1 Codul .eu apartine Uniunii Europene, din care Belgia face parte.

2 Pana in 1999:Franc
belgian.
Regatul Belgiei (neerlandeza Koninkrijk Belgie, franceza Royaume de Belgique, germana
Konigreich Belgien, cunocut coloc!ial ca Belgia (neerlandeza Belgie, franceza Belgique,
germana Belgien" ete o tara in Europa de #et. Ete unul dintre membrii fondatori ai
Uniunii Europene i gazduiete ma$oritatea intitutiilor aceteia precum i alte intitutii
internationale importante, inclui! %&'(. Belgia ocupa un teritoriu de )*.+2, -m. i are
o populatie de apro/imati! 1*,+ milioane de locuitori. Belgia e in!ecineaza cu &arile de
0o, 1ermania, 2arele 3ucat al 4u/emburgului, Franta i 2area (ordului.
Belgia este situata pe frontiera ce di!ide Europa germanica de Europa latina iar cele
doua mari regiuni ale tarii marc5eaza acet lucru. 6egiunea de limba neerlandeza
Flandra, ituata in $umatatea de nord a tarii, are +,7 din populatie iar regiunea de limba
franceza #alonia, ituata in $umatatea de ud, are )27 din populatie. 6egiunea Capitalei
Bru/elle, oficial biling!a, ete o encla!a ma$oritar francofona ituata in 6egiunea
Flamanda, dar in apropiere de frontiera cu regiunea !alona i are 1*7 din populatie. %
mica comunitate germanofona e/ita in etul #aloniei. 3i!eritatea ling!itica i
conflictele politice i culturale aociate aceteia unt reflectate in itoria politica i in
itemul comple/ de gu!ernare
Numele 'Belgia' ete deri!at din numele pro!inciei romane Gallia Belgica, ituata in
e/tremitatea nordica a 1aliei, locuita initial de catre belgi, un ametec de popoare celtice
i germanice. 'cetia unt mentionati de catre 8uliu Cezar in Commentarii de Bello
1allico, numindu9i drept cei mai puternici dintre gali: :Horum omnium fortissimi sunt
Belgae:.
3i!ere natiuni i culturi au ocupat teritoriul de atazi al 6egatului Belgiei, de la celti i
romani pana la francezi i olandezi. 6egiunea a fot incorporata in 8mperiul 6oman in
timpul campaniei lui Cezar din 1alia. 3upa !alurile migratoare din ecolul al #9lea
regiunea de!ine centrul 8mperiului Carolingian iar dupa dezmembrarea acetuia, tatele
feudale aparute in regiune unt unite treptat in &arile de 0o Burgunde. 8n timpul domniei
lui Carol ;uintul acetea ocupa mare parte din teritoriul actualului Benelu/. Pana in
ecolul al <#8889lea &arile de 0o de ud e afla ub dominatia paniola i apoi
5abburgica, iar in 1=9+, unt incorporate in Prima 6epublica Franceza. 4a prabuirea
8mperiului (apoleonian teritoriul actualei Belgii i al 4u/emburgului unt ataate unui
nou tat, 6egatul Unit al &arilor de 0o, un regat protetant condu de un rege olandez. 8n
1,)* izbucnete o re!olta impotri!a regimului acetuia care !a duce la independenta
Belgiei. Pentru a e!ita intrarea aceteia ub dominatia Frantei, 2arile Puteri decid
intaurarea unui rege tert, 4eopold de >a/a9Coburg91ot5a, pro!enit dintr9o familie de
printi germani. Belgia ii impune o politica de neutralitate, politica nerepectata de catre
puterile beligerante in cele doua razboaie mondiale. 8n 19?9, in fata noului conte/t
mondial, Belgia decide a puna capat acetei politici i de!ine unul dintre membrii
fondatori ai %&'(. 3e aemenea participa acti! in cadrul uniunii economice Benelu/ i
ete de aemenea unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene.
Belgia este o monarhie constitutionala si o democratie parlamentara. Conte/tul
itoric particular a facut ca organizarea politica belgiana a fie foarte comple/a. 8n ecolul
al <8<9lea, elita politica i economica ma$oritar francofona in intreaga tara a negli$at
itematic populatia flamanda. 2icarea de emancipare flamanda de la faritul ecolului
<8< i inceputul ecolului << a aparut pentru a contracara aceata ituatie. 4a faritul
celui de9'l 3oilea 6azboi 2ondial comunitatile francofone i neerlandofone au marcat
politica tatului prin tendintele pronuntate de autonomie. &eniunile intracomunitare au
crecut iar unitatea tatului a a$un a fie pua in dicutie. 8ncepand din anii 19=* o erie
de reforme intitutionale au tranformat tatul unitar intr9un tat federal cu trei ni!ele de
gu!ernare, menite a aigure un compromi care minimalizeaza teniunile ling!itice,
culturale i economice.
Seful statului este Regele, actualmente 'lbert al 889lea, dar aceta are prerogati!e redue.
El numete prim minitrul, dar aceta trebuie a aiba pri$inul parlamentului. Prim
minitrul ete eful gu!ernului federal, format dintr9un numar egal de minitri
neerlandofoni i francofoni. >itemul $uridic ete bazat pe dreptul ci!il ce ii are originile
in Codul (apoleonian. Curtea de Caatie ete ni!elul cel mai inalt al ierar5iei $uridice,
ituata pe un ni!el uperior fata de Curtea de 'pel.
Climatul ete temperat cu influente maritime puternice, cu precipitatii importante pe tot
parcurul anului. &emperaturile medii lunare !ariaza intre ) @C in ianuarie i 1, @C in
iulie iar precipitatiile medii !ariaza intre +1 mm in februarie i =, mm in iulie.
Economia Belgiei i infratructura unt puternic integrate cu cele a Europei de #et.
Belgia ete ituata in centrul unei regiuni puternic indutrializate, ceea ce ii rezer!a un loc
printre primele zece tari in claamentul comertului international. Economia ete
caracterizata de o forta de munca foarte producti!a, un P8B ridicat i e/porturi
importante. Principalele produe de import unt: alimente, ec5ipamente indutriale,
produe petroliere i c5imice, diamante brute, imbracaminte i acceorii i te/tile.
Principalele produe de e/port unt automobilele, produe alimentare, otel, produe
petroliere, mae platice, te/tile, diamante finiate.
Economia ete puternic orientata pre ectorul er!iciilor, dar prezinta diferente regionale
importante intre Flandra, regiunea mai dinamica, i #alonia, regiune aflata intr9o perioada
potindutriala afectata de dezafectarea indutriilor traditionale. Ca unul dintre membrii
fondatori ai Uniunii Europene, Belgia pri$ina integrarea economica europeana i politica
de economie dec5ia. 8n 1999, Belgia a adoptat moneda EU6% care a inlocuit francul
belgian definiti! in 2**2. 3in 1922 Belgia i 4u/emburgul formeaza o zona economica
comuna, iar din 19?? acete tari fac parte din zona economica Benelu/.
Belgia a fot prima tara din Europa Continentala care a trecut printr9o perioada de
re!olutie indutriala la inceputul ecolului <8<. Pana la $umatatea ecolului << regiunea
miniera i metalurgica !alona din $urul oraelor 4iege i C5arleroi 9a dez!oltat puternic,
in timp ce Flandra a rama preponderent o regiune agrara. 3upa cel de9'l 3oilea 6azboi
2ondial 15ent i 'n!er 9au dez!oltat datorita indutriei petroc5imice i a acti!itatilor
portuare. 'nii 19=* au reprezentat o perioada de receiune datorita crizelor petroliere i a
declinului indutriei metalurgice. Politica economica mai liberala din Flandra au deplaat
centrul economic al tarii pre nord, aceta fiind concentrat actualmente in regiunea
Bru/elle94ou!ain9'n!er915ent.
8n inter!alul 199* A 2**9, Belgia a primit 8n!etitii traine directe (8>3" de ,)* de
miliarde de dolari. 8n anul 2**9, in!etitiile traine directe in Belgia au fot de )),=
miliarde dolari, fata de 11* miliarde in anul 2**,.
Belgia ete foarte bine conectata la retelele !et9europene de tranport. 3ipune de pete
)+** -m de cale ferata din care apro/imati! )*** -m unt electrificati. Compania
nationala de tranport fero!iar ete >ocietatea (ationala de Cai Ferate Belgiene, care
aigura ma$oritatea legaturilor fero!iare. 3atorita denitatii ridicate a populatiei,
frec!enta trenurilor ete ridicata i cotul tranportului ete redu. >er!iciile
internationale unt realizate fie cu trenuri 8nterCitB pre 'mterdam, >trabourg au
Curic5, fie prin trenuri de mare !iteza pre Pari, 4ondra, Doln, Fran-furt, 'mterdam,
2arilia, Bordeau/.
&ranportul urban i interurban ete de competenta regiunilor, e/itand trei ocietati de
tranport in comun 3e 4i$n pentru regiunea Flandra, &EC pentru regiunea #alonia i
>&8BE28#B pentru 6egiunea Capitalei Bru/elle. Bru/elle ete ingurul ora care are
un item de metrou, iteme de tranport le$er i tram!aie e/itand in Bru/elle, 'n!er,
C5arleroi i 1ent. &ram!aiul de coata belgian ete o linie de tram!ai interurban ce
functioneaza de9a lungul intregului litoral belgian, de la frontiera cu Franta pana la
frontiera cu %landa.
Belgia are pete 1?9.*** -m de drumuri amena$ate din care pete 1.=** -m de autotrazi.
2arile aglomeratii dipun de una au mai multe centuri ocolitoare. 'utotrazile unt
notate cu litera F'F i urmeaza traeele drumurilor europene, centurile unt denumite FringF
i unt notate cu litera F6F iar drumurile nationale unt notate cu litera F(F.
Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Ete ituat pe etuarul
raului Ecaut i ete un nod intermodal important. 'lte porturi maritime unt portul
Bruge ituat la Cebrugge, portul 1ent i portul %tende. Belgia dipune de pete 2.***
-m de canale na!igabile din care pete 1.+** -m unt utilizate in mod curent. Principalele
porturi interioare unt cele de la Bru/elle i 4iege.
Belgia are unul dintre cele mai den populate teritorii din Europa, 9=7 din populatie
locuind in mediul urban. 3enitatea populatiei, )?2 locE-m., ete a doua din Europa dupa
%landa (cu e/ceptia microtatelor". 8n 2**?, 927 din populatie erau cetateni belgieni iar
G7 erau cetateni ai celorlalte tate UE. 8n 2**= populatia 6egiunii Flamande era de
G.11=.??* locuitori a!and 'n!er, 15ent i Bruge drept cele mai populate orae, cea a
6egiunii #alone era de ).?)+.,=9 locuitori cu C5arleroi, 4iege i (amur drept cele mai
populate orae, iar cea a 6egiunii Bru/elle era de 1.*)1.21+ locuitori din care 2 din cele
19 comune a!eau pete 1**.*** locuitori.
'tat neerlandeza cat i franceza !orbite in Belgia au diferente minore de !ocabular i de
nuante emantice fata de limbile !orbite in %landa repecti! Franta. 2ulti flamanzi
foloec curent dialecte locale flamande in mediul local. 4imba !alona, principala limba
regionala din #alonia ete actualmente inteleaa i !orbita de un procent infim de
populatie, in general peroane in !arta. 3ialectele aceteia precum i celelalte dialecte
traditionale din #alonia nu unt foloite curent in !iata publica.
(u e/ita tatitici oficiale recente cu pri!ire la utilizarea celor trei limbi oficiale au a
dialectelor acetora. Etimarile cu pri!ire la numarul !orbitorilor de limba neerlandeza
etimeaza procenta$ul acetora la +=79G*7, cei de limba franceza reprezinta apro/imati!
?*79?)7 iar cei !orbitori de limba germana reprezinta apro/imati! =+.*** peroane,
pentru 17 din populatie
Catolicismul a fost unul dintre principalele motive ale independentei Belgiei i a a!ut
un rol important in itoria tarii. 8ntitutia regala continua a aiba in continuare o reputatie
de puternic catolica. Cu toate acetea tatul ete un tat ecular cu o contitutie laica ce
pre!ede libertatea de religie. Cultele recunocute oficial unt ub!entionate de tat,
acetea fiind, in ordinea ub!entiilor acordate: catolicimul, ilamul, protetantimul,
iudaimul, ortodo/imul i anglicanimul. 8n 2**= budimul a efectuat primii pai pre
recunoaterea oficiala.
Viata culturala belgiana a a!ut tendinta a e defaoare in fiecare comunitate. 3in anii
19=* nu mai e/ita uni!eritati biling!e, cu e/ceptia 'cademiei 2ilitare 6egale, au
mi$loace de informare in maa. (ici o intitutie culturala au organizatie tiintifica nu
reprezinta ambele comunitati. 8n ciuda di!iziunilor politice i ling!itice care 9au
c5imbat deeori de9a lungul ecolelor, regiunea ce corepunde actualei Belgii a cunocut
dez!oltarea a numeroae micari artitice care au a!ut un impact puternic aupra culturii
europene.
In perioada medievala contributiile in domeniul picturii i ar5itecturii au fot foarte
importante. Pictura olandeza timpurie, pictura flamanda i baroca precum i numeroae
e/emple de ar5itectura romanica, gotica, renacentita i baroca au reprezentat momente
importante din itoria artei. 3e aemenea tapieriile flamande au fot foarte apreciate i
cautate de intreaga nobilime europeana pana in ecolul al <#8889lea. (umeroi artiti
celebri au trait pe teritoriul actualei Belgii: 0an !an EBc-, Pieter Bruegel cel Batran, Peter
Paul 6uben au 'ntoon !an 3Bc-.
8n ecolul <8< i << au aparut o erie de pictori belgieni importanti romantici,
e/preioniti au uprarealiti ca Egide Happer, Contant Perme-e au 6ene 2agritte. 8n
ar5itectura #ictor Iorta i IenrB !an de #elde au fot printre principalii promotori ai
tilului 'rt (ou!eau.
Printre cei mai cunocuti criitori belgieni pot fi amintiti poetul Emile #er5aeren i
romancierii Iendri- Concience, 1eorge >imenon, >uzanne 4ilar i 'melie (ot5omb.
8n 1911, poetului i dramaturgului 2aurice 2aeterlinc- i 9a decernat Premiul (obel
pentru literatura. Benzile deenate '!enturile lui &intin de Ierge unt cele mai cunocute
benzi deenate belgiene, dar multi alti autori, PeBo, 'ndre FranJuin, Edgar P. 0acob,
2arc >leen au HillB #anderteen au facut ca indutria belgiana de benzi deenate a
poata fi coniderata la fel de importanta precum cele din >tatele Unite au 0aponia.
8nca de la inceputul epocii moderne numeroae peronalitati au adu contributii
importante la dez!oltarea tiintei i te5nologiei. Printre cei mai importanti unt
e/ploratorul 1erardu 2ercator, anatomitul 'ndrea #ealiu, 5erbalitul 6embert
3odoen i matematicianul >imon >te!in. 6egiunea a contribuit cu numeroae dez!oltari
te5nologice in domeniul indutriei metalurgice i a mineritului. 8n perioada mai recenta
c5imitul Ernet >ol!aB i inginerul Cenobe 1ramme au dez!oltat Proceul >ol!aB i
repecti! dinamul 1ramme, iar fizicianul 1eorge 4emaitre a propu teoria Big Bangului.
8n numeroae ocazii Premiul (obel a fot atribuit unor oameni de tiinta belgieni: pentru
medicina in 1919 lui 0ule Bordet, in 19), lui Corneille IeBman i, in 19=?, lui 'lbert
Claude i C5ritian 3e 3u!e99impreuna cu a!antul american de origine romana 1eorge
Emil Palade99iar pentru c5imie in 19== lui 8lBa Prigogine.
Fotbalul i ciclimul unt porturi populare in randul belgienilor. EddB 2erc-/ ete
coniderat a fi cel mai mare ciclit din toate timpurile. 8n fotbal 0upiler 4eague ete
competitia fotbalitica cea mai importanta, iar cluburi ca 6.>.C. 'nderlec5t au a!ut
deeori uccee importante pe plan european. 8n ultimii ani doua $ucatoare de teni
belgiene au a!ut uccee importante, fiecare claandu9e pe prima pozitie in claamentul
H&', ete !orba de Dim Cli$ter i 0utine Ienin.
Circuitul >pa9Francorc5amp gazduiete 2arele Premiu al Belgiei din calendarul
competitiei Formula 1. Pilotul belgian 0ac-B 8c-/ a catigat , mari premii i a terminat de
doua ori pe locul doi in Campionatul 2ondial de Formula 1. &5ierrB Bouten ete un alt
pilot belgian ce a catigat ) cure in 19,9 i 199*.
8n 192* oraul 'n!er a gazduit 0ocurile %limpice de !ara, in 2*** Belgia a gazduit
impreuna cu %landa Campionatul European de Fotbal iar Benelu/ul i9a depu
candidatura pentru a gazdui editia din 2*1, a Campionatului 2ondial de Fotbal.
Belgia ete cunocuta la ni!el international pentru pecialitatile ei gatronomice.
(umeroae retaurante belgiene pot fi gaite in g5iduri gatronomice importante, ca de
e/emplu 15idul 2ic5elin. 1ofrele, cartofii pra$iti i midiile unt printre cele mai
cunocute pecialitati belgiene, dar e/ita numeroae pecialitati locale. Belgia ete
renumita pentru ciocolata produa aici, numeroae marci locale de!enind foarte
cunocute pe plan international.
Belgia este cunoscuta de asemenea pentru cele peste !! specialitati de bere. Berea
Belgiana contine una dintre cele mai mari !arietati de beri de calitate din lume, de la bere
blonda i bruna pana la celebrele beri trapite i lambic. %riginile berii belgiene e gaec
in e!ul mediu cand manatirile o produceau pentru conumul propriu i mai tarziu ca un
mi$loc de a9i rotun$i !eniturile. Cu toate ca actualmente productia de bere ete dominata
de corporatiile internationale 8nbe! i 'l-en 2ae, continua a e/ite apro/imati! 12+
berarii independente in intreaga tara.
5ttp:EEro.Ki-ipedia.orgEKi-iEBelgia