Popescu Daiana Andrada

Clasa a XI-a C

Crestinismul
Cretinismul este una din cele trei mari religii monoteiste, alturi de
iudaism i islam. Cretinismul mbin tradiii din iudaism, pe care le
mbogete cu mrturia Noului Testament. Cuvntul "cretin" vine din
limba latin popular, de la christianus, derivat de la Hristos, deoarece
Iisus/Isus din Nazareth este fiul lui Dumnezeu, i Mesia. Cuvntul
"Hristos", n limba greac Christs, "cel uns", este traducerea din
limba ebraic a cuvntului Moiach (arab Mash).
Instituia specific cretinismului este biseric. Autoritatea doctrinal
este Sfnta Scriptur sau Biblia, la care se adaug, n ortodoxie i
catolicism, tradiia Bisericii, iar pentru catolicism i Magisteriul
bisericesc, reprezentat de autoritatea papei.
Cretinismul este religia acelora care mrturisesc credina n Iisus
Hristos, pe care-l recunosc i-l cinstesc drept Fiu al lui Dumnezeu i
purttor al unui mesaj universal de mntuire propvduit de apostoli.
Aceast religie i crezul ei este n continuitate cu iudaismul primului
secol, revendicndu-se ca mplinire a legmntului ncheiat de Dumnezeu
cu poporul lui Israel.

Crestinismul este religia revelata, intemeiata de

Iisus Hristos.

Islamul
Islamul este o religie avraamic, monoteist, fondat n secolul al VII-lea i
bazat pe textul religios cunoscut sub numele de Coran.
Coranul este cartea sfnt a islamului. n original nseamn "recitare". Dei
este numit "carte", cnd un musulman se refer la Coran, se refer la text, la
cuvinte, nu la lucrarea tiparit. Coranul a fost pstrat de-a lungul timpului prin
memorarea ntregului text, cuvnt
cu cuvnt. Tiprirea n mas a
Coranului n arab i traducerea
n alte limbi sunt considerate
faciliti moderne.

Budismul
Budismul este o religie i o filozofie oriental care a originat n India n
secolul al VI-lea .Hr. i s-a rspndit ulterior ntr-o mare parte a Asiei Centrale
i de Sud-Est. Se bazeaz pe nvturile lui Gautama Siddhartha ( Buddha
Shakyamuni ), gnditor indian care a trit ntre 563 .Hr. i 483 .Hr.. De-a
lungul timpului, budismul a suferit numeroase scindri, n prezent fiind o
religie foarte divizat, fr o limb sacr comun i fr o dogm strict, clar
formulat.
Budismul aparine grupului de religii
dharmice alturi de hinduism i de
jainism, pstrnd o puterinc influen
a elementelor constituente ale acestor
dou religii. Mai este numit i
"Buddha Dharma", ceea ce nseamn n
limbile sanscrit i pali (limbile textelor
antice budiste) "nvturile Celui Luminat".

Arhitectura religioasa
Arhitectura religioasa in secolele al IV-lea si al V-lea se caracterizeaza prin
definirea planului constructiei si a elementelor componente. Primele biserici crestine
au fost adaptari ale tipului profan al bazilicii forense care, in epoca romana, juca rolul
bursei si era aflata in vecinatatea forumului.
Pentru planul bazilical elementele definitorii sunt: nava centrala, mai larga si
mai inalta decat celelalte spatii, doua sau mai multe nave laterale si o absida la rasarit,
la capatul opus intrarii principale. Incaperi secundare incluse in plan sunt: pronaosul
sau nartexul, spatiu care apare uneori dublat cu un exonartes (nartex exterior) si un
esonartex (nartex interior). Acestea sunt precedate de o curte inconjurata de coloane,
numita atrium.
Sistemul de acoperire al unui edificiu inaltat pe planul bazilical este sarpanta
aparenta (=structura acoperisului este evidenta in interior), iar la cel pe plan central
este cupola.Statuara in ronde-bosse este saraca. Au ramas cateva opere, printre care
,,Statuia lui Hipolit'' (222), care prezinta imaginea filozofului antic stand in jilt,
imaginea ,,Bunului pastor'', ambele amintind traditiile elenismului grec.

In sculptura ornamentala, capitelurile coloanelor sau sarcofagele sunt

decorate cu relief plat, bidimensional, cu simbolica iconografiei paleocrestine: arborele
vietii, pauni, vita de vie, mielul mistic si uneori, in medalioane, portrete ale
defunctiilor.
Catre sfarsitul secolului al IV-lea pe obeliscul ridicat in hipodromul din
Constantinopol, de catre Teodosie, sunt prezentate curse cu cvadrigi, mase de
spectatori in registre ,,izocefale'' ( cu capetele grupate la aceeasi inaltime).Mozaicul din
perioada timpurie a artei bizantine a cunoscut o evolutie stralucita in Italia. Pentru
secolul al IV-lea mozaicurile ,,Mausoleului Santa Constanza din Roma'' sunt
remarcabile ca frumusete si gratie, demonstrand continuitatea traditiilor grecesti.
Pentru secolul al V-lea, mozaicurile ,,Santa Pudenziana din Roma'' impresioneaza prin
extraordinarele efecte picturale.
Din acelasi secol al V-lea, remarcabile pentru frumusete sunt mozaicurile de la
,,Bazilica Santa Maria Maggiore'' din Roma si ,,Mausoleul imparatesei Galla Placidia din
Ravenna''. Splendoarea cobalturilor si albatrosurilor turqoise aflate pe boltile
Mausoleului Gallei Placidia, pretiozitatea scanteilor astrale ale boltii, dispusa deasupra
intrarii, transparentele si smalturile aurii, albastre si verzi, ofera unul din exemplele cu
totul remarcabile ale capodoperei artei mozaicului.

Biserici crestine

Biserici
islamice

Biserici budiste