Denumire oficiala: Regatul Belgiei

Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala din anul 1831, cu sistem parlamentar

bicameral la nivel federal (Camera Deputatilor si Senatul care au rolul de a propune si adopta
legile, ce devin efective dupa semnarea decretului regal) si unicameral la nivelul regiunilor si
comunitatilor.
Seful statului: Regele Albert al II-lea, incoronat la 30 august 1993
Personalitati din guvern: Yves Leterme, Prim Ministru. Guvernul este format dintr-o coalitie
crestin-democrata, liberala si socialista. In Belgia exista un Guvern federal, format din 15
membri - primul ministru si 14 ministri, dintre care 7 francofoni si 7 neerlandofoni
(dimensiunea maxima de 15 posturi ministeriale si structura lingvistica paritara sunt stabilite
prin Constitutie - art. 99) si 5 guverne comunitare si regionale - Guvernul Flamand, Guvernul
Valon, Guvernul Comunitatii franceze, Guvernul Regiunii Bruxelles-Capitala, Guvernul
Comunitatii germanofone.
Geografie: Belgia este o tara situata in Europa de Vest si se invecineaza la nord cu Olanda, la
est cu Germania si la sud cu Luxembourg si Franta. Anvers, cel de al treilea port ca marime
din lume, este situat in partea de nord-vest a Belgiei, la Marea Nordului. Bruxelles, capitala
tarii, este situata la nord de centrul tarii. Alte orase importante: Liege, Namur, Gent,
Charleroi, Brugge. Suprafata tarii este de 30.522 kmp, distanta cea mai mare intre doua
puncte situate in interiorul granitelor este de 330 km.
Clima este maritim-temperata, cu ierni blande si veri placute.
Populatie: Belgia are o populatie de 11 847 076 locuitori. (2012), cu o densitate de 356 de
locuitori pe km2, una din cele mai mari din lume.
Regiuni: Belgia este formata din trei regiuni: Flandra (care cuprinde provinciile: Anvers,
Flandra de Est, Brabantul Flamand, Limburg si Flandra de Vest) cu o populatie de 6,2
milioane locuitori, limba vorbita fiind neerlandeza (dialect al limbii olandeze); Valonia (cu
provinciile: Namur, Liege, Luxemburg, Hainaut Occidental si Brabantul Valon), situata in
sudul tarii are o populatie de 3,4 milioane locuitori, limba vorbita fiind franceza; regiunea
Bruxelles-Capitala cu o populatie de 1,2 milioane locuitori este oficial bilingva
(flamanda/franceza).
In Belgia exista, din punct de vedere cultural, trei comunitati, respectiv flamanda, franceza, si
germana (ultima, in zona situata la granita cu Germania).
Limba folosita: Oficial, limba vorbita este cea a regiunii respective, iar in Bruxelles una din
cele doua, franceza sau neerlandeza. Engleza este de asemenea larg folosita, cu o frecventa
mai mare in domeniul afacerilor.

Religia: romano-catolica este predominanta.

Moneda naionala: Euro.
Sarbatori oficiale: 21 iulie, Ziua nationala, 1 ianuarie, Pastele, 1 mai, 1 iunie, 11 iunie, 15
august, 1 noiembrie, 11 noiembrie (Ziua armistitiului), Craciunul.
Resurse naturale: Belgia are resurse naturale limitate, fiind obligata sa importe marea
majoritate a materiilor prime.
Produsul intern brut: 351, 800 miliarde euro (2010).
Contributia diferitelor sectoare economice la crearea PIB: servicii comerciale 67,8%,
industrie 15,8%, constructii 4,6%, electricitate, gaze naturale si apa 4%, agricultura,
silvicultura si pescuitul 0,8%.
PIB/locuitor : 32.400 euro (2010)
Cretere economica: 2,1 % (2010/2009)
Rata inflatiei: 2,3% (2010)
Somaj: 8,4% din populatia activa (2010).
Principalii parteneri comerciali: Germania, Franta, Olanda, Marea Britanie si SUA.
Balana comerciala (31.12.2010): deficit de 2,2 miliarde euro.
Rezerve valutare: 5.932 milioane euro (2010).
Datoria publica: 98,1% din PIB (2010)
Datoria externa: 345,3 mlrd euro

Denumire oficiala:Regatul Danemarcei

Forma de guvernamant: Regatul Danemarcei este o monarhie constituional, n care
monarhul, actualmente regina Margrethe a II-a este eful statului, dar puterile regale se
limiteaz de mult vreme la funciuni ceremoniale Moharhul nu rspunde pentru aciunile
sale, iar persoana sa este sacrosanct. Sistemul politic danez funcioneaz n cadrul descris de
Constituia Danemarcei. Modificrile acesteia necesit o majoritate absolut n dou
legislaturi diferite i aprobarea de ctre majoritatea alegtorilor prezeni la urne la un
referendum n acest scop (cu condiia suplimentar ca cei care voteaz n favoarea modificrii
s reprezinte cel puin 40% dintre cetenii cu drept de vot). Constituia organizeaz sistemul
politic pe baza separaiei puterilor n stat, n ramurile legislativ, executiv i judectoreasc.
Personalitati din guvern: Majoritatea guvernelor daneze postbelice au fost fie guverne de
coaliie, fie guverne minoritare, susinute n parlament i de partide neguvernamentale.
Primul ministru este numit formal de monarh, n urma consultrilor cu liderii partidelor dup
alegeri sau dup cderea guvernului anterior. n practic, primul ministru este ales prin
negocieri ntre liderii partidelor parlamentare, de regul fiind numit liderul celui mai mare
partid dintr-o coaliie. Autoritatea executiv se exercit n numele monarhului de ctre primul
ministru i de minitrii cabinetului, fiecare administrnd un portofoliu. Cabinetul, primul
ministru i ceilali minitri formeaz n ansamblul lor guvernul Danemarcei.
Lars Lkke Rasmussen a fost prim ministru ntre aprilie 2009 i septembrie 2011. El a condus
un guvern de dreapta, format din partidele Venstre (un partid liberal-conservator) i PopularConservator, cu susinere parlamentar din partea Partidului Popular Danez, naionalconservator. Dup alegerile legislative din 2011, dreapta a pierdut la limit n faa coaliiei de
stnga condus de Helle Thorning-Schmidt care a format la 3 octombrie 2011 un nou
guvern nou guvernformat din Social Democrai, Partidul Social Liberal Danez i Partidul
Popular Socialist.
Geografie:Danemarca este un stat suveran din Europa de Nord, avnd i dou ri
constituente de peste mri, care fac parte integrant din regat: Insulele Feroe n Atlanticul de
Nord i Groenlanda n America de Nord. Danemarca propriu-zis este cea mai de sud dintre
rile nordice, aflat la sud-vest de Suedia i la sud de Norvegia, nvecinndu-se la sud
cu Germania. ara const dintr-o peninsul mare, Iutlanda, i mai multe insule, dintre care
cele mai mari sunt Zealand, Funen,Lolland, Falster i Bornholm, precum i sute de insulie
denumite n general Arhipelagul Danez. Danemarca are o clim temperat, caracterizat
prin ierni blnde, cu temperaturi medii n ianuarie i februarie de 0,0 C, i veri rcoroase,
temperatura medie n august fiind de 15,7 C.
Populatie: Danemarca are o populatie de 5.580.516 locuitori. (2012), cu o densitate de 129,5
de locuitori pe km2
Regiuni: Aflat n Europa de Nord, Danemarca propriu-zis const din peninsula Iutlanda i
arhipelag cu 443 de insule cu nume (1.419 insule peste 100 m n total). Dintre acestea, 72

sunt locuite, cele mai mari fiind Zealand i Funen. Insula Bornholm se afl departe spre est de
restul rii, n Marea Baltic. Multe dintre insulele mai mari sunt legate ntre ele prin
poduri; Podul resund leag Zealandul de Suedia; Podul Marii Centuri leag Funen de
Zealand; iar Podul Micii Centuri leag Iutlanda de Funen.
Capitala:Copenhaga
Limba folosita:este limba naional, daneza, este strns nrudit cu suedeza i norvegiana, cu
care mprtete strnse legturi istorice i culturale.
Religia: romano-catolici, reformai i iudaici.
Moneda nationala: coroana daneza.
Produsul intern brut : $256,3 de miliarde

Principalii indicatori economici

Economia belgiana este caracterizata prin puternica productivitate, o slaba inflatie,un calm
social si o stabilitate politica, la origine de o mare prosperitate economica. Somajul este sub media
europeana si continua sa scada. Exportul constituie doua treimi din produsul national brut. O economie
moderna, deschisa, bazata pe intreprinderile private, s-a concentrat pe locatia sa geografica, pe retelel
sale de transport foarte dezvoltate si pe diversificarea industrial comerciala. Industria este

concentrata in principal in regiunea mai intens pipulata din Flandra, in nord. Belgia detine putine
resurse naturale, de aceea importa cantitati substantiale de materii prime si exporta un volum mare de
produse fabricate, ceea ce face economia sa vulnerabila la volatilitatea de pe pietele mondiale.
Aproximativ trei sferturi din comertul Belgiei este cu alte tari din UE, beneficiind de vecinantatea sa
cu Germania. In 2012 , PIB-ul Belgian a crescut cu 2,0%, rata somajului a scazut usor pina la 7,7% de
la 8,5% anul precedent, iar deficitul bugetar a fost redus de la 6% la 4,2%. In ciuda imbunatatirei
relative a situatiei deficitului bugetar, datoria publica a Belgiei constutie aproximativ 100% din PIB.
Bancile Belgiene au fost grav afectatede criza financiara internationala.

Repartizarea activitatii economice pe sectoare

2%
Agricultura

24%
Industrie

Servicii

75%

PIB dupa puterea de cumparare USD:

418.6 trl. (2011)
410.8 trl. (2010)
201.7 trl. (2009)
Pozitia 39 in comparatie cu restul tarilor lumii.
Rata de crestere a PIB-ului:
1,9 % (2011)
2,3 % (2010)
2,8 % (2009)
Pozitia 152 in compratie cu restul tarilor lumii.
PIB pe cap de locuitor USD:
38,200 (2011)
37,900 (2010)
37,400 (2009)
Pozitia 28 in comparatie cu restul tarilor lumii.

Evoluia PIB
600.00
500.00
400.00

PIB Mlrd. USD

300.00
200.00
100.00
0.00
2009

2010

2011

2012

Structura PIB-ului pe sectoare:

Agricultura 0,7%
Industrie 21,7%
Servicii - 77,6%
Ocuparea popultaiei pe sectoare :
Agricultura 2%
Industrie - 25%
Servicii 73%

Evoluia ratei inflaiei

4
Rata Inflatiei

3
2
1
0
2010

2011

2012

Rata inflatiei:
3,5 % (2011)

2,3% (2010)
2,0% (2009)
Pozitia 81 printre tarile lumii.

Conform Rportului Global de Competitivitate, Belgia se claseaza pe pozitia 15, cu 4 pozitii

mai sus decit anul trecut. Tara s-a distins la capitolul Sanatate si Educatie primara, creaind un sistem
printre cele mai bune din lume (2 pozitie). Belgia desemenea se poate lauda cu o educatie superioara
exceptionala, scolile sale de management printre cele mai bune si o puternica inclinatie pentru
traininguri in diferite domenii. Pietele sale de marfuri se caracterizeaza printr-un nivel inalt de
competie si un mediu ce faciliteaza crearea noilor afaceri. Operatiunile de business se disting printr-un
nivel inalt de sofisticare si management. Mediul macroeconomic este caracterizat de un deficit bugetar
si o datorie publica persistenta ocupind tocmai pozitia 60 printre tarile lumii, dar tousi mentine o
pozitie mai avantajoasa decit multe alte tari europene.

Danemarca
Danemarca are o economie de piata moderna, ce cuprinde agricultura de nalta
performanta, industrie pe scara larga si redusa moderna, un sistem social bine pus la punct, un
nivel de trai ridicat, o moneda nationala stabila si o dependenta ridicata de comertul extern.
Danemarca este un exportator net de alimente si energie si are un excedent extern confortabil.
75% din muncitorii danezi fac parte dintr-un sindicat afiliat Confederatiei daneze
a sindicatelor. Relatiile dintre sindicate si angajatori sunt de cooperare: sindicatele joaca un
rol important n managementul locului de munca, si sunt reprezentate n
majoritatea consiliilor administrative ale companiilor. Regulile legate de orarul de munca si
salarii sunt negociate ntre sindicate si angajatori, cu o implicare minima din partea
guvernului.
Guvernul a reusit sa atinga si chiar sa depaseasca criteriile economice pentru
participarea la faza a treia (o moneda europeana comuna) a Uniunii economice si monetare a
Uniunii Europene (EMU), Danemarca, ntr-unreferendum n septembrie 2000, a confirmat
decizia de a nu se alatura celorlalte 12 tari membre ale UE care au adoptat euro. Chiar si asa,
moneda daneza ramne legata de
euro.
Danemarca s-a plasat de asemenea pe primul loc n topurile legate de mediul de
afaceri electronic n ultimii doi ani.
Strategia de dezvoltare a Danemarcei, de specializare pe sectoare de joasa
tehnologie, este un exemplu de strategie de dezvoltare a unei tari eminamente agrare, care
dupa un secol de restructurari in jurul sectorului agricol a reusit sa se pozitioneze, incepand cu

anii '90 ai secolului trecut, printre primele zece tari din lume din punctul de vedere al
produsului national brut per capita. Aceasta realizare este cu atat mai remarcabila cu cat
apartine unei tari avand cel mai mare grad de egalitate a veniturilor din lume. Pe vremuri,
Lenin spunea ca Danemarca, datorita culturii si structurii sale de clasa,va fi ultima tara din
lume unde va avea loc revolutia socialista.
Ani la rand,economia a fost inca dependenta de agricultura si industria
alimentara. In prima parte a secolului al XIX-lea, Danemarca era furnizorul de ovaz al pietei
britanice. dupa o perioada de tranzitie, agricultura s-a transformat in principalul exportator de
unt si sunca pentru piata britanica.\ Furnizorul multor competente daneze, precum energia
eoliana, canalizarea si reciclarea apei, aparate medicale, industria farmaceutica este sectorul
public. Actualmente, o mare parte a valorii adaugate, a populatiei ocupate si exportului
provine din sectorul alimentar. Agricultura antreneaza 7.8 % din pop. activa, are un caracter
intensiv, asigura 5 % din PIB si cca 50 % din
exporturi.

Desi sectorul alimentar este calificat drept sector de joasa tehnologie, sectorul
alimentar danez foloseste extensiv si permanent inovatia, creand produse cu valoare adaugata
mare. Prin formarea capacitatii de absorbtie rapida si continua a inovatiilor, bazata pe
invatare, experienta si tehnologie straina, Danemarca a pus bazele economiei cunoasterii.
Danemarca are o economie deschisa, si comertul cu restul lumii este de o importanta
deosebita. Astfel, importul si exportul de bunuri si servicii reprezinta cca. 37% respectiv 43%
din PIB al tarii (2003). Aproximativ 2/3 din comertul extern este cu tari din UE; restul se
mparte ntr-un numar mare de parteneri de comert, dintre care Norvegia si SUA sunt cele mai
importante.
Desi lipsita de resurse de subsol notabile,Danemarca are,asa cum am mentionat deja,o
economie puternic dezvoltata ( in sectorul danez al Marii Nordului se extrage
petrol, iar in Pen. Iutlanda se valorifica zacaminte de gaze naturale.)
Industria , principala ramura ec., antreneaza cca. 1/5 din populatia activa, este specializata
in produse de nave maritime, motoare diesel navale, echipamente industriale diverse; industria
electronica si electrotehnica s-a dezvoltat rapid in ultimele decenii.
Principalele centre ec. se afla in arh.si in Estul Peninsulei Iutlanda:Copenhaga, Odense,
Nakskov,Alborg.
Cultura plantelor , printre care cerealele ocupa 60 % din suprafata cultivata, este

cunoscuta prin randamente mari, indeosebi in Estul Peninsulei Iutlanda., dar ramura cea mai
importanta este cresterea animalelor. In ultimele decenii s-a inregistrat o continua scadere a
numarului fermelor agricole.
Bine reprezentat este si pescuitul,ocupa locul 2 in Europa.Acesta reprezinta 1.862.130 t
peste.Retea de transport bine dezvoltata si intretinuta, numeroase poduri rutiere fiind
construite in ultimele doua decenii,Danemarca a devenit o adevarata placa turnanta a
legaturilor Scandinaviei cu restul continentului.
Resursele minerale sunt petrol, gaze naturale, turba, minereu de fier,
bauxita, nisip silicios, cuartos, creta, caolin, sare, sulf.
Produse industriale: Energie electrica, otel, aluminiu,plumb,magneziu, montaj de
autovehicule, biciclete, nave, aspiratoare,frigidere, aparete de radio, televizoare, benzina,
uleiuri usoare,uleiuri grele, acid sulfuric, soda caustica, detergenti, ingrasaminte
azotoase , lapte, branzeturi, faina, zahar, bere, peste congelat,unt,margarina, etc.
Resurse agricole: Grau, secara, orz, ovaz, sfecla de zahar, rapita,cartofi, mazare, varza,
tomate, ceapa, morcovi, mere, pere, capsuni.

Climatul de afaceri

Belgia are un climat de afaceri liberal in care firmele de stat, incluzand serviciile
postale, caile ferate si transportul public reprezinta o cota nesemnificativa din totalul
activitatii productive. Guvernul Belgian limiteaza cat mai mult interventia sa in economie.
Belgia dispune de o industrie performanta care depinde in mare masura de comertul
international. Astfel ea importa aproape toate materiile prime care ii sunt necesare.
Exporturile de marfuri si servicii reprezinta cca.70% din PIB.
Cateva corporatii domina economia Belgiei, ele avand un rol hotarator in fiecare
sector al economiei, incluzand industria, finantele si comertul.
Guvernul belgian nu impune investitorilor straini limitari sau controale restrictive,
rezultand un climat investitional liberal. Se solicita totusi anumite aprobari a unor comisii care
reglementeaza modalitatea de realizare a serviciilor in industrie, banci, asigurari, leasing etc,
respectarea anumitor reguli de protectie a consumatorilor, obtinerea unor autorizatii de
constructii, demolari etc. din partea administratiilor locale, asigurarea conditiilor de protejare
a muncitorilor in sensul de a nu lucra in conditii periculoase, sau de poluare etc.
Companiile straine se bucura in Belgia de tratamentul national, fiind asimilate celor
indigene. Nu exista restrictii de repatriere a capitalului si profitului si nici cerinte in ceea ce
priveste participarea belgiana la constituirea unei firme cu capital strain. Cu toate acestea
companiile straine se pot confrunta cu probleme comerciale sau de investitii, care adesea sunt
rezultatul neclaritatilor in ce priveste impartirea responsabilitatilor intre autoritatile locale,
regionale sau federale si care poate fi interpretata ca o inconsistenta a legislatiei si a aplicarii
ei.
Danemarca
Intreprinzatorii danezi au devenit cunoscuti la nivel mondial pentru initiativele lor
inovative in afaceri,avand in vedere interesul pentru dezvoltarea domeniilor de softwar, sau in
comunicatiile wireless sau mobile.
In ultimii ani,un nou si entuziast val de intreprinzatori a cuprins Danemarca, si astfel
au devenit cunoscuti pe plan mondial pentru spiritul de initiativa si inovatie. Noile afaceri
legate de internet (precum comunicatiile mobile si cel pentru divertisment) si reusitele
tehnologice (in domeniul designului de chip-uri) sunt realizarile cu care se poate mandri
traditia daneza in domeniul inovatiei si a dezvoltarii afacerilor.

Comerul exterior
Belgia
Totalul schimburilor comerciale a fost estimat in iunie 2012, la 578,1 miliarde euro,
din care exportul 298,4 miliarde euro, iar importul de 279,7 miliarde euro. Circa 80% din
volumul total al schimburilor comerciale ale Belgiei au fost realizate cu tarile membre ale
Uniunii Europene (72% din exporturi si 62,5% din importuri), iar diferenta cu celelalte tari.
Structura exporturilor: produse chimice si farmaceutice (26,3%), masini si aparate
(11.2%), produse minerale (9,2%), materiale de transport (9,1%), metale comune si produse
metalurgice (8,6%), materiale plastice si cauciuc (8,6%) pietre pretioase si bijuterii (4,8%),
produse ale industriei alimentare (4,3%), textile si imbracaminte (3,5%), produse ale regnului
vegetal (2,3%), hartie si carton (2,1%), animale vii si produse ale regnului animal (2,0%),
instrumente si aparate optice (1,5%), mobila (1,5%), ciment, piatra, ceramica, sticla (1,2%).
Principalii parteneri la export sunt membrii Uniunii Europene i SUA.
Structura importurilor: produse chimice si farmaceutice (23,1%), masini si aparate
(12,6%), produse minerale (14,5%), materiale de transport (10,5%), metale comune si produse
metalurgice (7,7%), materiale plastice si cauciuc (5,5%), pietre pretioase si bijuterii (4,2%),
produse ale industriei alimentare (3,5%), textile si imbracaminte (3,1%), produse aqle
regnului vegetal (2,9%), instrumente si aparate optice( 2,6%), hartie si carton (2,1%),
instrumente si aparate optice( 2,1%),animale vii si produse ale regnului animal (1,9%),
produse ale regnului vegetal (2,9%), mobila (1,7%), ciment, piatra, ceramica si sticla (1,0%) .
Principalii parteneri la import sunt membrii Uniunii Europene ( Germania, Olanda,
Frana, Marea Britanie, Irlanda ), SUA i China.

Danemarca
Electricitate - exporturi: 8,775 GWh
Electricitate - importuri: 8,199 GWh
Produse agricole: cereale, cartofi, napi, sfecla de zahar, carne de vita, produse lactate,
peste.
Exporturi: 49.5 miliarde USD
Exporturi de comoditati: utilaje si instrumente, carne si praduse din carne,
combustibili, produse lactate, nave, peste, chimice, mori de vant.
Exporturi - parteneri: Germania 18.7%, Suedia 12.6%, Marea Britanie 8.5%, SUA
6.2%, Norvegia 5.7%, Franta 5.1%, Olanda 4.7%
Importuri: 54.47 miliarde USD.
Importuri- comoditati: utilaje si echipament, petrol, chimice, cereale, si alte alimente,
textile, hartie.
Importuri - parteneri: Germania 23.1%, Suedia 13%,Marea Britanie 7%, Olanda
6.9%, Franta 4.9%, Norvegia 4.5%, Italia 4.1%.

Transportul
Belgia este foarte bine conectat la reelele vest-europene de transport. Dispune de
peste 3500 km de cale ferat din care aproximativ 3000 km sunt electrificai. Compania
naional de transport feroviar este Societatea Naional de Ci Ferate Belgiene, care asigur
majoritatea legturilor feroviare. Datorit densitii ridicate a populaiei, frecvena trenurilor
este ridicat i costul transportului este redus. Serviciile internaionale sunt realizate fie cu
trenuri InterCity spre Amsterdam,Strasbourg sau Zrich, fie prin trenuri de mare
vitez spre Paris,Londra, Kln, Frankfurt, Amsterdam, Marsilia, Bordeaux.
Transportul urban i interurban este de competena regiunilor, existnd trei societi de
transport n comun De Lijn pentru regiunea Flandra,TEC pentru
regiunea Valonia i STIB/MIVB pentru Regiunea Capitalei Bruxelles. Bruxelles este singurul
ora care are un sistem de metrou, sisteme de transport lejer i tramvaie existnd
n Bruxelles, Anvers,Charleroi i Gent. Tramvaiul de coast belgian este o linie de tramvai
interurban ce funcioneaz de-a lungul ntregului litoral belgian, de la frontiera cu Frana pn
la frontiera cu Olanda.
Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de
autostrzi. Marile aglomeraii dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare. Autostrzile
sunt notate cu litera 'A' i urmeaz traseele drumurilor europene, centurile sunt denumite 'ring'
i sunt notate cu litera 'R' iar drumurile naionale sunt notate cu litera 'N'.
Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Este situat pe estuarul
rului Escaut i este un nod intermodal important. Alte porturi maritime sunt
portul Bruges situat la Zebrugge, portul Gent i portul Ostende. Belgia dispune de peste
2.000 km de canale navigabile din care peste 1.500 km sunt utilizate n mod curent.
Principalele porturi interioare sunt cele de la Bruxelles i Lige.

Danemarca
S-au efectuat investiii semnificative n construirea de legturi rutiere i feroviare ntre
regiunile Danemarcei, cea mai cunoscut fiind Legtura Marii Centuri, care leag Zealand de
Funen. Acum se poate circula cu autovehiculul de la Frederikshavn n nordul Iutlandei pn la
Copenhaga sau n Zealandul de est fr a iei de pe autostrad. Principalul operator feroviar
este DSB pentru traficul de cltori DB Schenker Rail pentru transportul de marf.
Infrastructura ferovoar este gestionat de Banedanmark. Copenhaga are un metrou de mic
amploare, Metroul din Copenhaga, zona metropolitan a oraului dispunnd n schimb de o
reea extins de cale ferat electrificat, S-tog (Trenul S). Compania aerian naional danez
(comun cu Suedia i Norvegia) este Scandinavian Airlines (SAS), iar Aeroportul din
Copenhaga este cel mai mare din Scandinavia. Legtura de ferry-boat cu Insulele Feroe este
gestionat de Smyril Line. Alte servicii internaionale de transport maritim sunt operate de
DFDS (ctre Norvegia i Regatul Unit), Scandlines (ctre Germania i Suedia), Stena Line
(ctre Norvegia, Suedia i Polonia), Color Line i FjordLine (ctre Norvegia).
Autovehiculele proprietatea personal sunt utilizate din ce n ce mai mult ca mijloc de
transport. Din cauza taxei de nmatriculare foarte mari (180%), a TVA-ului mare (25%), i a
uneia dintre cele mai mari taxe pe venit din lume, mainile noi sunt foarte scumpe. Scopul
taxei este de a descuraja deinerea de autovehicule. Parcul auto naional a crescut cu 45% n
ultimii 30 de ani. n 2007, guvernul a ncercat s favorizeze vehiculele ecologice, reducnd
uor taxele asupra vehiculelor cu kilometraj mare. Efectul a fost ns minim, iar n 2008
Danemarca a suferit o cretere a importului de vehicule ineficiente (mai vechi de 10 ani),[81]
n special din Germania, ntruct costul vehiculelor mai vechiincluznd taxelele
pstreaz n limitele veniturilor multor danezi.
Ciclismul este o form obinuit de transport, n special n mediul urban i pentru
tineri. Cu o reea de rute de biciclete de peste 12.000 km i cu 7.000 km de piste i benzi
destinate exclusiv ciclitilor, Danemarca deine o infrastructur vast dedicat ciclismului.

Bibliografie:
www.scribd.com
www.wikipedia.ro

www.scritub.com