Sari la conținut

Arată/ascunde bara laterală

Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare în Wikipedia
Creare cont

Unelte personale

Cuprins ascunde
Început
Identitate
Circulație și transport
Istorie

Evul Mediu și Ducatul Brabantului

Bruxelles, oraș belgian
Federalizare
Situația instituțională
Conducere

Partide francofone
Partide neerlandofone
Guvernul
Finanțarea regională
Cele 19 comune
Referințe
Bibliografie
Regiunea Capitalei Bruxelles

Articol
Discuție
Lectură
Modificare
Modificare sursă
Istoric
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Regiunea Capitalei Bruxelles
Région de Bruxelles-Capitale fr
Brussels Hoofdstedelijk Gewest nl
— Regiune —
TE-Collage Brussels.png
Drapel
Drapel Stemă
Stemă
Wikimedia | © OpenStreetMap
Regiunea Capitalei Bruxelles (Belgia)
Poziția geografică în Belgia
Coordonate: 50°50′48″N 4°21′09″E
Țara Belgia
Atestare 12 ianuarie 1989 Modificați la Wikidata
Numit după Bruxelles
Capitala Bruxelles
Guvernare
- Președinte Rudi Vervoort[*] (Partidul Socialist Belgian[*], 7 mai 2013)
Suprafață
- Total 161,4 km²
Altitudine 23 m.d.m.
Populație (1 martie 2012)
 - Total 1.148.758 locuitori
- Densitate 7.117,5 loc./km²
Fus orar UTC+1
Prefix telefonic 02
Localități înfrățite
- Ljubljana Slovenia
- Sofia Bulgaria
- Tirana Albania
- Akhisar Turcia
- Washington, D.C. Statele Unite ale Americii
Limbi franceză (90%)
neerlandeză (10%)
Sărbătoare regională 8 mai
Transport STIB/MIVB; De Lijn, TEC
Prezență online
www.brussels.irisnet.be
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata
Regiunea Bruxelles în Belgia
Regiunea Bruxelles în Belgia
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Regiunea Capitalei Bruxelles (franceză Région Bruxelles-Capitale, neerlandeză
Brussels Hoofdstedelijk Gewest, germană Region Brüssel-Hauptstadt) este una dintre
cele trei regiuni ale statului federal Belgian. Regiunea este formată din 19
comune, cu o suprafață totală de 161 km² complet urbanizată și cu o populație de
peste un milion de locuitori.

Regiunea Capitalei este predominant francofonă - aproximativ 85-90%[2] din

populație sunt vorbitori de franceză (inclusiv imigranți), și aproximativ 10-15%[3]
sunt vorbitori de neerlandeză. În ianuarie 2006, 73.1% din populație sunt cetățeni
belgieni, 4.1% sunt cetățeni francezi, 12.0% cetățeni din alte state ale Uniunii
Europene (care se exprimă de obicei ori în franceză ori în engleză), 4.0% cetățeni
marocani, iar 6.8% alți cetățeni din afara UE.[4] În anul 2006 în Regiunea
Capitalei Bruxelles erau oficial înregistrați ca rezidenți peste 3000 cetățeni
români.

Identitate
Pe teritoriul regiunii Bruxelles se folosesc oficial două limbi: franceza (90%) și
neerlandeza (10%). Din punct de vedere istoric, regiunea Bruxelles-ului aparține
spățiului neerlandofon, franceza fiind vorbită în mod sistematic doar după
stabilirea capitalei belgiene aici. În 1915, orașul avea 20% de francofoni, acest
procentaj crescând la 85% în 1975. Dialectul regional vorbit tradițional este
brusselara, un dialect neerlandofon cu puternice influențe franceze. Vorbitorii
dialectului sunt din ce în ce mai puțini în detrimentul celor două limbi oficiale
ale regiunii.

Începând cu 1989, locuitorii regiunii Bruxelles își aleg propriul consiliu

regional. În ultimii zeci de ani o polemică frământă lumea politică belgiană, cea a
statutului arondismentului electoral și judiciar Bruxelles-Halle-Vilvoorde.
Partidele politice flamande au cerut ca partea din Flandra al acestui arondisment
să fie separată și organizată asemenea celorlalte arondismente belgiene.

Circulație și transport
Societatea de Transport Intercomunal Bruxelles operează metroul din Bruxelles și o
rețea de linii de autobuz și tramvai, dar se ocupă și de administrația drumurilor
în cele 19 comune care alcătuiesc regiunea. Societățile de transport flamandă De
Lijn și valonă TEC asigură legături rutiere cu celelalte regiuni ale Belgiei.
Societatea Națională de Căi ferate Belgiană asigră legături feroviare cu
majoritatea localităților importante belgiene iar o serie de servicii feroviare
internaționale, Thalys, Eurostar, TGV, ICE, asigură legături cu marile orașe din
apropierea Belgiei. Regiunea este de asemnea deservită de două aeroporturi,
Aeroportul Internațional Bruxelles Zaventem și Aeroportul Charleroi Bruxelles Sud.

Istorie
Evul Mediu și Ducatul Brabantului
Deja în Evul Mediu, Bruxellesul era un oraș cunoscut, ce a înflorit în perioada
Ducatului Brabantului. Capitala ducatului era orașul Louvain, între cele două orașe
apărând astfel o rivalitate. La sfârșitul dominației austriece, nobilimea și
burghezimea din Brabant se mută treptat la Bruxelles.

Bruxelles, oraș belgian

La nașterea Belgiei, în 1830, orașul era populat de flamanzii autohtoni, dar și de
valoni, germanofoni, precum și de francofoni de origine pariziană. Valonii s-au
instalat la Bruxelles ca muncitori, iar parizienii erau refugiați din urma
revoluției franceze. Puterea era controlată de burghezia și de nobilimea din
Brabant. Doar aceste categorii aveau drept de vot, și se preocupau de o unificare
națională forțată, bazată pe unilingvism francofon, conform acelei concepții
filosofico-politice de origine franceză conform căreia fiecare națiune ar fi
trebuit să vorbească o singură limbă. În secolul al XIX-lea Bruxelles a cunoscut o
dezvoltare industrială, care a dus la sporirea numărului locuitorilor de origine
valonă. În același timp, localnicii erau obligați să vorbească franceza. Astfel, în
secolul al XX-lea numărul francofonilor a depășit numărul vorbitorilor de idiomuri
brusselare și flamande. Datorită industriei, orașul Bruxelles s-a extins și a
acaparat unele comune din jurul său. Din această cauză și datorită conviețurii
între populația originară flamandă și muncitorii valoni, noua populație mixtă a
comunelor dimprejurul orașului a dezvoltat o identitate regională proprie.

Federalizare
Odată cu apariția mișcărilor de federalizare a Belgiei, datorită disputei asupra
statutului capitalei, a fost formată Regiunea Capitalei Bruxelles, la zece ani după
organizarea Valoniei și a Flandrei. Ambele comunități au revendicat și continuă să
revendice regiunea, aceste disensiuni contribuind la formarea unei identități
unitare a regiunii, o enclavă în mijlocul Flandrei.

Situația instituțională
Belgia
State Coat of Arms of Belgium.svg
Acest articol este parte din seria:
Politica și guvernul Belgiei

Constituție
Rege
Filip
Prim Ministru
Charles Michel
Parlamentul Belgiei
Senatul
Camera Reprezentanților
Regiuni[arată]
Comunități[arată]
Provincii
Comune
Consiliul Constituțional
Curtea de Casație
Consiliul de Stat
Alegeri
Partidele Politice
Relațiile externe

Primăria Bruxelles-ului
Datorită modalității particulare de realizare a federalizării în Belgia,
instituțiile administrative ale Bruxelles-ului au o complexitate extraordinară.
Complexitatea este mai evidentă din punct de vedere legislativ, dar este atenuată
în realitatea datorită posibilității cumulului de funcții de către membrii
diverselor instituții. În Regiunea Capitalei Bruxeles există:

Administrația regională cu un parlament regional format din 89 membrii (72

francofoni și 17 neerlandofoni, membrii ai partidelor organizate pe criterii
lingvistice), plus un guvern regional, condus de un ministru președinte teoretic
neutru din punct de vedere lingvistic, dar în practică este un francofon, câte doi
miniștrii francofoni și neerlandofoni și trei secretari de stat, unul neerlandofon
și doi francofoni. Acest parlament poate vota ordonanțe (franceză ordonnances,
neerlandeză ordonnanties), care au statut egal cu legile votate la nivel național.
Administrația aglomerației, cu un consiliu și o conducere, cu aceeași repartizare a
membrilor ca în cazul organelor Regiunii. Aceasta este un corp de administrație
publică descentralizat ce are aceleași competențe cu cele ale comunelor sau
provinciilor din restul Belgiei (pompieri, administrarea deșeurilor). Actele emise
de aceasta nu au statutul de lege.
O autoritate publică bi-comunitară, Comisia Comunitară Comună (neerlandeză
Gemeenschappelijke Gemeenschapscommissie, GGC, franceză Commission communautaire
commune, COCOM), cu o adunare comună (i.e. membrii parlamentului regional) și o
conducere comună (miniștrii regiunii - fără secretarii de stat). Comisia are două
competențe: este un organ administrativ descentralizt, responsabil cu implementarea
politicilor culturale de interes comun. Poate oferii finanțări și are dreptul de a
emite hotărâri. Poate emite de asemenea ordonanțe în domeniul politicilor sociale
legate de persoane private sau de instituții bilingve. Instituțiile sociale
unilinguale (azile, spitale, educație) din Regiunea Capitalei Bruxelles sunt
administrate de către cele două comunități: Comunitatea franceză din Belgia
respectiv Comunitatea flamandă din Belgia.
2 autorități publice specifice comunităților: Comisia comunitară franceză (franceză
Commission communautaire française sau COCOF) și Comisia comunitară flamandă
(neerlandeză Vlaamse Gemeenschapscommissie, VGC), fiecare cu câte un consiliu
format din membrii comunităților respective și cu un corp de conducere format din
miniștrii și secretari de stat. Aceste comisii implementează politicile
comunităților franceză respectiv flamandă la nivelul regiunii capitalei.
Relațiile dintre fiecare comisie și fiecare comunitate sunt diferite, ceea ce a dus
la un federalism asimetric. Comisia Comunitară Franceză are dreptul de a legifera
acte deoarece o parte din atribuțiile comunității franceze din Belgia au fost
devoulate către Regiunea Valonia și către Comisia Comunitară în timp ce comunitatea
flamandă a fost unită cu Regiunea Flandra. Membrii comisiei comunitare flamande
sunt membrii ai parlamentului flamand, în timp ce membrii comisiei comunitare
franceze au format un Parlament francofon al Bruxelles-ului.
Regiunea Bruxelles nu este o provincie și nu aparține vre-uneia. În cadrul acesteia
majoritatea competențelor provinciale au fost atribuite instituțiilor regionale,
restul competențelor, în principal cele de asigurare a respectării ordinii publice,
sunt asigurate de către Guvernor al Capitalei-Bruxelles (franceză Gouverneur de
Bruxelles-Capitale, neerlandeză Gouverneur van Brussel-Hoofdstad).
Regiunea este formată din 19 comune, autorități locale conduse de un consiliu. În
total în regiune numărul consilierilor locali este situat la aproximativ 600.
6 zone inter-comunale de polițe
Comunele pot crea de asemenea societăți intercomunale cu diverse competențe
Pe lângă acestea, statul federal și comunitățile franceze și flamande au dreptul de
a exercita anumite competențe pe teritoriul regiunii.

Numeroși membrii ai diverselor parlamente pot cumula mai multe funcții. 19 din cei
72 membrii francofoni ai parlamentului Regiunii Bruxelles sunt membrii ai
Parlamentului Comunității franceze din Belgia, iar până în 2004 în aceași situație
erau 6 membrii neerlandofoni care erau membrii ai Parlamentului Flamand.
Actualmente votanții pentru partidele flamande aleg separat reprezentanții în
parlamentul regional și în cel Flamand.

Conducere
Compunerea Parlamentului Regional 2004-2009:

Partide francofone
Partidul Socialist: 26 scaune.
Mișcarea Reformatoare: 25 scaune.
Centrul Democrat Umanist: 10 scaune
Partidul Ecologist: 7 scaune
Frontul Național: 4 scaune
Total Francofoni: 72 scaune

Partide neerlandofone
Interesul Flamand: 6 scaune
Flamanzii Liberali Democrați și Traiul Flamand: 4 scaune
Alianța Creștină-Democrată și Flamandă-Neoflamadă: 3 scaune
Sp.a - Spirit: 3 scaune
Verde (Partidul Ecologist): 1 scaun.
Total Neerlandofoni: 17 scaune.

Total: 89 scaune (72 scaune francofoni + 17 scaune neerlandofoni).

Guvernul
Guvernul regiunii este numit de către Parlamentul regional, pe o perioadă de cinci
ani, și este compus dintr-un ministru-președinte francofon, doi miniștri francofoni
și doi neerlandofoni. Ei sunt ajutați și de două comisii lingvistice, una de
fiecare parte. Compunerea "actualului" guvern (2003) :

Charles Picqué (PS), ministru-președinte.

Jos Chabert (CD&V), ministrul lucrărilor publice, al transporturilor, al luptei
împotriva incendiilor și al primului ajutor medical.
Eric Tomas (PS), ministrul muncii, al economiei și al forței de lucru.
Guy Vanhengel (VLD), ministrul finanțelor, al bugetului, al funcțiilor publice și
al afacerilor externe.
Didier Gosuin (MR), ministrul mediului înconjurător și al apelor, al protecțiunii
naturii, al curățeniei publice și al exportului și importului.
Finanțarea regională
Finațarea autorităților regionale din Bruxelles e un punct de controversă. Anumiți
politicieni francofoni sunt de părere că regiunea ar trebui să obțină cel puțin
niște mijloace suplimentare de finanțare, datorită celor aproape 100.000 de
persoane ce aparțin de celălalte două regiuni, dar care muncesc în regiunea
Bruxelles, și care nu plătesc impozit regiunii în care muncesc. Alții sunt de
părere că regiunea este oricum finanțată cu 44% mai bine decât celelalte regiuni,
dar problema constă într-un număr prea mare de autorități: 19 comune, un dublu de
autorități, pe criteriu lingvistic, etc.

Cele 19 comune

Indicator semnalizând limita administrativă a Regiunii Capitalei Bruxelles la

granița administrativă a comunelor Laeken și Strombeek-Bever.

Indicator semnalizând limita administrativă a Regiunii Capitalei Bruxelles pe

autostrada A12.
Idx Nume francez Nume neerlandez Suprafață Populație[1] Cod Poștal
Harta
1 Anderlecht Anderlecht 17,74 100.967 1070 Brussels Hoofdstedelijk
GewestGemeenten.png
2 Bruxelles Brussel 32,61 153.659 1000, 1020, 1120, 1130
3 Ixelles Elsene 6,34 80.754 1050
4 Etterbeek Etterbeek 3,15 43.311 1040
5 Evere Evere 5,02 34.987 1140
6 Ganshoren Ganshoren 2,46 21.864 1083
7 Jette Jette 5,04 45.027 1090
8 Koekelberg Koekelberg 1,17 19.326 1081
9 Auderghem Oudergem 9,03 30.183 1160
10 Schaerbeek Schaarbeek 8,14 119.573 1030
11 Berchem-Sainte-Agathe Sint-Agatha-Berchem 2,95 21.074 1082
12 Saint-Gilles Sint-Gillis 2,52 45.873 1060
13 Molenbeek-Saint-Jean Sint-Jans-Molenbeek 5,89 85.360 1080
14 Saint-Josse-ten-Noode Sint-Joost-ten-Node 1,14 25.030 1210
15 Woluwe-Saint-Lambert Sint-Lambrechts-Woluwe 7,22 49.336 1200
16 Woluwe-Saint-Pierre Sint-Pieters-Woluwe 8,85 38.712 1150
17 Uccle Ukkel 22,91 76.909 1180
18 Forest Vorst 6,25 49.320 1190
19 Watermael-Boitsfort Watermaal-Bosvoorde 12,93 24.178 1170
Referințe
^ a b http://www.ibz.rrn.fgov.be/index.php?id=891&L=0
^ fr Sit peronal Lexilogos despre limbile europene (engleză, franceză, germană,
neerlandeză, etc) - Francofonii din Bruxelles sunt estimați la aproximativ 90% din
populație (estimare deoarece nu se efectează recenăminte lingvistice în Belgia)
^ fr Sit peronal Lexilogos despre limbile europene (engleză, franceză, germană,
neerlandeză, etc) - Neerlandofonii din Bruxelles sunt estimați la aproximativ 10%
din populație (estimare deoarece nu se efectează recenăminte lingvistice în Belgia)
^ fr IS 2007 - Population (Tableaux)
Bibliografie
Philippe de Bounam De Ryckholt, Dictionnaire des communes de Belgique, Tom I, Ed
Guyot, Bruxelles, 1983

[arată]
v • d • m
Subdiviziunile Belgiei
[arată]
v • d • m
Capitalele Europene ale Culturii
Categorii: Regiuni din BelgiaBruxellesEponime ale asteroizilorRegiuni NUTS 1
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 27 decembrie 2020, ora 22:48.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire
în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii
de utilizare.
Politica de confidențialitateDespre WikipediaTermeniVersiune
mobilăDezvoltatoriStatisticiDeclarație cookieWikimedia FoundationPowered by
MediaWiki