PROIECT DIDACTIC

ECRANIZAREA OPEREI LITERARE

Scoala: Colegiul Naţional ,,I.C.Brătianu” Haţeg

Profesor: INDRECAN MIHAIELA EMILIA
Data: 27 X 2015
Clasa : a X-a
Obiectul: LIMBA SI LITERATURA ROMANA
Subiectul : Moara cu noroc de I. Slavici
Capitolul: Nuvela psihologică
Tipul lecţiei: de receptare a unei opere epice
Obiectiv special : cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor cu privire special asupra
universului operei epice şi a tipologiei literare ilustrate
Obiective operaţionale :
- să cunoască acţiunea operei studiate;
- să comenteze fragmentele din film integrându-le în acţiunea nuvelei;
- să reliefeze particularităţile artistice ale limbajului autorului;
- să folosească modalităţile de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor
literare.
Resurse educaţionale :
Textul literar Moara cu noroc de Ioan Slavici disponibil în manualul ART
Cabinetul de informatică şi lecţia A.E.L.
Capacităţile receptive normale ale elevilor clasei a X-a
Timp la dispoziţie: o oră
Strategia didactică :
Metode şi procedee: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, problematizarea;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontala îmbinată cu activitatea individuală
Mijloace de învăţământ :
- Limba şi literatura română, manual pentru clasa a X-a, Editura ART;
-lecţia în sistemul A.E.L. (fragmente semnificative din film) ;
- scheme cu aspecte structurale ale textului comentat;
d) Material bibliografic:
George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent, 1941
Pompiliu Marcea, I. Slavici, 1965
D. Vatamaniuc, Ioan Slavici. Opera literară, 1970

Scenariul didactic

I. Organizarea colectivului de elevi. Captarea atenţiei

- Profesorul face prezenţa clasei şi asigură climatul de lucru prin conversaţia situaţională.
II.Verificarea cunoştinţelor prin aplicarea unui chestionar
- Elevii răspund la întrebările din fişa de evaluare a lecturii, după care profesorul verifică
frontal răspunsurile lor (subiectul şi compoziţia nuvelei).

III. Enunţarea obiectivelor

- Profesorul enunţă obiectivele lecţiei şi scopul, conform proiectului, spunând că vor face o
paralelă între nuvelă şi film.
Filmul Moara cu noroc, deşi are ca punct de plecare nuvela lui Slavici, este totuşi o creaţie
originală, în care viziunea regizorală, interpretarea actorilor, decorurile, coloana sonoră, elemente
specifice artei cinematografice, pot produce, şi chiar produc, diferenţe considerabile între cele două
creaţii artistice.

IV. Dirijarea învăţării

Elevii sunt rugaţi să urmărească cu atenţie fragmentele din film, încercând să surprindă diferenţele
dintre acesta şi textul nuvelei.
Prima secvenţă conţine schimbul de replici dintre Ghiţă şi soacra sa, din debutul filmului.
Profesorul întreabă:
 1. Care este meseria lui Ghiţă şi ce motive de nemulţumire are bărbatul, în legătură cu viaţa sa de
până atunci?
2. Urmăriţi schimbul de replici dintre ginere şi soacră; remarcaţi tonul răstit al bătrânei în prima
replică şi schimbarea intonaţiei în replicile următoare. Ce puteţi deduce de aici despre relaţia dintre cei
doi?
3. Tema discuţiei este liniştea colibei: explicaţi ce înţelege soacra prin această sintagmă.
4. Enumeraţi trăsăturile de caracter ale lui Ghiţă, care se pot deduce din această secvenţă.
Secvenţa a doua surprinde ,,atacul” lui Lică. El bănuieşte, pe bună dreptate, că pentru
cârciumarul Ghiţă banii sunt importanţi, dar îl testează ca să-i evalueze cât mai exact gradul
dependenţei.
1. Iniţial, scena surprinde o imagine de ansamblu, cei doi aflându-se în planul depărtat. În cea
mai mare parte a timpului, Lică este cu faţa la spectatori, în plină lumină, căci el conduce ,,ostilităţile”,
dar Ghiţă, aflat cu spatele, în penumbră, pare a-i ţine totuşi piept.
2. Camera de filmare se apropie apoi treptat, alternând prim-planul cu planul depărtat. Ghiţă are
umerii aduşi şi se uită în jos, în timp ce Lică îl priveşte drept în faţă. Care credeţi că este motivul pentru
care regizorul îi prezintă astfel?
3. În finalul secvenţei, imaginea este însoţită de coloana sonoră care subliniază şi ea tensiunea
confruntării. Cum puteţi motiva faptul că, deşi întreaga secvenţă este tensionată, muzica intervine abia
spre sfârşit?
Secvenţa a treia surprinde primul moment cu adevărat tensionat în relaţia dintre Ghiţă şi Ana.
1.Iniţial, camera de filmare nu-i prezintă pe cei doi în acelaşi cadru, ci se focalizează alternativ pe
chipurile lor. În asemenea situaţii, se foloseşte de obicei tăietura de montaj care are ca efect
dinamizarea scenei. Acum însă, scena este filmată continuu, camera trecând de un personaj la altul. De
ce a procedat astfel regizorul?
2. Observaţi că Ana vorbeşte tot timpul stând cu spatele la Ghiţă. Care credeţi că este motivul?
Secvenţa a patra surprinde confruntarea dintre Pintea şi Lică.
1. Remarcaţi siguranţa de sine a lui Lică în aceste momente. Identificaţi gesturile prin care se
manifestă această siguranţă. Observaţi, de asemenea, că întreaga scenă se desfăşoară de faţă cu
numeroşi martori. Ce încearcă să le demonstreze Lică acestora?
2. Nu-s eu omul pe care să-l poţi purta după placul tău, îi spune Pintea lui Lică, iar acesta îi replică
încet: Dacă vreau, am şi făcut-o! Apoi se întoarce brusc şi, cu voce tare, îl ameninţă: Dar mai lasă-mă,
mă, în pace, nu mă mai cârâi atâta… De ce se poartă Lică astfel?
Secvenţa a cincea surprinde cofruntarea dintre Ghiţă şi Lică
1. Urmăriţi jocul lui Constantin Codrescu, actorul care îl întruchipează pe Ghiţă: întâi stă în picioare
şi-l înfruntă pe Lică, apoi se aşează învins pe scaun şi împinge banii în sertar. O ultimă tresărire de
orgoliu, Şi dacă te-aş da de gol?, este respinsă aproape cu dispreţ de Lică: De asta nu mă tem!
2. Cârciumarul are, în sfârşit, revelaţia adevăratei firi a lui Lică: Tu nu eşti om, Lică, eşti diavol!
Credeţi că va mai putea acum Ghiţă să scape de Lică?
Secvenţa a şasea debutează cu o lungă scenă în care camera se focalizează pe chipul lui
Ghiţă, în timp ce coloana sonoră îi subliniază trăirile. Este momentul când cârciumarul conştientizează
că a pierdut absolut totul, iar cale de întoarcere nu mai există. Vina este în întregime a lui, pentru că s-a
lăsat dominat de slăbiciunea pentru bani indusă de Lică. Cum comentaţi decizia sa?
V. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Ca activitate independentă acasă, elevii vor avea de realizat un eseu în care să prezinte
evoluţia / parcursul personajului principal din nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici, pornind de la
următorul citat: Drumul lui Ghiţă, de la cizmarul mulţumit şi liniştit în modestia condiţiei sale, până la
cârciumarul hapsân şi terorizat de bani, este magistral zugrăvit de autor, Moara cu noroc rămâne şi azi
o pildă de profunzime artistică. Nimic convenţional, nimic forţat, deşi autorul urmăreşte, ca totdeauna, o
lecţie de moralitate, intenţia este astfel acoperită artisticeşte încât nimic nu jenează, totul lasă impresia
veridicităţii integrale şi a artei desăvârşite.(P. Marcea, Ioan Slavici, Ed. pentru Literatură, Bucureşti,
1965, p. 282).

VI. Evaluarea se face pe baza contribuţiei elevilor la desfăşurarea orei, stimulându-i pe cei care
au arătat interes deosebit pentru acest tip de analiză.