6 = 3√3 (3√5 + 8√2 ). d) 28√21 – 18√35 = 2√7 (14√3 – 9√5 ).
– – – – – –
Răspuns. a) 7ab(a + b). b) 8a3b3 – 6ab2 = 2ab2(4a2b – 3). c) 3√3 (3√5 + 8√2 ). d) 2√7 (14√3 – 9√5 ).
– – –
2) Scrieţi ca produs de expresii algebrice: a) 3ab + 6ac + 12ac; b) 15√70 + 5√14 + 20√21 .
Rezolvare. a) 3ab + 6ac + 12ad = 3a(b + 2c + 4d).
– – – – – – –
b) 15√70 + 5√14 + 20√21 = 5√7 (3√10 + √2 + 4√3 ).
– – – –
Răspuns. a) 3a(b + 2c + 4d); b) 5√7 (3√10 + √2 + 4√3 ).
3) Scrieţi ca produs de expresii algebrice:
a) 5a(2x + 5y) + 7b(2x + 5y); b) 2m(3a + 2b + 7) + 5n(3a + 2b + 7) – (3a + 2b + 7).
Rezolvare. a) 5a(2x + 5y) + 7b(2x + 5y) = (2x + 5y)(5a + 7b).
b) 2m(3a + 2b + 7) + 5n(3a + 2b + 7) – (3a + 2b + 7) = (3a + 2b + 7)(2m + 5n – 1).
Răspuns. a) (2x + 5y)(5a + 7b); b) (3a + 2b + 7)(2m + 5n – 1).
l Descompunerea în factori a unei expresii algebrice constă în scrierea unei expresii algebrice ca produs
de expresii algebrice.
Învăţăm
l Metoda factorului comun. Relaţiile a(b + c) = ab + ac şi a(b – c) = ab – ac definesc distributivitatea

înmulţirii faţă de adunare şi scădere, iar relaţiile ab + ac = a(b + c) sau ab – ac = a(b – c) definesc metoda
factorului comun.
l Metoda grupării. ac + ad + bc + bd = c(a + b) + d(a + b) = (a + b)(c + d).
1) Descompuneţi în factori: a) 3x2(5x – 2y) + 2xy(5x – 2y); b) 2a(3x – 8a)2 – 4a2(3x – 8a).
Rezolvare. a) 3x2(5x – 2y) + 2xy(5x – 2y) = x(5x – 2y)(3x + 2y).
b) 2a(3x – 8a)2 – 4a2(3x – 8a) = 2a(3x – 8a)(3x – 8a – 2a) = 2a(3x – 8a)(3x – 10a).
Răspuns. a) x(5x – 2y)(3x + 2y); b) 2a(3x – 8a)(3x – 10a).
2) Descompuneţi în factori: a) ax + 2ay + bx + 2by; b) 3mx – 5my + 3nx – 5ny.
Rezolvare. a) ax + 2ay + bx + 2by = a(x + 2y) + b(x + 2y) = (x + 2y)(a + b).
b) 3mx – 5my + 3nx – 5ny = m(3x – 5y) + n(3x – 5y) = (3x – 5y)(m + n).
Răspuns. a) (x + 2y)(a + b); b) (3x – 5y)(m + n).

3) Descompuneţi în factori: a) 5a3 + 2a2 + a + 5a2 + 2a + 1; b) 3x2y – 4xy2 + 5xy + 3x – 4y + 5.
Rezolvare. a) 5a3 + 2a2 + a + 5a2 + 2a + 1 = a(5a2 + 2a + 1) + (5a2 + 2a + 1) = (5a2 + 2a + 1)(a + 1).
b) 3x2y – 4xy2 + 5xy + 3x – 4y + 5 = xy(3x – 4y + 5) + (3x – 4y + 5) = (3x – 4y + 5)(xy + 1).
Răspuns. a) (5a2 + 2a + 1)(a + 1); b) (3x – 4y + 5)(xy + 1).
4) Descompuneţi în factori: a) x2 + 2xy + 3xy + 6y2; b) x2 – 5xy + 2xy – 10y2.
Rezolvare. a) x2 + 2xy + 3xy + 6y2 = x(x + 2y) + 3y(x + 2y) = (x + 2y)(x + 3y).
b) x2 – 5xy + 2xy – 10y2 = x(x – 5y) + 2y(x – 5y) = (x – 5y)(x + 2y).
Răspuns. a) (x + 2y)(x + 3y); b) (x – 5y)(x + 2y).
5) Descompuneţi în factori: a) x2 + 7x + 12; b) x2 – 8x + 15; c) 6x2 + 5xy + y2.
Rezolvare. a) x2 + 7x + 12 = x2 + 3x + 4x + 12 = x(x + 3) + 4(x + 3) = (x + 3)(x + 4).
b) x2 – 8x + 15 = x2 – 3x – 5x + 15 = x(x – 3) – 5 (x – 3) = (x – 3)(x – 5).
c) 6x2 + 5xy + y2 = 6x2 + 3xy + 2xy + y2 = 3x(2x + y) + y(2x + y) = (2x + y)(3x + y).
Răspuns. a) (x + 3)(x + 4); b) (x – 3)(x – 5); c) (2x + y)(3x + y).

1. Completaţi: e) 140nx – 63ny + 217nz; f) 99my – 81ny – 72py.

a) 3ax + 9ay + 6az = 3a[3ax : (3a) + ..... + .....] = 9. Descompuneţi în factori raţionali:
3a(x + ......................); a) 35m3n + 63mn3; b) 39a4b + 52ab6;
b) 8b3x + 6b2y + 4b2z = 2b2[8b3x : (2b2) + ..... + .....] c) 84x y + 36y ;
5 5 8
d) 135s5t4 – 315s3t11);
= 2b2(4bx + ....................); e) 112c6d5 – 72c2d13; f) 72p13q8 – 60p5q14.
c) 10a3bx + 15a3b2y + 5a3b3z = 5a3b[10a3bx : (5a3b) 10. Descompuneţi în factori:
+ ..... + .....] = 5a3b(2x + .....................); – – – –
a) 3√10 + 18√3 ; b) 8√21 – 6√7 ;
d) 4ac3x + 6ac5y + 2ac6z = 2ac3[4ac3x : (2ac3) + ..... – – – –
c) 5√14 + 30√10 ; d) 11√35 – 99√30 .
+ .....] = 2ac3(2x + ......................).
2. Completaţi relaţiile ce definesc metoda factorului 11. Descompuneţi în factori:
– – – –
comun: a) 35√42 – 45√21 ; b) 51√17 – 34√51 ;
– – – –
a) ab + ac = ...............; b) ab – ac = ................ c) 28√62 – 56√93 ; d) 84√19 – 21√57 .
3. Descompuneţi în factori: 12. Descompuneţi în factori raţionali:
a) 5ax + 10bx; b) 6am + 3bm; c) 7dx + 14dy; a) 7a(2x – y) + 4b(2x – y);
d) 8na + 6nb; e) 9ap + 12aq; f) 11bx + 22by. b) 8x(4m – n) + 5y(4m – n);
4. Descompuneţi în factori: c) 5m(9p – 4q) + 9n(9p – 4q);
a) 72mx – 56my; b) 70xy – 112xz; d) 12d(8r – 5s) + 7e(8r – 5s).
c) 28an – 84bn; d) 24bm – 15bn; 13. Descompuneţi în factori raţionali:
e) 150pd – 225pe; f) 168qr – 56qs. a) 8a(4x – 5y) – 3b(4x – 5y);
5. Completaţi propoziţiile conform modelului. b) 7x(4m – 7n) – 6y(4m – 7n);
a) Expresiile 25a5b8c15 şi –5a6c7 au un factor co- c) 2m(10p – 3q) – 3n(10p – 3q);
mun –5a5c7. d) 5d(11r – 3s) – 7e(11r – 3s).
b) Expresiile 32m6n4p9 şi –8m5p10 au un factor co- 14. Descompuneţi în factori raţionali:
mun ... a) 13a(3x – 2y + 5z) + 8b(3x – 2y + 5z);
c) Expresiile 72x5y9z7 şi –9x5z8 au un factor comun b) 6x(7m – 3n – 2p) + 5y(7m – 3n – 2p);
... c) 7m(8p – 3q – 4r) – 2n(8p – 3q – 4r);
d) Expresiile 56r8s5t12 şi –7r9s3 au un factor comun d) 2d(7r – 2s – 6t) – 9e(7r – 2s – 6t).
... 15. Descompuneţi în factori raţionali:
6. Descompuneţi în factori raţionali: a) ac + 2ad + bc + 2bd; b) 3ac + ad + 3bc + bd;
a) 35m3n + 45mn3; b) 39a4b + 52ab5; c) 3ac + 4ad + 3bc + 4bd; d) 2ac + 5ad + 2bc + 5bd.
c) 84x y + 36x y ;
5 5 2 13
d) 15s8t4 – 35s3t11; 16. Descompuneţi în factori raţionali:
e) 56c d – 36c d ;
6 5 2 13
f) 54p13q8 – 45p5q14. a) ax – 5ay + bx – 5by; b) 7am – an + 7bm – bn;
7. Descompuneţi în factori raţionali: c) 3xy – 7xz + 3ty – 7tz; d) 8pq – 5pr + 8sq – 5st.
a) 14am + 63bm + 35cm; b) 27mx + 45nx + 63mx; 17. Descompuneţi în factori raţionali:
c) 54xy + 48xz + 66tx; d) 30my + 45ny + 135py; a) x3 + x2 + x + 1; b) a3 – a2 + a – 1;
e) 45nx + 115ny + 70nz; f) 96bq + 40cq + 88dq. c) m + 5m + m + 5; d) 7p3 – p2 + 7p – 1.
3 2
8. Descompuneţi în factori raţionali: 18. Descompuneţi în factori raţionali:

a) 36am – 27bm + 45cm; b) 80mx – 144nx – 160mx; a) x3 + 7x2y + x2 + 7xy; b) 2a3 – 3a2b + 2a2 – 3ab;
c) 72xy + 56xz – 96tx; d) 112my – 98ny + 70py; c) mx + mxy + nxy + ny ; d) 2ax2 – axy + 2bxy – by2.
2 2

8a b (8x – 3y + 4) + 5a b (8x – 3y + 4).
3 3 2 4
a) 8b5 + 5b4 + 2b3 + 8b2 + 5b + 2;
20. Descompuneţi în factori raţionali: b) 6x4 – 5x3y + 12x2y – 10xy2.
9m5n7(9x – 5y + 2)2 + 6m5n9(9x – 5y + 2).
22. Descompuneţi în factori raţionali: a) x2 + 9x + 14; b) x2 – 12x + 27; c) x3 – 1.

» Descompunerea în factori prin restrîngerea pătratului sumei sau diferenţei a două expresii
1) Aplicînd a2 + 2ab + b2 = (a + b)2 sau a2 – 2ab + b2 = (a – b)2, completaţi:
a) 9x2 + .... + 4y2 = (... + ...)2; b) 25m4 – 70m2n + ... = (... – ...)2.
Rezolvare. a) 9x2 + .... + 4y2 = (3x)2 + 2(3x)(2y) + (2y)2 = (3x + 2y)2.
b) 25m4 – 70m2n + ... = (5m2)2 – 2(5m)(7n) + (7n)2 = (5m2 – 7n)2.
Răspuns. a) (3x + 2y)2; b) (5m2 – 7n)2.
2) Aplicînd a2 + 2ab + b2 = (a + b)2 sau a2 – 2ab + b2 = (a – b)2, descompuneţi în factori raţionali:
a) 16x2 + 8xy + y2; b) 49a2 – 14ay + y2.
Rezolvare. a) 16x2 + 8xy + y2 = (4x)2 + 2(4x)(y) + (y)2 = (4x + y)2.

b) 49a2 – 14ay + y2 = (7a)2 – 2(7a)(y) + (y)2 = (7a – y)2.
Răspuns. a) (4x + y)2; b) (7a – y)2.
3) Descompuneţi în factori raţionali: a) (4x + 3y)2 + 8(4x + 3y) + 16; b) (5x – 3y)2 – 6y(5x – 3y) + 9y2.
Rezolvare. a) (4x + 3y)2 + 8(4x + 3y) + 16 = (4x + 3y)2 + 2(4x + 3y)(4) + 42 = [(4x + 3y) + 4]2 = (4x + 3y + 4)2.
b) (5x – 3y)2 – 6y(5x – 3y) + 9y2 = (5x – 3y)2 – 2(5x – 3y)(3y) + (3y)2 = [(5x – 3y) – 3y]2 = (5x – 6y)2.
Răspuns. a) (4x + 3y + 4)2; b) (5x – 6y)2.
– –
4) Scrieţi sub formă de pătrat al unei sume sau diferenţe: a) 9 + 4√5 ; b) 16 – 6√7 .
– – – – – –
Rezolvare. a) 9 + 4√5 = 9 + 2√4 · 5 = 4 + 2√4 · 5 + 5 = (2)2 + 2√22 · 5 + (√5 )2 = (2 + √5 )2.
– – – – – –
b) 16 – 6√7 = 16 – 2√9 · 7 = 9 – 2√9 · 7 + 7 = (3)2 – 2√32 · 7 + (√7 )2 = (3 – √7 )2.
– –
Răspuns. a) (2 + √5 )2; b) (3 – √7 )2.
– –
5) Scrieţi sub formă de pătrat al unei sume sau diferenţe: a) 8 + 2√15 ; b) 8 – 2√33 .
– – – – – – – –
Rezolvare. a) 8 + 2√15 = 8 + 2√3 · 5 = 3 + 2√3 · 5 + 5 = (√3 )2 + 2√3 · 5 + (√5 )2 = (√3 + √5 )2.
– – – – – – – –
b) 8 – 2√33 = 8 – 2√11 · 3 = 11 – 2√11 · 3 + 3 = (√11 )2 – 2√11 · 3 + (√3 )2 = (√11 – √3 )2.
– – – –
Răspuns. a) (√3 + √5 )2; b) (√11 – √3 )2.
Restrîngerea pătratului sumei sau diferenţei a două expresii. Se aplică una dintre formulele:
Învăţăm
a2 + 2ab + b2 = (a + b)2, a2 – 2ab + b2 = (a – b)2.

Expresiile raţionale. Conform cunoştinţelor din acest moment, expresiile raţionale nu conţin variabile sub
radical. Dacă nu se precizează că se cere descompunerea în factori raţionali, atunci, aumite exerciţii de
descompunere se pot continua cu descompunerea în factori iraţionali.
– –
1) Descompuneţi în factori: a) a + 2√a + 1; b) x – 2√xy + y.
– – – –
Rezolvare. a) a + 2√a + 1 = (√a )2 + 2(√a )(1) + (1)2 = (√a + 1)2.
–
b) x – 2√xy + y = (√– x )2 – 2√–
x · √–
y + (√–y )2 = (√–
x – √–
y ) 2.
–
Răspuns. a) (√a + 1)2; b) (√– x – √–y )2.
2) Aflaţi cifra zecilor pătratului unui număr întreg cu ultima cifră 5.
Extensie
Rezolvare. Un număr întreg cu ultima cifră 5 este de forma 10a + 5, unde a este un număr întreg. Atunci
pătratul lui este de forma (10a + 5)2 = 100a2 + 100a + 25 = 100a(10a + 1) + 25 = 100m + 25, unde m este
număr natural. Rezultă că cifra zecilor ultimului număr este 2.
Răspuns. Cifra zecilor pătratului numărului întreg cu cifra unităţilor 5 este 2.
( )
2007
– – – –
3) Calculaţi √11 + 5√7 – √8 – 2√7 – 3 – √7 .
– – – – – –
Rezolvare. 8 – 2√7 = (√7 – 1) . √11 + 5√7 – √8 – 2√7 = 2 + √7 . Se obţine (–1)2007.
2
Răspuns. –1.

1. Completaţi formulele: 10. Procedaţi ca în modelul de rezolvare.

a) a + 2ab + b = ...............;
2 2 – – – – –
Model. 3 + 2√15 + 5 = (√3 )2 + 2(√3 )(√5 ) + (√5 )2
b) a2 – 2ab + b2 = ............... – –
= (√3 + √5 )2;
2. Restrîngeţi pătratul unei sume, completînd: – –
a) 1 + 2√2 + 2; b) 5 + 2√35 + 7;
a) x2 + 6xy + 9y2 = (...)2 + 2(...)(...) + (...)2 = .........; – –
b) 16m2 + 8my + y2 = (...)2 + 2(...)(...) + (...)2 = ....; c) 6 + 2√42 + 7; d) 3 + 2√21 + 7;
– –
c) x2 + 10bx + 25b2 = (...)2 + 2(...)(...) + (...)2 = ....; e) 1 + 2√17 + 17; f) 1 + 2√19 + 19.
d) p2 + 14pq + 49q2 = (...)2 + 2(...)(...) + (...)2 = ..... 11. Aflaţi pătratul numărului:
– – –
3. Completaţi şi restrîngeţi pătratul unei sume: a) 4 + 2√3 ; b) 27 + 2√26 ; c) 31 + 2√30 ;
– – –
a) 36x2 + ..... + 49y2 = .................; d) 23 + 2√22 ; e) 24 + 2√23 ; f) 30 + 2√29 .
b) 25a2 + .... + 16b2 = ..................; 12. Aflaţi pătratul numărului:
c) 25m2 + .... + 64n2 = ..................; – – –
a) 5 + 4√3 ; b) 30 + 4√26 ; c) 34 + 4√30 ;
d) 81p2 + .... + 100q2 = .................. – – –
d) 26 + 4√22 ; e) 27 + 4√23 ; f) 33 + 4√29 .
4. Restrîngeţi pătratul unei diferenţe, completînd: 13. Procedaţi ca în modelul de rezolvare.
a) x2 – 12xy + 36y2 = (...)2 – 2(...)(...) + (...)2 = .....; – – – – –
Model. 5 – 2√15 + 3 = (√3 )2 – 2(√3 )(√5 ) + (√5 )2
b) 4a2 – 20ab + 25b2 = (...)2 – 2(...)(...) + (...)2 = ..; – –
c) 9b2 – 42ab + 49x2 = (...)2 – 2(...)(...) + (...)2 = ...; = (√5 – √3 )2;
– –
d) 4p2 – 36pq + 81q2 = (...)2 – 2(...)(...) + (...)2 = ... a) 2 – 2√2 + 1; b) 7 – 2√35 + 5;
– –
5. Completaţi şi restrîngeţi pătratul unei diferenţe: c) 7 – 2√42 + 6; d) 7 – 2√21 + 3;
– –
a) 36x2 – ..... + 121y2 = .................; e) 17 – 2√17 + 1; f) 19 – 2√19 + 1.
b) 25a2 – .... + 196b2 = ..................; 14. Aflaţi pătratul numărului:
c) 4m2 – .... + 225n2 = ..................; – – –
a) 4 – 2√3 ; b) 18 – 2√17 ; c) 20 – 2√19 ;
d) 81p2 – .... + 121q2 = .................. – – –
d) 23 – 2√22 ; e) 24 – 2√23 ; f) 30 – 2√29 .
6. Descompuneţi în factori: 15. Aflaţi pătratul numărului:
a) 4m2 + 4m + 1; b) n2 + 6n + 9; – – –
a) 12 – 6√3 ; b) 26 – 6√17 ; c) 28 – 6√19 ;
c) a + 10a + 25;
2
d) 16b2 + 8b + 1; – – –
d) 31 – 6√22 ; e) 32 – 2√23 ; f) 38 – 6√29 .
e) 4m + 4mn + n ;
2 2
f) x2 + 14x + 49.
7. Descompuneţi în factori: 16. Descompuneţi în expresii iraţionale:
a) x + 2√–
x + 1; b) y + 2√–y + 1;
a) 16a2 – 8a + 1; b) n2 – 12n + 36; –
–
c) c + 2√c + 1; d) d + 2√d + 1;
c) 25a – 10a + 1;
2
d) b2 – 16b + 64;
e) 9p2 – 6pq + q2; f) 100x2 – 20x + 1. e) m + 2√–m + 1; f) n + 2√– n + 1.
8. Descompuneţi în factori: 17. Descompuneţi în expresii iraţionale:
a) 16m2x2 + 8mx + 1; b) 16x2 + 56xy + 49y2; a) x – 2√–
x + 1; b) y – 2√–y + 1;
c) 64a + 48am + 9m ; d) 81c2 + 36cd + 4d2.
2 2 – –
c) c – 2√c + 1; d) d – 2√d + 1;
9. Descompuneţi în factori: e) m – 2√–m + 1; f) n – 2√– n + 1;
a) 100p2 – 20px + x2; b) 36x2 – 60xy + 25y2;
g) p – 2√–p + 1; h) q – 2√–
q + 1.
c) 64m – 48mn + 9n ;
2 2
d) 121a2 – 44ab + 4b2.
18. Descompuneţi: 21. Aflaţi ce paritate are cifra zecilor pătratului unui
– –
a) a + 2√ab + b; b) 4x – 12√xy + 9y. număr întreg cu cifra unităţilor 3.
19. Aduceţi la forma cea mai simplă: 22. Descompuneţi:
– – –
√10 – 2√21 – √8 – 2√15 . (4a2 + 4ax)2 + 2x2(4a2 + 4ax) + x4.
20. Aduceţi la forma cea mai simplă: 23. Descompuneţi:
–
(√√20 – 6√11– + 39 –11√11– – 6 + √11–)
2008
– – –
√√12 – 2√35 + √5 + 11 – 5√7 . .

Glosar
¼ Descompunerea în factori a diferenţei pătratelor a două expresii algebrice
1) Aplicînd a2 – b2 = (a + b)(a – b), completaţi 25x2 – y2 = (...)2 – (...)2 = (... + ...)(... – ...).
Rezolvare. 25x2 – y2 = (5x)2 – (y)2 = (5x + y)(5x – y).
Răspuns. (5x + y)(5x – y).
2) Calculaţi rapid: a) 3512 – 3492; b) 5742 – 4362; c) 995 · 1 005.
Rezolvare. a) 3512 – 3492 = (351 + 349)(351 – 349) = 700 · 2 = 1 400.
b) 5742 – 4362 = (574 + 436)(574 – 436) = 1 000 · 138 = 138 000.
c) 995 · 1 005 = (1 000 – 5)(1 000 + 5) = 1 0002 – 52 = 1 000 000 – 25 = 999 975.
Răspuns. a) 100; b) 138 000; c) 999 975.

3) Descompuneţi în factori raţionali: a) 16x2 – 9b2; b) 17a4 – 8b2; c) (3a + 5b)2 – 36b2.
Rezolvare. a) 16x2 – 9b2 = (4x)2 – (3b)2 = (4x + 3b)(4x – 3b).
– – – – – –
b) 17a4 – 8b2 = (√17 a2)2 – (2√2 b)2 = (√17 a2 + 2√2 b)(√17 a2 – 2√2 b).
c) (3a + 5b)2 – 36b2 = (3a + 5b)2 – (6b)2 = (3a + 5b + 6b)(3a + 5b – 6b) = (3a + 11b)(3a – b).
– – – –
Răspuns. a) (4x + 3b)(4x – 3b); b) (√17 a2 + 2√2 b)(√17 a2 – 2√2 b); c) (3a + 11b)(3a – b).
4) Descompuneţi în factori raţionali 16x4 – 81y4.
Rezolvare. 16x4 – 81y4 = (4x2)2 – (9y2)2 = (4x2 + 9y2)(4x2 – 9y2) = (4x2 + 9y2)(2x + 3y)(2x – 3y).
Răspuns. (4x2 + 9y2)(2x + 3y)(2x – 3y)
5) Descompuneţi în factori raţionali: a) (6x + 7y)2 – (4x – 9y)2; b) (9x – 2y)2 – 4(5x + 7y)2.
Rezolvare. a) (6x + 7y)2 – (4x – 9y)2 = (6x + 7y + 4x – 9y)[6x + 7y – (4x – 9y)] = (10x – 2y)(2x + 16y) = 2(5x
– y)(2x + 16y) = 4(5x – y)(x + 8y).
b) (9x – 2y)2 – 4(5x + 7y)2 = (9x – 2y)2 – [2(5x + 7y)]2 = (9x – 2y)2 – (10x + 14y)2 = (9x – 2y + 10x + 14y)
[9x – 2y – (10x + 14y)] = (19x + 12y)(–x – 16y) = – (19x + 12y)(x + 16y).
Răspuns. a) 4(5x – y)(x + 8y); b) – (19x + 12y)(x + 16y).
6) Descompuneţi în factori raţionali: a) 9(5x + 3y)2 – 4y2(2x – 5)2; b) 4a2(7x + 2b)2 – 9b2(3x – 2a)2.
Rezolvare. a) 9(5x + 3y)2 – 4y2(2x – 5)2 = [3(5x + 3y)]2 – [2y(2x – 5)]2 = (15x + 9y)2 – (4xy – 10y)2 = (15x +
9y + 4xy – 10y)[9x – 2y – (4xy – 10y)] = (15x + 4xy – y)(15x + 9y – 4xy + 10y) = (15x + 4xy – y)(15x – 4xy + 19y).
b) 4a2(7x + 2b)2 – 9b2(3x – 2a)2 = [2a(7x + 2b)]2 – [3b(3x – 2a)]2 = (14ax + 4ab)2 – (9bx – 6ab)2 = (14ax +
4ab + 9bx – 6ab)(14ax + 4ab – 9bx + 6ab) = (14ax + 9bx – 2ab)(14ax – 9bx + 10ab).
Răspuns. a) (15x + 4xy – y)(15x – 4xy + 19y); b) (14ax + 9bx – 2ab)(14ax – 9bx + 10ab).
Învăţăm
Diferenţa pătratelor. Se aplică formula a2 – b2 = (a + b)(a – b).
1) Dacă x şi y sînt numere nenegative, descompuneţi în factori x2 – y2.

– – – – – –
Rezolvare. x2 – y2 = (x + y)(x – y) = (x + y)[(√x )2 – (√y )2] = (x + y)(√x + √y )(√x – √y ).
– – – –
Răspuns. (x + y)(√x + √y )(√x – √y ).
2) Descompuneţi în factori raţionali x4 + 9y4.
–
Rezolvare. Se adună şi se scade 6x2y2. x4 + 9y4 + 6x2y2 – 6x2y2 = (x2 + 3y2)2 – 6x2y2 = (x2 + 3y2 + √6 xy) (x2
Extensie
– – –
+ 3y2 – √6 xy). Răspuns. (x2 + 3y2 + √6 xy) (x2 + 3y2 – √6 xy).
3) Descompuneţi în factori raţionali 4a2b2 + 12abc + 9c2 – 16a2.
Rezolvare. 4a2b2 + 12abc + 9c2 – 16a2 = (2ab + 3c)2 – 16a2 = (2ab + 3c + 4a)(2ab + 3c – 4a).
Răspuns. (2ab + 3c + 4a)(2ab + 3c – 4a).
– –
4) Arătaţi că numerele 3 + √5 şi 3 – √5 verifică aceeaşi ecuaţie cu coeficienţi întregi.
– –
Rezolvare. Fie 3 + √5 = x. Atunci √5 = x – 3 sau 5 = (x – 3)2 sau 5 = x2 – 6x + 9 sau x2 – 6x + 4 = 0 etc.
– –
Răspuns. 3 + √5 şi 3 – √5 verifică ecuaţia cu coeficienţi întregi x2 – 6x + 4 = 0.

Caet algebra
Exerciţii
1. Completaţi formula diferenţei pătratelor: 10. Descompuneţi în factori raţionali:
– –
a – b = ..............................
2 2
a) (118a + 3√2 b)2 – (15a – 7√2 b)2;
– –
2. Descompuneţi în factori raţionali: b) (27√5 m – 41n)2 – (59√5 m – 72n)2;
– –
a) t2 – 1; b) m2 – 4; c) p2 – 9; d) c2 – 16; c) (17√7 x – 83y)2 – (9√7 x – 69y)2;
– –
e) v – 25; f) b – 36;
2 2
g) u – 64; h) n2 – 49.
2 d) (24r + 35√6 s)2 – (26r – 18√6 s)2;
– –
3. Aplicînd diferenţa pătratelor, calculaţi rapid: e) (94√17 p + 936q)2 – (65√17 p – 245q)2;
– –
a) 5632 – 4372; b) 7542 – 2462; c) 2822 – 7182; f) (78t + 94√19 u)2 – (694t – 45√19 u)2.
d) 4262 – 5742; e) 3232 – 6772; f) 6712 – 3192. 11. Descompuneţi în factori:
4. Aplicînd diferenţa pătratelor, calculaţi rapid: a) a – b; b) m – n; c) x – y;
a) 5632 – 4632; b) 7172 – 6172; c) 9472 – 8472; d) r – s; e) p – q; f) t – u.
d) 6262 – 5262; e) 4242 – 3242; f) 3582 – 2582. 12. Descompuneţi în factori:
5. Descompuneţi în factori raţionali: a) 4a – 9b; b) 16m – 25n; c) 25x – 81y;
a) 36x2 – 25y2; b) 25a2 – 4b2; c) 4m2 – 225n2;
d) 16r – 25s; e) 64p – 81q; f) 100t – 49u.
d) 81p2 – 16q2; e) 64r2 – 49s2; f) 81x2 – 64t2.
13. Descompuneţi în factori:
6. Descompuneţi în factori raţionali:
a) 100x4 – 81y2; b) 144a2 – 25b10; a) 7a – 11b; b) 17m – 15n; c) 21x – 32y;
c) 64m – 225n ;
6 4
d) 256x8 – 81y2; d) 14r – 29s; e) 73p – 87q; f) 51t – 95u.
e) 441p – 25q ;
10 4
f) 324r12 – 121s2. 14. Descompuneţi în factori:
7. Descompuneţi în factori raţionali: a) a2 – b; b) m – n2; c) x2 – y;
a) (2a + 5b)2 – 5; b) (7m + 3n)2 – 8; d) r – s2; e) p2 – q; f) t – u2.
c) (6x + 7y)2 – 10; d) (12r + 5s)2 – 7;
15. Descompuneţi în produs de expresii raţionale:
e) (9p + 8q) – 11;
2
f) (27t + 11u)2 – 13.
a) (2a + 3b + 5c)2 – (5a + 2b + 4c)2;
8. Descompuneţi în produs de expresii raţionale: b) (12m + 45n + 28p)2 – (38m + 17n + 9p)2;
a) (7a + 4b)2 – 4a2; b) (5m + 9n)2 – 16n2; c) (74x + 16y+ 39z)2 – (94x + 81y + 16z)2;
c) (6x + 7y) – 25x ;
2 2
d) (12r + 5s)2 – 49r2; d) (84p + 73q + 91r)2 – (15p + 23q + 28r)2;
e) (9p + 8q) – 64p ;
2 2
f) (27t + 11u)2 – 81u2. e) (94s + 10t + 58u)2 – (43s +39t + 95u)2.
9. Descompuneţi în produs de expresii raţionale: 16. Descompuneţi în produs de expresii raţionale:
a) (10a + 11b)2 – (4a + 12b)2; a) (19a + 29b – 5c)2 – (5a – 37b + 4c)2;
b) (25m + 43n)2 – (9m + 16n)2; b) (91m – 45n + 75p)2 – (38m + 17n – 104p)2;
c) (45x + 36y)2 – (21x + 57y)2; c) (74x – 62y+ 39z)2 – (94x – 81y + 16z)2;
d) (81r + 76s)2 – (15r + 19s)2; d) (20p + 73q – 91r)2 – (15p – 43q + 28r)2;
e) (77p + 48q)2 – (61p + 26q)2; e) (95s – 82t + 48u)2 – (43s +44t – 55u)2.
f) (107t + 99u)2 – (88t + 53u)2.
17. Calculaţi rapid 1 4262 – 5322 + 1 958 · 106. (15m – 26n)2 – 16(3m + 8y)2.
18. Fără să calcuţi rezultatul, aflaţi ultimele două cifre 21. Descompuneţi în produs de expresii raţionale:
ale numărului 31 2432 – 1 2762. 16(9p + 5q)2 – 25q2(3p – 5)2.
19. Descompuneţi în produs de expresii raţionale: 22. Descompuneţi în produs de expresii raţionale
64x4 – 25y4. 16m2(7n + 2p)2 – 81p2(9n – 4m)2.
20. Descompuneţi în produs de expresii raţionale: 23. Descompuneţi în factori 64p4 – 81q4.
9x2 + 30xy + 25y2 – 4a2. m4 + 16p4.
25a2 + 80ay + 16y2 – 4b2 + 12bx – 9x2. 81x4 – 90x2y2 + 25y4.

Caiet algebra
Exerciţii recapitulative
1. Reduceţi termenii asemenea: c) (8r3s + 5ut)(8r3s – 5ut);
a) 42a – 47b + 35a – 104b + 28a – 117b; d) (9vz5 + 11ab)(9vz5 – 11ab).
b) 56b2 – 412b – 241b2 + 503b – 215b2; 14. Descompuneţi în factori raţionali:
c) 234m3 + 231n2 – 106m3 + 42n2 – 72m3 – 69n2. a) 11a(7x – 2y) – 12b(7x – 2y);
2. Reduceţi termenii asemenea: b) 17x(6m – 7n) – 9y(6m – 7n);
a) (12a – 45b + 105c) + (53a – 93b + 37c); c) 15m(12p – 5q) – 2n(12p – 5q).
b) (193m – 76n – 91d) + (25m – 88n – 62d); d) 5d(11r – 3s) – 7e(11r – 3s).
c) (94x – 127y + 217z) + (–18x + 48y – 83z). 15. Descompuneţi în factori raţionali:
3. Reduceţi termenii asemenea: a) 8ac + 7ad + 8bc + 7bd; b) 9ac + 5ad + 9bc + 5bd;
a) (52a – 52b + 83c) – (39a – 96b + 214c); c) 2ac + 9ad + 2bc + 9bd; d) 5ac + 6ad + 5bc + 6bd.
b) (24m – 64n – 143d) – (77m – 95n – 19d); 16. Descompuneţi în factori raţionali:
c) (58x – 84y + 213z) – (–76x + 93y – 253z). a) 4ax – 5ay + 4bx – 5by; b) 7am – 6an + 7bm – 6bn;
4. Efectuaţi: c) 9xy – 7xz + 9ty – 7tz; d) 6pq – 5pr + 6sq – 5st.
a) 5x(4x – 3y); b) 9a(2a – 7b); c) 6m(7m – 3n).
5. Efectuaţi: a) 16a2 + 40ab + 25b2; b) 25x4 + 30x2y + 9y2;
a) 3b(4a – 5b + 9c); b) 11x(2x + 6y – 7z);
c) 49p6 + 56p3q + 16q2; d) 64m8 + 80m4n + 25n2.
c) 7x(8y + 9z – 10t); d) 12y(3m – 8n + 6p).
6. Efectuaţi:
a) 81a4 – 36a2x3 + 4x6; b) 36m6 – 60m3n5 + 25n10;
a) (28a7b3 – 32a4b6) : (–4a4b3);
c) 16p4 – 40p2q + 25q2; d) 25r2 – 70rs2 + 49s4.
b) (33m9n5 – 27m7n9) : (–3m7n5);
c) (48x8y9 – 42x6y11) : (–6x6y9); 19. Aflaţi rădăcina pătrată a numărului:
– – –
d) (56c18d15 – 21c13d17) : (–7c13d15). a) 6 + 2√5 ; b) 42 + 2√41 ; c) 47 + 2√46 ;
– – –
7. Efectuaţi: d) 52 – 2√51 ; e) 58 – 2√57 ; f) 60 – 2√59 .
a) 12a5b3 – 44a12b17 : (4a7b14); 20. Aflaţi rădăcina pătrată a numărului:
b) –8x5y13 + (–72x68y24) : (–8x63y11); – – –
a) 19 + 8√3 ; b) 33 + 8√17 ; c) 35 + 8√19 .
c) –15p32q44 + (–300p67q59) : (–20p36q15). – – –
d) 47 – 10√22 ; e) 48 – 10√23 ; f) 54 – 10√29 .
8. Dezvoltaţi: 21. Descompuneţi în expresii iraţionale:
a) (9a + 2b)(8a + 3b); b) (11p + 3q)(2p + 6q);
a) x + 4√–x + 4; b) y + 6√– y + 9;
c) (4d – 9m)(3d + 5m); d) (9r – 8s)(7r + 4s); – –
e) (10x – 3y)(2x – 9y); f) (6m – 11n)(7m – 8n). –
c) c 8√c + 16; –
d) d 12√d + 36.
9. Dezvoltaţi: 22. Aplicînd diferenţa pătratelor, calculaţi rapid:
a) (7a + 8b)2; b) (5c + 7d)2; c) (6x + 5y)2; a) 3182 – 6822; b) 6312 – 3692; c) 4342 – 5662.
d) (9p – 7q)2; e) (3r – 8s)2; f) (9t – 11u)2. 23. Descompuneţi în factori raţionali:
10. Dezvoltaţi: a) 81x2 – 25y2; b) 49a2 – 16b2; c) 49m2 – 36n2.
– – –
a) (2√3 + 5)2; b) (3√7 + 2)2; c) (7√5 + 2)2; 24. Descompuneţi în factori raţionali:
11. Dezvoltaţi: a) 121x8 – 25y2; b) 169a6 – 144b10;
– – – –
a) (4√3 + 3√5 )2; b) (3√6 + 2√7 )2; c) 196m6 – 225n8; d) 256x10 – 121y2.
– –2 – –2
c) (6√7 – 5√3 ) ; d) (5√6 – 4√5 ) . 25. Descompuneţi în factori raţionali:
12. Aplicînd formula pătratului diferenţei, calculaţi: a) (9a + 2b)2 – 11; b) (11m + 5n)2 – 10;
a) 9952; b) 9 9942; c) 9 9932; d) 9 9922. c) (8x + 13y) – 19;
2
d) (21r + 8s)2 – 17.
13. Dezvoltaţi: 26. Descompuneţi în produs de expresii raţionale:
a) (5xy2 + 3ab)(5xy2 – 3ab); a) (13a + 7b)2 – 9a2; b) (7m + 3n)2 – 25n2;
b) (7m2n + 8pq)(7m2n – 8pq); c) (82x + 9y)2 – 81x2; d) (19r + 7s)2 – 100r2.
27. Descompuneţi în factori: 28. Descompuneţi în produs de expresii raţionale
81x – 16y .
4 4
25a2(7m – 15n)2 – 9m2(11a + 12m)2.

29. Descompuneţi: –– ––
– –
a) 4a + 20√ab + 25b; b) 16x – 56√xy . + 49y.
√12 – 2√35 – √13 – 2√42 .
30. Aduceţi la forma cea mai simplă: –– – –
√√18 – 2√65 + √5 + 17 – 5√13.
32. Descompuneţi în factori raţionali: 34. Descompuneţi în produs de expresii raţionale:
121x y + 154xyz + 49z – 16a .
2 2 2 2
81x8 + 16y4.
169a4b2 + 80a4bx + 25x2 – 16b2 + 40by – 25y2. 36x8 – 84x4y2 + 49y4.
1. Aduceţi la forma cea mai scurtă: 3. Aflaţi cea mai mică valoare a expresiei:
a) x + x2 + x3 + .... + xn; 1 , x > 0.
x+
b) x + 2x2 + 3x3 + .... + (n + 1)xn. x
Indicaţie. Comparaţi expresia cu 2.
Exerciţii suplimentare
2. Arătaţi că:
1 1 1 1 1 1 4. Arătaţi că pentru x > 0, y > 0, z > 0,
a) 1 – + – ... – + = + + x + y + z ≥ xy + yz + xz.
2 3 999 1 000 501 502
1 1 5. Arătaţi că:
... + +
999 1 000
1 1
;
1 1 1
( 1 1 1
(
(a2 + b2 + c2) 2 + 2 + 2 ≥ 9.
a b c
b) 1 – + – ... – + = 1 + ... + x+y x+z y+z
2 3 n – 1 2n n+1 2n – 1 6. Arătaţi că: z + y + x ≥ 6.
1
+ . (Identitatea Botez-Catalan)
2n
I II
1. Reduceţi termenii asemenea: 1. Reduceţi termenii asemenea:
a) 28a – 36b + 94a – 84b + 62a – 53b; 1 a) 74a – 48b + 27a – 73b + 52a – 66b;
b) (74a – 56b + 21c) – (38a – 81b + 107c). b) (94a – 36b + 51c) – (83a – 25b + 109c).
a) 6x(7x – 9y); a) 6x(7x – 9y);
1
b) (11p + 3q)(2p + 6q). b) (12p + 5q)(2p + 3q).
a) (25a9b4 – 15a7b8) : (–5a7b4); a) (25a9b4 – 15a7b8) : (–5a7b4);
1
b) –12x7y11 + (–63x28y32) : (–7x21y21). b) –13x9y12 + (–56x75y28) : (–8x66y16).
4. Dezvoltaţi: 4. Dezvoltaţi:
a) (2a + 5b)2; b) (4m2 + 9p)(4m2 – 9p). 1 a) (3a + 4b)2; b) (5x2 + 7y)(5x2 – 7y).
5. Calculaţi rapid: a) 1 0032; b) 5422 – 4582. 1 5. Calculaţi rapid: a) 1 0032; b) 5422 – 4582.
a) 9a(3x – 5y) – 7b(3x – 5y); a) 8a(9x – 5y) – 5b(9x – 5y);
1
b) 8am – 11an + 8bm – 11bn. b) 12am – 7an + 12bm – 7bn.
a) 81a6 – 72a3x + 16x2; b) 144x10 – 49y4. 1 a) 49a2 – 84ax4 + 36x8; b) 121x6 – 81y8.
8. Descompuneţi în factori: 8. Descompuneţi în factori:
64x4 – 81y4. 1 49x4 – 36y4.
2
144x2y2 – 120xyz + 25z2 – 36a2. 121x2y2 – 198xyz + 81z2 – 49a2.

Capitolul 4 Fracţii algebrice Glosar
¶ Rapoarte algebrice
–
1) Scrieţi raportul: a) numerelor 15 şi √3 + 4; b) expresiilor 5x şi 2x + 3.
– 15
Rezolvare. a) Raportul numerelor 15 şi √3 + 4 este – .
√3 + 4
5x 15 5x
b) Raportul expresiilor 5x şi 2x + 3 este . Răspuns. a) – ; b) .
2x + 3 √3 + 4 2x +3
ab 5x
2) Fie – , – . Selectaţi raportul cu cel puţin unul dintre termeni o expresie iraţională.
a√3 + 1 2√a + 3
5x
Rezolvare. O expresie iraţională conţine varabile sub radical. Răspuns. – .
2√a + 3
Se numeşte raport algebric un raport cu termenii expresii algebrice.

Învăţăm
Se numeşte fracţie algebrică un raport algebric cu termenii expresii algebrice raţionale.

Pentru un raport algebric domeniul valorilor admisibile (DVA) este mulţimea valorilor variabilelor pentru
care raportul are sens: numitorul raportului să fie diferit de 0; radăcinile pătrate să fie definite.
2x 3x – 5
Exerciţiu rezolvat
l Aflaţi DVA în R al raportului: a) ; b) – .

x+5 √x + 7
2x
Rezolvare. a) Raportul este definit pentru valorile lui x cu proprietatea x + 5 ≠ 0 sau x ≠ –5. Se
x+5
obţine DVA = R \ {–5}.
3x – 5
b) Raportul – este definit pentru valorile lui x cu proprietatea x + 7 > 0 sau x > –7. Se obţine DVA
√x + 7
= {x Î R | x > –7}.
· Amplificarea şi simplificarea rapoartelor

Înmulţirea numărătorului şi a numitorului unui raport cu aceeaşi expresie nenulă se numeşte amplificare.
Învăţăm
Împărţirea numărătorului şi a numitorului unui raport cu aceeaşi expresie nenulă se numeşte simplificare.
a3b4 2(x + 3)2

1) Simplificaţi raportul: a) ; b) 8(x + 3)3 .
a5b3
(a b
3 3
a3b4 a3b4 b
Rezolvare. a) Raportul 5 3 se simplifică cu a3b3 şi se obţine; 5 3 = 2.
ab ab a
2(x + 3)2 2(x + 3)2 1

b) Raportul 8(x + 3)3 se simplifică cu 2(x + 3)2 şi se obţine 8(x + 3)3 = 4x + 12 .
b 1
Răspuns. a) 2 ; b) 4x + 12 .
a
3ab – 6ad 2ac – 3ad + 2bc – 3bd 4a2b2 – 4abcd + c2d2
2) Simplificaţi raportul: a) ; b) ; c) .
12b – 8bd
2
3ac – ad + 3bc – bd 4a2b2 – c2d2
Rezolvare. a) 3ab – 6ad = 3a(b – 2d) şi 12b2 – 8bd = 4b(b – 2d). Fracţia algebrică se divide cu b – 2d.
b) 2ac – 3ad + 2bc – 3bd = a(2c – 3d) + b(2c – 3d) = (2c – 3d)(a + b) şi 3ac – ad + 3bc – bd = (3c – d)(a
+ b). Fracţia algebrică se divide cu a + b.
c) 4a2b2 – 4abcd + c2d2 = (2ab – cd)2 şi 4a2b2 – c2d2 = (2ab + cd)(2ab – cd). Fracţia algebrică se divide cu
2ab – cd.
3a 2c – 3d 2ab – cd
Răspuns. a) ; b) ; c) .
4b 3c – d 2ab + cd
36 Cap. 4. Fracţii algebrice

1. Scrieţi raportul
–
numerelor:
– – – – d)
3ac – 4ad + 3bc – 4bd
;
a) 27–şi 3 ––√7 ; – b) √2 –– √5 şi √2 + √7 ; 8ac – 3ad + 8bc – 3bd
c) √11 + √15 şi √13 + √14 . 11ac – 4ad + 11bc – 4bd
e) .
2. Scrieţi raportul expresiilor geometrice: 2ac – 13ad + 2bc – 13bd
a) 3x + 2 şi 7x – 4a; b) 15b + 3d şi 9x – 2y;
– – – 10. Simplificaţi:
c) m√15 + n şi m√19 – 8√17 .
2a + 3b
b) 3a2 + 5x 2 ; c) 4a 4 + 3b2;
2
3. Fie rapoartele: – a) ;
2a + b –8x x √a – m , 2,3mx . 4a2 – 9b2 9a – 25x 16a – 9b
– , – , , –
a√3 + 1 m + √7 3√– x + 8 2√– a + 3 ab√15 d) 3m6 – 8n 2 ; e) 6x2 – 7y 2 ; f) 9a2 – 4b 2 .
3
Enumeraţi rapoartele algebrice: 9m – 64n 36x – 49y 81a – 16b

a) raţionale; b) iraţionale. 11. Simplificaţi:
4. Aflaţi DVA în R al raportului: 4ab + 1 2x + 3b
– – a) ; b) 2 ;
2x + 5b 16a2b2 + 8ab + 1 4x + 12bx + 9b2
a) x√ ;
7
b) a√ ;
3
c) ;
x–5 a+7 (y + 7)(y – 2) 2m + 5b 6a – 5b
c) ; d) ;
5a + 2 6x + 3,7 4m2 + 12bm + 25b2 36a2 – 60bm + 25b2
d) ; e) .
(a + 2)(a + 3)(a + 5) (a – 2)(a – 3)(a – 5) 3x – 4m 7y – 4n
5. Aflaţi DVA în R al raportului: e) 2 ; f) .
9x – 24mx + 16m2 49y2 – 56ny + 16n2
x–1 9x – 1 11x 4x 12. Simplificaţi:
a) – ; b) – ; c) – ; d) – .
√x + 8 √x – 3 √x – 7 √x + 6
6. Simplificaţi: a) 5ab 2+ 2b ; b) 7ax 2+ 3a ; c) 6mn2+ 5n ;
25a – 4 49x – 9 36m – 25
3a2c8 15x7y10 32a12b8 46a17x6 9ap – 4a 7rx – 6x
a) 7 3 ; b) ; c) ; d) . d) ; e) ; f) 5sy2 – 8y .
6a c 24x8y9 56a13b9 63a8x12 81p – 16
2 49r – 36
2 25s – 64
7. Simplificaţi: 13. Simplificaţi:
– – – – –
2 a +3 5 r +6 7 s +2
28(a + √3 )6 45(b – √6 )7 a) √ ; b) √ ; c) √ ;
a) – ; b) – ; 4a – 9 25r – 36 49s – 4
21(a + √3 )9 35(b – √6 )23 – – –
6 n –5 8 x –9 4 u –9
–
72(x – √5 )19 10(3y – √5 )7
– d) √ ; e) √ ; f) √ .
c) 36n – 25 64x – 81 16u – 81
– ; d) – .
56(x – √5 )26 81(3y – √5 )9 14. Simplificaţi:
8. Simplificaţi: 6ab + b 7ax + a
a) ; b) ;
8ab + 7ac 4mx + 3nx 3a2x + 2bx 36a2 + 12a + 1 49x2 + 14x + 1
a) ; b) ; c) 2 ; 9md + m 8cn – c
8bx + 7cx 4my + 3ny 3a p + 2bp c) ; d) ;
2m3x + 5nx 3a3x + 7b2x 81d + 18d + 1
2
64n – 16n + 1
2
d) ; e) 3 . 7ny – n 5bx – x
2m q + 5nq
3
3a y + 7b2y e) ; f) .
49y2 – 14y + 1 25b2 – 10b + 1
9. Simplificaţi:
15. Simplificaţi:
5ac – 4ad + 5bc – 4bd – –
a) ;
a) 4√a + 1 ; b) 7√n + 1 ;
7ac – ad + 7bc – bd – –
16a + 8√a + 1 49n + 14√n + 1
2ac – 3ad + 2bc – 3bd – –
b) ;
c) 8√ x + 1 ; d) 9√ r – 1 ;
9ac – 7ad + 9bc – 7bd – –
64x + 16√ x + 1 81r – 18√ r + 1
21ac – 2ad + 21bc – 2bd – –
c) ;
e) 6√ s – 1 ; f) 9√u – 1 .
15ac – 8ad + 15bc – 8bd – –
36s – 12√ s + 1 81u – 18√u + 1
16. Simplificaţi: 17. Simplificaţi:

25a2x4 – 70abx2y2 + 49b2y4 81a4x4 – 144a2b2x2y2 + 64b4y4
. .
25a2x4 – 49c2d2 6 561a8x8 – 4 096c8d8
Cap. 4. Fracţii algebrice 37

¸ Operaţii cu rapoarte algebrice Glosar
–
3x 3y √ x + 1 + 1.
1) Efectuaţi: a) ; b)
x+y + x+y x x
3x 3y 3x + 3y 3(x + y)
Rezolvare. a) = x + y = x + y = 3.
x+y + x+y – –
– – – 1
b) x = x + 1 – 1 = (√x + 1 )2 – 1 = (√x + 1 + 1)(√x + 1 – 1). √x + 1 + = √x + 1 + 1 se simplifică cu
x x x
– 1 1
√x + 1 + 1 şi se obţine – . Răspuns. a) 3; b) – .
√x + 1 – 1 √x + 1 – 1
3x 1 1 1
2) Efectuaţi: a) – ; b) – – – .
x+1 x √x + 1 √x
x) x + 1)
3x 1 3x 1 3x2 – x – 1
Rezolvare. a) x + 1 – x = x + 1 – x = .
x2 + x
– –
√x ) √x + 1 ) – – – –
1 1 1 1 √x – √x + 1 3x2 – x – 1 √x – √x + 1
b) – – – = – – – = – . Răspuns. a) x2 + x ; b) – .
√x + 1 √x √x + 1 √x √x2 + x √x2 + x
Adunarea rapoartelor se execută asemănător adunării numerelor raţionale reprezentate prin fracţii. Proprietăţile
adunării rapoartelor amintesc de cele ale adunării numerelor raţionale reprezentate prin fracţii. Pentru orice raport
Învăţăm
există opusul lui şi suma unui raport cu opusul lui este egală cu 0. Scăderea a două rapoarte se execută adunînd
primul raport cu opusul celui de al doilea.
La înmulţirea rapoartelor se face apel la experienţa acumulată executînd înmulţiri ale fracţiilor.
3x2 y 2ab2 4a8 + 6a4 + 9 9x6 + 12x3b + 4b2

1) Efectuaţi: a) 3 · ; b) · .
4ab 9xy 9x6 – 4b2 4a8 – 9
(6ab2xy
3x2 y 2ab2 6ab2x2 y x
Rezolvare. a) 3 · = 36ab3xy = .
4ab 9xy 6b
((2a + 3)(3x + 2b)

4 3
4a8 + 6a4 + 9 9x6 + 12x3b + 4b2 (2a4 + 3)2 (3x3 + 2b)2

b) · = · . Ţinem cont
9x6 – 4b2 4a8 – 9 (3x3 + 2b)(3x3 – 2b) (2a4 + 3)(2a4 – 3)
că (3x3 + 2b)(2a4 + 3) = 6a4x3 + 9x3 + 4a4b + 6b şi (3x3 – 2b)(2a4 – 3) = 6a4x3 – 9x3 – 4a4b + 6b.
x 6a4x3 + 9x3 + 4a4b + 6b
Răspuns. a) ; b) 4 3 .
6b 6a x – 9x3 – 4a4b + 6b
5a5 b 3ab4 9a6 + 6a3 + 1 9a6 – 1
2) Efectuaţi: a) : 2 ; b) 4 –
: .
8x y 4xy
3
4x 9b 2
4x + 12x2b + 9b2
4
(4abxy
5a5 b 3ab4 5a5 b 4xy2 4a4y 9a6 + 6a3 + 1 9a6 – 1
Rezolvare. a) : 2 = = 3b3x2 . b) : 4 =
8x y 4xy
3
8x3y · 3ab4 4 –
4x 9b 2
4x + 12x2b + 9b2
((2x2 + 3b)(3a3 + 1)
(3a3 + 1)2 (2x2 + 3b)2
· . Ţinem cont că (3a3 + 1)(2x2 + 3b) = 6a3x2 + 9a3b + 2x2
(2x + 3b)(2x 3b) (3a + 1)(3a3 – 1)
2 2 – 3
4a4y 6a3x2 + 9a3b + 2x2 + 3b

+ 3b şi (2x2 – 3b)(3a3 – 1) = 6a3x2 – 9a3b – 2x2 + 3b. Răspuns. a) 3b3x2 ; b) 3 2 .
6a x – 9a3b – 2x2 + 3b
1
Scrieţi ca sumă de expresii algebrice 1 + x .
Extensie
Rezolvare. 1 = 1 + x – x – x2 + x2 + x3 – x3 – x4 + x4 + x5 – x5 – x6 + x6 + x7 – ... = (1 + x) – x(1 + x) + x2(1 +

x) – x3(1 + x) + x4(1 + x) – x5(1 + x) + x6(1 + x) – ... = (1 + x)(1 – x + x2 – x3 + x4 – x5 + x6 – ...).
1
Răspuns. 1 + x = 1 – x + x2 – x3 + x4 – x5 + x6 – ...
38 Cap. 4. Fracţii algebrice

1 4 7 2 7 8 6 5 1 4 1 2 5 1
a) + ; b) + ; c) + ; d) + . a) x + 1 – x – 1 ; b) x + 2 – x – 2 ; c) x + 3 – x – 3 ;
a a x x b b c c
2. Efectuaţi: 1 7 1 8 9 1
8 16 13 27 29 37 d) x + 4 – x – 4 ; e) x + 6 – x – 6 ; f) x + 7 – x – 7 .
a) x + 1 + x + 1 ; b) x + 2 + x + 2 ; c) x + 5 + x + 5 .
15x5y4 6a5b4 24x9y6 12a8b5
3. Efectuaţi: 9. Efectuaţi: a) 8a9b4 · 25x6y3 ; b) 18a6b8 · 16x8y7 ;
3a 54a 8b 83b 24y 63y 32x4y6 42a5b7 26x4y4 48a7b2
a) a – 8 + a – 8 ; b) b – 3 + b – 3 ; c) y + 4 + y + 4 . c) 21a2b4 · 24x7y3 ; d) 36a5b5 · 39x6y3 .
4. Efectuaţi: 42x4y4 48x9y7 45x8y6 72x3y8
9 4 3 8 2 5 9 4 10. Efectuaţi: a) 56a5b5 : 35a6b3 ; b) 63a6b9 : 25a7b4 ;
a) – ; b) – ; c) – ; d) – .
a a b b c c d d 18x5y7 84x8y3 39x7y9 26x4y3
5. Efectuaţi: c) 28a4b8 : 49a9b2 ; d) 81a5b3 : 72a5b4 .
13x 16x 18a 64a 29y 45y 11. Efectuaţi:
a) x – 1 – x – 1 ; b) a – 7 – a – 7 ; c) y + 8 – y + 8 .
a) 2ab2+ 1 · 5a + 1 ; b) 3ax2+ 1 · 6x – 1 ;
6. Efectuaţi: 25a – 1 2ab + 1 36x – 1 3ax + 1
1 2 1 3 1 4
a) + ; b) – ; c) + ; c) 4by2+ 3 · 4x – 1 ; d) 8ay2 – 5 · 7y – 1 .
x x–1 a a+4 x x–5 16x – 1 4by + 3 49y – 1 8ay – 5
1 5 1 9 1 11 12. Efectuaţi:
d) –
b b+6
; e) –
y y–7
; d) +
c c–9
. a) 6ax4 + 5 : 6ax2 + 5 ; b) 8ab6+ 3 : 6ax3 + 5 ;
9a – 4 3a – 2 49b – 9 7b – 3
7. Efectuaţi: + +
1 2 1 3 3 1 c) 3ax 7 : 3ax 7 ; d) 6ay10+ 7 : 6ay5 + 7 .
a) x + 1 + x – 1 ; b) x + 2 + x – 2 ; c) x + 3 + x – 3 ; 36n8 – 1 6n4 – 1 64x – 9 8x – 3
13. Efectuaţi:
1 4 1 6 3 1
d) x + 4 + x – 4 ; e) x + 6 + x – 6 ; f) x + 7 + x – 7 . 8b – 3 + 25a2 – 20a + 4 · 5a + 2 : 64b2 – 9 .
64b2 – 9 5a – 2 25a2 – 4 5b – 8
I II
1. Fie rapoartele: 5x–+ m , –3d– . Care dintre ele 1. Fie rapoartele: –11b– , 6y–+ n . Care dintre ele
x√2 – 4 9 + √d 1 2 + √b y√5 – 9
este o fracţie algebrică? – este o fracţie algebrică? –
2. Aflaţi DVA în R al fracţiei algebrice: x√ 5
. 1 2. Aflaţi DVA în R al fracţiei algebrice: z √ 6
.
x – 2,1 z – 7,9
18x3y12 36x6y15
3. Simplificaţi fracţia algebrică: . 1 3. Simplificaţi fracţia algebrică: .
24x6y10 27x4y19
4. Simplificaţi: 7ax3 + 3a . 4. Simplificaţi: 9nx2 + 2n .
3 2
1
7bx + 3b 9cx + 2c
3 11 12 17 4 13 14 22
5. Efectuaţi: a) 2a + 2a ; b) 3a – 3a . 1 5. Efectuaţi: a) 3a + 3a ; b) 5a – 5a .
24x9y3 3a6b5 35x8y6 15x5y8 42x4y8 6a7b4 45x9y3 25x7y6
6. Efectuaţi: a) 6a2b8 · 18x8y2 ; b) 64a9b7 : 60a3b4 . 1 6. Efectuaţi: a) 9a5b3 · 24x5y7 ; b) 56a7b5 : 72a5b7 .
ax + 7x am + 9a
7. Simplificaţi: a) 3an2 + 5n ; b) 2 . 1 7. Simplificaţi: a) 4az2+ 5z ; b) 2 .
9a – 25 a + 14a + 49 16a – 25 m + 18m + 81
2 5 7 4 3 4 6 5
8. Efectuaţi: a) x + x – 2 ; b) a – a + 6 . 1 8. Efectuaţi: a) x + x – 3 ; b) a – a + 5 .
a) 4an2+ bn · 3ap + 2p; b) 7ab + 5bx : 7ac + 5cx .
2 a) 7ax2+ bx · 2ad + 3d; b) 5an6+ 7nx : 5ad3+ 7dx .
9pa – 4p 4ax + bx 16a – 9
4
4a2 + 3 4da – 9d 7ay + by 25a – 81 5a + 9
Cap. 4. Fracţii algebrice 39

Capitolul 5 Funcţii Glosar
¶ Intervale de numere reale
l Reprezentaţi analitic şi pe axa numerelor: a) mulţimea numerelor reale cuprinse între –2 şi 3;
b) mulţimea numerelor reale mai mari sau egale cu –5 şi mai mici sau egale cu 4; c) mulţimea numerelor
Exerciţiu rezolvat
reale mai mare decît –1 şi mai mici sau egale cu 8; d) numerele reale mai mari decît –2,5; e) numerele reale
mai mici sau egale cu 3,6. –2 3
Rezolvare. a) {x Î R | –2 < x < 3}. ( )
–5 4
b) {x Î R | –5 £ x £ 4}. [ ]
–1 8
c) {x Î R | –1 < x £ 8}. ( ]
–2,5
d) {x Î R | x > –2,5}. (
3,6
e) {x Î R | x £ 3,6}. ]
Observaţii. 1) Deoarece primele trei mulţimi amintesc de noţiunea de segment din geometrie, iar celelalte
amintesc de noţiunea de semidreaptă din geometrie, am folosit în reprezentare paranteze.
2) Am colorat porţiunea din axa numerelor care nu conţine puncte ale mulţimii de numere reprezentate.
O asemenea alegere este convenabilă la ilustrarea intersecţiilor unor astfel de mulţimi, dar este mai puţin
comodă la ilustrarea reuniunilor.
Intervale de numere reale
Învăţăm
1) Interval închis. {x Î R | a £ x £ b} = [a, b] (se citeşte „intervalul închis a be“).

a b
[ ]
2) Interval deschis. {x Î R | a < x < b} = (a, b) (se citeşte „intervalul deschis a be“).
a b
( )
3) Interval deschis la stînga şi închis la dreapta. {x Î R | a < x £ b} = (a, b] (se citeşte „intervalul deschis la
a b
stânga şi închis la dreapta a be“). ( ]
4) Interval nemărginit deschis la stînga. {x Î R | x > a} = (a, ∞) (se citeşte „intervalul a infinit“).
a
(
5) Interval nemărginit închis la stînga. {x Î R | x ³ b} = [b, ∞) (se citeşte „intervalul be infinit, închis în
b
be“). [
6) Interval nemărginit închis la dreapta. {x Î R | x £ a} = (–∞, a] (se citeşte „intervalul minus infinit a,
a
închis în a“). ]
7) Interval nemărginit deschis la dreapta. {x Î R | x < a} = (–∞, a) (se citeşte „intervalul minus infinit
a
a“). )
8) (a, a) = Æ; [a, a] = {a}.
40 Algebra. Cap. 5. Funcţii

1. Reprezentaţi analitic mulţimea numerelor reale cu- 19,5

prinse între: ]
a) 0 şi 3; b) 5 şi 12; c) –5,1 şi 11; 6,(82)
– – [
d) – 4,9 şi 3,9; e) –2√ 3 şi 3√ 2 .
2. Scrieţi cum se citeşte: 6. Scrieţi intervalul:
a) {x Î R | –2,7 < x < 4,1};
a) închis 3 4,9;
b) {x Î R | – 8,4 < x < –3,001};
b) deschis –3,9 9,8;
c) {x Î R | –11,3 < x < –2,(5)};
– – c) deschis la dreapta minus infinit 9;
d) {x Î R | –√4,9 < x < √6,4 }.
d) închis la stînga 3,2 infinit;
3. Scrieţi cum se citeşte:
a) {x Î R | –2,1 < x £ 3}; e) 2,7 5 închis la stînga şi deschis la dreapta;
b) {x Î R | – 6,7 < x £ 67}; f) 2 7,8 deschis la stînga şi închis la dreapta.
– 7. Scrieţi cît mai simplu:
c) {x Î R | –√3,5 < x £ 5,94};
– – a) mulţimea numerelor reale mai mari sau egale cu
d) {x Î R | –√11 < x £ √15 }.
4. Scrieţi cum se citeşte: a) {x Î R | –7,4 £ x £ 5,8}; 15,2 şi mai mici sau egale cu 19;
b) {x Î R | – 6,7 £ x £ 67}; b) mulţimea numerelor reale mai mari sau egale cu
– – 9,1 şi mai mici decât 12,5;
c) {x Î R | –√4,3 £ x £ 5,11};
– – c) mulţimea numerelor reale mai mari decât 2,11;
d) {x Î R | –√13 £ x £ √10 }.
5. Reproduceţi mulţimile de numere ilustrate şi repre- d) mulţimea numerelor reale mai mici sau egale
zentaţi analitic aceste mulţimi: cu 2,11;
– 3,1 5 e) mulţimea numerelor reale mai mari decât – 111,3
[ ] şi mai mici sau egale cu 8,0(14).
– 6,8 7,2 8. Reprezentaţi intervalele: a) (3, 12);
( ) –
b) (–2,5; 5); c) (–14,1; 6√14 );
– 0,2 4,2 d) [9,4; 15]; e) [–15,8; –8,5];
( ] f) [2,11; 21,5); g) (–5,4; –1,5];
– 17,2 h) [–1, ∞); i) (–2,7; ∞);
( j) (–∞; –5,12); k) (–∞; –18,1].
9. Scrieţi sub formă de interval: 10. Scrieţi sub formă de interval:

a) {x Î R | | x | < 12}; a) {x Î R | | x + 2,7 | < 14,8};
b) {x Î R | | x | £ 19,3}. b) {x Î R | | x + 4,2 | £ 22,4}.
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
11. Aflaţi numerele reale care verifică: Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
a) | x | < 2,2; 12. Reprezentaţi analitic, cu ajutorul modulului:
b) | x | £ 23,5; a) intervalul (–5,8; 17);
c) | x – 4,6 | < 5,3; b) intervalul [3,5; 8,2].
d) | x + 15, 2 | £ 13. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
Algebra. Cap. 5. Funcţii 41

Glosar
Observaţii. 1) Notaţia (2,4; 5) are mai multe semnificaţii: perechea ordonată de numere 2,4 şi 5; punc-
tul de coordonate 2,4 şi 5. Semnificaţia notaţiei se decide din context. Cînd există pericol de confuzie, se
specifică textual. De exemplu, intervalul (3, 9).
2) Notaţia (7, 5) nu corespunde unui interval, deoarece primul număr este mai mare decât al doilea.
3) La scrierea intervalelor se foloseşte de obicei „ , “, iar cînd apar numere cu zecimale, se foloseşte „ ; “.
l Scrieţi cît mai simplu:
a) mulţimea numerelor reale mai mari sau egale cu 2,7 şi mai mici sau egale cu 11;
b) mulţimea numerelor reale cuprinse între –2,3 şi 10; c) mulţimea numerelor reale mai mari decît –5,4.
Rezolvare. a) [2,7; 11]. b) Intervalul (–2,3; 10). c) (–5,4; ∞).
l Reprezentaţi analitic şi grafic intervalul: a) (2, 4); b) [–5,2; 9]; c) [2, ∞).
2 4
Rezolvare. a) (2, 4) = {x Î R | 2 < x < 4}. ( )
–5,2 9
b) [–5,2; 9] = {x Î R | –5,2 £ x £ 9}. ( )
2
c) [2, ∞) = {x Î R | x ³ 2}. [
l Scrieţi sub formă de interval:
a) {x Î R | | x | < 5,2}; b) {x Î R | | x – 3,8 | < 8}.
Rezolvare. a) | x | < 5,2 Û –5,2 < x < 5,2 Þ {x Î R | | x | < 5,2} = (–5,2; 5,2).
b) | x – 3,8 | < 8 Û –8 < x – 3,8 < 8 Û –8 + 3,8 < x – 3,8 + 3,8 < 8 + 3,8 Û – 4,2 < x < 11,8 Þ
{x Î R | | x – 3,8 | < 8} = (– 4,2; 11,8).
l Reprezentaţi analitic folosind modulul:
a) intervalul (–25,3; 25,3);
b) [–72,6; 72,6];
c) intervalul (– 6,8; 10,4).
Rezolvare. a) {x Î R | | x | < 25,3}. b) {x Î R | | x | £ 72,6}.
c) (– 6,8; 10,4) Û – 6,8 < x < 10,4 Û – 6,8 – (10,4 – 6,8) : 2 < x – (10,4 – 6,8) : 2 < 10,4 – (10,4 – 6,8) : 2 Û
– 6,8 – 1,8 < x – 1,8 < 10,4 – 1,8 Û – 8,6 < x – 1,8 < 8,6 Û (– 6,8; 10,4) = {x Î R | | x – 1,8 | < 8,6}.
· Corespondenţe între mulţimi. Noţiunea de funcţie
l Vasile are 11 ani, George are 12 ani, Elena are 11 ani. Reprezentaţi printr-o dia- e 11
gramă corespondenţa dintre mulţimile {e, g, v} şi {11, 12}, unde literele provin de g
la iniţialele numelor celor trei copii. 12
f
Rezolvare. Reprezentăm mulţimile prin diagrame, iar corespondenţele prin săgeţi.
Noţiunea de funcţie. Fie mulţimile nevide A şi B. Procedeul prin care fiecărui element al mulţimii A i se
Învăţăm
asociază un singur element al mulţimii B este o funcţie definită pe mulţimea A cu valori în mulţimea B (sau
„de la A la Be“).
Notaţii. Funcţia f definită pe A cu valori B se notează f : A ® B. Pentru funcţii folosim notaţiile: f, g, h, ...
Elementele unei funcţii. Fie funcţia f : A ® B. Atunci elementele funcţiei f sînt:
1) mulţimea nevidă A este domeniul de definiţie al funcţiei f;
2) mulţimea nevidă B este codomeniul funcţiei f;
3) f este legea de corespondenţă sau asociere.
Valoarea unei funcţii într-un punct. Fie funcţia f : A ® B şi x Î A. Dacă funcţia f asociază lui x elementul
y Î B, atunci se spune că y este valoarea funcţiei f în x şi se notează f(x) = y. (f(x) se citeşte „ef de x“.)
Mulţimea valorilor unei funcţii. Fie funcţia f : A ® B. Mulţimea valorilor funcţiei f este mulţimea Im f =
{f(x) | x Î A}. Evident, Im f Í B.

1. Elementele mulţimii A = {1, 14, 287} sunt numere 7. Construiţi încă trei funcţii completînd diagramele
naturale. Reproduceţi diagrama şi construiţi săgeţile ca în modelul rezolvat:
care asociază fiecărui element al mulţimii A cifra A B A B
unităţilor lui. a 7 a 7
1 3 19 19
b 30 b 30
7
14 1 c 42 c 42
4 a) b)
287 8 A B A B
2. Elementele mulţimii D = {18, 29, 79} sînt numere a 7 a 7

19 19
naturale. Construiţi mulţimea ale cărei elemente sînt b 30 b 30
cifrele unităţilor elementelor mulţimii D. c 42 c 42
3. Scrieţi cu ajutorul simbolurilor matematice: c) d)
a) funcţia f definită pe A cu valori în C; 8. Construiţi încă trei funcţii care au proprietăţile enu-
b) funcţia g de la R la R; merate, completînd diagramele ca în modelul rezol-
c) funcţia h definită pe Q cu valori în Q. vat.
4. Scrieţi cum se citeşte: a) Construiţi diagrama funcţiei f : A ® B cu A =
a) funcţia f : R ® N; {5, 8, 11}, B = {2, 3, 16}, f(5) = 16, f(8) = f(11) = 3.
b) funcţia f : A ® B; c) funcţia f : I ® M. A B
f
5. Examinaţi diagramele şi precizaţi care nu defineşte 5 16
o funcţie. 8 3
D E D E 11 2
a 2 a 2
b) Construiţi diagrama funcţiei f : A ® B cu A =
b 4 b 4 {5, 8, 11}, B = {2, 3, 16}, f(5) = 2, f(8) = 16, f(11) = 3.
c 7 c 7 A B
a) b) f
5 16
D E D E 3
8
a 2 a 2 2
11
b 4 b 4
c) Construiţi diagrama funcţiei f : A ® B cu A =
c 7 c 7
c) d) {5, 8, 11}, B = {2, 3, 16}, f(8) = 16, f(5) = f(11) = 2.
A B
6. Construiţi încă trei funcţii completînd diagramele f
ca în modelul rezolvat: 5 16
A E A E 8 3
11 2
a 5 a 5
9 9
b 11 b 11 d) Construiţi diagrama funcţiei f : A ® B cu A =
c 17 c 17 {5, 8, 11}, B = {2, 3, 16}, f(5) = 16, f(8) = f(11) = 3.
a) b)
A E A E A B
f
a 5 a 5 5 16
9 9 8 3
b 11 b 11 2
11
c 17 c 17
c) d)

Glosar
l Scrieţi folosind simboluri matematice:
a) funcţia f definită pe N cu valori în N;

b) funcţia g de la D la E.
Rezolvare. a) f : N ® N; b) f : D ® E.
l Scrieţi cum se citeşte:
a) funcţia f : Q ® R;
b) funcţia g : D ® E.
Rezolvare. a) Funcţia f definită pe mulţimea Q cu valori în mulţimea R.
b) Funcţia g de la D la E.
l Examinaţi diagrama prin care este definită funcţia f.
a) Enumeraţi elementele funcţiei f (domeniul de definiţie, codomeniul). D E
f
b) Enumeraţi valorile funcţiei f. 13 4
c) Ce relaţie este între Im f şi E? 22 5
Rezolvare. a) Diagrama ilustrează funcţia f : D ® E unde mulţimea D = {13, 22, 24} 24 6
este domeniul de definiţie al funcţiei f, E = {4, 5, 6} este codomeniul funcţiei f. Func-
ţia f asociază fiecărui element al lui D suma cifrelor lui.
b) Valorile funcţiei f sunt: f(13) = 4, f(22) = 4, f(24) = 6.
c) Im f = {4, 6}, deci Im f Ì E.
l Examinaţi diagramele şi precizaţi care nu defineşte o funcţie. Justificaţi răspunsul.
A B A B A B A B
a 1 a 1 a 1 a 1
b 5 b 5 b 5 b 5
a) b) c) d)
Rezolvare. a) Această diagramă nu defineşte o funcţie, deoarece elementului a i se asociază două elemente
ale mulţimii B. b) Această diagramă defineşte o funcţie. c) Această diagramă nu defineşte o funcţie, deoarece
elementului b nu i se asociază un element al mulţimii B. d) Diagrama defineşte o funcţie de la A la B.
l Un litru de lapte costă 5 lei. În tabelul următor am trecut în
x litri 1 2 3
prima linie cît lapte se cumpără, iar în a doua linie cît costă
laptele cumpărat. Examinaţi tabelul şi decideţi dacă el defi- 5x lei 5 10 15
neşte o funcţie.
Rezolvare. Costul laptelui este o funcţie de numãrul de litri. Se obţine funcţia:
c : {1, 2, 3} ® {5, 10, 15}, c(x) = 5x.
x 2 5 9
l Examinaţi tabelul următor şi decideţi dacă el defineşte o funcţie.
f(x) 3 7; 19 12
Rezolvare. Presupunem că existã funcţia f definită cu ajutorul tabelului. Atunci fiecărui element al mulţimii
{2, 5, 9} îi corespunde (i se asociază) un singur element al mulţimii {3, 7, 12, 19}. Deoarece sub 5 apar 7 şi
19, condiţia cerută nu este respectată, deci nu există o funcţie definită de tabelul dat.
y
l Examinaţi punctele reprezentate într-un sistem de axe ortogonale şi decideţi dacă
2
cu ajutorul lor poate fi definită o funcţie.
Rezolvare. Abscisele punctelor reprezentate sînt: –1, 1, 2, iar ordonatele lor sînt: 1
2 x
1, 2, –1. Punctele (–1, 1), (1, 2), (2, –1) stabilesc o legătură f între {–1, 1, 2} şi -1 -1 1
{–1, 1, 2}, deoarece: f(–1) = 1, f(1) = 2, f(2) = –1. Se poate defini astfel funcţia:
f : {–1, 1, 2} ® {–1, 1, 2}, f(–1) = 1, f(1) = 2, f(2) = –1.

Caiet algebra
9. Reproduceţi diagrama prin care este definită funcţia s. b) Enumeraţi valorile funcţiei v.
E F c) Ce relaţie este între Im v şi G?
s 12. Un kilogram de făină costă 6 lei. Reproduceţi ta-
37 6
8 belul următor şi decideţi dacă el defineşte o funcţie.
64
71 10 x kg 1 2 3
8x lei 8 16 24
a) Enumeraţi elementele funcţiei s.
b) Enumeraţi valorile funcţiei s. 13. Un tren se deplasează cu viteza medie de
c) Ce relaţie este între Im s şi F? 45 km/h. Reproduceţi tabelul următor şi decideţi
10. Reproduceţi diagrama prin care este definită funcţia u. dacă el defineşte o funcţie.
B C t ore 1 2 3
s
45 5 d = 45t km 45 90 135
67 6
85 7 14. Reproduceţi tabelul următor şi decideţi dacă el
defineşte o funcţie care asociază fiecărui oraş din pri-
a) Enumeraţi elementele funcţiei u. ma linie ţara în care el se află.
b) Enumeraţi valorile funcţiei u.
Oraşul Paris Kiev Viena
c) Ce relaţie este între Im u şi C?
Ţara Franţa Ucraina Austria
11. Reproduceţi diagrama prin care este definită funcţia v.
F G 15. Enumeraţi elementele funcţiei:
v
124 1 a) f : D ® E, f(x) = 0,5x;
257 2 b) g : {–1, 2, 5} ® Q, g(x) = x – 7,2;
264 5 x
c) h : {–1,4; 2,3; 5} ® Q, h(x) = .
x–1
a) Enumeraţi elementele funcţiei v.
16. Reproduceţi tabelul următor şi decideţi dacă el grafică a unei funcţii.

defineşte o funcţie. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
y y
x 5 12 15
f(x) 18 10; –17 13,5
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
17. Construiţi o diagramă care defineşte o funcţie de x x
la {–13, 1} la {–7, 3}.
18. Construiţi o diagramă care defineşte o funcţie de
la {–5, 0, 7} la {–3, 2}. Ex. 20 Ex. 21
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 21. Decideţi dacă desenul constituie reprezentarea
19. Fie mulţimile D = {–3, –1, 3, 6} şi E = {–11, –5, grafică a unei funcţii.
7, 16}. Care dintre formulele f(x) = 2x + 3 şi g(x) = 3x Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
– 2 defineşte o funcţie de la D la E? 22. Cercetaţi dacă formula f(x) = 2x + 3 defineşte pe
20. Decideţi dacă desenul constituie reprezentarea {–2; 1,5; 3,5} o funcţie.
23. Construiţi cu ajutorul diagramelor toate funcţiile 24. Construiţi cu ajutorul diagramelor toate funcţiile
definite pe{a, b} cu valori în {–1, 5}. definite pe{a, b, c} cu valori în {2, 9}.

Glosar
Fie funcţia f : A ® B. Graficul funcţiei f este mulţimea Gf = {(x, f(x)) | x Î A}. Dacă A şi B sunt mulţimi de
Învăţăm
numere, atunci mulţimea Gf poate fi reprezentatã geometric printr-o mulţime de puncte, care se numeşte,
de asemenea, graficul funcţiei f.
Moduri de definire a unei funcţii. O funcţie poate fi definită:
1) printr-o diagramã; 2) printr-un tabel; 3) printr-un grafic; 4) printr-o formulă.
Funcţii numerice. O funcţie numerică are domeniul de definiţie şi domeniul valorilor mulţimi de numere.
În general, funcţiile numerice sînt date precizînd: domeniul de definiţie, domeniul valorilor şi o formulă. De
exemplu: funcţia f : R ® R, f(x) = x2.
Dependenţă funcţională. Fie mulţimile nevide A şi B. Dacă există o funcţie definită pe mulţimea A cu valori
în mulţimea B, atunci mulţimile A şi B sunt într-o relaţie de dependenţă funcţională.
l Controlaţi dacă mulţimea punctelor reprezentate permite să se definească o funcţie. y

2
Rezolvare. Presupunem că punctele (–1, 1), (1, 2), (1, 1), (2, –1) definesc o funcţie g.
1
Atunci g(–1) = 1, g(2) = –1. Deoarece punctele (1, 1) şi (1, 2) au aceeaşi abscisă, g
2 x
nu are valoare unică în 1. Aşadar, presupunerea noastră contravine definiţiei funcţiei.
-1 -1 1
Mulţimea punctelor reprezentate nu permite să se definească o funcţie.
Observaţie. Mulţimea formată din punctele (–1, 1), (1, 1), (1, 2), (2, –1) nu este
graficul unei funcţii, deoarece două dintre ele au aceeaşi abscisă.
l Examinaţi dacă formula f(x) = 3x defineşte o funcţie pe mulţimea {–1, 0, 1, 2}.
x –1 0 1 2
Rezolvare. Construim tabelul:
f(x) –3 0 3 6
Examinînd tabelul, constatăm că formula f(x) = 3x asociază fiecărui element al mulţimii {–1, 0, 1, 2} un ele-
ment şi numai unul al mulţimii {–3, 0, 3, 6}. Prin urmare, formula f(x) = 3x defineşte o funcţie cu domeniul
de definiţie {–1, 0, 1, 2}.
l Pentru orice număr real x este adevărată relaţia f(x) + f(–x) = x – 1. Cercetaţi dacă există o funcţie f cu
această proprietate.
Rezolvare. Înlocuim în relaţie, pe rînd, x cu –1 şi cu 1. Rezultă f(–1) + f(1) = –2 şi f(1) + f(–1) = 0, de unde
rezultă că legea de corespondenţă f nu asociază fiecărui număr real un singur număr real. Prin urmare, f nu
este o funcţie.
l Enumeraţi elementele funcţiei f : Q ® R, f(x) = 2x + 7.
Rezolvare. Funcţia f are elementele:
domeniul de definiţie Q; codomeniul R; legea de corespondenţă f(x) = 2x + 7.
l Fie mulţimile A = {1, 2, 5, 8} şi B = {3, 4, 7, 10}. Cercetaţi dacă mulţimile A şi B sunt într-o relaţie de
dependenţă funcţională.
Rezolvare. Se constată că fiecare element al mulţimii B este cu 2 mai mare decît un element anumit al
mulţimii A. Deci există funcţia f : A ® B, f(x) = x + 2.
l Fie mulţimile E = {2, 3, 5} şi F = {4, 6, 10}. Care dintre formulele f(x) = 2x şi g(x) = x2 defineşte o funcţie
de la E la F?
Rezolvare. Înlocuind în formula f(x) = 2x elementele mulţimii E, se obţine mulţimea F. Procedînd la fel cu
formula g(x) = x2, se obţine mulţimea {4, 9, 25}. Prin urmare, f este o funcţie de la E la F.
l Explicitaţi funcţia: a) m(x) = | x – 3,5 |; b) s(x) = sgn (x – 5,2).
Suplimentar
Rezolvare. a) Aplicăm definiţia modulului. Rezultă:

3,5 – x, dacă x < 3,5 –1, dacă x < 5,2
123
123
m(x) = b) s(x) = 0, dacă x = 0

x – 3,5, dacă x ³ 3,5. 1, dacă x ³ 5,2.

Caiet algebra
1. Explicitaţi funcţia: 2. Explicitaţi funcţia:
Suplimentar
a) m : R ® R, m(x) = | x – 2,7 |; a) s : R ® R, s(x) = sgn (x – 9);

b) m : R ® R, m(x) = | 3x – 5,1 |. b) s : R ® R, s(x) = sgn (2x – 7).
Caiet algebra
E VA L U A R E
I II
1. Scrieţi cît mai simplu: 1. Scrieţi cît mai simplu:
a) intervalul deschis –7 15; a) intervalul deschis –3 23;
1
b) intervalul închis –2 8. b) intervalul închis –3,2 39.
2. Reprezentaţi analitic: 2. Reprezentaţi analitic:
a) intervalul (–2,6; 8,7); a) intervalul (–5,1; 6,2);
b) intervalul [–3,7; 4,5]. 1
b) intervalul [–8,5; 8,7].
3. Scrieţi cum se citeşte: 3. Scrieţi cum se citeşte:
a) f : E ® F; a) g : B ® D;
1
b) g : B ® C. b) h : C ® E.
4. Reprezentaţi grafic intervalul: 4. Reprezentaţi grafic intervalul:
a) (–2,3; 3); a) (–5,8; 7);
1
b) [–3; 2,8]. b) [–5; 9,5].
5. Ana are 5 ani, Paul are 6 ani şi Ioana are 8 ani. 5. George are 7 pere, Petre are 6 pere şi Dan are 3
Reprezentaţi printr-o diagramă corespondenţa dintre pere. Reprezentaţi printr-o diagramă corespondenţa
mulţimile {a, i, p} şi {5, 6, 8}. 1
dintre mulţimile {d, g, p} şi {3, 6, 7}.
G M B F
6. Examinaţi diagrama f
6. Examinaţi diagrama f
–3 5 –8 –4
prin care este definită –4
4 1 prin care este definită –3 –1
funcţia f şi enumeraţi-i –9 funcţia f şi enumeraţi-i
9 6 8
elementele. elementele.
7. Examinaţi diagramele şi identificaţi care dintre 7. Examinaţi diagramele şi identificaţi care dintre
ele nu defineşte o funcţie.
ele nu defineşte o funcţie.
c 0 a 1 2 a 2 b 4
3 d 3 c 6
d 8 e
a) b) a) b)
8. Construiţi un tabel prin care poate fi definită o 8. Reprezentaţi într-un sistem de axe trei puncte ast-
1
funcţie. fel încît să se poată defini o funcţie.
9. Fie A = {3, 4, 5}, B = {1, 3, 5, 6} şi legile f(x) = 9. Fie A = {2, 4, 5}, B = {5, 13, 17, 20} şi legile f(x)
1 = 4x – 3, g(x) = 3x – 4. Cercetaţi dacă una dintre
3x – 5, g(x) = 2x – 5. Cercetaţi dacă una dintre aceste
legi defineşte o funcţie de la A la B. aceste legi defineşte o funcţie de la A la B.

Glosar
¸ Reprezentarea graficului unei funcţii. Proporţionalitate directă. Funcţia de gradul I
l Un tren se deplasează cu viteza medie de 50 km/h. Calculaţi distanţa parcursă de tren în: 1 h, 2 h, 3 h şi
Din viaţă
reprezentaţi dependenţa dintre timp şi distanţa parcursă de tren cînd viteza medie rămîne constantă.
x ore 1 2 3 y
y km 50 100 150 150
100
Reprezentăm într-un sistem de axe ortogonale punctele (1, 50), (2, 100) şi (3, 150).
50
Pe axa absciselor o unitate = 1 h, iar pe axa ordonatelor o unitate = 50 km. x
1 2 3
Funcţiile numerice f : D ® R, f(x) = ax, a Î R, modelează proporţionalitatea directă.

Învăţăm
Graficul funcţiei f : D ® R, f(x) = ax, a Î R, unde mulţimea numerică D este finită, este conţinut de o dreaptă
care trece prin originea sistemului de axe.
l Fie funcţia f : {1, 2, 3} ® R, f(x) = x. Construiţi tabelul de valori şi reprezentaţi graficul funcţiei f.
x 1 2 3 y
f(x)
1 2 3 3
2
Graficul funcţiei f este Gf = {(1, 1), (2, 2), (3, 3)}. Reprezentarea graficului func-
1
x
ţiei f este formată din trei puncte.
1 2 3
l Fie formulele: f(x) = – x, g(x) = x, h(x) = 2x. Identificaţi formula care defineşte
funcţia al cărei grafic este reprezentat în dreapta. 1
–1 1 x
Rezolvare. Graficul funcţiei căutate este {(–1, –1), (0, 0), (1, 1)}. Deoarece
f(–1) = 1 ¹ –1, f nu verifică condiţiile cerute. Se constată că toate condiţiile sunt –1
verificate numai de formula g(x) = x.
l Reprezentaţi graficul funcţiei f : {–3, –2, 0, 1, 2} ® R, f(x) = 3. y
Rezolvare. Tabelul valorilor funcţiei este: 3
x –3 –2 0 1 2
f(x) 3 3 3 3 3
x
Gf = {(–3, 3), (–2, 3), (0, 3), (1, 3), (2, 3)}. Graficul funcţiei este reprezentat în
dreapta.
Graficul funcţiei constante f : D ® R, f(x) = a, a Î R*, unde mulţimea numerică D este finită, este conţinut
Învăţăm
de o dreaptă paralelă cu axa absciselor.

l Construiţi graficul funcţiei f : {–1, 0, 1, 2, 3} ® R, f(x) = x + 1. y
Rezolvare. Tabelul valorilor funcţiei este:
x –1 0 1 2 3
f(x) 0 1 2 3 4
Gf = {(–1, 0), (0, 1), (1, 2), (2, 3), (3, 4)}. Graficul funcţiei este reprezentat în x
dreapta.

1. Un autobuz se deplasează cu viteza medie de a) f : {–2, –1, 0, 1} ® Z, f(x) = –x;

55 km/h. Calculaţi distanţa parcursă de autobuz în: b) f : {–3, –1, 0, 1} ® Z, f(x) = –2x;
1 h, 2 h, 3 h, 4 h şi completaţi un tabel. c) f : {–4, 2, 1, 3} ® Z, f(x) = –3x ;
2. O pungă cu chefir costã 4,5 lei. Calculaţi cît costă: d) f : {–3, –2, –1, 0} ® Z, f(x) = – 4x.
2 pungi de chefir, 3 pungi de chefir, 4 pungi de chefir, 7. Reproduceţi graficul. y
5 pungi de chefir. Completaţi un tabel. Fie formulele:
3. Calculaţi aria unui dreptunghi, dacă: f(x) = –2x, g(x) = x, 2
a) o dimensiune este 3 şi cealaltă dimensiune ia valori h(x) = 2x.
–1 1 x
din mulţimea {1, 2, 4, 5}; Recunoaşteţi care formulă
b) o dimensiune este 2,5 şi cealaltă dimensiune ia va- defineşte funcţia cu graficul
lori din mulţimea {2, 3, 5}; reprezentat. –2
c) o dimensiune este 3,2 şi cealaltă dimensiune ia va-
lori din mulţimea {1, 3, 5, 6}. 8. Reprezentaţi graficul funcţiei:
4. Construiţi tabelul de valori al funcţiei: a) f : {–1, 0, 2, 3} ® Z, f(x) = 2;
a) f : {0, 1, 2, 3} ® Z, f(x) = 2x; b) f : {–3, –1, 0, 1} ® Z, f(x) = –3;
b) f : {–1, 0, 2, 3} ® Z, f(x) = 3x; c) f : {–3, –1, 0, 3} ® Z, f(x) = –4;
c) f : {–2, 0, 2, 4} ® Z, f(x) = 0,5x; d) f : {–2, –1, 0, 2} ® Z, f(x) = –2.
d) f : {–3, –2, –1, 0} ® Z, f(x) = 4x. 9. Reprezentaţi graficul funcţiei:
5. Reprezentaţi într-un sistem de axe ortogonale punc- a) f : {–5, –4, 1, 3} ® Z, f(x) = x – 2;
tele: A(4, 0), B(0, 3), C(–5, 0), D(0, –2), E(2, 2), F(–3, b) f : {–3, –1, 1, 2} ® Z, f(x) = 2x – 1;
3), G(– 4, –1), H(3, –2). c) f : {–2, –1, 0, 3} ® Z, f(x) = 3x – 2;
6. Construiţi reprezentarea graficului funcţiei: d) f : {–1, 0, 2, 4} ® Z, f(x) = 2x – 3.
10. Aflaţi legea de corespondenţă a funcţiei f cu Gf = 12. Reprezentaţi graficul funcţiei:

{(–2, –2), (0, 0), (3, 3)}. f : {–4, –3, –1, 0, 1} ® R,
Suplimentar
–2, dacă x < –1
123
11. Aflaţi formula care de- y f(x) =

fineşte funcţia al cărei gra- 1, dacă x ³ –1.
fic este reprezentat în desen.
Formulaţi şi rezolvaţi un 1
2 x 13. Reprezentaţi în acelaşi sistem de axe ortogonale
exerciţiu asemănător.
–2 graficele funcţiile:
–1
f : {–1, 0, 1, 2} ® Z, f(x) = 2x – 1;
g : {–1, 0, 1, 2} ® Z, f(x) = 2x – 3.
14. Reprezentaţi graficul funcţiei: f : {–3, –1, 1, 4} ® Z, f(x) = | x – 1 |.

f : {–2, –1, 0, 1, 2} ® R, Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
5 – x, dacă x < 0 y
123
f(x) = 17. Aflaţi formula care de-

Suplimentar
x – 2, dacă x ³ 0. fineşte funcţia al cărei gra-

15. Reprezentaţi graficul funcţiei fic este reprezentat în desen. x
f : {–2, 0, 1, 3} ® Z, f(x) = | –3x |. Formulaţi şi rezolvaţi un
exerciţiu asemănător.
16. Reprezentaţi graficul funcţiei

Glosar
Funcţiile numerice f : D ® R, D Í R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R, sînt funcţii de gradul I.

Învăţăm
Graficul funcţiei de gradul I f : D ® R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R, unde mulţimea numerică D este finită,
este format din puncte coliniare.
l Construiţi graficul funcţiei f : {–2, –1, 0, 1, 2} ® R, f(x) = | x |. y

Suplimentar
x –2 –1 0 1 2
f(x) 2 1 0 1 2
x
Gf = {(–2, 2), (–1, 1), (0, 0), (1, 1), (2, 2)}. Graficul funcţiei este reprezentat în
dreapta.
Graficul funcţiei f : D ® R, f(x) = | ax |, a Î R*, unde mulţimea numerică D este finită, este conţinut de un
unghi al cărei vîrf este originea sistemului de axe de coordonate.
l Construiţi graficul funcţiei f : {–1, 1, 2, 3, 4} ® R, f(x) = | x – 2 |.

Suplimentar
Rezolvare. Tabelul valorilor poate fi construit direct sau după explicitare. Explicitînd funcţia, obţinem
2 – x, dacă x Î {–1, 1}
123
f(x) =
x – 2, dacă x Î {2, 3, 4}.
Tabelul valorilor funcţiei este:
y
x –1 1 2 3 4
f(x) = 2 – x 3 1
f(x) = x – 2 0 1 2
x
Gf = {(–1, 3), (1, 1), (2, 0), (3, 1), (4, 2)}. Graficul funcţiei este reprezentat în
dreapta.
Graficul funcţiei f : D ® R, f(x) = | ax + b |, a Î R*, b Î R, unde mulţimea numerică D este finită, este
conţinut de un unghi.
l Construiţi graficul funcţiei f : {–1, 0, 1, 2, 3} ® R,

Suplimentar
4 – x, dacă x Î {–1, 0, 1}
123
f(x) =
x + 1, dacă x Î {2, 3}. y

x –1 0 1 2 3
f(x) = 4 – x 5 4 3
f(x) = x + 1 3 4 x
Gf = {(–1, 5), (0, 4), (1, 3), (2, 3), (3, 4)}. Graficul funcţiei este reprezentat în
dreapta.

Caiet algebra
1. Reprezentaţi graficul funcţiei: 4. Construiţi graficul funcţiei
Suplimentar
f : {–5, –3, –1, 0, 1, 2} ® Z, 3 – x, dacă x Î {–2, 1}
123
f(x) = | 2x – 1 |. f : {–2, 1, 2, 3} ® R, f(x) =
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. x – 2, dacă x Î {2, 3}.
2. Reprezentaţi graficul funcţiei:
f : {–5, –3, –1, 1, 2, 4} ® Z, Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
f(x) = sgn (3x – 1). 5. Construiţi graficul funcţiei f : {–1, 0, 1, 2} ® R,
–x2+ 2, dacă x Î {–1, 0}
123
3. Reprezentaţi graficul funcţiei:
f(x) =
f : {–4, –1, 0, 1, 2, 3} ® Z, x3 – 5, dacă x Î {2, 3}.
f(x) = | x – 1 | – | x + 1 |.
I II
1. Construiţi tabelul valorilor funcţiei 1. Construiţi tabelul valorilor funcţiei
1
f : {–12, –10, 4, 7} ® Z, f(x) = 10. f : {–13, –12, 3, 1} ® Z , f(x) = 17.
f : {–3, –2, 1, 3} ® Z, f(x) = 7x. 1 f : {–5, –3, 2, 6} ® Z, f(x) = 3x.
f : {–5, –3, 2, 4} ® Z, f(x) = 2x – 1. 1 f : {–7, –1, 5, 8} ® Z, f(x) = 2x + 1.
4. Reprezentaţi grafic punctele: 4. Reprezentaţi grafic punctele:
A(–3, 2), B(–2, –3), C(1, 4). 1 A(–4, 5), B(–3, –2), C(3, 1).
5. Fie funcţia 5. Fie funcţia
f : {–9, –7, 6, 8} ® Z, f(x) = 5. f : {–10, –6, 5, 9} ® Z, f(x) = 4.
Reprezentaţi prin enumerarea elementelor mulţi- 1 Reprezentaţi prin enumerarea elementelor mulţi-
mea Gf. mea Gf.
6. Fie funcţia 6. Fie funcţia
f : {–11, –6, 2, 5} ® Q, f(x) = –7x. 1
f : {–12, –7, 3, 4} ® Q, f(x) = –5x.
Reprezentaţi prin enumerarea elementelor mulţi- Reprezentaţi prin enumerarea elementelor mulţi-
mea Gf. mea Gf.
7. Construiţi graficul funcţiei 7. Construiţi graficul funcţiei
1
f : {–2, –1, 2, 3} ® Z, f(x) = –2x. f : {–2, –1, 1, 2} ® Z, f(x) = –3x.
8. Construiţi graficul funcţiei 8. Construiţi graficul funcţiei
f : {–2, –1, 0, 1} ® Z, f(x) = –2x + 1. 1 f : {–2, –1, 0, 1} ® Z, f(x) = 2x – 1.
9. Aflaţi a astfel încît graficul funcţiei 9. Aflaţi a astfel încît graficul funcţiei
f : D ® Z, f(x) = 2x + a 2 f : D ® Z, f(x) = 3x + a
să conţină punctul (3, 9). să conţină punctul (4, 7).

¹ Funcţii de gradul I Glosar
l Un autobuz a pornit într-o cursă lungă. După ce a parcurs 25 km, auto-
Din viaţă
buzul a intrat pe o autostradă. În continuare el se deplasează cu viteza me-

die de 50 km/h. Scrieţi formula după care poate fi calculată distanţa par-
cursă de autobuz în fiecare moment, după ce acesta a intrat pe autostradă.
Construiţi un tabel în care înregistraţi distanţele parcurse după: 1 h, 2 h, 3 h
şi reprezentaţi grafic funcţia care modelează situaţia descrisă.
d
Rezolvare. Ţinem cont că distanţa parcursă de autobuz pe autostradă este direct pro-
porţională cu timpul, iar la această distanţă se adaugă 25 km parcurşi pînă la auto-
stradă. Notăm distanţa cu d, timpul cu t şi obţinem d(t) = 50t + 25.
t ore 0 1 2 3
Construim tabelul valorilor funcţiei d:
d(t) km 25 75 125 175
Reprezentãm într-un sistem de axe ortogonale punctele: (0, 25) (1, 75), (2, 125), t
(3, 175). Pe axa absciselor o unitate = 1 h, iar pe axa ordonatelor o unitate = 25 km.
Observaţii. 1) În acest caz valorile din tabel nu mai sînt izolate, deoarece se pot adăuga oricîte valori între
cele existente sau mai mari decît ele.
2) Domeniul de definiţie al funcţiei d este infinit: [0, ∞).
Învăţăm
3) Graficul funcţiei d este o semidreaptă închisă.
Funcţiile numerice f : R ® R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R, sînt funcţii de gradul I.

Graficul funcţiei de gradul I f : R ® R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R, este o dreaptă.
l Pe 16 mai un magazin a primit 400 kg de zahăr. Zilnic se vînd 18 kg de zahăr.

a) Scrieţi formula prin care se poate afla cantitatea de zahăr care rămîne după x zile.
b) Reprezentaţi funcţia determinată de formula de la punctul a).
c) Pentru ce zi trebuie să se comande o nouă cantitate de zahăr?
Din viaţă
Rezolvare. a) În fiecare zi se vînd 18 kg de zahăr, deci în x zile se vînd 18x kg de zahăr. Dupã x zile magazinul
mai are f(x) = 400 – 18x kg de zahăr.
b) Ţinem cont că 400 = 18 ∙ 22 + 4. Construim tabelul valorilor funcţiei f: y
x zile 5 10 15 20 22
d(t) km 310 220 130 40 4 400
Reprezentăm (cu aproximaţie) într-un sistem de axe ortogonale punctele: (10, 220),
(20, 40) şi aplicăm faptul că graficul este conţinut de o dreaptă. Pe axa absciselor
o unitate = 5 zile, iar pe axa ordonatelor o unitate = 90 kg. x
c) Zahărul ajunge pentru 22 de zile începînd cu 16 mai. O nouă comandă trebuie
10 20
făcută pentru ziua de 7 iunie.
l Recunoaşteţi funcţiile cu domeniul de definiţie infinit: f1 : R ® R, f1(x) = x;

f2 : {–3, 0, 5} ® Z, f2(x) = x + 2; f3 : {0, 2, 4, ...} ® Z, f3(x) = –3x + 2; f4 : R ® R, f4(x) = 0,7x – 8.
Răspuns. Fiecare dintre funcţiile f1, f3, f4 are domeniul de definiţie infinit.
l Fie funcţiile f1, f2, f3 : R ® R, f1(x) = 3x + 2, f2(x) = –5x, f3(x) = 4x – 3 şi punctul (–1, –1).
Identificaţi funcţia care conţine punctul (–1, –1).
Rezolvare. Deoarece f1(–1) = 3(–1) + 2 = –1. punctul (–1, –1) aparţine graficului funcţiei f1.
f2(–1) = –5(–1) = 5 ¹ – 1 punctul (–1, –1) nu aparţine graficului funcţiei f2.
f3(–1) = 4(–1) – 3 ¹ –1 punctul (–1, –1) nu aparţine graficului funcţiei f3.

Caiet algebra
Exerciţii
1. a) Distanţa parcursă de un microbuz f3(x) = 3x;
este d(t) = 30t + 10 (km). Aflaţi distanţa d) (0,5; 1), (–0,5; –1) aparţin graficului funcţiei
parcursă de microbuz după: 1 h, 1,5 h, f4(x) = 2x;
2 h, 2,5 h şi completaţi un tabel. e) (–1; –3,2), (0,5; 1,5) aparţin graficului funcţiei
b) Distanţa parcursă de un tren este f5(x) = 3,2x.
d(t) = 40t + 12 (km). Aflaţi distanţa parcursă de 7. Fie funcţia f : R ® R, de forma f(x) = 3x. Construiţi
tren după: 0,5 h, 1,2 h, 2,5 h, 3,4 h şi completaţi dreapta care conţine punctele A şi B de coordonate:
un tabel. a) (–1, f(0)), (2, f(1));
2. Vlad are 15 lei. El a constatat că poate economisi b) (–1, f(1)), (3, f(1));
zilnic 3 lei. Alegeţi formula dupã care se poate afla cîţi c) (0, f(–1)), (–3, f(1));
lei va avea după t zile: d) (–2, f(0)), (3, f(–1)).
a) s(t) = 15t + 3; b) s(t) = 3t + 15; 8. Fie funcţia f : R ® R, de forma f(x) = x + 1. Con-
c) s(t) = 3t – 15; d) s(t) = 15t – 3. struiţi dreapta care conţine punctele A şi B de coor-
3. Cînd te urci într-un taximetru, pornirea costă 3 donate:
lei. La această sumă se adaugă 5 lei pentru fiecare ki- a) (–1, f(0)), (2, f(–1));
lometru parcurs. Alegeţi formula după care se obţine b) (–1, f(1)), (3, f(2));
suma indicată de aparatul de taxat după x kilometri c) (0, f(–1)), (–3, f(1));
parcurşi de un client: d) (–2, f(1)), (3, f(–2)).
a) s(x) = 5x + 3; b) s(x) = 3x – 5; 9. Se dau funcţiile:
c) (x) = 3x + 5; d) s(x) = 5x – 3. f1 : R ® R, f1(x) = x + 4;
4. Se dau funcţiile: f2 : R ® R, f2(x) = x – 5;
f1 : R ® R, f1(x) = 2x; f3 : R ® R, f3(x) = –x + 3;
f2 : R ® R, f2(x) = 3x; f4 : R ® R, f4(x) = –x – 7;
f3 : R ® R, f3(x) = –5x; f5 : R ® R, f5(x) = 5 – x.
f4 : R ® R, f4(x) = –3x; Completaţi tabelul:
f5 : R ® R, f5(x) = 5x.
x –1 0 1
Completaţi tabelul:
f1(x)
x –1 0 1 f2(x)
f1(x) f3(x)
f2(x) f4(x)
f3(x) f5(x)
f4(x)
10. Se dau funcţiile:
f5(x) f1 : R ® R, f1(x) = 2x + 1;
5. Recunoaşteţi funcţiile cu domeniul de definiţie infinit: f2 : R ® R, f2(x) = 2x – 1;
f1 : {–1, 2, 5} ® R, f1(x) = 4x2; f3 : R ® R, f3(x) = –3x + 2;
f2 : N ® R, f2(x) = 2,9x + 1; f4 : R ® R, f4(x) = 3x – 4.
f3 : {..., –5, –3, –1} ® R, f3(x) = –2,5x. Completaţi tabelul:
6. Decideţi dacă punctele: x –1 0 1
a) (2; 0), (–1, –3) aparţin graficului funcţiei f1(x)
f1(x) = x – 2; f2(x)
b) (3; 0), (–1, 4) aparţin graficului funcţiei
f3(x)
f2(x) = –x + 3;
c) (1, 3), (–2, –5) aparţin graficului funcţiei f4(x)

Glosar
l Reprezentaţi grafic funcţia: y

a) f1 : R ® R, f1(x) = 3x;
b) f2 : R ® R, f2(x) = x – 2;
c) f3 : R ® R, f3(x) = –2x + 1. x
Rezolvare. a) Tabelul valorilor funcţiei f1 este
x –1 0 1
f1(x) –3 0 3
Reprezentăm punctele (–1, –3), (0, 0), (1, 3) şi constatăm că sînt coliniare. Graficul y
funcţiei f1 este o dreaptă ce conţine originea sistemului de coordonate.
b) Tabelul valorilor funcţiei f2 este
x 0 1 2 x
f2(x) –2 –1 0
Reprezentăm punctele (0, –2), (1, –1), (2, 0) şi constatăm că sînt coliniare. Graficul
funcţiei f2 este o dreaptă.
c) Tabelul valorilor funcţiei f3 este
y
x –1 0 1
f2(x) 3 1 –1
Reprezentăm punctele (–1, 3), (0, 1), (1, –1) şi constatăm că sînt coliniare. Graficul x
funcţiei f3 este o dreaptă. y
l Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R, f(x) = –2.
Rezolvare. Tabelul valorilor funcţiei f este
x –1 0 1 x
f(x) –2 –2 –2
Reprezentăm punctele (–1, –2), (0, –2), (1, –2). Gra- y

ficul lui f este o dreaptă paralelă cu abscisa (axa Ox).
l Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R, f(x) = | x – 1 |.
Rezolvare. Explicitînd funcţia, obţinem
x
1 – x, dacă x Î (–∞, 1)
123
x –1 0 1 2 3
f(x) = f(x) = 1 – x
x – 1, dacă x Î [1, ∞). 2 1 0)
f(x) = x – 1 [0 1 2
Reprezentăm punctele (–1, 2), (0, 1), (1, 0), (2, 1), (3, 2)}. Graficul lui f este un unghi.
Formulări sinonime. 1) „să se reprezinte geometric graficul funcţiei ...“, „sã se reprezinte graficul funcţiei
...“, „să se reprezinte grafic funcţia ...“; 2) „funcţia de forma ...“, „expresia funcţiei este ...“, „formula prin
care este definitã funcţia este ...“.
Învăţăm
l Graficul funcţiei f : R ® R, f(x) = ax, a Î R*, este o dreaptă care conţine originea sistemului de axe.
Pentru construirea graficului este nevoie de minimum două puncte.
l Graficul funcţiei f : R ® R, f(x) = b, b Î R*, este o dreaptă paralelă cu axa absciselor (Ox). Pentru con-
struirea graficului este nevoie de minimum două puncte.

Caiet algebra
11. Construiţi graficul funcţiei f : R ® R, de forma: a) (–2, –3), (1, –2) aparţine graficului funcţiei
a) f(x) = 3x reprezentînd dreapta care conţine punc- f1 : R ® R, f1(x) = –2x + 1;
tele (–1, f(–1)), (1, f(1)); b) (–2, 8), (–1, –3) aparţine graficului funcţiei
b) f(x) = –2x reprezentînd dreapta care conţine f2 : R ® R, f2(x) = –3x + 2;
punctele (–1, f(–1)), (0, f(0)); c) (–3, 7), (–1, –6) aparţine graficului funcţiei
c) f(x) = 4x reprezentînd dreapta care conţine punc- f3 : R ® R, f3(x) = –2x + 3;
tele (–1, f(–1)), (0, f(0)); d) (2, 4), (–1, –4) aparţine graficului funcţiei
d) f(x) = –3x reprezentînd dreapta care conţine
f4 : R ® R, f4(x) = 3x – 1.
punctele (–1, f(–1)), (0, f(0));
e) f(x) = –4x reprezentînd dreapta care conţine
15. Reprezentaţi dreapta determinată de punctele
punctele (–1, f(–1)), (0, f(0)). A(1, 1), B(2, –2).
12. Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R, de forma: Identificaţi care dintre funcţiile f1, f2, f3 : R ® R,
a) f(x) = x + 1 alegînd pentru x valorile –1, 0, 2; f1(x) = 3x + 4, f2(x) = –3x + 4, f3(x) = –4x + 3 are
b) f(x) = –x + 3 alegînd pentru x valorile 0, 1, 3; graficul dreapta AB.
c) f(x) = –x + 5 alegînd pentru x valorile 0, 3, 5; 16. Alegeţi convenabil două puncte şi construiţi grafi-
d) f(x) = –x – 5 alegînd pentru x valorile –5, –2, –1; cul funcţiei de forma:
e) f(x) = –x + 2 alegînd pentru x valorile –1, 0, 1. a) f(x) = x + 5;
13. Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R, de forma: b) f(x) = –x + 3;
a) f(x) = 2x – 1 alegînd pentru x valorile –1, 1; c) f(x) = x – 6;
b) f(x) = –3x + 1 alegînd pentru x valorile 0, 1; d) f(x) = x + 7.
c) f(x) = –4x + 3 alegînd pentru x valorile 0, 1; 17. Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R, de forma:
d) f(x) = –2x – 3 alegînd pentru x valorile –2, 0; a) f(x) = 1; b) f(x) = –1;
e) f(x) = 3x – 2 alegînd pentru x valorile –1, 0. c) f(x) = 4; d) f(x) = –5;
14. Identificaţi care dintre punctele: e) f(x) = –2,5.
18. George a primit o pungă cu 57 de bomboane. El –3, dacă x £ 0
123
vrea să mănînce în fiecare zi 2 bomboane. f(x) =
a) Scrieţi formula după care George poate afla cîte 2, dacă x > 0.
bomboane i-au rămas după x zile. Calculaţi f(–3), f(–2), f(0), f(1), f(2), f(5).
b) Reprezentaţi funcţia definită de formula de la Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
punctul a). 20. Fie funcţia f : R ® R,
c) George a primit bomboanele pe 5 aprilie. În ce 3x – 2, dacă x £ 1
123
zi consumă George ultima bomboană? f(x) =

Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. x + 3, dacă x ³ 1.
19. Fie funcţia f : R ® R, Calculaţi f(–2), f(–1), f(0), f(1), f(1,5), f(2,2)..
21. Anca a primit pe 5 martie 145 lei. În medie ea ortogonale şi identificaţi poziţiile lor relative.
cheltuieşte 2,5 lei pe zi. Pe 30 aprilie Anca a primit 15 Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
lei pe care să-i cheltuiască în excursie. 23. Graficul unei funcţii f este dreapta determinată de
a) Scrieţi formula după care se poate afla ce sumă punctele A(2, 0) şi B(0, –3). Aflaţi expresia funcţiei f.
de bani mai are Anca după x zile şi reprezentaţi-o Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
grafic. (Alegeţi unităţi convenabile.) 24. Reprezentaţi grafic funcţia
b) Cîţi lei poate cheltui Anca în excursie? f : R ® R, f(x) = | x – 3 |.
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 25. Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R,
22. Se dau funcţiile f1, f2, f3 : R ® R, f1(x) = 3x + 1, x – 3, dacă x £ 1
123
f2(x) = 3x + 2, f3(x) = 3x – 3. f(x) =

Construiţi graficele funcţiilor în acelaşi sistem de axe –2, dacă x > 1.

Glosar
l Graficul funcţiei f : R ® R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R*, este o dreaptă care nu conţine originea siste-
mului de axe şi se construieşte avînd două puncte.
Învăţăm
l Funcţia f : R ® R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R, are valoarea 0 pentru x = – . –

b b este zeroul funcţiei
a a
( (
f : R ® R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R. Intersecţia graficului funcţiei f cu axa Ox este punctul – b , 0 .
a
l Pentru fiecare dintre funcţiile de gradul I (f : R ® R) de mai jos aflaţi zeroul şi intersecţia graficului
ei cu axa Ox.
a) f(x) = 3x; b) f(x) = 2x + 5; c) f(x) = 4x – 3; d) f(x) = –5x + 4.
Rezolvare. a) Deoarece 3x = 0, rezultă x = 0. Zeroul lui f este 0 şi intersecteză Ox în punctul (0, 0).
b) Deoarece 2x + 5 = 0, rezultă x = –2,5. Zeroul lui f este –2,5 şi intersecteză Ox în punctul (–2,5; 0).
c) Deoarece 4x – 3 = 0, rezultă x = 0,75. Zeroul lui f este 0,75 şi intersecteză Ox în punctul (0,75; 0).
d) Deoarece –5x + 4 = 0, rezultă x = 0,8. Zeroul lui f este 0,8 şi intersecteză Ox în punctul (0,8; 0).
º Proprietăţi ale funcţiei de gradul I, f : R ® R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R
l Fie funcţia f : R ® R, f(x) = 2x.
a) Studiaţi semnul funcţiei f.
b) Comparaţi, prin exemple, f(x1) cu f(x2) cînd x1 < x2.
D
Descoperim
Rezolvare. a) Rezolvăm ecuaţia f(x) = 0 şi obţinem x = 0. Construim tabelul:

x –2 –1 0 1 2
f(x) –4 –2 0 2 4
semn f(x) – 0 +
Din tabel se constată că: pentru x Î (–∞, 0), f(x) < 0; pentru x Î (0, ∞), f(x) > 0.
b) Pentru x1 = –2 şi x2 = 1 obţinem f(–2) < f(1) (deoarece – 4 < 2).
Analizînd şi alte exemple, constatăm că x1 < x2 implică f(x1) < f(x2).
l Fie funcţia f : R ® R, f(x) = 2x – 1.
Rezolvare. a) Rezolvăm ecuaţia f(x) = 0 şi obţinem x = 0,5. Construim tabelul:
x –2 0,5 2
f(x) –5 0 3
semn f(x) – 0 +
Din tabel se constată că: pentru x Î (–∞; 0,5), f(x) < 0; pentru x Î (0,5; ∞), f(x) > 0.
b) Pentru x1 = –2 şi x2 = 2 obţinem f(–2) < f(2) (deoarece –5 < 3).
Analizînd şi alte exemple, constatăm că x1 < x2 implică f(x1) < f(x2).
l Fie funcţia f : R ® R, f(x) = –3x + 1.
Rezolvare. a) Rezolvăm ecuaţia f(x) = 0 şi obţinem x = 0,(3). Construim tabelul:
x 0 0,(3) 2
f(x) 1 0 –5
semn f(x) + 0 –

Caiet algebra
Exerciţii
1. Aflaţi zeroul funcţiei f : R ® R, de forma: tabelul:
a) f(x) = 3x; b) f(x) = –5x; x –1 –2,(6) 2
c) f(x) = 2,73x; d) f(x) = 1,2x;
f(x)
e) f(x) = –3,4x; f) f(x) = –7,3x.
2. Aflaţi intersecţia cu axa Ox a graficului funcţiei semn f(x)
f : R ® R, de forma: Completaţi un tabel asemănător pentru funcţia
a) f(x) = 11x; b) f(x) = –2,76x; f : R ® R cu:
c) f(x) = 3,81x; d) f(x) = 4,29x; a) f(x) = –10x + 1; b) f(x) = –5x + 9;
e) f(x) = –1,78x; f) f(x) = –1,562x. c) f(x) = –7x + 21; d) f(x) = – 6x + 90.
3. Aflaţi zeroul funcţiei f : R ® R, de forma: 9. Comparaţi f(0) cu f(2), dacă funcţia f : R ® R, este
a) f(x) = 3x + 9; b) f(x) = –7x + 14; de forma:
c) f(x) = 4x – 5,2; d) f(x) = –2,8x + 5,6; a) f(x) = 6x; b) f(x) = –8,1x;
e) f(x) = 5x – 25; f) f(x) = –12x + 48. c) f(x) = 3,6x; d) f(x) = –11,2x;
4. Aflaţi intersecţia cu axa Ox a graficului funcţiei e) f(x) = 4,5x; f) f(x) = –5,5x.
f : R ® R, de forma: 10. Comparaţi f(0) cu f(1), dacă funcţia f : R ® R,
a) f(x) = 5x + 2; este de forma:
b) f(x) = –5x + 3; a) f(x) = 5x + 2; b) f(x) = –8x + 5;
c) f(x) = 4x – 7; c) f(x) = 17x – 8; d) f(x) = – 6,4x + 2;
d) f(x) = –8x + 5; e) f(x) = 13x – 6; f) f(x) = –15x + 4.
e) f(x) = 2x – 11; 11. Comparaţi 0 cu f(1), dacă funcţia f : R ® R, este
f) f(x) = –2x + 21. de forma:
5. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = 12x. Completaţi tabelul:
a) f(x) = 5x; b) f(x) = –53x;
x –1 0 2 c) f(x) = 2,8x; d) f(x) = –719x;
f(x) e) f(x) = 7,2x; f) f(x) = –324x.
12. Comparaţi 0 cu f(1), dacă funcţia f : R ® R, este
semn f(x)
de forma:
6. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = –14x. Completaţi a) f(x) = 2x + 3;
tabelul: b) f(x) = –18x + 56;
c) f(x) = 5x – 12;
x –3 0 4
d) f(x) = – 5x + 128;
f(x) e) f(x) = 7x – 14;
semn f(x) f) f(x) = –2x + 5.
13. Comparaţi 0 cu f(–2), dacă funcţia f : R ® R, este
Completaţi un tabel asemănător pentru funcţia
de forma:
f : R ® R, f(x) = –17x.
a) f(x) = 7x; b) f(x) = –12x;
7. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = 5x – 2. Completaţi c) f(x) = 11x; d) f(x) = –15x;
tabelul: e) f(x) = 23x; f) f(x) = –17x.
x –1 0,4 2 14. Comparaţi 0 cu f(1), dacă funcţia f : R ® R, este
f(x) de forma:
semn f(x) a) f(x) = 3x + 7; b) f(x) = –7x + 5;
c) f(x) = 4x –13; d) f(x) = – 12x + 7;
Completaţi un tabel asemănător pentru funcţia e) f(x) = 6x – 19; f) f(x) = –13x + 15.
f : R ® R cu: 15. Identificaţi coeficientul lui x al funcţiei de forma:
a) f(x) = 6x + 1; b) f(x) = 8x + 3. a) f(x)= 2,7x + 1; b) f(x) = –2,13x + 9;
8. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = –3x – 8. Completaţi c) f(x) = 8,4x – 2; d) f(x) = –14,2x + 4,7.

Glosar
Din tabel se constată că: pentru x Î (–∞; 0,(3)), f(x) > 0; pentru x Î (0,(3); ∞), f(x) < 0.
b) Pentru x1 = 0 şi x2 = 2 obţinem f(0) > f(2) (deoarece 1 > –5).
Analizînd şi alte exemple, constatăm că x1 < x2 implică f(x1) > f(x2).
Semnul funcţiei de gradul I, f : R ® R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R

Rezolvînd ecuaţia f(x) = 0, se află zeroul funcţiei f, – b , după care completează tabelul
a
–b
Învăţăm
x
a a>0 a<0
f(x) 0 + +
semn f(x) semn (–a) 0 semn a – –
l (
f are pe intervalul –∞,– b
a ( ( (
semnul numărului –a; l f are pe intervalul – b ,–∞ semnul numărului a.
a
l Aflaţi semnul funcţiei f : R ® R, dacă: a) f(x) = 5x + 7; b) f(x) = –8x + 5.

Rezolvare. a) Zeroul funcţiei f este soluţia ecuaţiei 5x + 7 = 0, numărul –1,4.
x –1,4 a>0
Exerciţiu rezolvat
–1,4 +
f(x) 0
–
semn f(x) – 0 +
Din tabel se constată că: pentru x Î (–∞; –1,4), f(x) < 0; pentru x Î (–1,4; ∞), f(x) > 0.
a) Zeroul funcţiei f este soluţia ecuaţiei –8x + 5 = 0, numărul 1,6.
x 1,6 a<0
f(x) 0 + 1,6
–
semn f(x) + 0 –
Din tabel se constată că: pentru x Î (–∞; 1,6), f(x) > 0; pentru x Î (1,6; ∞), f(x) < 0.
Monotonia funcţiei de gradul I, f : R ® R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R

l Dacă a > 0, x1 < x2 implică f(x1) < f(x2), f este strict crescătoare.
Învăţăm
l Dacă a < 0, x1 < x2 implică f(x1) > f(x2), f este strict descrescătoare.
a>0 a<0
x x
f(x) f(x)
Exerciţiu rezolvat
l Aflaţi semnul funcţiei f : R ® R, dacă: a) f(x) = 3x – 5; b) f(x) = –2x + 11.

x
Rezolvare. a) a = 3 > 0. f(x) Funcţia f este strict crescătoare.
x
b) a = –2 < 0. f(x) Funcţia f este strict descrescătoare.

Caiet algebra
16. Stabiliţi semnul funcţiei f : R ® R, de forma: „funcţia este strict crescătoare“; „funcţia este strict
a) f(x) = 89; descrescătoare“; „funcţia este constantă“.
b) f(x) = –126;
c) f(x) = 12,78;
d) f(x) = –591.
17. Stabiliţi semnul funcţiei f : R ® R, de forma:
a) f(x) = 7x; a) b) c)
b) f(x) = –45x;
c) f(x) = 134x;
d) f(x) = 78x;
e) f(x) = –15x;
f) f(x) = –51x.
c) d) e)
18. Stabiliţi semnul funcţiei f : R ® R, de forma:
a) f(x) = 2x + 8;
20. Stabiliţi monotonia funcţiei f : R ® R, de forma:
b) f(x) = –7x + 21; a) f(x) = x + 17;
c) f(x) = 3x – 12; b) f(x) = –18x + 5;
d) f(x) = –15x + 45; c) f(x) = 59,1x + 2;
e) f(x) = 6x – 12; d) f(x) = – 13,9x + 1;
f) f(x) = –12x + 24. e) f(x) = 128;
19. Examinaţi graficele şi caracterizaţi funcţiile f) f(x) = –3,(18).
corespunzătoare alegînd una dintre variantele:
21. Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R, f(x) = 1,5x. a) strict crescătoare;

Stabiliţi semnul funcţiei f cu ajutorul graficului. b) strict descrescătoare;
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. c) constantă.
22. Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R, f(x) = –0,5x. Stabiliţi semnul funcţiei f cu ajutorul graficului.
Stabiliţi semnul funcţiei f cu ajutorul graficului. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 26. Aflaţi numărul m pentru care funcţia f : R ® R,
f(x) = (m + 1)x + 2 este:
23. Reprezentaţi grafic funcţia
a) strict crescătoare;
f : R ® R, f(x) = 2x – 3.
b) strict descrescătoare;
Stabiliţi semnul funcţiei f cu ajutorul graficului.
c) constantă.
24. Reprezentaţi grafic funcţia 27. Aflaţi numărul m pentru care funcţia f : R ® R,
f : R ® R, f(x) = –3x + 5. f(x) = (3 – m)x – 5 este:
Stabiliţi semnul funcţiei f cu ajutorul graficului. a) strict crescătoare;
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. b) strict descrescătoare;
25. Aflaţi numărul m pentru care funcţia f : R ® R, c) constantă.
f(x) = –mx + 2 este: Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
28. Aflaţi numărul m pentru care funcţia f : R ® R, 29. Aflaţi numărul m pentru care funcţia f : R ® R,
f(x) = (2m + 5)x + 2 este: f(x) = (7 – 2m)x – 8 este:
a) strict crescătoare; a) strict crescătoare;
b) strict descrescătoare; b) strict descrescătoare;
c) constantă. c) constantă.

Glosar
l Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = 2x – 3 cu domeniul de definiţie: y
)
a) D = (0, 3); b) D = [0, 3); c) D = [0, 3].

x 0 3
Rezolvare. a) Tabelul valorilor funcţiei f este f(x)
(–3 3) x
Funcţia f este strict crescătoare şi graficul
ei este un segment deschis. y
)
b) Tabelul valorilor funcţiei f este
x 0 3
x
f(x) [–3 3)
]
ei este un segment închis la stînga şi deschis la dreapta. y
]
c) Tabelul valorilor funcţiei f este
x 0 3
x
f(x) [–3 3]

ei este un segment închis. ]
Învăţăm
Observaţie. În tabelul de valori şi la grafic „)“ şi „[“ au semnificaţiile de la intervale şi cele de la geo-
metrie (segmente închise, segmente deschise).
l Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = –3x + 4 cu domeniul de definiţie: y
a) D = (–∞, 1); b) D = (–∞, 1].
x –∞ 0 1
Rezolvare. a) Tabelul valorilor funcţiei f este f(x) 4 1)
Funcţia f este strict descrescătoare şi graficul
)
x
ei este o semidreaptă deschisă. y
b) Tabelul valorilor funcţiei f este

x –∞ 0 1
f(x)
]
4 1] x
Funcţia f este strict descrescătoare şi graficul ei este o semidreaptă închisă.

l Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = sgn (–x + 2). y
Rezolvare. Explicităm ţinînd cont de definiţia funcţiei signum (sgn).
Suplimentar
)
–1, dacă –x + 2 < 0 1, dacă x < 2 x
123
123
f(x) = 0, dacă –x + 2 = 0 implică f(x) = 0, dacă x = 2

)
1, dacă –x + 2 > 0 –1, dacă x > 2.
Tabelul valorilor funcţiei f este
x –1 2 1 x –1 2 1
f(x) = 1 1 1) sau f(x) 1 1)0(–1 –1
f(x) = 0 0
f(x) = –1 (–1 –1

Caiet algebra
Exerciţii
1. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b, y y
dacă tabelul valorilor ei este: )
x –2 2
a) x
]
x
f(x) (–3 2) )
]
x –3 –1
b)
f(x) (–1 3) c) d)
5. Construiţi pentru fiecare grafic un tabel de valori.
x –3 0 y y
c) ]
f(x) (–2 0)
]
2. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b,
x x
dacă tabelul valorilor ei este:
x –3 1
)
)
a)
f(x) (2 –1]
a) b)
x –1 3 y y
b) ]
f(x) (1 –2]
)
x x
x 0 4
c)
f(x) [3 –1) )
]
3. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b, c) d)
dacă tabelul valorilor ei este: 6. Construiţi pentru fiecare grafic un tabel de valori.
x –1 3 y y
a) ]
f(x) [–2 1]
)
x –3 2 x x
b)
f(x) [2 –2]
x –2 2 a) b)
c)
f(x) [3 –3] y y
]
4. Construiţi pentru fiecare grafic un tabel de valori. )
y y
) x x
]
)
x x
] c) d)
7. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, dacă:
a) f(x) = 4, D = (–1, 3); b) f(x) = –2, D = [–3, 1];
a) b) c) f(x) = 1, D = [–2, 3); d) f(x) = 2, D = [–1, 2].

8. Construiţi pentru fiecare grafic un tabel de valori. x –3 1
y y a)
f(x) (–2 0
]
)
x –1 2
x x b)
)
) f(x) [–1 1
x –2 2
c)
a) b) f(x) [3 –1
y y
] x –1 3
]
d)
f(x) (2 –2
x x
11. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b
] ) x –3 1
a)
f(x) (–2 –2
c) d)
9. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, cu: x –1 2
a) f(x) = 1, D = (–∞, 2); b)
f(x) [–1 –1
b) f(x) = –2, D = [–3, ∞);
c) f(x) = –3, D = [–∞, 4); d) f(x) = 3, D = [–2, ∞).
10. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = ax + b, x –2 2
c)
a Î R, b Î R, cu tabelul de valori: f(x) [3 3
12. Aflaţi expresia funcţiei f : R ® R, f(x) = ax, dacă 14. Aflaţi domeniul de definiţie şi expresia funcţiei
graficul ei conţine punctul (2, 3). f : D ® R, f(x) = ax, dacă graficul ei este semidreapta
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. închisă AB, A(–2, 3), B(4, –6).
13. Aflaţi domeniul de definiţie şi expresia funcţiei
15. Aflaţi domeniul de definiţie şi expresia funcţiei
f : D ® R, f(x) = ax, dacă graficul ei este segmentul f : D ® R, f(x) = ax, dacă graficul ei este semidreapta
închis AB, A(–1, –2), B(2, 4). deschisă AB, A(2, 5), B(–2, –5).
16. Aflaţi elementele funcţiei avînd graficul dreapta AB 20. Aflaţi elementele funcţiei avînd graficul [AB] cu
cu A(–3, 0), B(0, 2). A(0, –5), B(2, 6).
17. Aflaţi elementele funcţiei avînd graficul [AB cu 20. Aflaţi elementele funcţiei avînd graficul [AB] cu
A(–2, 0), B(0, 3). A(0, –4), B(3, 2).
18. Aflaţi elementele funcţiei avînd graficul (AB cu 21. Reprezentaţi grafic funcţia
A(0, 2), B(–1, 7). f : R ® R, f(x) = | x – 5 |.
19. Aflaţi elementele funcţiei avînd graficul (AB] cu 22. Aflaţi elementele funcţiei avînd unghiul AOB cu
A(–4, –2), B(0, 3). A(2, 1), O(3, 0), B(4, 1).

Caiet algebra
1. Reprezentaţi grafic funcţia: Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.

Suplimentar
f : R ® R, f(x) = sgn (x + 5). 3. Reprezentaţi grafic funcţia:

Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. –
2. Reprezentaţi grafic funcţia: f : R ® R, f(x) = √(2x – 3)2.
f : R ® R, f(x) = sgn (2x – 5). Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
Exerciţii recapitulative Caiet algebra
1. Scrieţi folosind simboluri: a) f : R ® R, f(x) = 5x;
a) „funcţia ef definitã pe A cu valori în Be de forma b) f : R ® R, f(x) = –4x;
f(x) = 2x“; c) f : R ® R, f(x) = –2x.
b) „funcţia ge de la Ce la De de forma g(x) = 4x“. 12. Stabiliţi semnul funcţiei:
2. Scrieţi intervalul: a) deschis 3 5; b) închis 5 7; a) f : R ® R, f(x) = 321;
c) –5 7 închis la stînga şi deschis la dreapta.
b) f : R ® R, f(x) = –5,34.
3. Reprezentaţi printr-o diagramă funcţia:
13. Stabiliţi semnul funcţiei:
a) f : {–1, 2, 4} ® {1, 5, 6}, f(x) = x – 1;
a) f : R ® R, f(x) = –9,35x;
b) f : {–3, 3} ® {0, 9}, f(x) = x2.
b) f : R ® R, f(x) = 37,2x.
4. Enumeraţi elementele funcţiei:
14. Stabiliţi semnul fiecărei funcţii f : R ® R, repre-
a) f : {–1, 3} ® {1, 5, 6}, 2 1 zentate grafic:
f(x) = x + 2; 4 y y y
b) definite prin diagrama: 12
3
5. Reprezentaţi grafic funcţia:
a) f : {0, 1, 3} ® Z, f(x) = 2; x x x
b) f : {0, 1, 3} ® Z, f(x) = –2.
a) f : R ® R, f(x) = 4; a) b) c)
b) f : R ® R, f(x) = –4. 15. Recunoaşteţi monotonia fiecărei funcţii f : R ® R,
7. Reprezentaţi grafic funcţia: reprezentate grafic:
a) f : (–2, 5) ® R, f(x) = 1; y y y
b) f : [–2, 5] ® R, f(x) = –1.
8. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R: x x x
a) f(x) = 3 cu D = (–∞, –1);
b) f(x) = –2 cu D = (3, ∞).
a) b) c)
a) f : {–1, 0, 5} ® Z, f(x) = 3x;
16. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = –2x – 4. Completaţi
b) f : {–2, –1, 1} ® Z, f(x) = –3x;
tabelul:
c) f : {–3, –2, 1} ® Z, f(x) = –2x.
x –3 –2 0
a) f : {–2, –1, 3} ® Z, f(x) = x + 2; f(x)
b) f : {–2, 0, 2} ® Z, f(x) = –x + 3; semn f(x)
c) f : {–1, 1, 2} ® Z, f(x) = –x + 2. Completaţi un tabel asemănător pentru funcţia
11. Reprezentaţi grafic funcţia: f : R ® R, f(x) = –3x + 6.
17. Reprezentaţi grafic funcţiile: f : {–1, 1} ® R, f(x) = 3x – 1;
f : R ® R, f(x) = 4x – 5; g : {–1, 1} ® R, g(x) = –3x + 1.
g : R ® R, g(x) = –4x + 5. Caracterizaţi poziţiile celor două grafice.
18. Reprezentaţi grafic funcţiile: Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.

19. Reprezentaţi grafic funcţia c) f este constantă.
f : R ® R, f(x) = –5x + 4 Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
şi stabiliţi semnul funcţiei cu ajutorul graficului. 21. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = 5x. Stabiliţi tipul
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. de proporţionalitate dintre numerele 2, 5, 9 şi valorile
20. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = –2mx + 4. lor: f(2), f(5), f(9).
Aflaţi valorile reale ale lui m pentru care: Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
a) f este strict crescătoare:
b) f este strict descrescătoare;
4 3 – x, dacă x < 1
123
22. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = . Stabiliţi tipul de
x f(x) =
proporţionalitate dintre numerele 3, 7, 10 şi valorile x – 1, dacă x ³ 1.
lor: f(3), f(7), f(10).
27. Reprezentaţi grafic funcţia
2x + 1, dacă x < 1
123
23. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = mx + 3. Stabiliţi
f : R ® R, f(x) =
semnul şi monotonia funcţiei f, dacă punctul (2, 1) 4x – 1, dacă x ³ 1.
aparţine graficului lui f.
24. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = mx + n. Stabiliţi 28. Graficul funcţiei f : D ® R, este (AB], A(0, 3),
semnul şi monotonia funcţiei f, dacă punctele (0, 1) şi B(4, 0).
(2, –3) aparţin graficului lui f. a) Aflaţi elementele necunoscute ale funcţiei f.
25. Reprezentaţi grafic funcţia b) Aflaţi elementele funcţiei al cărei grafic este si-
f : R ® R, f(x) = x – 3 metricul faţă de Oy al graficului lui f.
şi simetricele graficului faţă de axele de coordonate. c) Aflaţi elementele funcţiei al cărei grafic este si-
26. Reprezentaţi grafic funcţia metricul faţă de Ox al graficului lui f.
f : {–2, 1, 2, 3, 4} ® Z, Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
I II
1. Identificaţi diagrama care nu defineşte o funcţie. 1. Identificaţi diagrama care nu defineşte o funcţie.
a 0 a 0 a 0 a 1 a 1 a 1
b 3 b 3 b 3 1 b 2 b 2 b 2
c 5 c 5 c 5 c 5 c 5 c 5
a) b) c) a) b) c)
2. Enumeraţi elementele funcţiei 2. Enumeraţi elementele funcţiei
f : E ® F, f(x) = 3 + x. 1 f : E ® F, f(x) = 2 + x.
3. Enumeraţi elementele funcţiei 3. Enumeraţi elementele funcţiei
f : {–2, 1, 4} ® {–1, 2, 5}, f(x) = 3 – x. 1 f : {–3, –1, 1} ® {1, 3, 5}, f(x) = 2 – x.
4. Se dau funcţiile f1, f2 : D ® R, f1(x) = x + 1, 4. Se dau funcţiile f1, f2 : D ® R, f1(x) = x + 2,
f2(x) = x – 1. Asociaţi fiecărei funcţii graficul ei. f2(x) = x – 2. Asociaţi fiecărei funcţii graficul ei.
y y y y
x x
1
x x
a) b) a) b)

5. Reprezentaţi grafic funcţia: 5. Reprezentaţi grafic funcţia:
a) f : {–1, 3} ® Z, f(x) = 2; 1 a) f : {–2, 1} ® Z, f(x) = 3;
b) f : R ® R, f(x) = –1. b) f : R ® R, f(x) = –2.
a) f : {–2, 1, 2} ® Z, f(x) = 4x; a) f : {–1, 2, 3} ® Z, f(x) = 3x;
1
b) f : R ® R, f(x) = –4x. b) f : R ® R, f(x) = –3x.
a) f : {–3, 0, 1} ® Z, f(x) = 2x – 3; a) f : {–2, 1, 2} ® Z, f(x) = 3x – 2;
b) f : R ® R, f(x) = –2x – 1 şi stabiliţi semnul şi 1 b) f : R ® R, f(x) = –3x – 1 şi stabiliţi semnul şi
monotonia funcţiei. monotonia funcţiei.
8. Într-un butoi sunt 15 litri de apă. Scrieţi formula 8. Într-un butoi sunt 25 litri de apă. Scrieţi formula
după care se poate calcula cantitatea de apă din bu- după care se poate calcula cantitatea de apă din bu-
toi, dacă printr-un furtun curg în butoi 5 litri de apă 1 toi, dacă printr-un furtun curg în butoi 3 litri de apă
pe minut. pe minut.
9. Graficul unei funcţii este linia frîntă deschisă 9. Graficul unei funcţii este linia frîntă deschisă ABC,
ABC, A(–1, 4), B(1, –2), C(3, 2). Enumeraţi elemen- 2 A(–3, 2), B(–1, –2), C(1, 4). Enumeraţi elementele
tele funcţiei. funcţiei.
E VA L U A R E S U M AT I V Ă Caiet algebra
I II
1. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = 2x + 5. Calculaţi valo- 1. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = 3x + 2. Calculaţi valo-
1
rile funcţiei f în –2, 1, 3. rile funcţiei f în –2, 1, 3.
2. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = –5x + 2. Verificaţi 2. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = –3x + 1. Verificaţi
dacă graficul funcţiei f conţine punctul: dacă graficul funcţiei f conţine punctul:
a) (1, –3); b) (2, 8). 1 a) (1, –3); b) (2, –5).
3. Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R, de forma: 3. Reprezentaţi grafic funcţia f : R ® R, de forma:
a) f(x) = 3; b) f(x) = –3. 1 a) f(x) = 2; b) f(x) = –2.
a) f(x) = 2x; b) f(x) = –2x. 1 a) f(x) = 3x; b) f(x) = –3x.
a) f(x) = 3x – 2; b) f(x) = –3x + 2. 1 a) f(x) = 2x – 3; b) f(x) = –2x + 3.
6. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = 4, 6. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = 5,
1
dacă: a) D = (–1, 3); b) D = (–3, 1]; c) D = [–1, 3]. dacă: a) D = (–2, 3); b) D = (–1, 3]; c) D = [–3, 4].
7. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = 2, 7. Reprezentaţi grafic funcţia f : D ® R, f(x) = 6,
1
dacă: a) D = (– ∞, 2); b) D = [–1, ∞). dacă: a) D = (– ∞, 1); b) D = [–3, ∞).
8. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = 3x – 5. Stabiliţi: 8. Fie funcţia f : R ® R, f(x) = 5x – 4. Stabiliţi:
a) semnul funcţiei f; a) semnul funcţiei f;
1
b) monotonia funcţei f. b) monotonia funcţei f.
9. Fie semidreapta AB, A(–2, 0), B(1, 3). Construiţi 9. Fie semidreapta AB, A(0, –2), B(3, 1). Construiţi
funcţia al cărei grafic este simetrica semidreptei în- 2 funcţia al cărei grafic este simetrica semidreptei în-
chise AB faţă de axa Oy. chise AB faţă de axa Oy.

Capitolul 6 Ecuaţia de gradul I Glosar
¶ Proprietăţi ale egalităţii numerelor reale
Fie a = b, a, b Î R.
1) Dacă se adună acelaşi număr în ambii membri ai unei egalităţi se obţine o egalitate.
a = b, c Î R implică a + c = b + c.
Învăţăm
2) Dacă se scade acelaşi număr în ambii membri ai unei egalităţi se obţine o egalitate.
a = b, c Î R implică a – c = b – c.
3) Dacă se înmulţeşte cu acelaşi număr nenul fiecare membru al unei egalităţi se obţine o egalitate.
a = b, c Î R* implică ac = bc.
4) Dacă se împarte la acelaşi număr nenul fiecare membru al unei egalităţi se obţine o egalitate.
a = b, c Î R* implică a : c = b : c.
· Ecuaţia de gradul I
l Aflaţi zerourile funcţiei f : {–3, –1, 1, 2, 3} ® R: a) f(x) = x + 3; b) f(x) = x2 – 1; c) f(x) = x + 5.
Rezolvare. Se ştie că numărul real s pentru care f(s) = 0 este un zerou al funcţiei f.
a) Înlocuind, pe rînd, fiecare număr al mulţimii {–3, –1, 1, 2, 3} în expresia funcţiei f, se obţine f(x) = 0
numai pentru x = –3, deoarece –3 + 3 = 0. Răspuns: f are zeroul –3.
b) Procedînd ca la rezolvarea exerciţiului anterior, găsim numerele –1 şi 1 pentru care f(x) = 0 este adevă-
rată. Răspuns: f are zerourile –1 şi 1. c) Se găseşte –5, unde f nu este definită. Răspuns: f nu are zerouri.
Fie funcţiile f, g : D ® R, D Í R, cu expresiile f(x) şi g(x).

Învăţăm
l Se numeşte ecuaţie cu domeniul valorilor admisibile (DVA) D propoziţia f(x) = g(x). Ecuaţia f(x) = g(x)
are necunoscuta x, membrul stîng f(x) şi membrul drept g(x). Se numeşte soluţie a ecuaţiei f(x) = g(x) numărul
s Î D pentru care f(s) = g(s) este o propoziţie adevărată.
Mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei este mulţimea soluţiilor ei. Această mulţime se notează S.
l Fie f : D ® R, D Í R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R. Propoziţia f(x) = 0 se numeşte ecuaţie de gradul I cu
domeniul valorilor admisibile D. Ecuaţiile de gradul I cu aceleaşi soluţii se numesc ecuaţii echivalente.
l Rezolvarea ecuaţiei de gradul I, ax + b = 0, a Î R*, b Î R, x Î D, aplicînd proprietăţile egalităţii numere-
lor reale: ax + b = 0 Û (este echivalentă cu) ax + b – b = –b Û ax = –b Û ax : a = –b : a Û x = – b .
{ } b
Selectarea soluţiei. 1) Dacă – b Î D, atunci S = – . 2) Dacă – b Ï D, atunci S = Æ.
a a a
a
l Fie f, g : D ® R, D Í R, f(x) = a1x + b1, g(x) = a2x + b2, a1, a2 Î R*, b1, b2 Î R.
l Rezolvarea ecuaţiei a1x + b1 = a2x + b2, a1, a2 Î R*, b1, b2 Î R, x Î D: a1x + b1 = a2x + b2 Û (este echi-
valentă cu) a1x + b1 – b1 – a2x = a2x + b2 – b1 – a2x Û a1x – a2x = b2 – b1 Û (a1 – a2)x = b2 – b1 Û mx = n,
m = a1 – a2, n = b2 – b1 Û mx + n – n = –n Û mx = –n, (*).
Selectarea soluţiilor. 1) Dacă m = 0, ecuaţia iniţială nu are soluţii S = Æ.
2) Dacă m ≠ 0, (*) Û mx : m = –n : m.
2a) Dacă – m Î D, atunci S = –{ } m .
2b) Dacă – m Ï D, atunci S = Æ.
Exerciţiu rezolvat
n n n
l Enumeraţi toate ecuaţiile echivalente cu fiecare ecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiilor ei:
a) 3x = 0, DVA = R; b) 4x + 5 = 0, DVA = R.
Rezolvare. a) Răspuns: 3x = 0, 3x : 3 = 0 : 3, x = 0, S = {0}.
b) Răspuns: 4x + 5 = 0, 4x + 5 – 5 = –5, 4x = –5, 4x : 4 = –5 : 4, x = –1,25, S = {–1,25}.
l Rezolvaţi în D ecuaţia: a) 3x – 7 = 0, D = N; b) 5x – 11 = 0, D = Q; c) 5x – 13 = 7x – 19, D = R.
Rezolvare. a) Aplicînd proprietăţi ale divizibilităţii numerelor naturale deducem că 3x – 7 = 0 nu are soluţii
reale. Răspuns:S = Æ.
66 Algebra. Cap. 6. Ecuaţia de gradul I

b) Rezultă, pe rînd, ecuaţiile echivalente: 5x – 11 = 0, 5x = 11, x = 2,2. Răspuns: S = {2,2}.
c) Rezultă, pe rînd, ecuaţiile echivalente: 5x – 13 = 7x – 19, 5x – 7x = – 19 + 13, –2x = –6, 2x = 6, x = 3.
Răspuns: S = {3}.
l Rezolvaţi în D ecuaţia: a) (x – 1,3)(2x + 11) = 0, D = Q; b) 25x2 – 4 = 0, D = Q.
Rezolvare. a) Se aplică proprietatea: produsul a două numere reale este egal cu 0 dacă şi numai dacă cel puţin
unul dintre ele este egal cu 0.
(x – 1,3)(2x + 11) = 0, dacă x – 1,3 = 0 sau 2x + 11 = 0; x = 1,3 sau 2x = –11; x = 1,3 sau x = –5,5. 1,3 şi –5,5
sînt numere raţionale. Răspuns: S = {–5,5; 1,3}.
b) Se ţine cont că 25x2 – 4 = (5x)2 – 22 = (5x + 2)(5x – 2).
(5x + 2)(5x – 2) = 0, dacă 5x + 2 = 0 sau 5x – 2 = 0; 5x = –2 sau 5x = 2; x = –0,4 sau x = 0,4. –0,4 şi 0,4 sînt
numere raţionale. Răspuns: S = {–0,4; 0,4}.
1. Verificaţi proprietăţile egalităţii numerelor reale. 5. Enumeraţi toate ecuaţiile echivalente cu fiecare
a) Adunaţi 3 ambilor membri ai egalităţii 5 = 3 + 2. ecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiilor ei:
b) Scădeţi 2 din ambii membri ai egalităţii a) 5x = 0, DVA = R;
6 = 1 + 5. b) 24,5x = 0, DVA = R;
c) Înmulţiţi cu 3 ambii membri ai egalităţii c) 2,67x = 0, DVA = R.
7 = 2 + 5.
6. Enumeraţi toate ecuaţiile echivalente cu fiecare
d) Împărţiţi la 2 ambii membri ai egalităţii
ecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiilor ei:
8 = 2 + 6.
a) x + 4 = 0, DVA = N;
2. Scrieţi ca în modelul rezolvat egalitatea din care se b) x + 12 = 0, DVA = Q;
află zeroul fiecărei funcţii.
c) x – 452 = 0, DVA = N;
a) f : R ® R, f(x) = x2 – 3. Zerourile funcţiei f d) x – 6,72 = 0, DVA = Q;
verifică x2 – 3 = 0.
e) x – 129 = 0, DVA = N.
b) f : R ® R, f(x) = x2 – 7.
7. Enumeraţi toate ecuaţiile echivalente cu fiecare
c) f : R ® R, f(x) = 3x2 – 4. ecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiilor ei:
d) f : R ® R, f(x) = 5x2 – 8. a) x + 3,8 = 0, DVA = N;
3. Completaţi ca în modelul rezolvat. b) x + 2,6 = 0, DVA = N;
a) Ecuaţia 3y + 5 = y – 7, y Î R, are: necunoscuta c) x – 39,4 = 0, DVA = N;
y, membrul stîng „3y + 5“, membrul drept „y – 7“ d) x – 21,6 = 0, DVA = N;
şi DVA = R. e) x – 4,81 = 0, DVA = N.
b) Ecuaţia 8x – 12 = 15x – 9, x Î R, are: necunos- 8. Enumeraţi toate ecuaţiile echivalente cu fiecare
cuta ..., membrul stîng „..........“ şi membrul drept ecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiilor ei:
„...........“. a) 2x + 8 = 0, DVA = Z;
c) Ecuaţia 13y – 17 = 2y – 3, y Î Q, are: necunos- b) 3x – 9 = 0, DVA = N;
cuta ..., membrul stîng „..........“ şi membrul drept c) 5x + 10 = 0, DVA = Z;
„...........“. d) 6x – 12 = 0, DVA = N;
e) 8x + 24 = 0, DVA = Z;
d) Ecuaţia 18z – 31 = 14z – 7, z Î N, are: necunos-
f) 27x – 54 = 0, DVA = N.
cuta ..., membrul stîng „..........“ şi membrul drept
„...........“. 9. Enumeraţi toate ecuaţiile echivalente cu fiecare
ecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiilor ei:
a) 4x + 11 = 0, DVA = Z;
a) Se numeşte soluţie a ecuaţiei f(x) = g(x) cu DVA = D
b) 5x – 12 = 0, DVA = N;
numărul s Î .... pentru care ...........................................
c) 6x + 15 = 0, DVA = Q;
b) Mulţimea tuturor soluţiilor ecuaţiei este ...............
d) 8x – 24 = 0, DVA = Z;
....................
e) 14x – 21 = 0, DVA = Q;
Algebra. Cap. 6. Ecuaţia de gradul I 67

f) 15x – 40 = 0, DVA = N. b) 3(2x + 3) = 4(x – 2), DVA = Q;
10. Rezolvaţi în R fiecare ecuaţie ca în model: c) 4(3x + 2) = 3(x – 3), DVA = Q;
a) 2x + 15 = 8; d) 5(2x + 1) = 5(x – 1), DVA = Q;
Ecuaţiile echivalente cu ecuaţia 2x + 15 = 8 sînt: e) 4(5x + 2) = 2(x – 7), DVA = Q.
2x = 8 – 15, 2x = –7, x = –7 : 2, x = –3,5. S = {–3,5}. 14. Rezolvaţi fiecare ecuaţie ca în model:
b) 3x – 13 = 7; a) 4(3x – 2) = 2(6x – 4), DVA = Z;
c) 5x – 23 = 37;
Ecuaţia echivalentă cu 4(3x – 2) = 2(6x – 4) este:
d) 4x – 34 = 5;
12x – 8 = 12x – 8. Deoarece ultima propoziţie este
e) 10x + 28 = 9;
f) 15x – 21 = 24; adevărată pentru orice valoare a necunoscutei din
g) 17x – 37 = 14. DVA, mulţimea soluţiilor este egală cu DVA. S = Z.
b) 2(6x – 15) = 3(4x – 10), DVA = N;
11. Rezolvaţi fiecare ecuaţie ca în model:
a) 6x + 17 = 9, DVA = N; c) 2(4x – 10) = 4(2x – 5), DVA = Q;
Ecuaţiile echivalente cu ecuaţia 6x + 17 = 9 sînt: d) 7(2x – 6) = 14(x – 3), DVA = N;
6x = 9 – 17, 6x = –8, x = –8 : 6. x = –0,75. S = Æ. e) 6(3x – 2) = 2(9x – 6), DVA = N.
b) 8x – 9 = 13, DVA = Z; 15. Rezolvaţi fiecare ecuaţie ca în model:
c) 5x – 11 = 15, DVA = Q; a) 2(5x – 3) = 5(2x – 1), DVA = Z;
d) 13x – 21 = 18, DVA = N; Ecuaţia echivalentă cu 2(5x – 3) = 5(2x – 1) este:
e) 9x – 13 = 17, DVA = Z. 10x – 6 = 10x – 5. Deoarece ultima propoziţie este
12. Rezolvaţi fiecare ecuaţie ca în model: falsă pentru orice valoare a necunoscutei din DVA,
a) 6x + 11 = 4x + 18, DVA = Q; mulţimea soluţiilor nu are elemente. S = Æ.
Ecuaţiile echivalente cu 6x + 11 = 4x + 18 sînt: b) 2(6x – 5) = 3(4x – 7), DVA = N;
6x – 4x + 11 = 18, 2x = 18 – 11, 2x = 7, x = 3,5. c) 2(5x – 2) = 5(2x – 3), DVA = Q;
S = {3,5}. d) 7(2x – 3) = 2(7x – 2), DVA = N;
b) 7x + 2 = 3x – 15, DVA = Q;
e) 8(3x – 4) = 6(4x – 5), DVA = N.
c) 11x + 9 = 7x + 21, DVA = Q;
d) 16x – 7 = 13x + 9, DVA = Q; 16. Rezolvaţi fiecare ecuaţie:
e) 14x + 18 = 11x – 17, DVA = Q. a) 4x2 – 1 = 0, DVA = Q;
13. Rezolvaţi fiecare ecuaţie ca în model: b) 9x2 – 1 = 0, DVA = Q;
a) 2(3x + 4) = 3(x – 5), DVA = Q; c) 25x2 – 1 = 0, DVA = Q;
Ecuaţiile echivalente cu 2(3x + 4) = 3(x – 5) sînt: d) 36x2 – 1 = 0, DVA = Q;
6x + 8 = 3x – 15, 6x = 3x – 15 – 8, 6x – 3x = –23, e) 49x2 – 1 = 0, DVA = R;
3x = –23, x = –7,(6). S = { –7,(6)}. f) 64x2 – 1 = 0, DVA = Q.
17. Rezolvaţi în R ecuaţia x + 1 = x – 2 .
5 7 21. Rezolvaţi în Q ecuaţia
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. (2x + 1)2 = (2x + 1)(2x – 1).
18. Rezolvaţi ecuaţia Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
(5x + 3)(4x + 1) = (10x + 7)(2x + 1), DVA = Q.
22. Rezolvaţi în Q ecuaţia
(3x + 2)2 = (3x + 1)2.
19. Rezolvaţi în Z ecuaţia 3x – 5 = 2x – 1 . Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
3x + 1 2x
23. Rezolvaţi în Q ecuaţia
(3x + 1)(3x – 1) = (3x + 2)(3x – 1).
20. Rezolvaţi în Q ecuaţia x – 1 + x – 2 = 2. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
4 3
68 Algebra. Cap. 6. Ecuaţia de gradul I

24. Rezolvaţi în N ecuaţia 28. Cercetaţi dacă există numerele întregi x, y, z care
x + 1 + x + 2 + ... + x +5 000 = 5 000. verifică egalitatea
5 6 5 004
x + x2 + 2y2 + 2y3 + 7z8 – 7z7 = 101.
25. Aflaţi mulţimea cu cele mai multe numere reale,
care este domeniul valorilor admisibile al ecuaţiei Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
3x – 5 3x – 1 29. Aflaţi numerele raţionale x, y, z care verifică ega-
= .
x–1 x+2
litatea 4x2 – 4x + 9y2 – 6y + 16z2 – 8z + 3 = 0.
26. Rezolvaţi în Z ecuaţia | 2x + 7 | = 5. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 30. Aflaţi numerele raţionale x, y, z care verifică ega-
27. Aflaţi numerele reale x, y, z care verifică egali- – – –
tatea | 3x + 2 | + | 2y – 5 | + | 4z + 7 | = 0. litatea √(3x – 1)2 + √(4y – 3)2 + √(5z – 7)2 = 0.
I II
1. Rezolvaţi în R ecuaţia: 1. Rezolvaţi în R ecuaţia:
1
a) x + 2,5 = 3,2; b) x – 6,2 = 8,1. a) x + 3,4 = 3,2; b) x – 7,2 = 9,3.
1
a) 2,4x = 5; b) 6x = –2,1. a) 1,6x = 8; b) 14x = –2,8.
1
a) 2x + 3 = 7; b) 5x – 11 = 16. a) 3x + 1 = 5; b) 4x – 9 = 17.
a) 6x + 7 = 3x – 4; b) 8x – 10 = 4x – 9. 1 a) 7x + 8 = 2x – 5; b) 6x – 8 = 3x – 7.
5. Rezolvaţi în Q ecuaţia: 5. Rezolvaţi în Q ecuaţia:
a) 3(x + 2) = 4(x + 5); 1 a) 4(x + 3) = 5(x + 2);
b) 5(2x – 3) = 6(x – 5). b) 4(3x – 2) = 7(x – 8).
1
4x(x + 3) = 4x2 + 2x + 3. 5x(x + 2) = 5x2 + 4x + 8.
x–1 x–5
a) x + 3 = ; a) x + 4 = ;
2 5 1 3 4
x–2 x–3 x–2 x–3
b) + = 5. b) + = 3.
5 2 3 5
a) (x – 3)2 = (x – 3)(x + 3) – 6x; 1
a) (x – 4)2 = (x – 4)(x + 4) – 8x;
b) (x + 5)(x – 4) = (x – 3)(x + 6). b) (x + 6)(x – 5) = (x – 2)(x + 7).
a) |3x – 4| = 8; b) |2x – 3| = x – 5. 2 a) |4x – 3| = 9; b) |3x – 4| = x – 8.
Algebra. Cap. 6. Ecuaţia de gradul I 69

Capitolul 7 Inecuaţia de gradul I Glosar
¶ Proprietăţi ale relaţiei „<“

Fie a < b, a, b Î R.
1) Dacă se adună acelaşi număr în ambii membri ai unei inegalităţi se obţine o nouă inegalitate.
a < b, c Î R implică a + c < b + c.
Învăţăm
2) Dacă se scade acelaşi număr în ambii membri ai unei inegalităţi se obţine o inegalitate.
a < b, c Î R implică a – c < b – c.
3) Dacă se înmulţeşte cu acelaşi număr mai mare decît 0 (mai mic decît 0) fiecare membru al unei
inegalităţi se obţine o inegalitate de acelaşi sens (de sens contrar).
a < b, c > 0 implică ac < bc (a < b, c < 0 implică ac > bc).
4) Dacă se împarte la acelaşi număr mai mare decît 0 (mai mic decît 0) fiecare membru al unei inegalităţi
se obţine o inegalitate de acelaşi sens (de sens contrar).
a < b, c > 0 implică a : c < b : c (a < b, c < 0 implică a : c > b : c).
5) Dacă a < b, ab > 0, atunci 1 > 1 . 6) Dacă a < b, ab < 0, atunci 1 < 1 .
a b a b
· Inecuaţia de gradul I
l Aflaţi numerele reale pentru care funcţia f : R ® R:
a) f(x) = x + 5 are valori strict negative; b) f(x) = –x + 7 are valori strict negative.
Rezolvare. Se studiază semnul funcţiei f şi se alege mulţimea valorilor lui x care verifică condiţia cerută.
a) x –6 –5 0 Răspuns: (–∞, –5].
semn f(x) – 0 +
b) x 0 7 8 Răspuns: [7, ∞).

semn f(x) + 0 –
Fie funcţiile f, g : D ® R, D Í R, cu expresiile f(x) şi g(x).

l Se numeşte inecuaţie cu domeniul valorilor admisibile (DVA) D propoziţia f(x) < g(x). Incuaţia f(x) <
Învăţăm
g(x) are necunoscuta x, membrul stîng f(x) şi membrul drept g(x). Se numeşte soluţie a inecuaţiei f(x) < g(x)
numărul s Î D pentru care f(s) < g(s) este o propoziţie adevărată.
Mulţimea tuturor soluţiilor inecuaţiei este mulţimea soluţiilor ei. Această mulţime se notează S.
l Fie f : D ® R, D Í R, f(x) = ax + b, a Î R*, b Î R. Propoziţia f(x) < 0 se numeşte incuaţie de gradul I cu
domeniul valorilor admisibile D. Inecuaţiile de gradul I cu aceleaşi soluţii se numesc inecuaţii echivalente.
l Rezolvarea inecuaţiei de gradul I, ax + b < 0, a Î R*, b Î R, x Î R, aplicînd proprietăţile inegalităţii
numerelor reale: ax + b < 0 Û (este echivalentă cu) ax + b – b < –b Û ax < –b, (*).
( b
Selectarea soluţiei. 1) Dacă a < 0, (*). Û ax : a < –b : a Û x > – b . Răspuns: S = – , ∞ .
a a )
( b
2) Dacă a > 0, (*). Û ax : a < –b : a Û x < – b . Răspuns: S = – ∞, – .
a )
Exerciţiu rezolvat
a
l Enumeraţi toate inecuaţiile echivalente cu fiecare inecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiei ei:
a) 4x < 0, DVA = R; b) –2x + 5 < 0, DVA = R.
Rezolvare. a) Răspuns: 4x < 0, 4x : 4 < 0 : 4, x < 0, S = (– ∞, 0).
b) Răspuns: –2x + 5 < 0, –2x + 5 – 5 < –5, –2x < –5, –2x : (–2) < –5 : (–2), x > –2,5, S = (–2,5; ∞).
l Rezolvaţi în D inecuaţia: a) 3x – 9 < 0, D = N; b) 3x – 8 < 5x – 12, D = R.
Rezolvare. a) Inecuaţiile echivalente: 3x – 9 < 0, 3x – 9 + 9 < 9, 3x < 9, 3x : 3 < 9 : 3, x < 3.
Răspuns:S = (– ∞, 3) ∩ N = {0, 1, 2}.
b) Inecuaţiile echivalente: 3x – 8 < 5x – 12, 3x – 5x < 8 – 12, –2x < –4, x > 2. Răspuns: S = (2, ∞).
70 Algebra. Cap. 7. Inecuaţia de gradul I

1. Completaţi proprietăţile relaţiei „<“: 8. Enumeraţi toate inecuaţiile echivalente cu fiecare
a) m < n implică m + 5 ...........; inecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiei ei ca în model:
b) x – 7 < 0 implică x ..............; a) x + 3,9 < 0, DVA = Z; x + 3,9 < 0, x + 3,9 – 3,9
c) d < m implică d – 4 ...............; < –3,9, x < –3,9.
d) y + 11 < 0 implică y ................ Răspuns: S = (– ∞; –3,8) ∩ Z = {..., –7, –6, –5, –4}.
2. Completaţi proprietăţile relaţiei „<“: b) x + 5,7 < 0, DVA = Z;
a) m < n implică 3m ...........; c) x – 9,4 < 0, DVA = N;
b) x : 5 < y : 5 implică x ...........; d) x – 1,6 < 0, DVA = Z;
c) b < p implică b : 4 ...........; e) x – 4,1 < 0, DVA = N.
d) 8x < 24 implică x ...........
9. Enumeraţi toate inecuaţiile echivalente cu fiecare
3. Completaţi proprietăţile relaţiei „<“:
inecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiei ei ca în model:
a) m < n implică –7m ...........;
a) 2x + 8 < 0, DVA = R; 2x + 8 < 0, 2x + 8 – 8 <
b) x : (–3) < y : (–3) implică x ...........;
–8, 2x < –8, 2x : 2 < –8 : 2, x < –4.
c) d < n implică d : (–2) ...........;
Răspuns: S = (– ∞; –4).
d) –6x < 18 implică x ...........
b) 3x – 9 < 0, DVA = R;
4. Completaţi proprietăţile relaţiei „<“:
c) 5x + 10 < 0, DVA = R;
a) dacă a < b, ab > 0, atunci 1 ..... 1 ; d) 6x – 12 < 0, DVA = R;
a b
1 1 e) 5x + 10 < 0, DVA = R;
b) 5 < 11 implică ....... ; f) 27x – 54 < 0, DVA = R.
5 11
10. Enumeraţi toate inecuaţiile echivalente cu fiecare
c) –8 < –3 implică – 1 ....... – 1 ;
8 3 inecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiei ei:
d) dacă m < n, mn < 0, atunci 1 ..... 1 ; a) 4x + 11 < 0, DVA = Z;
m n b) 5x – 12 < 0, DVA = N;
e) –2 < 6 implică – 1 ....... – .1 c) 6x + 15 < 0, DVA = N;
2 6 d) 8x – 24 < 0, DVA = Z;
5. Completaţi: e) 14x – 21 < 0, DVA = Z;
a) 12 < 15 implică 15 ........ 12; f) 15x – 40 < 0, DVA = N.
b) m < n implică n ........ m; 11. Rezolvaţi în R fiecare inecuaţie ca în model:
c) –18 < 2 implică 2 ........ –18; a) 2x – 15 < 23;
d) –9 < –7 implică –7 ........ –9. Inecuaţiile echivalente cu inecuaţia 2x – 15 < 23 sînt:
6. Enumeraţi toate inecuaţiile echivalente cu fiecare 2x < 23 + 15, 2x < 38, x < 38 : 2, x < 19. S = (–∞, 19).
inecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiei ei: b) 3x – 11 < 9; c) 5x – 21 < 37;
a) 12x < 0, DVA = R; d) 4x – 29 < 5; e) 10x + 13 < 9;
b) –3,2x < 0, DVA = R; f) 15x – 19 < 24; g) 17x – 23 < 14.
c) 6,1x < 0, DVA = R; 12. Rezolvaţi fiecare inecuaţie ca în model:
d) –2,8x < 0, DVA = R. a) –7x + 19 < 43, DVA = N;
7. Enumeraţi toate inecuaţiile echivalente cu fiecare Inecuaţiile echivalente cu inecuaţia –7x + 19 < 43
inecuaţie şi scrieţi mulţimea soluţiei ei: sînt: –7x < 43 – 19, –7x < 24, x > –24 : 7.
a) x + 9 < 0, DVA = R; Răspuns: S = (–3,(428571); ∞) ∩ N = N.
b) x + 56 < 0, DVA = R; b) –8x – 7 < 36, DVA = Z;
c) x – 3,17 < 0, DVA = R; c) –5x + 43 < 22, DVA = N;
d) x – 2,25 < 0, DVA = R; d) –4x – 51 < 37, DVA = N;
e) x – 7,8 < 0, DVA = R. e) –2x + 15 < 23, DVA = Z.
Algebra. Cap. 7. Inecuaţia de gradul I 71

13. Rezolvaţi în R inecuaţia x + 1 < x – 3 . 17. Rezolvaţi în R inecuaţia (3x + 2)2 < (3x + 1)2.
5 7 Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 18. Rezolvaţi în N inecuaţia
14. Rezolvaţi inecuaţia (3x + 1)(3x – 1) £ (3x + 2)(3x – 1).
(5x + 3)(4x + 1) < (10x + 7)(2x + 1), DVA = Z. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. 19. Aflaţi numerele întregi pentru care funcţia definită
15. Rezolvaţi în Z inecuaţia (5x – 2)2 < (5x + 1)2. de formula f(x) = 5x – 7 are valori mai mari decît 9.
16. Rezolvaţi în R inecuaţia 20. Aflaţi numerele întregi pentru care funcţiile defi-
(2x + 1)2 £ (2x + 1)(2x – 1). nite de formulele f(x) = 6x – 3 şi g(x) = –9x + 5 verifică
Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător. relaţia f(x) < g(x).
21. Rezolvaţi în R inecuaţia | 2x + 13 | £ 11, aplicînd 24. Aflaţi numerele reale x, y, z care verifică egali-
proprietatea: | x | £ 8 sau –8 £ x £ 8 are mulţimea tatea | 5x + 6 | + | 2y – 11 | + | 4z + 25 | £ 0.
soluţiilor [–8, 8]. Formulaţi şi rezolvaţi un exerciţiu asemănător.
25. Aflaţi numerele raţionale x, y, z care verifică ega-
22. Aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiei: – – –
a2 + b2 ³ 2ab. litatea √(2x – 13)2 + √(4y – 73)2 + √(5z – 31)2 £ 0.
23. Aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiei: 26. Aflaţi numerele raţionale x, y, z care verifică ega-
a2 + b2 + c2 ³ ab + bc + ac. litatea 4x2 – 4x + 9y2 – 6y + 16z2 – 8z £ –3.
I II
1. Rezolvaţi în N inecuaţia: 1. Rezolvaţi în N inecuaţia:
1
a) 12x < 7; b) 13x < 16. a) 15x < 13; b) 14x < 19.
2. Rezolvaţi în R inecuaţia: 2. Rezolvaţi în R inecuaţia:
a) x < 2,9; b) x > –8,4. 1 a) x < 3,6; b) x > –11,3.
a) x + 23 > 21; b) x – 7,8 < 4,2. 1 a) x + 32 > 27; b) x – 8,2 < 5,4.
a) 6x < –5; b) –5x > 7. 1 a) 8x < –3; b) –10x > 9.
1
a) 5x + 13 > 0; b) –12x + 18 < 0. a) 8x + 19 > 0; b) –15x + 25 < 0.
6. Controlaţi care dintre numerele –5, –2, 3 sînt 6. Controlaţi care dintre numerele –6, –3, 4 sînt
soluţii în R ale inecuaţiei: 1 soluţii în R ale inecuaţiei:
a) 3x + 8 > 0; b) –5x + 8 < 0. a) 3x + 10 > 0; b) –3x + 10 < 0.
7. Rezolvaţi în N inecuaţia: 7. Rezolvaţi în N inecuaţia:
a) 3(x + 2) £ 4(x – 5); 1
a) 2(x + 3) £ 4(x – 4);
b) x(2x – 3) £ 2x(x + 7). b) x(3x – 3) £ 3x(x + 5).
8. Rezolvaţi în Z inecuaţia: 8. Rezolvaţi în Z inecuaţia:
a) (x – 7)2 £ (x – 2)(x + 2); 1 a) (x – 6)2 £ (x – 3)(x + 3);
b) (x + 8)2 ³ (x – 7)2. b) (x + 7)2 ³ (x – 8)2.
a) | 4x – 5 | £ 9; b) |2x – 7| ³ 6.. 2 a) | 5x – 7 | £ 11; b) |4x – 9| ³ 13..
72 Algebra. Cap. 7. Inecuaţia de gradul I

Algebra. Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri
Cap.1. 1. a) (P. 5) {3, 4, 5, 6}. 2. a) { x Î N | –2 < x < 4 funcţii. 24. Se obţin 23 = 8 funcţii.
4}. 4. a) Mulţime finită. 5. a) 271 – 12 = 259. Card A = (P. 49) 3. Se completează un tabel pentru fiecare
259. 6. a) A È B = {–2, –1, 0, 3, 5, 7, 8}. 7. a) A Ç B = situaţie. 6. In fiecare situaţie se construieşte tabelul
{2, 3, 8}. 8. a) A – B = {–1}. 10. a) Fracţia se simplifică de valori şi graficul. Graficele funcţiilor sînt puncte
cu 3. 14. a) –2,3939;
–8,783. 17. c) 4,36912... conţinute de drepte ce conţin intersecţia axelor de co-
(P. 7) 10. a) √(–1,3)2 = 1,3. 11. Studiaţi exerciţiul ordonate. 8. Graficele funcţiilor sînt drepte paralele cu
rezolvat la p. 6. 12. V. demonstraţia de la p. 6. axele de coordonate.
(P. 9) 1. –73,6912.... (după virgulă sînt scrise toate 25. (P. 59) a) –m > 0. b) –m < 0. c) –m = 0 etc. 29. a) 7
numerele naturale divizibile cu 3, mai– mari decît 3) – 2m > 0, de unde 2m < 7 etc. b) 7 – 2m < 0. c) 7 – 2m
este număr iraţional. 6. De exemplu,
– √31 este număr = 0, de unde 2m = 7, sau m = 3,5.
iraţional. 7. De exemplu, –√16 este număr raţional. 13. (P. 62) Din f(–1) = –2 rezultă a = 2. D = [–1, 2].
11. Este suficient să citiţi numerele 121, 12321 pe ci- 14. Din f(–2) = 3 rezultă a = –1,5. D = [–2, ∞). 15. Din
fre ca să descoperiţi regula. f(2) = 5 rezultă a = 2,5. D = (–∞, 2). 17. Din f(–2) =
Cap.2. 1. a) (P. 11) 3,5. 2. a) 3,2. 3. a) 3,35. 4. a) 3,32. 0 şi f(0) = 3 rezultă f(x) = 1,5x + 3 şi D = [–2, ∞). 18.
5. a) 6,63. 6. a) 33,37. 7. a) 66,68. 8. a) 2,44. 9. a) 2,05. Din f(0) = 2 şi f(–1) = 7 rezultă f(x) = –5x + 2 şi D =
10. a) 3,06. 11. a) 3,6. 12. a) 4,48. 13. a) –11,(341). 14. (–∞, 0). 21. Graficul funcţiei este un unghi al cărui vîrf
a) –85,24(373). 15. a) Neperiodic. 16. a) 11,11. 17. a) este punctul (5, 0). 22. Domeniul
–de definiţie este R,
– 2,7. 18. a) Iraţional. 27. Periodic mixt. 28. Numitorul f(x) = | x – 3 |. 3. (P. 63) √(2x – 3)2 = | 2x – 3 | etc. 21.
comun al sumei este de forma 3m · k, iar numărătorul (P. 64) Proporţionalitate directă. 22. Proporţionalitate
este suma a n numere dintre care numai n – 1 se divid inversă. 23. Din f(2) = 1 rezultă m = –1. Zeroul lui f
cu 3. 1. (P. 13) a) –2. 2. a) –20,(9) = –21. 3.–a) –8,(9) este 3. Funcţia f are valori mai mari decît 0 pe (–∞, 2) şi
= –9. 4. –a) –13,(9) = –14. –5. a) –2,64 < √7 < 2,65, valori mai mici decît 0 pe (2, ∞). Funcţia f este strict
1,73 < √3 < 1,74, 4,37 –< √7 + √3 < 4,39.– Răspuns: descrescătoare. 28. b) Simetricul faţă de Oy al lui (AB]
a) 4,3. 6.–a) 3,46 –< √12 < 3,47, 3,87 < √15 < 3,88, este [CA) cu C(–4, 0).
7,33 < √12 – + √15 – < 7,35. Răspuns: 7,4. 7. a) 4,242 – Cap.6. 17. (P. 68) Ecuaţia dată este echivalentă cu 7(x
– < √ + √91 < 4,243 + 9,54, 13,781 < √–18
+ 9,539 18 + 1) = 5(x – 2). 18. Ecuaţia este echivalentă cu: 20x2 +
+ √91 < 13,783. – Răspuns: 13,78. 13. a)– 2,64–< √7 < 5x + 12x + 3 = 20x2 + 10x + 14x + 7, 7x + 4 = 0 etc. 19.
2,65, 1,73 < √ – < 1,74,
3 – 2,64 – 1,74 < √7 – √3 < 2,65 Ecuaţia este echivalentă cu: 2x(3x – 5) = (3x + 1)(2x
– 1,73, 0,9 < √ – √ < 0,92. Răspuns: 0,9. 1. (P. 15)
7 3 – 1), 3x + 1 ≠ 0, 2x ≠ 0; 6x2 – 10x = 6x2 – 3x + 2x – 7,
– – 2. a) 17,570770777... 3. a)
a) 4,803033033303333... – 3x + 1 ≠ 0, 2x ≠ 0 etc. 21. Ecuaţia este echivalentă cu:
–1,74
– · 1,43 < – √3 · √2 < –1,73
– ·– 1,42, –2,4882 < –√3 4x2 + 4x + 1 = 4x2 – 1, 4x + 1 = –1, 4x = –2 etc.
· √2 < –2,4566, –2,5 < –√3 · √2 < –2,4. Răspuns: 24. (P. 69) Se constată că 4 este soluţie a ecuaţiei. 25.
–2,5. 12. a) 2(2,3–+ 7,5) – = 2 · 2,3
– +2– · 7,5 = 4,6 + 1,5 | 2x + 7 | = 5 dacă 2x + 7 = 5 sau 2x + 7 = –5; 2x = –2
= 6,1. 13. a) 2(√7 + √3 ) = 2√7 + 2√3 . sau 2x = –12 etc. 27. Propoziţia este adevărată dacă şi
Cap.3. 1. (P. 21) a) 4c. 2. a) 7,7.– 3. a) 1– 369 cm2. 4. a) numai dacă 3x + 2 = 0, 2y – 5 = 0, 4z + 7 = 0.
2a – 9b + 2,5a – 9,1b, a = √ , b = √ . 6. c) ab3c8.
14 15 28. Propoziţia din enunţ are aceeaşi valoare de adevăr
8. a) 47a – 22. 13. a) 91a – 85b + 28c – 26a + 68b ca şi propoziţia x(1 + x) + 2y2(1 + y) + 7z7(z – 1) =
– 107c = 65a – 17b – 79c. 18. Pentru a afla suma ci- 101. Ţinînd cont că produsul a două numere întregi
frelor aşezăm numerele astfel: consecutive este un număr par, se deduce că membrul
1 2 3 ... 996 997 998 stîng al egalităţii este un număr par. Nu există numere
998 997 996 ... 3 2 1 întregi care verifică egalitatea. 29. 4x2 – 4x + 1 + 9y2
– 6y + 1 + 16z2 – 8z + 1 = 0, (2x – 1)2 + (3y – 1)2 +
2a + b –8x 2,3mx
Cap.4. 3. (P. 37) a) – , , –. (4z – 1)2 = 0 etc. 30. | 3x – 1 | + | 4y – 3 | + | 5z – 7 | =
a√3 + 1 m + 1 ab√15 0 etc.
Cap.5. (P. 41) 10. a) | x + 2,7 | < 14,8 Û –14,8 < x + Cap.7. 13. (P. 72) Inecuaţia dată este echivalentă cu:
2,7 < 14,8 Û –14,8 – 2,7 < x + 2,7 – 2,7 < 14,8 – 2,7 7(x + 1) < 5(x – 3), 7x + 7 < 5x – 15, 7x – 5x < –15
Û – 17,5 < x < 12,1 Þ {x Î R | | x + 2,7 | < 14,8} = – 7, 2x < –22 etc. 21. –11 £ 2x + 13 £ 11, –11 – 13 £
(– 17,5; 12,1). 12. a) (– 5,8; 17) Û –5,8 < x < 17 Û 2x £ 11 – 13, –24 £ 2x £ –2, –12 £ x £ –1. 22. a2 +
– 5,8 – (17 – 5,8) : 2 < x – (17 – 5,8) : 2 < 17 – (17 – 5,8) b2 – 2ab ³ 0, (a – b)2 ³ 0. 23. Se aplică inegalitatea
: 2 Û – 5,8 – 5,6 < x – 5,6 < 17 – 5,6 Û – 11,4 < x – 5,6 a2 + b2 ³ 2ab. Se adună inegalităţile a2 + b2 ³ 2ab, b2
< 11,4. (– 5,8; 17) = {x Î R | | x – 5,6 | < 11,4}. + c2 ³ 2bc, a2 + c2 ³ 2ac. 24. 5x + 6 = 0, 2y – 11 = 0,
16. (P. 45) Tabelul nu defineşte o funcţie. 23. Se obţin 4z + 25 = 0 etc.
Algebra. Rezolvări. Indicaţii 73

Cuprins
Algebra Exerciţii 33
Capitolul 1. Recapitulare şi completări 4 Exerciţii recapitulative 34
1. Numere raţionale 4 Evaluare 35
Exerciţii 5 Capitolul 4. Fracţii algebrice 36
2. Numere reale (1) 6 1. Rapoarte algebrice 37
Exerciţii 7 2. Amplificarea şi simplificarea rapoartelor 37
3. Numere reale (2) 8 Exerciţii 38
Exerciţii 9 3. Operaţii cu rapoarte algebrice 38
Evaluare 9
Exerciţii 39
Capitolul 2. Numere reale 10
Evaluare 39
1. Extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr
Capitolul 5. Funcţii 40
raţional nenegativ 10
1. Intervale de numere reale 40
2. Mulţimea numerelor reale 10
Exerciţii 11 Exerciţii 41
3. Adunarea numerelor reale 12 2. Corespondenţe între mulţimi. Noţiunea
Exerciţii 13 de funcţie 42
4. Înmulţirea numerelor reale 14 Exerciţii 43
Exerciţii 15 Evaluare 47
5. Operaţii cu radicali 16 3. Reprezentarea graficului unei funcţii 48
6. Ridicarea la putere a numerelor reale. Ordinea Evaluare 51
operaţiilor 18 4. Funcţii de gradul I 52
Exerciţii recapitulative 19 5. Proprietăţi ale funcţiei de gradul I 56
Evaluare 19 Exerciţii 57
Capitolul 3. Calcul algebric 20 Exerciţii 61
1. Expresii algebrice 20 Exerciţii recapitulative 63
2. Termeni asemenea. Reducerea termenilor ase- Evaluare 64
menea 20
Evaluare sumativă 65
Exerciţii 21
Capitolul 6. Ecuaţia de gradul I 66
3. Înmulţirea expresiilor algebrice 22
1. Proprietăţi ale egalităţii numerelor reale 66
Exerciţii 23
2. Ecuaţia de gradul I 66
4. Formule de calcul prescurtat 24
5. Descompunerea în factori 28 Evaluare 69
Exerciţii 29 Capitolul 7. Inecuaţia de gradul I 70
6. Descompunerea în factori prin restrîngerea pă- 1. Proprietăţi ale relaţiei „<“ 70
tratului sumei sau diferenţei a două expresii 30 2. Inecuaţia de gradul I 70
7. Descompunerea în factori a diferenţei pătratelor Evaluare 72
a două expresii algebrice 32 Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri 73
Tabela 1. Pătrate perfecte şi rădăcini pătrate
– – n n2 – – –
n n2 √n n n2 √n √n n n2 √n n n2 √n
1 1 1 51 2601 7,14142842 101 10201 10,04987562 151 22801 12,28820572 201 40401 14,17744687
2 4 1,41421356 52 2704 7,21110255 102 10404 10,09950493 152 23104 12,32882800 202 40804 14,21267040
3 9 1,73205080 53 2809 7,28010988 103 10609 10,14889156 153 23409 12,36931687 203 41209 14,24780684
4 16 2 54 2916 7,34846922 104 10816 10,19803902 154 23716 12,40967364 204 41616 14,28285685
5 25 2,23606797 55 3025 7,41619848 105 11025 10,24695076 155 24025 12,44989959 205 42025 14,31782106
6 36 2,44948974 56 3136 7,48331477 106 11236 10,29563014 156 24336 12,48999599 206 42436 14,35270009
7 49 2,64575131 57 3249 7,54983443 107 11449 10,34408043 157 24649 12,52996408 207 42849 14,38749456
8 64 2,82842712 58 3364 7,61577310 108 11664 10,39230484 158 24964 12,56980508 208 43264 14,42220510
9 81 3 59 3481 7,68114574 109 11881 10,44030650 159 25281 12,60952021 209 43681 14,45683229
10 100 3,16227766 60 3600 7,74596669 110 12100 10,48808848 160 25600 12,64911064 210 44100 14,49137674
11 121 3,31662479 61 3721 7,81024967 111 12321 10,53565375 161 25921 12,68857754 211 44521 14,52583904
12 144 3,46410161 62 3844 7,87400787 112 12544 10,58300524 162 26244 12,72792206 212 44944 14,56021977
13 169 3,60555127 63 3969 7,93725393 113 12769 10,63014581 163 26569 12,76714533 213 45369 14,59451951
14 196 3,74165738 64 4096 8 114 12996 10,67707825 164 26896 12,80624847 214 45796 14,62873883
15 225 3,87298334 65 4225 8,06225774 115 13225 10,72380529 165 27225 12,84523257 215 46225 14,66287829
16 256 4 66 4356 8,12403840 116 13456 10,77032961 166 27556 12,88409872 216 46656 14,69693845
17 289 4,12310562 67 4489 8,18535277 117 13689 10,81665382 167 27889 12,92284798 217 47089 14,73091986
18 324 4,24264068 68 4624 8,24621125 118 13924 10,86278049 168 28224 12,96148139 218 47524 14,76482306
19 361 4,35889894 69 4761 8,30662386 119 14161 10,90871211 169 28561 13 219 47961 14,79864858
20 400 4,47213595 70 4900 8,36660026 120 14400 10,95445115 170 28900 13,03840481 220 48400 14,83239697
21 441 4,58257569 71 5041 8,42614977 121 14641 11 171 29241 13,07669683 221 48841 14,86606874
22 484 4,69041575 72 5184 8,48528137 122 14884 11,04536101 172 29584 13,11487704 222 49284 14,89966442
23 529 4,79583152 73 5329 8,54400374 123 15129 11,09053650 173 29929 13,15294643 223 49729 14,93318452
24 576 4,89897948 74 5476 8,60232526 124 15376 11,13552872 174 30276 13,19090595 224 50176 14,96662954
25 625 5 75 5625 8,66025403 125 15625 11,18033988 175 30625 13,22875655 225 50625 15
26 676 5,09901951 76 5776 8,71779788 126 15876 11,22497216 176 30976 13,26649916 226 51076 15,03329637
27 729 5,19615242 77 5829 8,77496438 127 16129 11,26942766 177 31329 13,30413469 227 51529 15,06651917
28 784 5,29150262 78 6084 8,83176086 128 16384 11,31370849 178 31684 13,34166406 228 51984 15,09966887
29 841 5,38516480 79 6241 8,88819441 129 16641 11,35781669 179 32041 13,37908816 229 52441 15,13274595
30 900 5,47722557 80 6400 8,94427190 130 16900 11,40175425 180 32400 13,41640786 230 52900 15,16575088
31 961 5,56776436 81 6561 9 131 17161 11,44552314 181 32761 13,45362404 231 53361 15,19868415
32 1 024 5,65685424 82 6724 9,05538513 132 17424 11,48912529 182 33124 13,49073756 232 53824 15,23154621
33 1 089 5,74456264 83 6889 9,11043357 133 17689 11,53256259 183 33489 13,52774925 233 54289 15,26433752
34 1 156 5,83095189 84 7056 9,16515138 134 17956 11,57583690 184 33856 13,56465996 234 54756 15,29705854
35 1 225 5,91607978 85 7225 9,21954445 135 18225 11,61895003 185 34225 13,60147050 235 55225 15,32970971
36 1 296 6 86 7396 9,27361849 136 18496 11,66190378 186 34596 13,63818169 236 55696 15,36229149
37 1 369 6,08276253 87 7569 9,32737905 137 18769 11,70469991 187 34969 13,67479433 237 56169 15,39480431
38 1 444 6,16441400 88 7744 9,38083151 138 19044 11,74734012 188 35344 13,71130920 238 56644 15,42724862
39 1 521 6,24499799 89 7921 9,43398113 139 19321 11,78982612 189 35721 13,74772708 239 57121 15,45962483
40 1 600 6,32455532 90 8100 9,48683298 140 19600 11,83215956 190 36100 13,78404875 240 57600 15,49193338
41 1 681 6,40312423 91 8281 9,53939201 141 19881 11,87434208 191 36481 13,82027496 241 58081 15,52417469
42 1 764 6,48074069 92 8464 9,59166304 142 20164 11,91637528 192 36864 13,85640646 242 58564 15,55634918
43 1 849 6,55743852 93 8649 9,64365076 143 20449 11,95826074 193 37249 13,89244398 243 59049 15,58845726
44 1 936 6,63324958 94 8836 9,69535971 144 20736 12 194 37636 13,92838827 244 59536 15,62049935
45 2 025 6,70820393 95 9025 9,74679434 145 21025 12,04159457 195 38025 13,96424004 245 60025 15,65247584
46 2 116 6,78232998 96 9216 9,79795897 146 21316 12,08304597 196 38416 14 246 60516 15,68438714
47 2 209 6,85565460 97 9409 9,84885780 147 21609 12,12435565 197 38809 14,03566884 247 61009 15,71623364
48 2 304 6,92820323 98 9604 9,89949493 148 21904 12,16552506 198 39204 14,07124727 248 61504 15,74801574
49 2 401 7 99 9801 9,94987437 149 22201 12,20655561 199 39601 14,10673597 249 62001 15,77973383
50 2 500 7,07106781 100 10 000 10 150 22500 12,24744871 200 40000 14,14213562 250 62500 15,81138830
Tabela 2. Elemente de calcul rapid
n n2 n n2 n n2
11 121 36 1 296 64 4 096
111 12321 336 112 896 664 440 896
1 111 1234321 3 336 11 128 896 6 664 44 408 896
11 111 123454321 37 1 369 66 664 4 444 088 896
111 111 12345654321 337 113 569 65 4 225
1 111 111 1234567654321 3 337 11 135 569 665 442 225
11 111 111 123456787654321 38 1 444 6 665 44 422 225
111 111 111 12345678987654321 338 114 244 66 665 4 444 222 225
31 961 3 338 11 142 244 66 4 356
331 109 561 39 1 521 666 443 556
3 331 11 095 561 339 114 921 6 666 44 435 556
33 331 1 110 955 561 3 339 11 148 921 66 666 4 444 355 556
32 1 024 33 339 1 111 488 921 67 4 489
332 110 224 61 3 721 667 444 889
3 332 11 102 224 661 436 921 6 667 44 448 889
33 1 089 6 661 44 368 921 66 667 4 444 488 889
333 110 889 66 661 4 443 688 921 68 4 624
3 333 11 108 889 62 3 844 668 446 224
34 1 156 662 438 244 6 668 44 462 224
334 111 556 6 662 44 382 244 66 668 4 444 622 224
3 334 11 115 556 66 662 4 443 822 244 69 4 761
35 1 225 63 3 969 669 447 561

335 112 225 663 439 569 6 669 44 475 561
3 335 11 122 225 6 663 44 395 569 66 669 4 444 755 561
33 335 1 111 222 225 66 663 4 443 955 569 666 669 444 447 555 561

Alg 7

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alg 7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de algebră

pentru clasa a 7-a

 Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări

Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări 

a) Verificaţi că ABCD este pătrat. b) Verificaţi că N

 Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări

c) Modulul lui b este ........ =

f) | x | < a, x Î R, a > 0, dacă şi numai dacă 10. Completaţi:

Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări 

Se coboară 41 Se dublează 2 Se scrie 9 lîngă 4

 Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări

Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări 

4 42·2 = 84 4 42·2 = 84 4 42·2 = 84

· Mulţimea numerelor reale

Partea întreagă a numărului real x este [x] = n, dacă n £ x < n + 1.

10 Cap. 2. Numere reale

1. Extrageţi rădăcina pătrată din: a) 9,3589; b) 2,1975; c) 16,2847;

Cap. 2. Numere reale 11

l Adunarea numerelor zecimale

l Opusul unui număr real

Răspuns. a) 3,6 şi –3,6; b) 4,(24) şi –4,(24); c) √27 şi –√27 .

Opusul numărului real x este numărul real –x.

12 Cap. 2. Numere reale

26. Calculaţi: 29. Stabiliţi o legătură între perioada numărului 1 : a,

Cap. 2. Numere reale 13

Semn a Semn b Semn ab

l Inversul unui număr real

deîmpărţitului cu inversul împărţitorului.

Distributivitatea înmulţirii faţă de adunare

Proprietăţile înmulţirii numerelor reale:

14 Cap. 2. Numere reale

Cap. 2. Numere reale 15

2) Executaţi: –5√7 + 23√11 + 13√7 – 19–√11 . – – –

l Produsul radicalilor. Dacă a şi b sînt numere pozitive, atunci √a · √b = √ab .

16 Cap. 2. Numere reale

Cap. 2. Numere reale 17

Puterea unui număr real. 14243

–1, dacă n este număr impar

Exerciţii Caiet algebra

18 Cap. 2. Numere reale

Cap. 2. Numere reale 19

· Termeni asemenea. Reducerea termenilor asemenea

Răspuns. 5a – 3b – 17a + 11b.

20 Cap. 3. Calcul algebric

Cap. 3. Calcul algebric 21

Răspuns. 9ab + 6bc.

Înmulţirea expresiilor algebrice se execută aplicînd:

a(b + c) = ab + ac, a(b – c) = ab – ac, a(b + c + d) = ab + ac + ad;

5) (–1)n = { –1, dacă n este număr impar

1, dacă n este număr par.

Răspuns. a) –0,8b; b) –0,5b3c8; c) 0,4√19 .

Răspuns. a) –8a3 + 5abc2 + 6b2c4; b) –9√3 + 6√2 + 5√13 .

Înmulţirea expresiilor algebrice se execută aplicînd: 1) împărţirea puterilor; 2) (ab + ac) : a = b + c.

22 Cap. 3. Calcul algebric

+ c) 2]6. √60 – √117 ) .

Cap. 3. Calcul algebric 23

unghiurilor AEMH, EBFM, FCGM, DHMG: E G

1) Dezvoltaţi (a + b)2 cu ajutorul situaţiei ilustrate în desen: pătratul ABCD are A a H b D

FCGM are laturile de lungimi b; dreptunghiurile EBFM şi MGDH au dimensi-

Dezvoltaţi (a + b)(a – b) cu ajutorul situaţiei ilustrate în desen: dreptunghiul A a J D Exerciţiu rezolvat

3. (a + b)(a – b) = a2 – b2. Produsul sumei cu diferenţa este egal cu diferenţa pătratelor.

24 Cap. 3. Calcul algebric

c) (7x + 6y)(4x + 5y); d) (6m + 13n)(2m + 7n). 5a H 3b D 7a H 2b D

Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări

Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări

Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări

Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări

Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări

Algebra. Cap. 1. Recapitulare şi completări