BELGIA

Regatul Belgiei este o țară în Europa de Vest. Belgia se învecinează cu Țările de Jos,
Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franța și Marea Nordului.

Economie
Pentru detalii, vezi: economia Belgiei.

Complex metalurgic lângă Liège

Economia Belgiei și infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia este situată
în centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un loc printre primele zece țări în
clasamentul comerțului internațional. Economia este caracterizată de o forță de muncă foarte
productivă, un PIB ridicat și exporturi importante[6]. Principalele produse de import sunt: alimente,
echipamente industriale, produse petroliere și chimice, diamante brute, îmbrăcăminte și accesorii și
textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oțel, produse petroliere,
mase plastice, textile, diamante finisate.

Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă diferențe regionale importante
între Flandra, regiunea mai dinamică, și Valonia, regiune aflată într-o perioadă postindustrială afectată
de dezafectarea industriilor tradiționale. Ca unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia
sprijină integrarea economică europeană și politica de economie deschisă. În 1999, Belgia a adoptat
moneda EURO care a înlocuit francul belgian definitiv în 2002. Din 1922 Belgia
și Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste țări fac parte din zona
economică Benelux.

Belgia a fost prima țară din Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluție
industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră și metalurgică
valonă din jurul orașelor Liège și Charleroi s-a dezvoltat puternic, în timp ce Flandra a rămas
preponderent o regiune agrară. După cel de-Al Doilea Război Mondial Ghent și Anvers s-au dezvoltat
datorită industriei petrochimice și a activităților portuare. Anii 1970 au reprezentat o perioadă de
recesiune datorită crizelor petroliere și a declinului industriei metalurgice. Politica economică mai
liberală din Flandra au deplasat centrul economic al țării spre nord, acesta fiind concentrat
actualmente în regiunea Bruxelles-Louvain-Anvers-Ghent.

În intervalul 1990 – 2009, Belgia a primit Investiții străine directe (ISD) de 830 de miliarde de dolari [7].
În anul 2009, investițiile străine directe în Belgia au fost de 33,7 miliarde dolari, față de 110 miliarde în
anul 2008[7].
Transport
Pentru detalii, vezi: transport în Belgia.
Belgia este foarte bine conectată la rețelele vest-europene de transport. Dispune de peste 3500 km de
cale ferată din care aproximativ 3000 km sunt electrificați. Compania națională de transport feroviar
este Societatea Națională de Căi Ferate Belgiene, care asigură majoritatea legăturilor feroviare.
Datorită densității ridicate a populației, frecvența trenurilor este ridicată și costul transportului este
redus. Serviciile internaționale sunt realizate fie cu trenuri InterCity
spre Amsterdam, Strasbourg sau Zürich, fie prin trenuri de mare
viteză spre Paris, Londra, Köln, Frankfurt, Amsterdam, Marsilia, Bordeaux.

Transportul urban și interurban este de competența regiunilor, existând trei societăți de transport în
comun De Lijn pentru regiunea Flandra, TEC pentru regiunea Valonia și STIB/MIVB pentru Regiunea
Capitalei Bruxelles. Bruxelles este singurul oraș care are un sistem de metrou, sisteme de transport
lejer și tramvaie existând în Bruxelles, Anvers, Charleroi și Gent. Tramvaiul de coastă belgian este o
linie de tramvai interurban ce funcționează de-a lungul întregului litoral belgian, de la frontiera
cu Franța până la frontiera cu Olanda.

Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de autostrăzi. Marile
aglomerații dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare. Autostrăzile sunt notate cu litera 'A' și
urmează traseele drumurilor europene, centurile sunt denumite 'ring' și sunt notate cu litera 'R' iar
drumurile naționale sunt notate cu litera 'N'.

Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Este situat pe estuarul râului Escaut și
este un nod intermodal important. Alte porturi maritime sunt portul Bruges situat la Zebrugge,
portulGent și portul Ostende. Belgia dispune de peste 2.000 km de canale navigabile din care peste
1.500 km sunt utilizate în mod curent. Principalele porturi interioare sunt cele de la Bruxelles și Liège.

Demografie
Pentru detalii, vezi: demografia Belgiei.

Evoluția demografică din 1948 până în prezent

Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa, 97% din populație locuind în mediul
urban. Densitatea populației, 342 loc/km², este a doua din Europa după Olanda (cu
excepția microstatelor). În 2004, 92% din populație erau cetățeni belgieni iar 6% erau cetățeni ai
celorlalte state UE. În 2007 populația Regiunii Flamande era de 6.117.440 locuitori
având Anvers, Gent / Gand / Ghent și Bruges drept cele mai populate orașe, cea a Regiunii
Valone era de 3.435.879 locuitori cu Charleroi, Liège și Namur drept cele mai populate orașe, iar cea
a Regiunii Bruxelles era de 1.031.215 locuitori din care 2 din cele 19 comune aveau peste 100.000
locuitori.
Atât neerlandeza cât și franceza vorbite în Belgia au diferențe minore de vocabular și de nuanțe
semantice față de limbile vorbite în Olanda respectiv Franța. Mulți flamanzi folosesc curent dialecte
locale flamande în mediul local. Limba valonă, principala limbă regională din Valonia este actualmente
înțeleasă și vorbită de un procent infim de populație, în general persoane în vârstă. Dialectele acesteia
precum și celelalte dialecte tradiționale din Valonia nu sunt folosite curent în viața publică.

Nu există statistici oficiale recente cu privire la utilizarea celor trei limbi oficiale sau a dialectelor
acestora. Estimările cu privire la numărul vorbitorilor de limba neerlandeză estimează procentajul
acestora la 57%-60%, cei de limba franceză reprezintă aproximativ 40%-43% iar cei vorbitori de limba
germană reprezintă aproximativ 75.000 persoane, pentru 1% din populație [8]

Catolicismul a fost unul dintre principalele motive ale independenței Belgiei și a avut un rol important
în istoria țării. Instituția regală continuă să aibă în continuare o reputație de puternic catolică. Cu toate
acestea statul este un stat secular cu o constituție laică ce prevede libertatea de religie. Cultele
recunoscute oficial sunt subvenționate de stat, acestea fiind, în ordinea subvențiilor
acordate:catolicismul, islamul, protestantismul, iudaismul, ortodoxismul și anglicanismul. În
2007 budismul a efectuat primii pași spre recunoașterea oficială.

Cultură
Pentru detalii, vezi: cultura Belgiei.

Turnul Babel (c. 1563) de Pieter Bruegel cel Bătrân

Viața culturală belgiană a avut tendința să se desfășoare în fiecare comunitate. Din anii 1970 nu mai
există universități bilingve, cu excepția Academiei Militare Regale, sau mijloace de informare în masă.
Nici o instituție culturală sau organizație științifică nu reprezintă ambele comunități. În ciuda diviziunilor
politice și lingvistice care s-au schimbat deseori de-a lungul secolelor, regiunea ce corespunde
actualei Belgii a cunoscut dezvoltarea a numeroase mișcări artistice care au avut un impact puternic
asupra culturii europene.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Belgia

Belgia -conflictul flamando-valon

Belgia este o tara cu iesire la Marea Nordului, situata intre Olanda si Franta si Germania, face
parte din prima oraganizatie economica europeana, ce precede aparitia U.E., numita Benelux si
din care mai faceau parte Olanda (Nederland) si Luxemburg,infintata inca din 1947.
Daca în aparenta are o democratie stabila, Belgia se confrunta cu o criza de proportii, generata
de antagonismul si xenofobia ce marcheaza cele trei comunitati lingvistice ale tarii: cea valona
minoritara( franceza) cu ceva mai multe probleme sociale, cea flamandă majoritara(origine
germanica) mai bogata si mai bine organizata si vorbitorii de limba germana mai putini (1,2 %)
si mai izolati politic. Dupa o modificare constitutionala, in Belgia apar trei regiuni, sub o forma
federala: Flandra in nord, Valonia in sud si regiunea enclava Bruxelles(capitala tarii si a Uniunii
Europene!?) locuita in majoritate de valoni dar aflata pe teritoriu flamand.
Ultima criza cu care s-a confruntat Belgia a fost legata de imposibilitatea partidelor
politice( structurate si ele pe criterii etno-lingvistice) de a se pune de acord in ceea ce priveste
alcatuirea unui guvern reprezentativ( intre anii 1945-1979 s-au succedat la putere nu mai putin
de 19 prim-ministri), acest lucru a dus la manifestatii de amploare mai ales in sudul valon.
Astfel, Belgia devine o tara cu grave probleme interne tinute cu greu in fasa de statutul sau de
monarhie constitutionala si ereditara, accentuate de scandaluri de coruptie ale inaltilor
functionari si politicieni, de scandalul pedofilului Marc Dutroux si scandalul dioxinei si al
bauturii Coca Cola care a generat pierderi economice de peste 3,5 miliarde euro.
http://conflictelelumii.blogspot.com/2009/05/belgia-conflictul-flamando-valon.html

Paradoxul belgian: o noua disputa absurda intre valoni si

flamanzi

Foto: romaniantourism.ro

Vand Lenjerie
Dama,Barbat,Copil-En-Gros2.5
RON
Belgienii par a fi regii ciorovaielilor. Un exemplu recent, cu un scenariu absurd, dar pana la urma cu final
fericit, vine din zona transportului public belgian, fiind incriminata muzica ce se asculta in metrou.

Conflictul lingvistic dintre valoni si flamanzi tine de mai bine de un an Belgia fara un guvern legitim. Cele doua
entitati lingvistice au gasit, de curand, un alt motiv de cearta, iscandu-se un adevarat conflict pe tema sonoritatilor
muzicale care razbat din boxele metroului din Bruxelles, noteazaDeutsche Welle.

Solutia a venit destul de repede si pare a fi pe placul celor doua tabere: difuzoarele din metrou vor fi legate la o
statie stereo, care va alterna melodiile, o bucata franceza, una flamanda.

Pana in 2005, calatorii erau delectati doar cu muzica instrumentala. Dupa aceea, lucrurile au luat o turnura
neasteptata.

Ideea municipalitatii s-a vrut a fi buna, dar furtuna s-a iscat parca din nimic. A fost pus la punct primul sistem de
boxe stereo care sa difuzeze muzica in metrou: 70 procente muzica in limba engleza, 15% italiana si spaniola.
Cantaretii de limba franceza s-au aratat, insa, ofensati de actele conducatorilor de la metrou.

Situatia s-a deteriorat cand, de Paste, conducerea metroului a decis sa difuzeze in boxe parti muzicale din topul
belgian. Topurile muzicale belgiene, insa, sunt ocupate cu preponderenta de artisti de limba franceza. Cantaretii
francezi s-au intors astfel in metrou, dar au sarit in sus cei flamanzi, care oricum nu prea se apropie de primele
zece locuri ale topurilor muzicale autohtone.

Noul sistem gandit acum va difuza muzica in limba franceza si flamanda, in procente egale. Problema e cum va
reactiona mica comunitate germana din Belgia.

http://www.ziare.com/europa/tari-europa/paradoxul-belgian-o-noua-disputa-absurda-intre-
valoni-si-flamanzi-1102404

Belgia este ameninţată de scindarea în Flandra (la nord) şi Vallonia francofonă (la sud). Se
consideră că niciodată din momentul formării Belgiei în 1830 între aceste două regiuni n-au
existat atâtea divergenţe. Bogata Flandria, care n-are probleme cu şomajul, consideră că
locuitorii Valloniei sunt paraziţi care trăiesc pe seama ei.
Deja de 15 luni, ţara trăieşte fără Guvern, este un record mondial absolut. Socialistul
francofon Elio Di Rupo, la însărcinarea regelui, a încercat să-l formeze, însă fără speranţă.
Naţionaliştii deja au refuzat să participe la negocierile privind crearea Guvernului de coaliţie.
Ei se pronunţă deschis pentru scindare, ei având în Parlament 27 de mandate, mai multe decât
oricare alt partid.

Orice încercări de compromis se împiedică, după cum se obişnuieşte să se spună, de

problemele lingvistice: cărei limbi să i se acorde prioritate – limbii franceze sau celei
olandeze? Ce-i drept, este îndoielnic ca aceste divergenţe să fie principala piatră de încercare.
Vă prezentăm în continuare opinia lui Nikolai Kaveşnikov, expert rus la Institutul Europei.

„Existenţa Belgiei ca stat unic se va decide plecând, în primul rând, de la problemele de

politică internă şi de la relaţiile reciproce dintre valoni şi flamanzi. Are influenţă şi complexul
de probleme economice şi, cel mai important, tensiunea politică. În primul rând, este necesară
reglementarea divergenţelor în privinţa organizării de stat. În al doilea rând, trebuie rezolvate
problemele bugetare şi de ordin economic”.

Evoluţia evenimentelor din Belgia este urmărită cu atenţie de pieţele financiare şi agenţiile de
rating: ţara are un deficit bugetar de multe miliarde şi numeroşi şomeri. La consultările
desfăşurate se examinează şi problema reformei de stat. Potrivit proiectului, regiunile trebuie
să primească mai multe competenţe. Şi, prin urmare, mai mulţi bani pentru dezvoltarea pieţei
muncii, pentru sistemul sanitar şi familie. Nimeni nu ştie cum va fi rezolvată problema
lingvistică.

http://romanian.ruvr.ru/2011/09/15/56211848.html

Se spune adesea ca Belgia nu este o tara, ci un compromis. Belgia a fost creata in 1830, cand provinciile catolice
din Tarile de Jos care isi castigasera independenta, iesind de sub dominatia Spaniei in secolul al XVII-lea, s-au
desprins de nordul calvinist. In esenta exista doua natiuni una care vorbeste flamanda, in nord, si una care
vorbeste franceza, in sud. Cele doua nu se agreeaza, mai cu seama de cand echilibrul puterii trece de la vorbitorii
de limba franceza, initial imbogatiti de pe urma minelor (valonii), la flamanzii de curand imbogatiti si numeric
superiori, care traiesc in Antwerpen (Anvers) oras situat pe raul Scheldt al doilea port ca marime din Europa.
Pentru a complica si mai mult lucrurile, orasul Bruxelles este o enclava de limba franceza in Flandra, iar o
minoritate germana traieste de-a lungul granitei cu Germania. Uneori, la Bruxelles, grupari lingvistice rivale fura,
in mijlocul noptii, indicatoarele stradale scrise in limba nedorita. Compromisul la nivel politic s-a realizat prin
numirea a trei prim-ministri unul valon, unul flamand si unul belgian. Disputele parohiale sunt numeroase, insa
irascibilitatea degenereaza destul de rar in manifestari violente. Avand 66 de ministri in guvern, cu diviziuni
politice determinate pe criterii lingvistice, va puteti inchipui ce cosmar birocratic este capitala Belgiei. Ca si cum n-
ar fi fost de ajuns, orasul Bruxelles a fost desemnat si capitala Europei; 25 % dintre locuitorii sai sunt birocrati
bine platiti, din alte tari ale lumii. Majoritatea belgienilor sunt oameni prietenosi, muncitori, caracterizati printr-o
lipsa de dogmatism, opinii puternice si o dorinta cinstita de a castiga bani multi cu un minimum de efort. Belgienii
au muncit din greu ca sa realizeze un vis franco-german o Europa unita , iar europenizarea lor trebuie sa fi
contribuit la relativul lor anonimat, in comparatie cu alte popoare. Cu toate acestea, Belgia, desi mica, se afla pe
locul 20 in topul economiilor mondiale, cu mult inaintea unor tari precum Suedia, Austria, Turcia, Danemarca si
Africa de Sud, ca sa nu mai vorbim de tigrii asiatici Hong Kong si Singapore. Productia Belgiei o egaleaza pe cea
a Taiwanului, o putere in domeniul exporturilor (care are o populatie dubla). In ceea ce priveste PIB-ul pe cap de
locuitor, Belgia se situeaza pe locul 14 in lume, inaintea Marii Britanii, Canadei, Australiei, Italiei, Spaniei si
Olandei, ocupa locul 12 in Indexul Dezvoltarii Umane si este al saptelea mare comerciant din lume, insumand 4%
din totalul exporturilor mondiale! O mare putere industriala, Belgia este greu de evaluat in ceea ce priveste
influenta sa culturala asupra Europei si asupra restului lumii. Impactul bi-culturalismului sau este diminuat de
faptul ca rivalitatea intensa tinde sa neutralizeze efectul ambelor parti. Nu exista un profil cultural national unic al
Belgiei. <B>Cultura,Valorile</B> Valorile comune sunt: Valorile contrastante pot fi descrise dupa cum urmeaza:
<B>Concepte Factorii culturali ai comunicarii Modele de comunicare si utilizarea limbii Comportamentul la intalniri
si negocieri Maniere si tabuuri</B> Cum sa te intelegi cu belgienii Demonstrati-le ca sunteti constienti de faptul ca
flamanzii nu sunt olandezi, iar valonii nu sunt francezi. Principala diferenta intre cele doua grupuri este problema
luarii deciziilor pe baza de consens versus stilul ierarhic, asadar va trebui sa va adaptati modul de abordare in
consecinta. Belgienii de ambele convingeri vor cauta in voi anumite calitati: pragmatism, orientare spre profit,
flexibilitate, disponibilitate pentru compromis, capacitatea de a respecta integritatea si creativitatea unei tari mici.
Belgienii sunt profund europeni si asteapta de la voi sa impartasiti o doza din entuziasmul lor fata de Europa
(daca veniti dintr-o tara a Uniunii
http://www.studentie.ro/campus/belgia/c-135-a-15513