Belgia

BELGIA

Anul I, Obiect : Geografie Economica

Belgia

Cuprins
Capitolul I : Repere geografice generale 1.1 Asezare geografica 1.2 Suprafata 1.3 Relieful 1.4 Clima 1.5 Populatia Capitolul II: Turismul 2.1 Obiective turistice 2.2 Cazarea 2.3 Transportul 2.4 Gastronomie Capitolul III: Marile orase Capitolul IV Economia Capitolul V: Indicatori economici 5.1. Investitiile 5.2.Inflatia 5.3.Datoria extern 5.4.Deficitul bugetar 5.5.Rata omajului 5.6.Nivelul de educatie 5.7. PIB-ul

Belgia
Capitolul I Prezentare genarala

Deviz naional:

Belgia

Eendracht maakt macht (neerlandez) L'union fait la force (francez) Einigkeit macht stark (german) Unirea face puterea La Brabanonne (francez Brabanteana)

Imn naional

Capital
Populaie Coordonate

Bruxelles
1.031.215 (2007) 505048N 4219E50.84667, 4.3525

Limbi oficiale Sistem politic Rege Prim-Ministru Independen declarat recunoscut Suprafa Total % apa Populaie Total Densitate PIB (nominal) Total (2006) PIB per capita PIB (PPC) Total (2004) PIB per capita
Moned

neerlandez, francez, german monarhie constituional Albert II Yves Leterme

4 octombrie 1830 19 aprilie 1839 Loc 139 30.528 km n/d Loc 76 10.584.534 est. 2007 344,32 loc./km Loc 18 $394,5 de miliarde $41.605 Loc 30 $316,2 de miliarde $31.400
euro (, EUR) = 100 euroceni

Fus orar var Domeniu internet Prefix telefonic Prefix radiofonic Cod ISO

UTC+1 UTC+2
.be, .eu +32 ONA-OTZ

056 / BEL / BE

Membru al: ONU, UE, OTAN, Benelux

Belgia

Regatul Belgiei, cunoscut colocvial ca Belgia, este o ar n Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene i gzduiete majoritatea instituiilor acesteia precum i alte instituii internaionale importante, inclusiv OTAN. Belgia se nvecineaz cu rile de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Frana i Marea Nordului. Belgia este situat pe frontiera ce divide Europa germanic de Europa latin iar cele dou mari regiuni ale rii marcheaz acest lucru. Regiunea de limb neerlandez Flandra, situat n jumtatea de nord a rii, are 58% din populaie iar regiunea de limb francez Valonia, situat n jumtatea de sud, are 32% din populaie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingv, este o enclav majoritar francofon situat n Regiunea Flamand, dar n apropiere de frontiera cu regiunea valon i are 10% din populaie. O mic comunitate germanofon exist n estul Valoniei. Diversitatea lingvistic i conflictele politice i culturale asociate acesteia sunt reflectate n istoria politic i n sistemul complex de guvernare. Belgia este o monarhie constituional i o democraie parlamentar. Contextul istoric particular a fcut ca organizarea politic belgian s fie foarte complex. eful statului este Regele, actualmente Albert al II-lea, dar acesta are prerogative reduse. El numete prim ministrul, dar acesta trebuie s aib sprijinul parlamentului. Prim ministrul este eful guvernului federal, format dintr-un numr egal de minitri neerlandofoni i francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil ce i are originile n Codul Napoleonian. Curtea de Casaie este nivelul cel mai nalt al ierarhiei juridice, situat pe un nivel superior fa de Curtea de Apel. 5

Belgia
Parlamentul federal este bicameral format din Senat i Camera Reprezentanilor. Primul este format din 40 membri alei, 21 reprezentani ai comunitilor i 10 membri cooptai. Membrii majori ai familiei regale care figureaz n lista de succesiune la tron sunt senatori de drept. Camera inferioar este format din 150 reprezentani alei n 11 arondismente electorale, prin vot proporional. Deoarece Belgia este una dintre puinele ri cu participare la vot obligatorie, este ara cu una dintre cele mai mari prezene la vot. Din anii 1970 n Belgia nu mai exist partide politice naionale, acestea divizndu-se pentru a reprezenta interesele politice i culturale ale comunitilor. Principalele partide din fiecare comunitate reprezint trei grupuri politice importante: Liberalism de dreapta (Flamanzii Liberali i Democrai (VLD) n Flandra i Micarea Reformatoare a Belgiei (MR) n Valonia), Cretini-Democrai conservatori (Partidul Flamand Cretin-Democrat (CD&V) i Centrul Democrat Umanist (cdH)) i social-democrai de stnga (Partidul Socialist - Diferit (Sp.a) i Partidul Socialist (PS). O serie de partide au reuit s obin o reprezentativitate semnificativ ncepnd cu jumtatea secolului trecut organizate pe teme naionaliste, lingvistice i de mediu. Pe plan internaional guvernul a avut o politic de diplomaie activ n Africa i s-a opus Rzboiului din Irak. n iunie 2007 coaliia guvernamental a pierdut alegerile, moment care a marcat debutul unei crize politice importante. n decembrie 2007 a fost realizat un compromis ce a nsemnat formarea unui guvern provizoriu sub conducerea fostului prim ministru, guvern care a fcut tranziia (pe data de 23 martie 2007) spre un guvern format de cretindemocratul flamand Yves Leterme, ctigtorul ultimelor alegeri. Din decembrie 2008 prim ministru este Herman Van Rompuy. Pe lng nivelul federal, conform constituiei revizuite n 1993, Belgia conine nc 2 niveluri de administraie federal: 3 comuniti lingvistice si 3 regiuni. Fiecare Comunitate i Regiune are propria adunare legislativ i propriul guvern. Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingv, ambele Comuniti majore exercitndu-i autoritatea pe teritoriul acesteia, pentru chestiunile comunitare comune existnd o Comisie Comunitar Comun. Viziunile diferite ale celor dou Comuniti majore se reflect n structura particular a instituiilor oficiale federale. n Flandra Comunitatea i Regiunea au fuzionat, n timp ce Comunitatea francez s-a limitat doar la transferarea unor competene ctre Regiuni. Din acest motiv, sistemul administrativ este asimetric, instituiile echivalente din Regiuni diferite neavnd aceleai puteri. Conflictele dintre diferitele corpuri instituionale ale structurii federale sunt rezolvate de ctre Curtea Constituional a Belgiei. Provinciile i Regiunea Capitalei Bruxelles sunt subdivizate n comune. Cu excepia celor 19 comune din Regiunea Capitalei care sunt bilingve franconeerlandeze, comunele din cele 2 regiuni au o singur limb oficial, limba comunitii de care ine comuna. Din acestea 27 sunt comune cu faciliti, comune n care o serie de servicii publice sunt oferite n alt limb dect limba

Belgia
oficial a comunei. Din punct de vedere electoral i al organizrii teritoriale a tribunalelor, comunele sunt grupate n arondismente. Guvernul federal pstreaz autoritatea asupra chestiunilor comune: justiia, aprarea, poliia federal, energia nuclear, politica monetar, datoria public, securitatea social i controleaz o parte important a finanelor publice, sistemului de sntate i a politicii internaionale. Guvernul federal este responsabil de obligaiile Belgiei n cadrul UE i a OTAN. 1.1 Asezare geografica Belgia este situata in V.Europei intre Olanda, Germania, Luxemburg, Franta si Marea Nordului. A fost,mai intai,ocupata de celti dupa care,in perioada57-51 i.Hr.este provincie romana cand a jucat un rol important in srategia economiei romane.Ceva mai tarziu este impartita intre Franta si Lotharingia. In Evul Mediu,alturi de Luxemburg,Olanda si Franta nord- estica formeaza regiunea Tarilor de Jos pentru ca in 1815 Belgia,Olanda si Luxemburgul sa formeze Regatul Unit al Tarilor de Jos. 1.2 Suprafata: 30.528 km2

1.3 Relieful : Relieful Belgiei urca in trepte de la Marea Nordului, din NV catre SE, pana in masivul Ardeni (400-700 m), un podis vechi (Belgia inalta). In centru se afla regiunea Brabant, ceva mai joasa si inclinata spre mare. Belgia de Jos, Flandra, cu colinele din Campine, este situata in V, o regiune nisipoasa ce se intinde pana la Campia flamanda pe coasta Marii Nordului. Atat Podisul Condroz (SE), cat si Podisul Ardeni sunt strabatute de ape pline de meandre, care au sapat vai adanci de 200-300 m (Sambre-Meuse). In Belgia s-au produs numeroase fenomene carstice, ocrotite in rezervatii. Reteaua hidrografica este densa, formata din fluviul Escaut(Schelde) si Meuse (Maas,925 Km) si afluentii lor Leie, Sambre, Ourthe etc.; reteaua hidrografica a Belgiei este navigabila in mare parte. 1.4 Clima : temperat-oceanica, bogata in precipitatii, aduse de vanturile din est. Temperatura medie de vara este de 17C, respectiv 3C iarna. In Ardeni clima e mai aspra, iar in Campine mai calda. 1.5 Populatia: Belgia este unul din statele cele mai dens populate din lume, datorit poziiei privilegiate pe continent, deschiderii spre Ocean. Populaia este format din valoni (n sud) care vorbesc un dialect al limbii franceze i flamanzi 55% (n nord i vest) care vorbesc o limb germanica. 30% din pop. activ este prins n industrie.

Belgia
Rata natalitii: 11,8; a mortalitii: l0,5. Rata populaiei urbane 97%. In ceea ce priveste religia, 75% din populatie sunt romano-catolici, iar restul de 25% protestanti sau alte religii. De menionat faptul c, n Belgia, familia are un caracter foarte independent (belgienii accept relaiile neoficiale). Populaia total a rii este de 10.348.276 locuitori (Iulie 2004), densitatea medie a acesteia fiind de 337 persoane/km2, iar durata medie a vieii la nivelul populaiei totale este de 78,44 ani (75.26 ani pentru brbai i 81.75 ani pentru femei). n mediul urban domiciliaz 97% din populaie i doar 3% n mediul rural. Rata de crestere a populatiei este de 0.16%. Rata net a migraiei nregistreaz valoarea de 1.23 emigrani / 1.000 persoane. Structura pe grupe de vrste i pe categorii de sex este urmtoarea: 0-14 ani 17,1% (brbai: 901.486; femei: 863.092), 15-64 ani 65,6% (brbai: 3.400.419; femei: 3.346.182), 65 de ani sau mai mult 17,3% (brbai: 739.479; femei: 1.055.724). Total populaie: 0,96 brbai / o femeie (2003). Repartitia populatiei active este de 2,6% primar,27,7% secundar,69,7% tertiar

Capitolul II: Turismul

2.1 Obiective turistice Grand-Place 8

Belgia
Una dintre cele mai frumoase piete ale Europei, Grand-Place reuneste elementele istorice ale orasului cu cele contemporane. Garnisita cu monumente, aceasta este centrul unei retele de strazi inguste, pietruite, care se raspandesc radial spre toate punctele cardinale, gazduind nenumarate magazine, restaurante si cafenele. Aici se afla casele Breslelor, construite in cel mai pur stil baroc si finisate in 1695, la doar 3 ani dupa ce un bombardament francez a distrus totul, mai putin primaria orasului. Fatadele acestor cladiri sunt impodobite cu statui aurite de sfinti sau eroi, atat de bine realizate, incat par sa vorbeasca intre ele. In noptile de vara, piata este inundata de lumini divers colorate si de muzica. Aici se organizeaza anual procesiunea Ommegang, magnifica parada ce reconstituie sosirea in oras a lui Carol Quintul, in 1549. si tot aici, la fiecare doi ani, in luna august, se intinde un covor de flori care acopera complet pardoseala pietei, transformand-o pentru cateva zile intr-o gradina uriasa. Hotel de Ville (Primaria) Construita cu circa 300 de ani inaintea caselor Breslelor, cladirea Primariei domina intreaga Grand-Place. Ridicata in stil gotic, ea a fost modificata doua secole mai tarziu prin reamenajarea intrarii principale (actuala Scara a Leilor) si marirea aripii drepte. Turnul central, inalt de 96 de metri, are in varf o statuie aurita reprezentandu-l pe Arhanghelul Mihail biruind balaurul. Salile interioare sunt impodobite cu superbe tapiserii datand din secolele al XVI-lea, al XVII-lea si al XVIII-lea.

Casa regelui In ciuda denumirii sale, acest frumos palat in stil neo-gotic, ridicat in Grand-Place, pe partea opusa Primariei, nu a fost niciodata resedinta regala. In prezent el gazduieste Muzeul orasului Bruxelles, unde pot fi admirate piese deosebit de frumoase din portelan, argint sau dantela, precum si o remarcabila colectie de sculpturi gotice. In galeriile muzeului sunt expuse si picturi celebre, cum ar fi Nunta taraneasca a lui Pieter Brueghel cel Batran.

Manneken Pis

Belgia

Considerat de multi simbolul orasului Bruxelles, Manneken Pis, celebrul baietel dolofan care urineaza intr-o fantana, se afla la trei cvartale distanta de Grand-Place. Mentionat pentru prima oara in 1377, originalul a fost furat de catre soldatii francezi in secolul al XVIII-lea. Versiunea actuala a statuii este o copie realizata din bronz, in 1619, de catre Jereme Duquesnoy. +i, deoarece nuditatea micutului a deranjat, la un moment dat, anumite persoane influente, s-a incetatenit obiceiul ca vizitatorii orasului sa-i ofere in dar vesminte. Primul care si-a aratat generozitatea a fost regele Ludovic al XV-lea, care i-a facut cadou statuii o frumoasa uniforma franceza. Intre timp, garderoba baietelului a ajuns sa contina peste 500 de costume, printre care se numara si un unul popular romanesc. O varianta feminina a statuii, Jeanneke Pis, se afla in piata Petit Sablon.

Catedrala Sfintilor Mihail si Gudule Temeliile acestei frumoase catedrale au fost puse in 1226, arhitectura sa fiind o inspirata combinatie intre stilurile romanic si gotic (in epoca acestuia de deplina inflorire). Printre comorile sale se numara vitraliile inspirate din desenele lui Bernard Van Orley (un pictor din secolul al XVI-lea) si amvonul bogat sculptat (datand din 1699) ce infatiseaza alungarea lui Adam si a Evei din Gradina Edenului.

Place Royale Situata in varful colinei Coudenberg, de unde se poate admira in voie Orasul de Jos, aceasta piata alba, construita cu o simetrie neo-clasica, are un aer mai curand vienez decat belgian. Principala sa atractie este biserica St-Jacques-sur-Coudenberg, datand din secolul al XVIII-lea, iar in centrul ei se inalta statuia ecvestra a lui Godefroid de Bouillon (1060-1100), lider al Cruciadei Intai si conducator al Ierusalimului.

Grand Sablon Aceasta piata sofisticata gazduieste, pe langa nenumarate magazine si cafenele, biserica NotreDame du Sablon, construita in stil gotic in anul 1304 si celebra pentru frumoasele sale vitralii. Putin mai 10

Belgia
jos de piata Grand Sablon se inalta biserica Notre-Dame de la Chapelle, construita in secolul al XII-lea, unde se afla locul de veci al pictorului Pieter Brueghel cel Batran. Fatada gotica si clopotnita baroca a bisericii au fost renovate impecabil, aratand absolut minunat.

Varstele instrumentelor Gazduit intr-o superba cladire stil Art Nouveau, construita din otel si sticla, muzeul instrumentelor muzicale expune nu mai putin de 7.000 de piese de colectie, cele mai vechi dintre acestea datand din Epoca Bronzului. In zilele de joi, la 8 seara, aici se sustin concerte.

Sinusoida artistica Excentrica arhitectura Art Nouveau s-a nascut la inceputul secolului XX, in Bruxelles, gratie ideilor lui Henri van de Velde si ale lui Victor Horta. Acesta din urma este renumit pentru interioarele sale care boicoteaza linia dreapta, tavanele venind curbiliniu in continuarea peretilor. Horta a folosit masiv vitraliile si fierul forjat pentru a accentua flexibilitatea si dinamismul liniilor din proiectele sale. Mostenire de trista amintire Aula Magna din Bruxelles, unde astazi se afla Place Royale, este locul unde a fost incoronat Carol Quintul (1500-1558), rege al Spaniei si imparat al Sfantului Imperiu Roman de natiune germana. Tot aici, cu doi ani inainte de moarte, acesta a abdicat in favoarea fratelui si a fiului sau, care si-au impartit imperiul. Din pacate pentru Belgia, |arile de Jos i-au revenit celui de-al doilea, regele catolic Philip al II-lea al Spaniei, care a adus cu sine Inchizitia. Mii de oameni nevinovati au fost inchisi sau executati inainte de izbucnirea revoltei din 1568.

2.2 Cazarea
Dupa ce Bruxelles a devenit, la drept vorbind, capitala diplomatica a Europei, in tara sau construit foarte multe hoteluri de lux, gata sa-i primeasca pe inaltii oaspeti. O camera dubla in marile orase poate costa deci intre 60 si 200 de euro pe noapte. Preturile mai scad la sfarsit de 11

Belgia
saptamana, precum si in lunile iulie-august. Persoanele care calatoresc la clasa a doua e mai bine deci sa apeleze la stabilimentele pentru tineret (hosteluri) sau la hotelurile particulare, mai mici si deosebit de intime. Preturile pentru o camera dubla variaza in acestea de la 30 la 45 de euro pe noapte. In Belgia exista peste 250 de campinguri, inclusiv pentru persoanele care calatoresc cu rulota. De asemenea, in aceste locuri special amenajate se pot gasi (in special in Flandra) cabane din lemn cu patru paturi, contra unei sume de circa 25 de euro pe noapte.

2.3 Transportul
Belgia are o bogat reea de ci ferate (transporturi ce funcioneaz practic fr nici o ntrziere); ci rutiere, fluviale (printre cele mai dense din lume). Rurile sunt legate prin canale, formnd un excelent sistem de transport pe ap. Drumurile locale totalizeaz 148.216 km, autostrzile 1.727 km, iar drumurile naionale 12.750 km i sunt folosite de mai mult de 4,6 milioane vehicule. Cile ferate au o lungime total de 3.518 km, dintre care 2.631 km electrificate. Acestea se afl n proprietatea statului. Belgia este ara cu cea mai mare densitate de ci ferate de pe glob. Din punct de vedere al infrastructurii aeriene n ar sunt 42 de aeroporturi i un heliport. Cel mai mare aeroport al Belgiei este Brussels National Airport. Rurile Belgiei sunt legate ntre ele printr-un important sistem de canale. Lungimea agregat a acestor canale i ruri navigabile este de 1.520 km. Din cele 9 porturi ale Belgiei, Antwerp reprezint unul din cele mai aglomerate porturi ale lumii. Ramurile militare cuprind: Armata, Fora aerian, Marina, Jandarmeria naional. Cheltuielile cu armata ating suma de 3.9 mil.$, reprezentnd 1,3% ca procent din PIB. Infrastructura financiar a rii este foarte dezvoltat, existnd peste 70 de bnci. Bursa de valori este reprezentat de Euronext N.V., grup care ofer i servicii de cliring i informaii. Gradul de favorabilitate ridicat al reliefului i nu numai au influenat pozitiv realizarea unui cadru de comunicare i transport de excepie.Att cile ferate i rutiere ct i cele de navigaie concur spre 2 noduri mari de comunicaie i anume:Bruxelles i Anvers. Cel de-al treilea sistem de comunicaie i de transport,cel fluvial pentru care,sub raportul densitii Belgia deine unul din primele locuri n lume,se desfaoar pe cateva direcii majore i anume: - pe canalul van Willebroek - a doua cale fluvial important unete Sambre cu Meuse - a treia cale o formeaz fluviul Schelde care face legtura direct cu Marea Nordului adunnd inainte de Anvers i alte ruri sau canale

12

Belgia
- a patra cale o constituie canalele care unesc pe de-o parte orasele Anvers i Liege(canalul Albert construit intre 1930-1940 cu o lungime de 130 Km), iar pe de alt Anvers cu Gand. Lungimea cailor ferate depesc 4000 de Km,iar a celor rutiere circa 100.000 de Km din care peste 1000 de Km de autostrzi.

2.4 Gastronomie
Restaurantele din regat ofera bucate gustoase in portii mari, maniera nepretentioasa de servire adaugand farmec acestor mese copioase. Bucataria locala este un amestec ingenios intre cea franceza si cea germana, principalele ingrediente folosite fiind carnea si fructele de mare. Belgienii adora cartofii prajiti, pe care jura cu mana pe inima ca ei i-au inventat. De altfel, acestia se pot cumpara de la nenumarate chioscuri numite friture ( frituur in flamanda, fritkot in dialectul bruxellez), amplasate temporar in principalele piete ale oraselor. Specialitatile belgiene sunt deosebit de savuroase, fiind recomandate in special persoanelor cu papile gustative indraznete. Printre preparatele traditionale se numara lapin la kriek (iepure gatit in bere cu aroma de cirese), anguilles au vert (anghila in sos de verdeata), waterzooi (o tocana suculenta de pui sau peste) sau moules aux frites (midii fierte in abur, servite cu cartofi prajiti). Localnicii se mai dau in vant dupa chicons (andive belgiene), sparanghel alb de Mechelen (ideal in luna aprilie) si crevete dulci, pescuite din Marea Nordului. Gustarile cele mai populare sunt croque monsieur (un sandvis cald cu sunca si branza), jambon d'Ardennes (sunca afumata din regiunea Ardenilor) si tartine au fromage blanc (un sandvis dintr-o felie de paine neagra, acoperita cu branza alba tartinabila, care se serveste cu ridichi feliate si ceapa verde tocata). Ambrozie din hamei si nectar de malt Pentru belgieni berea este la fel de sfanta ca vinul pentru francezi. Licoarea din hamei si malt este atat de respectata, incat fiecare din cele peste 300 de sortimente existente pe piata este servit in paharul sau, destinat sa-i sporeasca gustul, aroma si culoarea. Astfel, berea blonda se toarna in recipiente cu picior (pentru a nu se incalzi prea repede), iar cea bruna - in pahare rotunde. Media consumului anual de bere este in Belgia de circa 150 litri de persoana, explicabil daca ne gandim ca aici sunt fabricate marci de prestigiu precum Stella Artois, Hoegaarden, Leffe sau Belle-Vue. Turistii care intra in braseriile belgiene trebuie sa stie ce comanda. Berea se clasifica, dupa tipul de preparare, in pilsen (cu fermentare simpla), trappistes (cu fermentare indelungata), foudres (cu fermentare in aer liber), gueuze (refermentata) sau lager (tinuta cateva luni la rece, dupa fermentare). Una din

13

Belgia
specialitatile locale, kriek , contine fructe macerate (de regula cirese), care ii dau o aroma deosebita si o tenta rosiatica.

Capitolul III: Marile orase

Anvers : orasul madonelor
Cel de-al doilea port ca marime, Anvers in olandeza) impresioneaza rand prin arhitectura sa fiind o ingenioasa imbinare stil Art Nouveau cu imobile renascentiste si castele al Europei (Antwerpen in primul eleganta, de cladiri in neomedievale.

Orasul vechi este ridicat in jurul celei mai impresionante catedrale gotice din Belgia. Aceasta a fost construita intre secolele al XIV-lea si al XVI-lea, avand o suprafata de circa un hectar, o clopotnita de 123 de metri inaltime si nu mai putin de 48 de coloane de sustinere. De aici pornesc nenumarate alei pietruite, care duc spre minunate piatete cu denumiri bilingve. La aproape fiecare colt de strada se gaseste cate o statuie a Madonei cu pruncul, asezata cu grija intr-o firida inalta. De altfel, orasul Anvers, in ciuda faptului ca se afla intr-o provincie flamanda, este predominant romano-catolic. Pe vremuri, in imprimeriile sale erau tiparite carti de rugaciune ce erau apoi raspandite in cele mai indepartate colturi ale lumii crestine. Prezenta lui Peter Paul Rubens se simte absolut peste tot in Anvers. Aici se afla casa in care pictorul a locuit din 1610 pana la moartea sa, in 1640. Reconstruita pe baza schitelor originale, aceasta pastreaza cateva dintre obiectele artistului, precum si unele dintre operele sale. Tot in Anvers se gasesc biserica unde se ruga Rubens, locuintele prietenilor si lucrarile discipolilor sai. Omniprezenta este si sotia artistului, care i-a fost adeseori model pentru portretele Fecioarei Maria. Coborarea de pe cruce, una din capodoperele acestui reprezentant al curentului baroc, este expusa in interiorul catedralei gotice, pe care Rubens obisnuia sa o frecventeze.

Obiceiuri pretioase
Orasul Anvers a inceput sa prospere in secolul al XV-lea, dupa ce mestesugarii locali au descoperit o tehnica avansata de taiere a diamantelor. De atunci, nimeni nu a mai reusit sa ii intreaca in acesta activitate, comertul cu diamante aducand in prezent Belgiei un profit anual de peste 20 de miliarde de 14

Belgia
dolari. Flamanzii nu s-au multumit insa doar cu acest statut. Orasul este astazi un centru cultural infloritor, precum si o capitala a modei internationale. Numerosi designeri vestimentari si artisti de avangarda s-au adunat aici, motiv pentru care podiumurile si expozitiile locale au mereu ceva nou si frumos de prezentat. Indicatoarele rutiere din Belgia sunt scrise in limba majoritarilor din fiecare regiune, astfel incat e bine sa stiti ca olandezul Antwerpen este Anvers in franceza, tot asa cum Brugge este Bruges, Brussel - Bruxelles, Gent - Gand, Luik Liege, Leuven - Louvain, iar Namen - Namur. +i mai deruntante sunt perechile Bergen - Mons si Doornik - Tournai. Pe drumul de la Bruxelles la Liege denumirile se schimba foarte des, pe masura ce se traverseaza alternativ zonele valone si flamande.

Repercusiuni artistice de valoare

Vechilor artisti belgieni li se recunoaste meritul de a fi descoperit vopselele din ulei vegetal, ceea ce explica valul de pictori de valoare care au trait si au creat capodopere nemuritoare pe teritoriul acestei tari. Primul dintre acestia a fost Jan van Eyck, in secolul al XV-lea. A urmat Pieter Brueghel cel Batran, care a imortalizat fara egal viata taranilor flamanzi din secolul al XVI-lea. Pieter Paul Rubens a dominat viata artistica din Anvers in primele decenii ale secolului al XVII-lea, fiind promotorul si cel mai de seama reprezentant local al stilului baroc.

Mariaj cu conotatii pacifiste

Desi Belgia este o monarhie constitutionala, in care rolul familiei regale este extrem de discret, aceasta ramane un simbol al unitatii statului si al natiunii. Belgienii din ambele tabere lingvistice s-au bucurat prin urmare in decembrie 1999, cand printul Philippe, mostenitorul tronului, s-a casatorit cu Mathilde, o tanara cu dubla ascendenta flamanda si valona, de profesie medic logoped.

Gand
Situat la 60 km sud-vest de Anvers, orasul Gand (Gent in flamanda), este locul nasterii lui Carol Quintul. Aceasta legatura nu i-a impiedicat insa nici pe flamanzi sa se revolte impotriva stapanirii spaniole, nici pe imparat sa-i pedepseasca exemplar pe fostii sai concetateni. In secolul al XIV-lea, orasul era cel mai mare producator de tesaturi din Europa, pentru ca, peste veacuri, sa 15

Belgia
imbratiseze cu caldura revolutia industriala. Capitala a provinciei OostVlaanderen, localitatea este primul centru universitar din Belgia cu predare in limba flamanda. Cea mai frumoasa zona din Gand este cea de langa SintMichielsbrug (Podul Sfantului Mihail), unde se afla cele trei turnuri medievale ale orasului. Primul apartine bisericii Sint-Niklaaskerk, dedicata sfatului Nicolae si construita dupa regulile goticului timpuriu. In spatele acesteia se afla al cel de-al doilea turn, Belfort (Clopotnita), ridicat in 1314 si impodobit cu un dragon de cupru aurit, ce semnifica avantul breslelor locale. Ceva mai departe se zareste turnul de un galben palid al bisericii Sint-Baafskathedraal (Catedrala Sf. Bavo), de asemenea cladita in stil gotic. Aici, in sala de botezuri, este expusa pictura lui Jan Van Eyck, intitulata Adorarea mielului mistic, o ilustrare alegorica a mortii lui Iisus, impodobind 20 de panouri ale altarului.

Bruges (Brugge)
Bruges este unul dintre cele mai bine conservate orase medievale din Europa si cu siguranta cel mai vizitat din Belgia. Cladirile sale, cele mai multe construite in secolul al XIII-lea, par neatinse de trecerea timpului, inaltandusi acoperisurile vesele peste apa tulbure a canalelor. Bruges este, de asemenea, foarte bogat in muzee si colectii de arta, avand, de altfel, nu unul, ci doua centre medievale, reunite in jurul pietelor Markt si Burg. Prima dintre acestea este marginita de casele in stil flamand ce au indeplinit pe vremuri rolul de sedii ale breslelor, in mijlocul ei inaltandu-se statuile lui Pieter de Coninck si Jean Breydel, eroii revoltei din 1302. Cea de-a doua este locul unde se afla Stadhuis (Primaria), o bijuterie arhitecturala in stil gotic, construita din gresie in secolul al XIV-lea, a carei fatada este impodobita cu nenumarate statui. Cele mai importante muzee din Bruges sunt Kantmuseum (cel al dantelei), Memling (dedicat pictorului local cu acelasi nume) si Groeninge (unde se afla o superba colectie de picturi apartinand primilor artisti flamanzi ai genului).

Oglinda spiritului flamand

Flamanzii au si ei un erou popular, pe nume Ulenspiegel, ceea ce s-ar traduce aproximativ prin Thylbuh Oglinda. Nascut pe teritoriul actualei Belgii, hatrul personaj (un fel de Pacala local) traieste bune si rele sub stapanirea lui Carol Quintul, apoi a fiului acestuia, Philip al II-lea. Exilat din motive religioase, Ulenspiegel strabate intreaga Flandra, facand o multime de strengarii, dar observand, in acelasi timp, nedreptatile infaptuite de reprezentantii imperiului. Atunci cand familia sa cade victima freneziei pro-catolice declansate de Inchizitie, eroul se alatura miscarii de eliberare a |arilor de Jos, imbratisand religia protestanta. 16

Belgia
Neutralitate in vant
Dupa adoptarea Constitutiei din 1831, elaborata dupa modelul celei americane, Belgia a devenit monarhie constitutionala, puterile europene asigurandu-i un statut de neutralitate garantata. Insa nici aceasta garantie, nici declaratiile pacifiste ale diplomatilor nu au salvat aceasta tara de invazia germana atat in primul, cat si in cel de-al doilea Razboi Mondial. Parerea belgienilor despre fortele de ocupatie (in aceste situatii, ca si in cele precedente) este exprimata cel mai bine, dupa propriile lor declaratii, de atitudinea micutului Manneken Pis. In anii '90, intreaga Belgie a fost zguduita de dezvaluirile publice privind incompetenta dovedita de fortele de ordine in investigarea unui grav caz de pedofilie. Afacerea Marc Dutroux a ajuns de notorietate pe plan international, aruncand o pata pe imaginea acestui stat altminteri foarte civilizat. Belgienii insisi au fost extrem de duri cu autoritatile locale, 300.000 dintre ei manifestand pe strazile din Bruxelles, in 1996, impotriva proastei functionari a politiei si a sistemului judiciar.

Liege (Luik)
Situat in estul Belgiei, pe fluviul Meuse, Liege este un important centru cultural si comercial, precum si un nod strategic de comunicatii. Principala atractie a orasului este Palatul Justitiei, ridicat initial in jurul anului 1000 si reconstruit in secolul al XVI-lea, ale carui 69 de coloane au capiteluri bogat impodobite. Pe langa o primarie din secolul al XVIII-lea, orasul se mai poate lauda cu doua frumoase lacasuri de cult: biserica St. Jacques, inaltata intre secolele al XIlea si al XVI-lea, respectiv catedrala St. Paul, inceputa in secolul al X-lea. Tot aici se afla un observator astronomic, precum si un muzeu al vietii valone, gazduit intr-o veche manastire in stil renascentist. Acesta expune obiecte evocand arta si credintele populare ale valonilor, incluzand, printre altele, o sala a vrajitoarelor si un muzeu al cadranelor solare si al marionetelor.

Namur (Namen)
Unul din principalele orase valone, Namur se afla la confluenta raului Meuse cu Sambre, fiind un important nod de comunicatii. Amplasarea sa la o mare rascruce de drumuri i-a conferit in trecut un rol strategic deosebit, motiv pentru care a fost inaltata, pe colina Champeau, o citadela cu ziduri groase si multe bastioane, sub care se afla o retea 17

Belgia
bogata de coridoare subterane. Pentru a se facilita accesul in aceasta zona, intre oras si citadela circula un teleferic. In fiecare an, in luna septembrie, aici se organizeaza Sarbatoarea Valoniei, la care participa numeroase grupuri folclorice. In oras se poate vizita biserica St. Loup, construita in secolul al XVII-lea, in stil baroc.

Tournai (Doornik)
Situat pe valea raului Escaut, intr-o regiune predominant agricola, Tournai este, alaturi de Tongeren, cel mai vechi oras din Belgia. Aici s-a nascut, in anul 465, Clovis (Chlodovech), intemeietorul regatului franc si primul rege al acestuia. Important centru artistic in epoca medievala, Tournai se poate lauda cu o frumoasa catedrala impodobita cu fresce din secolul al XII-lea si cu vitralii datand din secolul al XV-lea. Clopotnita orasului este cea mai veche din Belgia, adapostind nu mai putin de 43 de clopote.

Arena din Ardeni

Amatorii de sport din Belgia se simt cel mai bine in Ardeni, unde se poate schia pe timp de iarna, iar vara se pot practica ciclismul sau coborarea torentilor cu caiacul. Versantii sunt minunati pentru ascensiuni montane si exercitii de orientare turistica. Daca tot sunteti in zona, nu ratati spectaculoasele grote de langa localitatile Han-sur-Lesse, Rochefort si Dinant, ideale pentru excursii in subteran.

Bruxelles este capitala Belgiei, sediul

guvernului i parlamentului federal, precum i a mai multor entiti federale: Regiunea Capitalei Bruxelles, Regiunea Flandra i comunitile francez i flamand. De asemenea Bruxelles este una din cele trei capitale ale Uniunii Europene (mpreun cu 18

Belgia
Luxemburg i Strasbourg), sediul Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN), a Uniunii Europei Occidentale i a organizaiei EUROCONTROL. Termenul Bruxelles este utilizat pentru a desemna comuna propriu zis Bruxelles (francez Ville de Bruxelles, neerlandez Stad Brussel) format din centrul oraului din interiorul teritoriului pentagonal delimitat de mica centur a oraului, cartierele Laeken, Cartierul European, Bulevardul Louise i Bois, i conine n jur de 150.000 locuitori. De foarte multe ori termenul "Bruxelles" se refer la Regiunea Capitalei Bruxelles, o regiune format din 19 comune din aglomerate n jurul comunei Bruxelles, zona urbanizat dens depind cu mult teritoriul comunei Bruxelles. Regiunea ocup 162 km i are peste un milion de locuitori, fiind una dintre cele trei regiuni ale statului federal Belgia. Prin extensie, termenul Bruxelles poate de asemenea s denumeasc prin metonimie instituiile Uniunii Europene, de cele mai multe ori Comisia European. Bruxelles este oficial bilingv, limba francez i limba neerlandez fiind cele dou limbi oficiale. Numele oficial al oraului este Bruxelles n francez i Brussel n neerlandez. Franceza este limba majoritii populaiei precum i cea mai utilizat limb. Din punct de vedere istoric, limba vorbit n bruxelles era un dialect local al dialectului brabantian al neerlandezei. Pn n perioada ocupaiei franceze din timpul perioadei napoleoniene dialectele flamande erau cele mai utilizate limbi, att de ctre administraie ct i de ctre majoritatea populaiei, cu toate c franceza era limba aristocraiei locale mc din perioada dominaiei burgunde[2]. n secolul al XIX-lea odat cu formarea statului Belgian i cu facilitarea accesului la educaie, numeroi vorbitori de dialecte locale au adoptat franceza n detrimentul neerandezei ca limb principal. Printre principalele motive se numr prestigiul mai important al francezei la momentul respectiv - marea majoritate a aristocraiei flamande era vorbitoare de francez iar flamanda era considerat limba claselor inferioare i a mediului rural. Pe lng aceasta n acea perioad n Flandra nu se stabilise statutul limbii standard, nefiind clar dac aceasta ar trebui s fie limba neerlandez standard utilizat n Olanda sau un nou standard de codificare pentru limba flamand. Aceast incertitudine a reprezentat un factor suplimentar pentru favorizarea francezei. Actualmente, Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingv franconeerlandez. De la abolirea recensmintelor lingvistice n a doua jumtate a secolului XX nu exist statistici oficiale cu privire la prima limb a populaiei. Estimrile actuale situeaz populaia francofon la aproximativ 50%, cea neerlandofon la aproximativ 8%, cea bilingv la aproximativ 10% iar aproximativ 9% reprezint populaia ce devine bilingv n timpul vieii. Datorit valurilor de emigraie de dup cel de-al doilea rzboi mondial i a numrului mare de instituii 19

Belgia
internaionale situate la se estimeaz ca aproximativ populaie are o alt limb ca matern. Bruxelles, 20% din limb

Bruxelles-ul a devenit un centru important a numeroase instituii internaionale, cele mai importante fiind cele ale Uniunii Europene. Regiunea conine de asemenea sediul Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord i a altor 1000 organizaii internaionale i 2000 corporaii internaionale. Bruxelles este al treilea ora ca numr de conferine internaionale organizate devenind astfel unul dintre cele mai mari centre de reuniuni din lume . Prezena UE i a altor instituii internaionale face ca aici s se afle cei mai muli ambasadori i jurnaliti din oricare capital, devansnd Washington D.C.. Numeroase coli internaionale au fost nfiinate aici pentru a deservii aceast prezen. Bruxelles este considerat ca fiind capitala de facto a Uniunii Europene datorit numrului important de instituii ale Uniunii ce i desfoar activitatea aici, cu toate c UE nu a declarat nici o capital oficial. n Bruxelles se afl sediile Comisiei Europene (n cldirea Berlaymont) i a Consiliului Uniunii Europene (n cldirea Justus Lipsius situat n faa cldirii Berlyamont). De asemenea, trei sferturi din afacerile Parlamentului European se desfoar la Bruxelles n zona Espace Lopold (sediul oficial al parlamentului este la Strasbourg). Bruxelles-ul a nceput s gzduiasc instituii n 1957, odat cu nfiinarea Comunitii Economice Europene i a Euratom, a cror sedii erau partajate cu Luxemburg. Din motive practice acestea au continuat s i desfoare activitatea doar la Bruxelles. n 1965 Bruxelles a obinut gzduirea permanent a Comisiei i Consiliului iar n anii urmtori Parlamentul i-a crescut prezena aici, cu toate c prin tratate era obligat s i menin sediul din in Strasbourg. ntre 2002 i 2004, Consiliul European i-a fixat sediul n Bruxelles. Actualmente prezena instituiilor a crescut de factur semnificativ, doar Comisia ocupnd peste 865.000m de birouri n Cartierul European din estul oraului.

Capitolul IV Economia

20

Belgia
Belgia are o economie dezvoltat cu o industrie diversificat,o agricultur intensiv, un sistem bancar important i o infrastructur dintre cele mai moderne. Pe lng ramurile industriale ultimii tradiionale ani au (siderurgie,industrie o puternic

uoar,chimie,industrie

extractiv),n

cunoscut

dezvoltare electrotehnic i informatic.n industrie lucreaz peste o treime din populaia activ. Belgia produce n medie circa 10 milioane de tone de oel, 5,5 milioane tone de crbune, 58 de miliarde de Kwh de energie electric. Anual se asambleaz circa 1 milion de vehicule(auto). Produsul national brut(PNB) pe locuitor este de circa 20.270 $.Structura de formare a PNB este urmtoarea :comer i servicii 67,6 %;industrie 24,8 %;construcii 5,2 %;agricultur, silvicultura i pescuitul 2,4 %. Resursele autohtone alturi de cele importate,n principal cele de subsol,au creat ramuri industriale de importan naional,dar i transfrontalier. O ramura industrial necesar meninerii unei economii moderne este siderurgia. Industria chimic,cu un loc important n resortul industrial,cu o varietate mare de produse(ngrasaminte,mase plastice, produse farmaceutice)este prezent deopotriv n Flandra i n Valonia. Industria textil,ramura traditional este concentrat n Flandra.ntlnim industria lnei,bumbacului,matsii,inului i cnepei. Extrem de diversificat se prezint industria alimentar avnd la ndemn o gam variat de materii prime i un procent mare din produse destinate exportului.Cuprinde industria crnii,a lactatelor,a petelui,a conservelor de legume. Suprafaa agricol cultivatabil este de 1,4 milioane de hectare;56 % din acestea sunt acoperite cu fanee i plante furajere.n agricultura lucreaz circa 2,7 % din populaia activ.Producia medie de cereale este de 1,8-2 milioane de tone,cea de sfecla de zahar de 7,7 milioane de tone. Randamentul nalt al agriculturii se bazeaz pe gradul ridicat al mecanizrii (circa 13 Ha/tractor) i o larg utilizare a ngrmintelor chimice(circa 306 Kg /hectar). Sunt foarte 21

Belgia
rspndite cultura legumelor i floricultura ndeosebi n zonele periurbane unde se asociaz cu creterea psrilor i a porcilor. Ponderea Belgiei n comerul mondial este de circa 3,3 %(locul 9 n lume att la import ct i la export), volumul total al schimburilor comerciale fiind de 249 miliarde de dolari(123 miliarde de dolari-export i 126 miliarde de dolariimport). n ceea ce privete importurile, principalii parteneri ai Belgiei sunt rile UE: Germania,Olanda,Frana,Marea Britanie i Italia. Exporturile au i ele ca destinaie principal rile UE,Germania,Frana i exporturile Belgiei. Pe piaa Belgiei activeaz peste 100 de agenii de publicitate i de cercetare a pieei. Numrul de posturi de radio este foarte ridicat (peste 45 de posturi). De asemenea, exist un numr mare de posturi de televiziune naionale (Francofone: AB 3, Bel RTL, Canal Plus Belgique, Club RTL, RTBF, RTL TVI; Flamande: VRT (TV1), Ketnet, Canvas, VT4, Kanaal 2, Kanaalz, TMF, WTV). Publicitatea prin televiziune are o pondere semnificativ, de peste 50% din totalul investiiilor, n raport cu publicitatea realizat prin celelalte medii. n principalele orae ale Belgiei, au loc importante manifestri expoziionale. Gradul de ptrundere a reelei Internet, a telefoniei fixe i mobile este ridicat. n anul 2000, existau peste 60 de furnizori de servicii Internet, iar n 2002 numrul utilizatorilor a ajuns la aproximativ 4 milioane. Sistemul de telefonie este puternic dezvoltat, beneficiind de o tehnologie avansat. La nivel internaional, Belgia deine 5 cabluri submarine, precum i staii satelit (2 Intelsat i 1 Eutelsat). Economia foarte dezvoltat; ramuri tradiionale: ind. textil, sticlrie, ceramic, lefuirea diamantelor. Industria metalurgic feroas i neferoas (cupru, zinc, plumb, aluminiu), industria constructoare de maini; maini agricole, autovehicule, maini unelte, material feroviar, vase fluviale i maritime, farmaceutic; aparatur pentru telecomunicaii. Industria de extracie a huilei; industria de prelucrare i chimizare a petrolului pe care l import alturi de o serie de materii prime de care duce lips. Agricultura antreneaz 3% din populatie activ; preponderent creterea animalelor: porcine i bovine. Se cultiv cereale (gru, orz, secar), plante ind.; sfecl Olanda absorbind 56% din

22

Belgia
de zahr, legume. Cca. 70% din energia electric este obinut prin energie nuclear. Serviciile sunt foarte diversificate. Economia Belgiei i infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia este situat n centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce i rezerv un loc printre primele zece ri n clasamentul comerului internaional. Economia este caracterizat de o for de munc foarte productiv, un PIB ridicat i exporturi importante. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere i chimice, diamante brute, mbrcminte i accesorii i textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate. Economia este puternic orientat spre sectorul serviciilor, dar prezint diferene regionale importante ntre Flandra, regiunea mai dinamic, i Valonia, regiune aflat ntr-o perioad postindustrial afectat de dezafectarea industriilor tradiionale. Ca unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijin integrarea economic european i politica de economie deschis. n 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a nlocuit francul belgian definitiv n 2002. Din 1922 Belgia i Luxemburgul formeaz o zon economic comun, iar din 1944 aceste ri fac parte din zona economic Benelux. Guvernul Belgiei nu impune investitorilor strini limitri sau controale restrictive, rezultnd un climat investiional liberal. Se solicit totui anumite aprobri a unor comisii care reglementeaz modalitatea de realizare a serviciilor n industrie, bnci, asigurri, leasing etc., respectarea anumitor reguli de protecie a consumatorilor, obinerea unor autorizaii de construcii, demolri etc. din partea administraiilor locale, asigurarea condiiilor de protejare a muncitorilor n sensul de a nu lucra n conditii periculoase, sau de poluare etc. Companiile strine se bucur n Belgia de tratamentul naional, fiind asimilate celor indigene. Nu exist restricii de repatriere a capitalului i profitului i nici cerine n ceea ce privete participarea belgian la constituirea unei firme cu capital strin. Cu toate acestea companiile strine se pot confrunta cu probleme comerciale sau de investiii, care adesea sunt rezultatul neclaritilor n ce privete mprirea responsabilitilor ntre autoritile locale, regionale sau federale i care poate fi interpretat ca o inconsisten a legislaiei i a aplicrii ei. Din punct de vedere al regimului vizelor, Belgia face parte din grupul rilor care au semnat Acordul Schenghen, cetenii din RM avnd nevoie de viza pentru 23

Belgia
edere pe teritoriul belgian. Conform legilor belgiene, cetenii de alte naionaliti (cu excepia celor din spaiul U.E.) nu pot solicita un loc de munc n Belgia, daca n-au obinut n prealabil, prin intermediul ambasadelor belgiene acreditate n trile solicitanilor, un permis de munca din partea Ministerului Federal al Muncii. Oricum, belgienii nu pot solicita angajarea forei de munc strine fr acordul prealabil al departamentului regional al muncii. Persoanele extra - calificate pot obine mai usor aceste permise, n comparaie cu muncitorii sau personalul mediu. Dupa eliberarea permiselor de munc, acestea sunt trimise primriilor din municipalitatea unde domiciliaz angajatorul belgian. Majoritatea produselor manufacturate n Belgia sunt exportate. Principalele produse la exportul Belgian sunt mainile i echipamentele de transport, produsele chimice, produsele metalurgice, pietrele preioase, bijuteriile, produsele industriei alimentare etc. Regimul comerului exterior belgian trebuie nteles n contextul apartenenei acestei ri la U.E. nca din 1957, cnd a obinut o pia de peste 370 milioane consumatori. Benelux-ul - acordul tarifar stabilit ntre Belgia, Olanda si Luxemburg - a fost predecesorul U.E. Schimburile comerciale se desfaoar, de regula, pe baze libere, fr intervenia statului, guvernul belgian fiind recunoscut, istoric, pentru politica sa comercial nerestrictiv. Astfel, majoritatea produselor pot fi importate folosind o simpl declaraie de import, dar pentru anumite cazuri trebuiesc obinute licene de import sau de export de la Serviciul Public Federal pentru Economie, ntreprinderile Mici i Mijlocii, Clasa Mijlocie i Energie. n conformitate cu regulile de funcionare a UE pot fi practicate anumite restricii, cum ar fi: contingentele tarifare sau restricii cantitative, taxele compensatorii, suprataxele la produsele agricole, msurile antidumping etc. Banca a estimat c n 2009 Produsul Intern Brut s-a contractat cu 3%, mai puin dect prognoza anterioar, de 3,1%. Conform estimrilor Comisiei Europene, economia zonei euro a nregistrat anul trecut un declin de 4%. Banca Central a Belgiei a majorat previziunile privind creterea economiei n acest an, la 1%, datorit redresrii economiei mondiale. n 2009 exporturile Belgiei au nregistrat un declin de 11%. Cheltuieli cu cercetarea si dezvoltarea(% din PIB) Anul de referint a 2005 2006 2007 2008 2000 2010

24

Belgia
Media 6.00 6.11 6.05 5.99 5.95 6.00

Capitolul V: Indicatori economici 5.1. Investitiile

Volumul investiiilor directe belgiene n Romnia la 31.12.2008 a fost de 246,5 milioane Euro realizate de 2228 societi belgiene locul 16, cu o pondere de 1,4% din total. Sectoarele unde au fost efectuate investiiile belgiene: industrie (50,7%), servicii (27,8%), comer en gros (6,4%), transporturi (6,2%), comer cu amnuntul (5,3%), turism (1,4%), construcii (1,3%), agricultur (0,9%). Principalele investiii: telecomunicaii (Wirefree Services Belgium), agroalimentar (INBev, Puratos, Martens), textile (Uco Textile, Drapantex), construcii metalice i profile (Coilprofil, Joris Ide Group), angrenaje mecanice de transmisie (BMT), spume poliuretanice (Recticel Eurofoam), maini unelte pentru prelucrarea metalului (LVD), componente din material plastic (Solvay), distribuie (Delhaize), imobiliare (SIG Invest, Centrimo).

25

Belgia
La 31.11.2009, investiiile directe belgiene n ara noastr erau de 197,2 milioane euro (locul 18) prin intermediul a 2296 societi comerciale mixte, reprezentnd o pondere de 0,79% din totalul capitalului strin subscris.

5.2.Inflatia
Inflaia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei ri, reprezentat de o cretere generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a monedei naionale. Inflaia este un indicator final, care arat la sfrsit de an fiscal dac politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alturi de politicile Bncii centrale, se coordoneaz i conduc la o stabilitate a preurilor de comsum. Principalele cauze ale inflaiei sunt emisiunea excesiv de moned peste oferta real de bunuri i servicii; excedentul de cerere agregat peste oferta agregat; creterea costurilor de producie, independent de cererea agregat. Rata inflaiei n Belgia a fost 1.80 la sut n aprilie 2010. Rata inflaiei se refer la o cretere general a preurilor msurat fa de un nivel standard al puterii de cumprare.

26

Belgia

5.3.Datoria extern
O datoriei externe a rii este definit ca o parte din datoriile totale ale unei ri fa de creditorii externi.. Aceste creditorii pot include alte banci, guverne, corporaii, i persoane particulare. n cazul Belgiei: Datora extern (% din PIB): 320.2% Datoria extern pe cap de locuitor: 119.681 dolari Datoria extern brut: 1246 miliarde dolari (2009 Q1) 2008, PIB (EST): 389 miliarde dolari

27

Belgia

5.4.Deficitul bugetar
Dei Belgia este o ar bogat, cheltuielile publice au depit cu mult pe venit pentru muli ani, i impozitele nu au fost urmrite cu srguin.Guvernul belgian a reacionat cu politicile macroeconomice slabe din 1973 i 1979, creterile preurilor petrolului prin angajarea de for de munc concediai n sectorul public i subvenionarea industrii cum ar fi crbune, oel, produse textile, sticl, i al construciilor navale, care au pierdut marginea concurenial internaional.Ca urmare, datoria public cumulat a ajuns la 121% din PIB pn la sfritul anilor 1980. Cu toate acestea, guvernul belgian a finanat deficitul din economii, n principal pe piaa intern, minimizand efectele nocive asupra economiei globale.n momentul semnrii tratatului de la Maastricht(1992),care a stabilit condiiile Uniunii Economice i Monetare,Belgia avea un deficit bugetar de 7.1%.Una din cerinele tratatului de la Maastricht a fost ca deficitul bugetar al Belgiei pn n 1997 s fie de cel mult 3%;Belgia a ndeplinit acest criteriu,urmnd ca n 2001,chiar inainte de adoptarea monedei unice euro,deficitul bugetar s se ridice la 0.2% din PIB.

28

Belgia

5.5.Rata omajului

Un total de 4.99 milioane de oameni alctuiesc fora de munc Belgia. Majoritatea acestor persoane (73%) lucreaz n sectorul serviciilor. Industria belgiana susine 25% din fora de munc i agricultur numai 2%.

29

Belgia

Productivitatea muncii pe angajat in Belgia(%) Anul de 2000 referinta Media 136.7 2001 133.6 2002 136.3 2003 134.6 2004 131.8 2005 129.8 2006 128.5 2007 126.8 2008 125.5 2009 125.0

5.6.Nivelul de educatie

Educatia in Belgia se desfasoara la un nivel destul de inalt, sistemul educational de aici clasandu-se pe locul al 19-lea in lume. Exista institutii de invatamant atat cu predare in limba olandeza, cat si cu predare in franceza. In cadrul invatamantului superior, predarea se face atat in universitati , cat si in colegii.

30

Belgia

5.7. PIB-ul
PIB-ul Belgiei este ns n continuare cu 3,5 la sut mai mic anul acesta, comparativ cu anul trecut. Economia rii a nceput s se contracte acum un an, cam n aceeai perioad. Ca i Belgia, cele mai multe ri din zona euro ar trebui s ias din recesiune. Au reuit deja acest lucru Frana i Germania, rile care formeaz motorul Uniunii Europene. Belgia, Spania, Italia si Austria ar putea fi urmatoarele state europene care sa se confrunte cu problemele ce au dus la criza de incredere din Grecia, Irlanda si Portugalia, estimeaza analistii din cadrul UBS, citati de cotidianul belgian L'Echo. Spania, Italia, Belgia si Austria vor fi urmatorul grup de state ce vor starni ingrijorarea investitorilor, si o crestere a aversiunii fata de risc. Potrivit UBS, cele patru state au probleme bugetare curente, precum si alte probleme specifice. Analistii mai vorbesc si despre "probleme de politica interna", ce ingreuneaza evaluarea financiara a statului. n conformitate cu estimrile actualizate ale Eurostat, n zona euro produsul intern brut a sczut cu 0,2% n al doilea trimestru al anului 2009, n comparaie cu primul trimestru, n timp ce la nivelul UE-27 cu 0,3%. n primul trimestru al anului 2009 ratele de contracie au fost -2,5% n zona euro i -2,4% n UE- 27. n comparaie cu acelai trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat sezonier a sczut n al doilea trimestru al anului 2009 cu 4,6% n zona euro i cu 4,9% n UE- 27, dup scderi de -4,9%, respectiv -4,8% n trimestrul anterior.

31

Belgia
Produsul intern brut (PIB) al Belgiei a scazut, in 2009, cu 3%, se arata in raportul anual al Bancii Nationale Belgiene (BNB), care considera recesiunea de anul trecut ca fiind cea mai grava de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. In 2008, Belgia a inregistrat o crestere de 0,8%, desi criza financiara mondiala afectase

serios indicii economici la sfarsitul aceluiasi an. De aceea, puterile publice belgiene au fost nevoite sa sprijine mai multe institutii financiare, precum KBC, Dexia sau Fortis. Belgia a iesit din recesiune in cel de-al treilea trimestru al anului trecut, cand PIB-ul sau a inregistrat o crestere de 0,5%. In cel de-al patrulea trimestru insa, aceasta evolutie s-a incetinit, cresterea fiind de numai 3%.

32

Belgia

Bibliografie:

www.indexmundi.com www.tradingeconomics.com www.traveldocs.com www.wikipedia.com www.roportal.ro www.scritube.com www.eurostat.ec.europa.eu

33

Belgia

34