Luxemburg

Anul aderrii la UE: membru fondator (1952) Capitala: Luxemburg Suprafaa total: 2 586 km Populaia: 0,5 milioane Moneda: face parte din zona euro din 1999 () Spaiul Schengen: face parte din spaiul Schengen din 1985
Hart detaliat - facei clic pe hart

Marele Ducat al Luxemburgului este o ar de mici dimensiuni, nconjurat de Belgia, Frana i Germania. Destinul su a fost legat, n mod inevitabil, de cel al vecinilor si. Teritoriul rii este n mare parte deluros i mpdurit. Luxemburgul s-a aflat, de-a lungul vremurilor, sub stpnirea multor state i familii conduct oare, dar a constituit o unitate politic separat, chiar dac nu ntotdeauna autonom, ncepnd cu secolul al X -lea. n prezent este un mare ducat ereditar, cu un sistem parlamentar unicameral. Limba naional, luxemburgheza, este nrudit cu germana. De altfel, germana este prima limb strin nvat de luxemburghezi, fiind folosit i n mass -media. Limba administrativ este franceza. Structura economic a Luxemburgului se bazeaz n principal pe sistemul bancar i de asigurri, precum i pe industria metalurgic, urmate de agricultur i industria vinului. Cele mai multe dintre specialitile culinare luxemburgheze sunt, cum era de ateptat, tipice pentru o ar mpdurit. Printre acestea se numr iepurele slbatic nbuit i unca de Ardeni. Nu mai puin populare sunt mncrurile din pstrv i tiuc, cu peti proaspt pescuii din ruri. Valea rului Moselle traverseaz att teritoriul german, ct i pe cel luxemburghez, iar vinurile din aceast zon sunt binecunoscute i apreciate. Ca i alte ri situate n nordul Europei, Luxemburgul produce mrci renumite de bere.