Andrei Iulia Eliza

9A

Cultura Imperiului Otoman

Imperiul Otoman (în limba turcă otomană: ‫ت عَليه عُثمانيه‬
ِ ‫دول‬, adesea numit și Turcia Otomană) a
fost o supraputere imperială, care și-a manifestat dominația în zona mediteraneană și care a
existat din 1299 până în 1922. Inițial, a fost un stat islamic sunnit fondat de turcii oghuzi, sub
conducerea lui Osman I, în nord-vestul Anatoliei, în 1299.

DRAPEL STEMĂ

Cultura otomană acoperă activitățile expresive și structurile simbolice care se aflau sub umbrela
Imperiului Otoman. Acest lucru este valabil pentru toate formele de manifestare ale grupurilor
etnice și culturale din imperiu. Pe măsură ce Imperiul Otoman s-a extins, a asimilat cultura
numeroaselor regiuni sub stăpânirea sa și nu numai, fiind influențat în special de Bizanț, cultura
arabă din Orientul Mijlociu islamic și cultura persană a Iranului.

PARCUL INSTANBUL

Studiile cercetătorilor din zilele noastre arată că în imperiu exista o viață culturală foarte bogată
și colorată. În ciuda unor păreri foarte larg răspândite, deși erau purtătorii unei culturi nomadice,
otomanii au interacționat armonios cu culturile cu care au intrat în contact. La origini, otomanii
aparțineau culturii central-asiatice. Otomanii au asimilat mai târziu cultura persană și bizantină în
felul lor de viață în loc să fie asimilați din punct de vedere cultural de către aceste culturi
superioare. Dacă luăm în considerare folclorul turcesc sau arta elitelor otomane, vedem că ele au
 Andrei Iulia Eliza
9A

conservat culorile și simbolurile pe care le-au moștenit de la înaintași. Elitele otomane foloseau
limba persană pentru a-și exprima lumea lor interioară. În secolul al XIX-lea și în
epoca reformelor Tanzimat , influența literaturii populare turcești , până atunci în mare parte
orală, a început să apară în poezia turcă și a existat o influență tot mai mare din partea literaturii
europene; a existat un declin corespunzător în poezia clasică de curte. Tevfik Fikret , născut în
1867, este adesea considerat fondatorul poeziei turcești moderne. Înainte de secolul al XIX-lea,
proza otomană era exclusiv non-fictivă și era mult mai puțin dezvoltată decât poezia otomană, în
parte pentru că o mare parte a urmat regulile tradiției inițial arabe a prozei rimate ( Saj' ). Cu
toate acestea, o serie de genuri - jurnalul de călătorie, tratatul politic și biografia - erau
actuale.Viața curții imperiale otomane era o combinație armonioasă dintre obiceiurile turcești și
persane, dar existau și numeroase influențe bizantine și europene.

Această perspectivă multiculturală otomană s-a reflectat în propria lor politică. Unul dintre
motivele pentru care Imperiul Otoman a rezistat așa de mult a fost acela al politicii tolerante față
de alte etnii datorită moștenirii lor nomadice. Această afirmație trebuie comparată cu politica
asimilatoare din statele medievale, atât cele occidentale cât și cele din răsărit. Statul otoman s-a
ghidat tot timpul după niște politici multiculturale și multireligioase. Când se vorbește despre
toleranța otomană, se iau în considerație structurile care cuprindeau diversele perspective. Un
exemplu bun este sistemul judiciar otoman. Un altul poate fi cel al guvernatorilor aleși dintre
localnicii regiunilor pe care urmau să le conducă. În mișcarea lor către vest, chiar liderii otomani
absorbeau unele elemente culturale ale regiunilor nou cucerite. Căsătoriile interculturale au făcut
ca noi valori să se adauge la ceea ce poate fi numită cultura elitelor otomane.

Arhitectura otomană este arhitectura a Imperiului Otoman , care a apărut în nord

- vestul Anatoliei în secolul al 13 - lea. [1] Arhitectura imperiului s-a dezvoltat din arhitectura
turcească și cea anterioară Seljuk , cu influențe din arhitectura bizantină și iraniană , împreună cu
tradițiile arhitecturale din Balcani și alte părți ale Orientului Mijlociu . [2] [3] [4] [5] [6] [7] Arhitectura
clasicaal Imperiului Otoman era un amestec de tradiție turcească nativă și influențe din Hagia
Sofia . [5] [6] Unul dintre cei mai buni reprezentanți ai acestei perioade este Mimar Sinan , ale cărui
lucrări majore includ Moscheea Șehzade , Moscheea Süleymaniye și Moscheea Selimiye . [8] [9]
 Andrei Iulia Eliza
9A

Începând cu secolul al XVIII-lea, arhitectura otomană a fost influențată de arhitectura

barocă în Europa de Vest , rezultând în stilul baroc otoman . Moscheea Nuruosmaniye este unul
dintre cele mai importante exemple din această perioadă.

Bibliografie
https://wblog.wiki/ro/Ottoman_architecture
https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otoman#Cultura