TIPURI DE DEFINIŢII

Clasificare după caracteristicile definitorului:

1. Definiţii prin gen proxim şi diferenţă specifică

Gen proxim= categoria cea mai apropiată din care face parte definitul

Diferenţă specifică= acele însuşiri prin care definitul se deosebeşte clar de celelalte elemente din
categoria respectivă.

Exemplu:

a. Logica =df ştiinţa care studiază legile şi formele raţionării corecte

Ştiinţa = Gen proxim

Stugiază legile şi formele raţionării corecte = Diferenţă specifică

2. Definiţii operaţionale= acele definiţii în care definitorul redă anumite forme de manifestare ale
definitului

Exemple:

a. Bază =df substanţă care albăstreşte hârtia de turnesol şi înroşeşte fenolftaleina.

b. Om rău =df om care vorbeşte urât cu ceilalţi, îi jigneşte, este agresiv, spune minciuni.

3. Definiţii constructive = arată modul în care iau naştere obiectele la care se referă definitorul

Exemple:

a. Deltă =df formă de relief aflată în zona de vărsare a unei ape curgătoare într-un lac, mare sau ocean
şi care apare ca urmare a acumulării de aluviuni.

b. Cercul =df linia curbă închisă formată prin rotirea unui segment de dreaptă în jurul unui punct fix.

4. Definiţii prin enumerare rezultă sin înşiruirea completă sau parţială a unor elemente din sfera
termenului definit.

Exemple:

a. Conifere =df un arbore sau arbust ca bradul, molidul, pinul, tisa şi zada(larice). (Definiţie prin
enumerare completă)
b. Feline =df mamifere carnivore precum leul, tigrul, pisica etc.(Definiţie prin enumerare parţială)

5. Definiţii ostensive ( prin indicare) sunt acele definiţii în care se arată pur şi simplu obiectul.

Exemple:

a. Acesta este un televizor ( se indică obiectul )

b. În imagine avem un dinozaur.